FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

APARATUL GENITAL
FEMININ

CONF.DR. DINU CIPRIAN ADRIAN

Sistemul genital feminin inglobeaza totalitatea organelor
specifice genului feminin care au rol copulator dar si
endocrin sau ovogenetic.
Este format din uter, vagin, anexe uterine (ovare, trompe
uterine si ligamentele uterine) si organe genitale externe.
Anatomie si structura

1. Ovarele
Sunt organe pereche cu forma migdalata, avand o lungime
de aproximativ 3 cm. Acestea reprezinta glanda sexuala
feminina cu rol ovogenetic si endocrin.
Ovarul este situat intraperitoneal in cavumul retrouterin al
cavitatii peritoneale pelvine. Ovarul este singurul organ cu
adevarat intraperitoneal deoarece e in contact direct cu
lichid peritoneal, fara a se interpune peritoneul visceral.

Are rol de glandă mixtă: exocrină (produce ovule) şi

endocrină (secretă estrogen (foliculină) şi progesteronul
(luteină)).
Are greutate de 6-8 g, suprafaţa netedă inainte de pubertate
şi cu cicatrici sau proeminenţe în perioada de fertilitate.
Ovarul este învelit de epiteliu cubic simplu şi ţesut
conjunctiv (albugineea).
Sub acestea se află zona medulară centrală şi zona
corticală periferică.

Substanţa medulară a ovarului contine ţesut conjunctiv,

vase de sange, fibre vervoase, etc.
Substanţa corticală conţine foliculi ovarieni în diferite
faze evolutive şi ţesut conjunctiv.
- Fixitatea ovarelor: ligamentele lomboovariene, ligamentele
tuboovariene, ligamentele uteroovariene, mezoovarium
- Raporturi: posterior-uter, vase hipogastrice, anterior- lig
larg, superior-vasele iliace externe
- Vascularizatie
 Arteriala: din artera ovariana si din artera uterina.
Acestea se anastomozeaza si pornesc ramuri spre trompa si
ovar
 Venoasa: plex pampiniform → dr: VCI, stg: vena renala
 Limfatica: ggl lateroaortici
- Inervatie: din plex solar prin plex intermezenteric

Foliculii ovarieni sunt prezenti in mai multe stadii

evolutive:
I. Foliculii ovarieni primordiali sunt alcătuiţi dintr-o
celulă mare sferică, centrală numită ovocit şi dintr-un
strat de celule mici turtite situat la periferie, numite
celule foliculare.
La naştere în ambele ovare sunt 400000-500000 foliculi
primordiali. Numai 300-400 evoluează (câte unu lunar),
restul involuează.

II. Foliculii ovarieni primari reprezintă un stadiu mai

evoluat al foliculilor primordiali. Ei diferă de cei primordiali
numai prin forma celulelor foliculare(granuloase).
III.a. Foliculii preantrali au ovocitul înconjurat de o
substanţă amorfă învelită de mai multe straturi de celule
foliculare. Acestea alcătuiesc membrana foliculară sau
granuloasă.

III. b. Foliculii antrali(secundari sau cavitari) au mai

multe stadii: foliculi cu antru mic şi cu antru mare.
Ovocitul este situat periferic şi este înconjurat de zona
pellucidă cu rol trofic. La periferia folicului antral se
formează teaca internă şi externă.
Teaca internă secretă estrogenii sub influenţa
hormonului luteinizant (LH).
Teaca externă are structură conjunctivă. Majoritatea
foliculilor antrali(secundari) involuează.
Numai un folicul secundar evoluează şi se transformă în
folicul terţiar(matur, de Graaf).
IV. Foliculul matur este o veziculă situată lângă suprafaţa
ovarului. Ovulul din interior este expulzat la exterior prin
ovulaţie, fiind captat de trompele uterine. Restul folicului
matur se transformă în corp galben cu funcţie endocrină
(secretă progesteron si estrogen).
V. Există 2 tipuri de corp galben: menstrual (periodic)
şi de sarcină. Corpul galben periodic se formează în fiecare
lună, de la pubertate până la menopauză şi are o existenţă
de 10 zile. Corpul galben de sarcină se formează dacă ovulul
a fost fecundat. El persistă în primele 3 luni de sarcină.

VI. Corpul alb reprezintă cicatricea care înlocuieşte corpul

galben când acesta involuează. Este periodic şi de sarcină.

2. Trompele uterine
Trompele uterine =2 conducte musculomembranoase ce
pleaca de la coarnele uterine mergand transversal spre ovare,
prin partea superioara a ligamentelor largi.
- 4 portiuni: interstitiala, istmica, ampulara, pavilionara
1) Infundibulul (pavilionul) trompei uterine
- are forma de palnie si este situat lateral
Baza pavilionului are 10-15 ciucuri (fimbrii) dintre care unul
este mai lung: fimbria ovarica care adera la ligamentul tubo-
ovarian si are lungimea de 20 mm.
2) Ampula tubara
- este cel mai lung segment, avand o lungime de 7-9 cm
- odata cu apropierea de infundibulul tubar, ampula se largeste
- la acest nivel are loc fecundatia.
3) Istmul
-are o lungime de 3-4 cm
- se intinde intre ligamentul rotund al uterului si ligamentul
propriu al ovarului.
4) Portiunea uterina(interstitiala) traverseaza cornul uterin
 - are directie oblica
- are o lungime de aproximativ 1 cm
- se deschide in uter la nivelul ostiului uterin
- L=10-12cm
- rapoarte: anterior- ligamentul rotund, posterior- ovar,
pavilionul este situat intre ovar si ligamentul
tuboovarian
- vascularizatie: arteriala: arcada tubara formata din
anastomoza arterei tubara interna cu artera tubara
externa; venoasa: venele ovariene; limfatice: ggl
lomboaortici
- inervatie: din plexul uterin, din plexul ovarian (solar)
- straturi: mucoasa (epiteliu prismatic, uneori cubic cu cili ce
sufera modificari date de impregnatia hormonala), musculara
(prezinta activitate peristaltica si antiperistaltica si are 3 str:
 stratul circular, stratul extern plexiform, stratul
longitudinal intern), subseroasa, serosa.
- Functii: de transport (prin contractiile musculare tubare,
miscarile ciliare care permit captarea ovulului), de fertilizare
(datorita lichidului tubar care permite capacitatia si
supravietuirea spermatozoizilor), de nutritie a oului, de clivare a
oului.

3. Uterul
Uterul=organ musculos cavitar genital intern cu forma de
trunchi de con sau para (baza orientata in sus)
- istmul imparte uterul in doua portiuni
 Superioara= corpul uterin
-Organ nepereche, orientat median in pelvis, intre vezica
urinara si rect.
-Acoperit tot de peritoneul visceral
-1 fata anterioara, 1 fata posterioara, 3 margini (2 laterale, 1
superioara) si 2 coarne (unde se insera trompele)
-Orientat in anteversieflexie fata de axul vaginului si colului
-Are pereti musculari grosi = miometru (3 straturi: ext
longitudinal, mijlociu plexiform si intern circular)
-Cavitatea uterina de forma triunghiulara tapetata de
endometru
 adera direct pe miometru
 alcatuit din: corion citogen, epiteliu
unistratificat cilindric, glande provenite din
invaginarea in corion a epiteliului
  2 straturi: profund-bazal (corion+ invaginarile
profunde ale tubilor glandulari), superficial-functional
(se modif in timpul ciclului menstrual, se elimina la
menstruatie)
 Rapoarte: Peritoneul visceral formeaza
anterior- fundul de sac vezico-uterin, iar posterior-
fundul de sac Douglas (recto-uterin). Corpul uterin:
anterior- VU, posterior-rect
-Inervatie: din plex vegetativ hipogastric, fibrele trec prin
ligamentele uterosacrate
-La nivelul corpului: ligamente rotunde, largi si utero-
ovariene
-La nivelul istmului si colului: lig uterosacrate,
vezicouterine si tesut parametral din baza
ligamentelor largi (lig Mackenroth)
-Vascularizatie
 Artere uterine (ram din hipogastrice), artere
ovariene (ram din aorta) trec prin ligamentele
lomboovariene; arterele ligamentelor rotunde (ram
din epigastrice) si ram ale arterei femurale
 Vene uterine → vene hipogastrice +
anastomoze cu venele ovariene→ VCI
 Cale principala limfatica utero-ovariana→ ggl
juxtaaortici
 Cai accesorii limfatice→ ggl iliaci externi +
ggl inginali superficiali
 Anastomoze intre limfaticele corpului si colului
 Inferioara= colul uterin
 Partea inferioara a uterului vizibila prin vagin, de forma
conica, are o lungime de 2,5-3cm, prezinta un canal cervical
fusiform si 2 orificii (extern si intern)
 2 portiuni: supravaginala, intravaginala
 La nulipare orificiul extern este rotund iar la multipare este
alungit
 Coloratie roz palid
 Imparte domul vaginal in 4 funduri de sac
 Formeaza cu axul corpului uterin un unghi de
anteflexie 140-170 grade, cu vaginul un unghi de
anteversie 90-110 grade
 Raporturi: anterior-fundul VU, posterior-rect, lateral-
partea inf a parametrelor prin care trec arterele
 vezico vaginale, venele plexiforme, vase limfatice,
ureterele

 Portiunea supravaginala e separata de fundul VU prin

fascia intervezico-genitala (sup= fascia precervicala, inf=
 fascia vezicovaginala Halban) → fascii cu rol in sustinerea
VU si colului uterin
 Elementul principal de sustinere a uterului: tesutul
parametral =lig Mackenroth, ligametele uterosacrate,
ligamentele pubo-vezico-cervicale
 Structura histologica: tesut conjunctiv bogat in fibre
elastice si fascicule musculare (1 str intern longitudinal+
1str extern cu fibre oblice). Exocolul acoperit de epiteliu
pluristratificat pavimentos, endocolul acoperit de
epiteliu unistratificat cilindric ce alcatuieste glandele
cervicale
 Inervatie: din plexul hipogastric inferior formand
plexul uterovaginal + corpusculi senzitivi (chemo,
baro, mecano)
  Vascularizatie: din arterele uterine prin ramurile
cervico si vezicovaginale si direct din art hipogastrice
prin ramurile vaginale lungi. Vascularizatie de tip azigos
 Circulatie limfatica: trunchiul anterior-ggl iliaci
externi, trunchiul hipogastric-ggl iliaci interni ,
trunchiul posterior sau sacrat – ggl presacrati si
promontorieni
Fiziologia
- functiile colului uterin:
 functie menstruala
 functie sexuala (participa la realizarea orgasmului feminin)
 functie in fecundatie (prin produsul de secretie a glandelor
cervicale intervine in ascensiunea si capacitarea
spermatozoizilor)
 functie de gestatie
- functiile corpul uterin:
 gestativa=creaza conditiile producerii fecundatiei,
permitand spermatozoizilor sa ajunga la nivelul trompei
 menstruala=mucoasa uterina este locul de producere a
menstruatiei
 sexuala= producerea orgasmului
 de statica pelvina data de fixitatea anatomica a zonei
cervico-istmice prin mijloacele de suspensie ale uterului

4. Organele genitale externe

Vulva reprezinta totalitatea organelor genitale externe feminine:
- muntele pubisului
- formatiuni labiale (labii mari si mici)
- vestibul vaginal
- organe erectile (clitoris, bulbi vestibulari) .

Vulva este organul extern al aparatului genital feminin, poarta de

intrare in vagin (introit vulvo-vaginal) si locul de deschidere a
uretrei
- origine embriologica: sinusul cloacal
- structura complexa cutaneomucoasa (foliculi pilosi, glande
sebacee, glande sudoripare)
- vascularizatie: a. rusinoasa interna (ramura a hipogastricei) si
a. rusinoasa externa (ramura din femurala), venele vulvei
→ vena rusinoasa interna si femurala
- inervatia somatica :
 1/3 superioara - plexul lombar prin terminatiile nervilor
abdomino-genitali
  1/3 posterioara - plex sacrat prin nervul rusinos intern si
micul sciatic
- inervatia vegetativa- plexul hipogastric prin nervii
vasomotori (componenta simpatica)
Fiziologie: Functiile vulvei
- poarta de iesire a sangelui menstrual si a secretiilor vaginale
- locul prin care se face mictiunea
- poarta de intrare in vagin, bogat inervata, cu rol in geneza
libidoului
- reflecta nivelul impregnatiei hormonale steroidiene
- rol protector fata de infectii, prin inchiderea introitului vulvar de
catre labii
- constituie impreuna cu perineul rezistenta elastica cu rol in
statica pelviana si in mecanica nasterii
- himenul are o singura semnificatie fiziologica, ruperea lui
reprezinta sfarsitul etapei virginale

5.Vaginul
Anatomie
=organ genital intern de legatura intre vulva si uter destinat actului
copulatiei, eliminarii secretilor uterine si expulziei fatului la nastere
- conduct cilindric, musculomembranos turtit anteroposterior cu
pereti elastici si lungime variabila.
Capatul inferior se deschide la nivelul vulvei iar capatul superior,
mai larg se insera in jurul colului uterin, alcatuind fundurile de
sac ale vaginului. (4: anterior, posterior, lateral drept,
lateral stang)
- raport anterior : uretra si vezica urinara; raport posterior:
rectul
- fundul de sac vaginal posterior in raport direct cu fundul de sac
peritoneal Douglas
- mucoasa cu pliuri transversale + pe peretele ant si post exista
columne (ingrosari longitudinale ale mucoasei)
- directie rectilinie (unghi deschis anterior cu colul uterin 90-
110 grade)
- m. ridicatori anali incruciseaza vaginul la 2-3 cm de capatul inf
=> vaginul=cavitate virtuala
∟inchiderea butonierei urogenitale are rol important in
statica organelor pelvine si in protejarea mediului vaginal
- formatiuni fibroconjunctive (fascia vezico-vaginala si recto-
vaginala) intre peretii vaginului si org vecine permit clivarea
vaginului
- domul vaginal fixat la peretii pelvieni prin lame de tesut fibroconj
(lig sacro-recto-genito-pubiene, paracalpos la baza
parametrelor)
- Vascularizatie
 artere: ram cervicovaginale si vezicovaginale ale
arterelor uterine, arterele vaginale lungi si
hemoroidale mijlocii (ram a hipogastrice) + intre vasele
peretelui ant si post anastomoze => circulatie de tip azigos
 venele (1 retea mucoasa si 1 musculara) determina plexuri ce
inconjoara vaginul si comunica cu plexurile venoase vecine. Se
colecteaza in vena iliaca interna
- Circuatia limfatica
 partea superioara - ggl iliaci externi
 partea mijlocie - ggl hipogastrici
 partea inferioara - ggl presacrati si inghinali
- Inervatia
 plex hipogastric inf si nervul rusinos intern (1/3
inferioara)
 in plexurile nervoase intramurale exista corpusculi senzitivi
Krausse de presiune si corpusculi ai voluptatii
- Structura histologica
 grosime 3-4mm, 3 tunici
 Adventicea= tunica externa conjunctiva
 Musculara= 1 str longitudinal extern + 1 str circular intern
 Mucoasa (1mm grosime)= ep pavimentos stratificat
necheratinizat foarte receptiv la h. steroizi sexuali (estrogenii
produc maturare iar progesteronul descuamare)
Fiziologie: Functiile vaginului
- de scurgere a secretilor uterine si a sangelui menstrual
- de copulatie
- de trecere a fatului si a anexelor in timpul sarcinii
- de protectie impotriva infectiilor
- Actul sexual, atat la femei cat si la barbati, depinde atat de
stimularea psihica cat si sexuala locala.
- Dorinta sexuala este direct proportionala cu nivelul hormonilor
secretati, dar este in stransa legatura cu experientele anterioare
ale femeii. Intensitatea acestei dorinte este variabila pe toata
perioada ciclului sexual lunar, atingand maximul in preajma
ovulatiei.
Stimularea locala induce senzatii sexuale.

Semnalele senzoriale sunt transmise de catre nervii rusinosi

si plexul sacral catre maduva sacrala. De aici sunt transmise
catre creier.
Un rol au insa si reflexele locale integrate in maduva sacrala si
lombara.

Tesutul erectil feminin este localizat in jurul introitusului

vaginal si se continua catre clitoris. Acesta este controlat de
fibre parasimpatice care in prima faza dilata arterele tesutului
erectil, apoi aceasta va fi umplut cu sange, introitusul
tensionandu-se in jurul penisului.
Tot fibrele parasimpatice determina stimularea glandelor
Bartholin (situate inferior de labiile mici) care induc secretia de
mucus care are rol lubrifiant in timpul actului sexual, alaturi de
mucusul produs de epiteliul vaginal.
O cantitate redusa de mucus provine si din glandele uretrale
masculine.
Lubrifierea este foarte importanta deoarece prin intermediul
acesteia actul sexual este perceput ca un masaj si nu ca o
senzatie iritativa, acest aspect fiind optim pentru inducerea
reflexelor adecvate care culmineaza cu orgasmul.

Orgasmul apare cand stimularea sexuala locala se asociaza cu

cea psihica. Femeia are o fertilitate crescuta in timpul unui act
sexual normal comparativ cu metodele artificiale, lucru pus pe
seama orgasmului feminin: muschii perineali ai femeii se
contracta ritmic, se dilata canalul cervical aproximativ 30
minute reusind astfel facilitarea transportului spermatozoizilor.