Sunteți pe pagina 1din 49

Program de valorificare a potentialului turistic al

judetului Buzau

1. Localizarea si caracterizarea judetului

Teritoriul judeţului Buzău, leagănul culturii şi civilizaţiei române,


conservă vestigii care atestă existenţa omului în regiune din timpuri
imemoriale. Suprafaţa judeţului este de 6.102,6 km2 (2,6 % din suprafaţa
ţării). Judeţul Buzău se întinde pe aproape tot bazinul hidrografic al râului
Buzău care izvorăşte din curbura Carpaţilor. Dispunerea armonioasă a celor
trei forme de relief caracterizează judeţul Buzău: la nord se găsesc Munţii
Buzău, parte din Carpaţilor de Curbură; la sud se găseşte câmpia, aparţinând
Câmpiei Române, iar la mijloc, o regiune de dealuri acoperite cu livezi.
Unele dealuri coboară spre sud, ceea ce le conferă un climat sud-
mediteranean favorabil viticulturii, regiunea Pietroasele fiind renumită
pentru vinurile sale.

1.1 Scurt istoric

Pe teritoriul judetului Buzau se conserva vestigii care atesta existenta


omului in regiune din cele mai vechi timpuri: unelte si arme din oase sau
pietre cioplite, obiecte ceramice din Neolitic si Epoca Bronzului, apartinand
Culturilor Boian, Gumesti si Monteoru.
Date importante:
- 1431, 30 ianuarie - prima mentionare documentara a Buzaului ca
targ si punct de vama intr-un document intern este din timpul lui Dan al II-
lea (1420-1431).
- 1500 - domnitorul Radu Cel Mare, cu ajutorul patriarhului Nifon,
infiinteaza Episcopia Buzaului, orasul devenind resedinta episcopala.
- 1507 - orasul Boza (Buzau) apare pentru prima oara intr-o harta
intocmita de Nicolaus Germanus. Domnitorul Radu de la Afumati daruieste
Episcopiei cateva salase de tigani si trei mori "care sunt pe Buzau", acesta
fiind primul document despre functionarea morilor pe raul Buzau.

1
- 1571 - este construita manastirea Banu, mentionata documentar
pentru prima oara in 1592, ctitoria lui Andronic Cantacuzino. In 1722,
biserica este rezidita de Andreiana, sotia lui Serban Cantacuzino. In 1884, la
pictarea bisericii participa si Gheorghe Tattarescu.
- 1575 - ia fiinta Bazarul, al doilea din Tara Romaneasca, piata
permanenta cu dughene, pravalii, pivnite, magazii - prima stire privitoare la
un element urbanistic - piata.
- 1691 - Constantin Brancoveanu infiinteaza prima tipografie in slova
romaneasca, condusa de Mitrofan, la Episcopia Buzaului.
- 1693 - Constantin Brancoveanu da un act pentru a se face targ la
Buzau.
- 1778, 26 august - intr-un document emis de Alexandru Ipsilanti este
mentionata Dragaica langa oras. Scopul initial al Dragaicii era desfacerea
lanii, de aceea targul se tinea in lunile de dupa tunderea oilor.
- 1831 - se infiinteaza Scoala de zugravi de subtire si iconari pe langa
Episcopie, condusa de Nicolae Teodorescu, iar in 1832 se deschide prima
scoala in limba romana - Scoala Nationala (Preparandie), avandu-l ca
director pe Dionisie Romano. La 1832 are loc cea dintai numaratoare
oficiala, Tabela statistica (recensamant) a populatiei. Orasul avea un numar
de 2567 suflete.
- 1836 � ia fiinta Seminarul, prima scoala secundara din Buzau, iar
in 1838 este inaugurata cladirea acestuia. In 1838 apare Scoala Normala a
judetului, unde se strang candidatii de invatatori din 115 sate buzoiene.
- 1840 - Dionisie Romano infiinteaza la Scoala nationala prima
Biblioteca scolara romaneasca pentru invatatori, dar care functiona si ca
biblioteca publica. Prima publicatie "religioasa si morala" din tara,
"Vestitorul Bisericesc", apare la 1839. Initiatorul, Dionisie Romano, este
considerat ctitor al presei buzoiene.
- 1848, 18 - 19 iunie � Buzaul este primul oras de provincie unde s-a
organizat Garda Nationala.
- 1854 - 1855 - apare Biblia de la Buzau, editata de Episcopul Filotei,
a patra Biblie romaneasca.
1867 - ia fiinta Gimnaziul, care s-a numit "Tudor Vladimirescu" pana
in 1875, apoi "Alexandru Hasdeu". Din 1932 - "B.P.Hasdeu", azi Colegiul
National "B.P.Hasdeu''. In 1868 apare prima Librarie la Buzau, a lui Al.
Georgescu, iar in 1873 ia fiinta noua tipografie "Alexandru Georgescu",
prima tipografie laica, deschizand drumul publicisticii buzoiene.
- 1872 - se da in exploatare calea ferata Bucuresti - Buzau - Braila �
Galati, iar in 1881, calea ferata Buzau - Marasesti, prima linie ferata
proiectata si construita de ingineri romani. Moara "Garoflid" (cu 3 sectii:

2
faina, malai si o fabrica de postav si dimie actionata mecanic) este prima
instalatie industriala din oras. Este data in functiune in 1891 fabrica
"Brainski & Rosazza S.A.", prima fabrica de tigle si de produse ceramice cu
cuptoare mari sistematice din Regat. In 1873, Basil Iorgulescu infiinteaza
Biblioteca Gimnaziului "Tudor Vladimirescu" (Colegiul National
"B.P.Hasdeu"), iar in 1893 Biblioteca Publica "Carol I" in noul local al
gimnaziului. Se constituie in 1895 prima colectie publica de piese
arheologice, antropologice si istorice intr-o sala a Gimnaziului "Tudor
Vladimirescu" ("B.P.Hasdeu") - in fapt primul muzeu la Buzau.
- 1903 - este inaugurat Palatul Comunal, constructie inceputa in 1899,
din initiativa primarului Nicu Constantinescu, dupa proiectele arhitectilor
Savulescu si Kafsinski.
- 1907, 11 - 24 martie - are loc Rascoala la Buzau, cand numerosi
tarani pornesc din Obor, manifestand si devastand case si magazine situate
in perimetrul comercial. Au murit 11 persoane si alte zeci au fost ranite.
- 1908 - este inaugurata calea ferata Buzau-Nehoiasu. In 1913 este
infiintata distileria de petrol "Saturn".
- 1937 - se inaugureaza sediul Scolii Normale de fete (azi sediul
Muzeului judetean). A luat fiinta Fabrica "Metalurgica si Turnatorie S.A."
(1928). Dupa planurile arhitectului Duiliu Marcu, primarul Stan Sararu
construieste Piata Centrala in 1934 - 1935.
- 1968 - dupa infiintarea judetului Buzau se construiesc doua
platforme industriale: Buzau-Sud, pe o suprafata de 318 ha ce cuprindea 50
intreprinderi si sectii si zona industriala Buzau-Nord, cu o suprafata de 125
ha ce cuprindea 32 intreprinderi si sectii. Se inaugureaza Tabara de
Sculptura in aer liber de la Magura care a avut 16 editii (1970 - 1985), ce
semnifica cele 16 secole de atestare a municipiului Buzau.

1.2 Localizare geografică

3
Judeţul Buzău este situat în sud-estul României, între 44 44' şi 45 49'
latitudine nordică şi între 26 04' şi 27 26' longitudine estică.

Se învecinează cu judeţele Braşov şi


Covasna la nord-vest, Vrancea la nord-est,
Brăila la est, Ialomiţa la sud şi Prahova la vest.
Judeţul Buzău face parte din regiunea de
Dezvoltare 2 Sud-Est, cu sediul la Brăila.

Fig 1. Judetele invecinate judetului Buzau

Legăturile judeţului cu celelalte zone din ţară:


 Drumul European E 85 (sau DN 2) dinspre Bucureşti sau dinspre
Suceava, Bacău, Focşani;
 DN 1B spre Ploieşti;
 DN 10 spre Braşov (itinerar pe Valea Buzăului);
 DN 2B spre Brăila;
 Magistrala feroviară – linia 500 – de importanţă europeană
(Bucureşti-Ploieşti-Buzău-Focşani-Bacău-Suceava).

1.3 Caile de comunicatii

Reţeaua de drumuri a judeţului Buzău cuprinde:


• 4 trasee de drumuri naţionale ( DN 1B, DN 2 (E 85), DN 2B, DN
10), cu 96 poduri.
• 32 drumuri judeţene cu 182 poduri.
• 244 trasee de drumuri comunale.
Lungimea drumurilor publice din judeţ este de 2636,903km, având o
densitate de 43,2km/100km2, peste densitatea medie pe ţară de
30,6km/100km2.
Din lungimea totală a drumurilor publice din judeţ 322 km (12,21 %)
sunt drumuri naţionale, 920,533 km (34,9 %) drumuri judeţene şi 1.394,37
km (52,87 %) drumuri comunale.Lungimea străzilor orăşeneşti este de 389
km, din care sectoarele modernizate însumează 321 km.

4
Fig 2. Harta administrativa

În funcţie de tipul îmbrăcăminţii rutiere drumurile judeţene se împart


în drumuri acoperite cu:

5
- beton de ciment____________________________ 11,500 km
- îmbrăcăminte asfaltică uşoară_________________613,634 km
- piatră____________________________________ 251,758 km
- pământ____________________________________43,641 km
Reţeaua de drumuri şi poduri judeţene, administrată conform
prevederilor legale de către Consiliul Judeţean Buzău, este prezentată în
anexa nr.5.
Teritoriul judeţului Buzău este echipat cu 232 km căi ferate, din care
128 km linie cu o cale şi 104 km linie cu două căi.
Lungimea reţelei de cale ferată electrificată este de 108 km.
Densitatea căilor ferate în judeţul Buzău este de 38 km/1000 km²,
fiind sub densitatea pe ţară care este de 47 km/1000 km².
Infrastructura judeţului Buzău se prezintă astfel:
 Numărul de locuinţe: 188.761
 Lungimea căilor ferate: 232 km
 Lungimea drumurilor: DN – 322 km; DJ – 930 km; DC – 1.395
km
 Lungimea străzilor orăşeneşti: 389 km
 Din care modernizate: 321 km
 Kilometri de reţea apă: 1.101 km (55 localităţi)
 Kilometri reţea canal: 185,8 km (7 localităţi)
 Kilometri conducte gaze: 339,2 km

Oraşe importante: Din punct de vedere al organizării administrative,


judeţul Buzău are 87 localităţi, din care:
 2 municipii – Buzău (oraşul de reşedinţă al judeţului) şi Râmnicu
Sărat;
 3 oraşe – Nehoiu, Pogoanele şi Pătîrlagele;
 82 comune cu 475 de sate.

6
Organizarea administrativă a teritoriului judeţului Buzău, la 31
decembrie

Numărul din Număr Numar


oraşelor care: ul ul
Judeţ /
şi
Anii munici comun satelo
municipi
pii elor r
ilor
Buzău
1990 4 1 81 481
1995 4 2 81 482
2000 4 2 81 482
2001 4 2 81 482
2002 4 2 81 482
2003 4 2 81 482
2004 5 2 82 475
2005 5 2 82 475
2006 5 2 82 475
Tabel nr. 1
Sursa: www.buzau.insse.ro

1.4 Nivelul de dezvoltare economico-social

Potrivit rezultatelor preliminare oficiale ale recensământului din 18


martie 2002, populaţia stabilă din judeţul Buzău se cifrează la 496.214 de
locuitori (242.311 persoane de sex masculin, respectiv 253.903 persoane de
sex feminin), dintre care 38,65% au domiciliul în municipii şi oraşe şi
61,35% în mediul rural. Populaţia activă a judeţului era de 177.783
persoane, populaţia ocupată de 140.014 persoane, iar populaţia inactivă fiind
de 318.431 persoane.

7
Populaţia, pe sexe şi medii, la 1 iulie

Total Urban Rural


Judeţ/
(număr (număr (număr
Anii Locuit
persoane) persoane) persoane)
ori /
Amb Amb Amb
Masc Femi Masc Femi Masc Femi km2
Buzău ele ele ele
ulin nin ulin nin ulin nin
sexe sexe sexe
5213 25481 2665 2074 10152 1059 3139 15329 1606
1990 85,4
34 9 15 33 0 13 01 9 02

5128 25157 2612 2118 10336 1084 3010 14820 1528


1995 84,0
49 2 77 01 5 36 48 7 41

5045 24682 2577 2072 10044 1068 2972 14638 1508


2000 82,7
40 6 14 80 2 38 60 4 76

5034 24629 2571 2071 10050 1066 2962 14579 1504


2001 82,5
51 8 53 78 3 75 73 5 78

4962 24231 2539 1989 1026 3011 14601 1514


2002 96301 82,0
14 1 03 94 93 66 0 66

4980 24405 2540 1985 1025 2995 14805 1514


2003 95999 81,6
85 8 27 43 44 42 9 83

4958 24266 2532 2052 1062 2905 14365 1469


2004 99012 81,3
78 4 14 85 73 93 2 41

4940 24164 2524 2047 1061 2893 14305 1462


2005 98585 81,0
52 4 08 50 65 02 9 43

4909 24002 2509 2036 1056 2873 14204 1453


2006 97979 80,5
81 5 56 31 52 50 6 04
Tabel nr. 2
Sursa: www.buzau.insse.ro

Din tabel numarul 2 se poate deduce ca majoritatea populatiei judetului


Buzau se afla in mediul urban, element comun de altfel majoritatii
judetelor, respectiv a oraselor Romaniei. Numarul populatiei in perioada
1990-2006 este intr-o continua scadere.

8
Durata medie a vieţii, pe sexe

Judeţ / Ambele Masculi


Feminin
Anii sexe n
Buzău
1990-1992 70,62 67,41 73,93
1995-1997 69,86 66,02 74,04
1998-2000 71,46 67,77 75,41
1999-2001 72,20 68,35 76,26
2000-2002 71,84 68,39 75,47
2002-2003 71,61 68,20 75,23
2002-2004 71,77 68,02 75,75
2003-2005 72,38 68,77 76,17
Tabel nr. 3
Sursa: www.buzau.insse.ro

Desi ambele sexe raman constante de-a lungul anilor, barbatii sunt in
inferioritate numerica in comparatie cu femeile in aceasta peroiada 1990-
2005.
Pe domenii de activitate existau 39.548 meşteşugari (22,24% din
totalul populaţiei active), 32.327 lucrători în agricultură, silvicultură şi
pescuit, (18,18% din totalul populaţiei active), 18.968 operatori la maşini,
utilaje şi asamblări de maşini, echipamente şi altele, 16.342 lucrători
operativi în servicii, comerţ şi asimilaţi, 15.707 tehnicieni, maiştri şi
asimilaţi, 14.413 muncitori necalificaţi, 11.125 specialişti cu ocupaţii
intelectuale şi ştiinţifice, 6.998 funcţionari administrativi, 3.236 persoane
care lucrau în domeniul legislativ sau de conducere, 1.283 angajaţi în forţele
armate şi 17.868 şomeri.

9
Populaţia, pe grupe de vârstă, la 1 iulie

număr persoane
Pe grupe de vârstă
Judeţ / Total 0 - 14 15 - 59 60 ani şi
Anii ani ani peste
Buzău
1990 521334 120391 304726 96217
1995 512849 98887 305815 108147
2000 504540 89522 300770 114248
2001 503451 87067 302293 114091
2002 500160 83421 302631 114108
2003 498085 80215 303785 114085
2004 495878 77860 304441 113577
2005 494052 75128 306090 112834
2006 490981 74445 304232 112304
Tabel nr. 4
Sursa: www.buzau.insse.ro

In anul 2006 fata de 1990 numarul populatiei scade cu 30 353


persoane. Predominante sunt persoanele cu varsta cuprinsa intre 15 si 59 de
ani, urmate de cele de peste 60 de ani si peste, apoi 0si 14 ani. Numarul
scazut al acestora din urma subliniaza faptul ca natalitatea a scazut
semnificativ.
La aceeaşi dată, structura etnică a populaţiei judeţului în funcţie de
libera declaraţie a persoanelor recenzate consemna 481.272 români (98,98%
din total), 14.446 romi (2,9%), 153 maghiari, 43 germani, 37 turci, 27
italieni, 22 ruşi-lipoveni, 21 polonezi, 20 evrei, 18 ucraineni, 7 sârbi, 4
bulgari, 3 tătari, 3 sloveni, 3 chinezi şi 135 de alte etnii.
Structura religioasă a populaţiei judeţului Buzău consemna la 18
martie 2002: 490.830 ortodocşi, 2.948 adventişti de ziua a şaptea, 540
romano-catolici, 516 penticostali, 453 creştini după evanghelie, 243 de
religie evanghelică, 139 baptişti, 86 greco-catolici, 72 musulmani, 54

10
reformaţi, 22 de religie mozaică, 135 de alte religii, 70 fără religie, 41 atei şi
65 de religie nedeclarată.
Populaţia înscrisă într-o formă de învăţământ a fost consemnată la
aceeaşi dată ca fiind de 77.797 persoane, din care în învăţământul superior
5.070 persoane, 1.812 în învăţământul postliceal şi de maiştri, 48.869 în
învăţământul secundar (15.503 liceal, 4.532 de ucenici şi 28.834 gimnazial)
şi 22.016 în învăţământul primar.

În judeţul Buzău există:


 361 grădiniţe,
 366 şcoli generale,
 31 licee şi grupuri şcolare,
 1 instituţie de învăţământ superior (A.S.E) şi
 343 biblioteci
În domeniul sănătăţii, serviciile publice se prezintă astfel:
 6 spitale (sector public),
 23 dispensare medicale (sector public),
 100 farmacii şi
 63 cabinete medicale.

2. Prezentarea potentialului turistic al judetului

2.1 Resurse turistice naturale

Suprafata judetului Buzau se desfasoara pe trei mari trepte de relief-


munti,dealuri si campie ce coboara din varfurile inalte ale Penteleului pana
in Baragan.Fiecare dintre aceste trepte sunt, la randul lor, foarte variate in
privinta formelor,determinand diferen- tierea mai multor subunitati.
Din punct de vedere geologic, muntii sunt constituiti din asa nu- mitul "flis",
reprezentat printr-o alternanta de gresii, marne, argile, sisturi si, mai rar,
conglomerate, toate strans cutate, formand uneori cute-solzi, aliniate pe
directia NE-SV.Varsta rocilor este, in principal, paleogena(aproximativ 30-
70 milioane de ani).In treapta subcarpatica domina marnele, argilele,
nisipurile, pietrisurile, calcarele si gresiile, depuse cu precadere in miocen si
pliocen(incepand de acum 30 milioane de ani, pana in urma cu un milion de
ani) si ondulate larg.Campia s-a format numai in cuaternar si este alcatuita
din pietrisuri, nisipuri si loessuri.
Cele trei trepte de relief,la cadrul redus al judetului, pot fi socotite in
acelasi timp si zone, intrucat ele se extind, incepand de la nord spre sud, una

11
in continuarea celeilalte.Intre zona subcarpatica si cea de campie se
individualizeaza si o fasie de tranzitie, formata din glacisuri si piemonturi.

Fig 3. Harta geografica

Zona de munte
Face parte din marea unitate a Carpatilor de Curbura si cuprind doua
subunitati principale: Muntii Buzaului si Muntii Vrancei.
Muntii Buzaului-aflati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului cu
acelasi nume-sunt constituiti din 5 masive:Penteleu, Podu Calului, Siriu,
Monteoru si Ivanetu.
Masivul Penteleu, delimiteat de Basca Mica si Basca Mare, este cel
mai important, atat ca dimensiuni cat si ca altitudine (1772m).Sub aspect

12
petrografic, este format in mare parte din flis grezos(gresie de Tarcau),
marne, marne calcaroase, flis bituminos, conglomerate.
De-a lungul anilor, agentii externi au taiat vai adanci si interfluvii care
favorizeaza alunecari de teren. Vaile principale care dreneaza Masivul
Penteleu sunt dirijate fie catre Basca Mare, fie catre Basca Mica.Spre prima
se indreapta Patacul, Basculita, Cernatul, Milea, iar catre Basca Mica:Valea
Neagra, Paltinu, Brebu,Sapte Izvoare si Balescu.
Masivul Podu Calului este cuprins intre raurile Basca Mare si Buzau.
Inaltimea maxima este de 1440m.Rocile predominante sunt gresiile,
marnele, sisturile argiloase.Spre deosebire de masivele vecine,Podu Calului
este puternic freagmentat de vai, in special de Casoca si afluentii sai,incat
apare sub forma a doua sau trei masive unite prin sei largi.In acest fel ,intre
Basca Rozilei, Basca mare,Hartagu si Buzau se individualizeaza Masivul
Podu Calului propriu-zis,intre vaile Casoca,Basca Mare, Hartagu si Buzau-
Masivul Teharau, iar la nord de Hartagu-Masivul Bota.
Masivul Siriu cuprins intre Buzau,Crasna si Siriu, este format din mai
multe sinclinale si anticlinale, orientate NE-SV,unele apartinand panzei de
Siriu.Partea cea mai inalta este fixata pe un sinclinal suspendat,cu flancul
estic faliat.Masivul este alcatuit din gresii dure, numai in partea estica
adaugandu-se o fasie de depozite oligocene, constituiite din alternante de
gresii,marne,disodile si menilite.Cota maxima este de 1663m, in Creasta
Malaia.Varful Siriu, cunoscut si sub numele Bocarnea are 1659m.In estul
Malaiei, pe o larga suprafata cvasistructurala,se afla Lacul Vulturilor,
cunoscut si sub numele de Lacul fara Fund.
Masivul Monteoru este situat in partea de sud a muntilor Siriului.
Este format dintr-o creasta principala semicirculara, ce se mentine la peste
1000m, inregistrand valorile maxime in varfurile Rastoaca(1294m),
Monteoru(1345m) si Cartiasu(1014m).Sructural, prezinta aceleasi caractere
ca si Podu Calului, de unde si multele afinitati morfologice. Interiorul
arcului constituie bazinul de receptie, largit printr-o captare in detrimentul
vaii Nehoiasului.
Culmea Ivanetu se afla situata la sud de valea Basca Rozilei, fiind
orientata aproape est-vest(pe directia cutarilor principale) si ia legatura
directa cu subcarpatii.Ca aspect geografic si strutura petrografica se
deosebeste prea putin de celelalte masive.Cele mai inalte varfuri ale sale
sunt dispuse pe o culme neteda, orientata NE-SV; acestea
sunt:Ivanetu(1191m), Arsenie(1115m),Zboiul(1115m) si Stanicu(992m).De
mentionat este faptul ca in acest masiv isi are obarsia primul pinten
paleogen(de Valeni), care patrunde adanc in zona subcarpatica.

13
Muntii Vrancei incadreaza latura nord-estica a judetului. Este vorba
de o fasie ingusta, ce reprezinta versantul vestic al unor varfuri importante
cum sunt: Lacaut(1776m), Goru(1785m), Giurgiu(1720m),Musa(1420m),
Pietrele Insirate(1476m),Furu(1414m). Acest sector nu prezinta diferente
mari fata de Penteleu,avand aceeasi structura si morfologie(suprafete de
eroziune si structurale,plaiuri intinse delimitate de abrupturi de sute de
metri,alunecari si prabusiri, bazinete si ingustari).Din acesti munti izvorasc
Basca Mica, Bisca Mare, Ramnicul.

Zona Subcarpatica
Fiind cunoscuta sub numele de Subcarpatii Buzaului,aceasta zona
reprezinta o imbinare de culmi deluroase cu depresiuni, bazinete si
inseuari,altitudinea culmilor variind intre 400 si 800 metri.
Subcarpatii sunt alcatuiti din formatiuni geologice mai tinere, cutate
larg.Cutele sunt orientate, ca si cele carpatice, de la SV catre NE si prezinta
adesea fracturari,ridicari sau coborari,asa cum este cazul dealurilor din sud si
est(Istrita,Ciolanu,Blajani si Buda).Domina marno-argilele, nisipurile si
gresiile de diverse tipuri, uneori aparand conglomerate si calcare.Structura
geologica a imprimat multor culmi o alungire pe directii SV-NE;raurile au
impus insa si alte directii de fragmentare,in special in partea centrala a zonei
deluroase buzoiene, unde se imbina depresiunile si inseuarile dispuse
longitudinal fata de structura,cu bazinete de obarsie,inseuari si depresiuni de
eroziune orientate adesea transversal.La acestea se adauga si interventia
pintenilor paleogeni, de structura montana, care diversifica si mai mult
sectorul carpatic buzoian. Data fiind complexitatea de ordin geologic, dar
mai ales geografic, Subcarpatii Buzaului se impart in patru grupe:
Grupa centrala(Dealurile Botanului) este cuprinsa intre vaile
Buzaului si Slanicului, avand un contur sub forma de inima.Altitudinile
maxime sunt in Dealul Blidisel(821m),varful Pitigoiul(806m),varful
Bocu(824m);in partea centrala, varful Botanul are 799m.Eroziunea apelor
Saratel, Balaneasa,Sibiciu,Rusavatu etc. precum si structura geologica si
compozitia petrografica au dus la fragmentarea acestei grupe intr-o serie de
subunitati:
-Dealurile Muscelului sunt delimitate de apele Balaneasa, Sibiciu si
Buzau.In componenta acestor dealuri intra culmile
Blidisel(821m),Muchea(746m) si Ursoaia.Blidiselul este format din
conglomerate si gresii sarmatiene dispuse monoclinal,dand cueste si

14
hogback-uri bine dezvoltate.Spre sud se continua prin culmea Muchea care
dezvolta un abrupt puternic catre est.
Si aici se intalnesc conglomerate sarmatiene dar si nisipuri si argile
pliocene.
-Dealurile Dalma sunt cuprinse intre apele Saratel si Balaneasa.In
partea centrala se afla varful Botanului, alcatuit din conglomerate si gresii
sarmatiene, cu strutura monoclinala, ce da un relief de cueste.In partea de
est, Dealurile Dalmei se continua cu Dealul Posobesti(707), axat pe un
sinclinal sarmatian.Spre sud-est bazinetul Plopeasa se dezvolta pe un afluent
al Saratelului, iar catre sud, acesta se continua cu un culoar de sinclinal,
marginit in est de o cuesta(Muchia Florica,Vf Muchia Stanii-449m).
-Dealurile Bocului cuprind partea de nord-est a grupei centrale ,avand
inaltimi ce urca la peste 800m:Vf. Bocului (825m),Dealul
Glodul(807m),Vf.Pitigoiul(806m).Aceste dealuri sunt fragmentate de vaile
Slanicelului si Grabicinei in cateva subunitati.Partea centrala este ocupata de
Dealul Bocului propriu-zis, in partea de sud s-a dezvoltat bazinetul
Pacurile,iar in nord se afla Dealul Pitigoiul-Glodului. Acesta se continua
spre est cu Dealul Glodineasa.Din Dealul Pitigoiului pornesc spre sud o serie
de culmi joase, care se extind intre vaile Slanicelului si Saratelului.Este
vorba de Dealurile Silistea si Dealurile Trestioarei care se caracterizeaza
printr-o altitudine mult mai joasa decat cele din jur(circa 500m), aparand in
ansamblu ca o zona inalta depresionara.
-Dealurile Paclelor sunt delimitate de Slanic si paraiele Saratel-
Baligoasa.Au o directie aproape nord-sud si prezinta doua culmi paralele, ce
se unesc la nord, in dealul Tocilei(598m).Vulcanii noroiosi de aici, unici in
tara noastra, completeaza acest peisaj; cei mai de seama vulcani sunt grupati
in doua platouri:Paclele Mici si Paclele Mari.
Grupa sudica (Istrita-Ciolanu) are caractere locale specifice, si
anume: contact brusc cu campia,masivitate,altitudini mari,forme de relief
impuse net de structura si petrografie,zone depresionare tipic
subcarpatice.Pe ansamblu se divide in trei unitati.
Dealul Istrita este constituit din formatiuni grezoase si calcaroase ale
sarmatianului,care au influentat altitudinea si masivitatea dealului Istrita
(Vf.Istrita 751m).Catre Campia Romana,contactul se face deosebit de brusc
prin linii de falie,dar si prin caderea monoclina a flancului sudic al
anticlinalului principal.Dealul Istrita poate fi divizat in mai multe
subunitati,dictate in special de natura petrografica a rocilor:dealurile
Niscovului situate in partea de est a grupei,au inaltimi de 200-400m si sunt
constituite in principal,din formatiuni lavantine si cuaternare vechi;masivul
Istrita propriu-zis este dominat in partea inalta de calcarele si gresiile

15
sarmatiene,motiv pentru care si-a mehntinut altitudini de 600-700m.In
interiorul sau se afla cateva bazinete sau depresiuni structurale si de
contact(Izvoarele Saratii,Sarata Monteoru);dealurile Naienilor apar sub
forma unei culmi inguste,format din aceleasi calcare si gresii sarmatiene care
mentin si aici altitudini de circa 600m.
Dealul Ciolanu este de asemenea,unul din cele mai masive din cadrul
Subcarpatilor buzoieni si se dezvolta aproape paralel cu dealul Istrita.Spre
sud este delimitat de depresiunea Niscovului,iar spre nord de izvoarele vaii
Cricovului si Buzaului.Ca si la dealul Istrita, masivitatea si altitudinea sa
sunt date de calcarele si gresiile sarmatiene,altitudinile variind intre 600 si
700m:Poiana Hotilor(737m),Poiana
Brosa(641m),Vf.Bradului(661m),Vf.Cetatuia(632m) In partea de nord-
est,respectiv intre Magura si Candesti,se desprinde o mica subunitate-dealul
Cerbului(539m),constituit din formatiuni levantine(argile, nisipuri si
pietrisuri),peste care se dispun stratele de Candesti.Din cauza constitutiei
petrografice,dealul Cerbului,in ansamblul sau,prezinta multe degradari de
teren.
Depresiunea Niscovului este formata pe un larg sinclinal in care au
fost sedimentate formatiuni levantine si cuaternare.Afluentii dezvolta aici
conuri de dejectie foarte intinse.Insasi Niscovul, la varsare, a format un
imens con de dejectie,in care apele sale se pierd total in perioadele fara
ploi.Prin toate caracteristicile este o depresiune tipic subcarpatica.
Grupa Estica (Dealurile Calnaului), situata la est de valea
Slanicului este drenata central de paraul Calnaului si delimitata de vaile
Slanic si Ramnic. Grupa se poate subdivide in doua mari subunitati:una
nordica,formata din sedimente mai vechi(varsta mio-pliocena),si o alta sud-
estica,formata din depozite levantine si cuaternare.
Dealurile Bisocii compun in ansamblu ,subunitatea nordica.Are forma
unui patrat,delimitat de vaile Slanic si Ramnic.Altitudinile maxime sunt
cuprinse intre 800 si 970m,atat ca urmare a cutarilor violente,cat si datorita
rocilor mai dure (de varsta meotiana,pontiana si daciana).Cele mai inalte
varfuri sunt Bisoca(970m), Ulmusoru(943m),Sindrila(900m),iar spre sud
Badicul(814m).Desi dealurile sunt foarte inalte,denivelarea fata de flisul
carpatic apare evidenta ,intre ele remarcandu-se un culoar depresionar.
A doua subdiviziune se caracterizeaza prin directia nord-sud, prin roci
moi de varsta levantina si cuaternara,prin suprafete mari expuse
degradarii.Dupa felul cum este fragmentata de vaile principale,aceasta
unitate se subdivide in treiu culmi:
-Culmea Blajani,situata intre Calnau si Slanic,se extinde pe directie
nord-sud si incepand cu dealul Caratnaului(633m),trecand prin inaltimi de

16
circa 500m,ajunge in partea sudica,in dreptul localitatii Blajani, la
483m(Vf.Blajani) si 486m(Vf.Mare)
-Dealurile Budei se alungesc intre Ramnic si Calnau si se constituie
din pietrisuri de Candesti.Inaltimea lor se mentine in jurul a 500m in nord si
cresc catre sud unde ating 637m in Piatra Alba.
-Dealul Capatanei(591m) se afla intre Ramnic si Ramna.Este
constituita din pietrisuri de Candesti.

Grupa Vestica (Dealurile Priporului) este constituita dintr-o serie


de dealuri relativ inalte si inseuari largi,foarte diferite sub aspectul structurii
si compozitiei geologice.Se remarca in mod deosebit,patrunderea,in zona
subcarpatica a pintenului paleogen de Valeni,ce reprezinta o continuare a
culmii Ivanetu.Aceasta grupa se subdivide in trei subunitati:
-Dealul Cornetel se intinde intre Buzau si Basca Chiojdului.Este
constituit din formatiuni pliocene si cuaternare vechi,formand o regiune
intens degradata de torenti.Altitudinile maxime se afla tot pe formatiuni
levantin-cuaternare(Dealurile Cornetul-827m si Vf.Cetatuia-
713m).Delimitarea de zona muntoasa se face pe o linie care incepe la nord
de Patarlagele si trece pe la localitatea Catina.
-Dealul Priporului, situat intre valea Zeletinului si Basca Chiojdului,
prezinta o structura petrografica asemanatoare zonei carpatice.Altitudinile
sunt mai reduse,avand un maxim de 823m inh Vf.Priporul.
-Dealul Salcia cuprins intre Zeletin si dealul Ciolanu,limitat de doua
cursuri de apa-Cricov si Buzau,se imparte in trei subunitati,diferentiate
datorita structurii geologice si alcatuirii petrografice.In centru se afla dealul
salcia(717m) sub forma unei creste in directie NE-SV.Catre sud se situeaza
inseuarea Cislau-Cricov cu altitudinea de 400-500m,dezvoltata pe un
sinclinal.Peste aceasta inseuare se face trecerea intre depresiunea Cislau si
depresiunea Sanger-Lapos. Intre vf.Salcia si Varful Zeletin se prezinta a
treia subunitate-podurile Frasinetului cu altitudini de 400-500m,cu aspect de
campie care face trecerea intre valea Buzaului si bazinul Cricovului.
Depresiunea Patarlagele se dezvolta de la contactul dintre munte si
Subcarpati pana la valea Buzaului.Este o zona unde terasele incep sa aiba o
larga dezvoltare si unde apar importante degradari de terenuri.
Depresiunea Cislau, formata la trecerea Buzaului peste un alt
sinclinal,are latimea maxima catre inseuarea Cislau-Cricov. Ingustarea de la
Ciuta este zona cea mai stramta pe care o prezinta valea Buzaului pe tot
parcursul Subcarpatilor.Chiar soseaua,in aceasta parte paraseste valea
propriu-zisa si urca in serpentine prin cunoscuta padure de la Ciuta.
Depresiunea Parscov incepe aproximativ de la localitatea cu acelasi

17
nume si continua pana la Berca unde valea schiteaza o usoara ingustare
impusa de traversarea anticlinalului Berca-Arbanasi.
Depresiunea-culoar Ratesti-Scortoasa -Vintila Voda incepe, dupa cum
arata si numele, din Valea Buzaului (Ratesti) si tine pana in Valea Slanicului
(Vintila Voda).Are caracter subcarpatic, fiind delimitata de Dealurile
Dalmei, Bocului,Bisocii si Paclelor.

Fasia de tranzitie
Aceasta fasie faca trecerea intre zona subcarpatica si campie.La vest
de Buzau ,subcarpatii Istritei iau contact cu campia de subsidenta prin linii
de falii.Pe aceasta zona de contact eroziunea a grefat o fasie de glacis-
glacisul Istritei(110-300m).La est de Buzau ,trecerea de la subcarpati la
campie se face mai intai printr-un piemont de acumulare alcatuit din
pietrisuri si nisipuri dispuse monoclinal (piemontul Ramnicului) care urca
pana la inaltimi de 300-400m, apoi printr-un glacis care incepe aproximativ
de la altitudinea de 250m in jos.

Zona de campie
Aceasta zona are altitudinea de 40-100m si este constituita din
sedimente moi, dominand la suprafata formatiunile loessoide, aluviunile si
chiar nisipurile, iar in adancime argilele, pietrisurile, nisipurile, marnele
nisipoase.Pe teritoriul judetului, zona de campie se subdivide in 4 unitati
principale.
Campia Gherghitei reprezinta o continuare a fasiei de subsidenta ce
vine dinspre Ploiesti, trece pe la Mizil si Clondiru si se ingusteaza puternic
catre localitatea Stalpu. Limita estica urmareste localitatile Glodeanu
Sarat,Movila Banului si est de Stalp.Partea inferioara a paraului Sarata s-a
instalat pe limita estica a acestei subunitati.La limita nordica, si mai ales
intre Clondiru, Stalpu si izvoarele Calmatuiului, apar aliniamente de izvoare.
Peste aceasta campie pare sa se fi scurs chiar Buzaul, intr-o prima etapa de
intrare in campie-o terasa inferioara, care se pierde aproximativ la localitatea
Zoresti, ar indica aceasta directie.
Campia Baraganului de mijloc ocupa, in mare, interfluviul dintre
Calmatui si Ialomita.Are o inclinare catre SE.Partea sa nordica si cea estica
este ocupata de o fasie lata de nisipuri, care incepe de la Smeeni si Florica si
se dezvolta spre rasarit trecand peste localitatile Pogoanele, Caldarasti si
Padina.Suprafata nisipurilor prezinta un microrelief de dune, in general
fixate, intre unele instalandu-se temporar chiar lacuri.Partea sudica si
vestica, neocupata de nisipuri, este dominata de formatiuni loessoide si de
crovuri.

18
Campia Buzau-Calmatui incepe printr-un larg con de dejectie, pe sub
care o parte din apele Buzaului, dar mai ales ale Niscovului, se preling catre
Calmatui in cadrul acestui con, Buzaul si-a sapat o albie larga si doua terase
joase, mai bine dezvoltata fiind cea inferioara(3-4m).Urmele acesteia se vad
bine si la Tabarasti unde apare si un martor de eroziune inconjurat de
numeroase belciuge, denumite si coturi, si peste care apele Buzaului se
revarsa in timpul viiturilor, trecand peste Calmatui.Incepand de la Tabarasti ,
dar mai ales din dreptul Cilibiei, nu se mai poate face o distinctie neta intre
albia Buzaului si cea a Calmatuiului;este un ses intins, uneori cu saraturi, cu
grinduri si cu martori de eroziune, peste care Buzaul isi trimite apele de
viitura catre Calmatui, formand asa numitele "buzoiele". Prin actuala albie a
Calmatuiului a curs candva Buzaul.
Campia Ramnicului, desi situata la marginea subcarpatilor, reprezinta
o zona mai putin afectata de sibsidenta (in comparatie cu campia Gherghitei
sau cu campia Focsanilor).Formatiunile cuaternare, ca si pietrisurile de
Candesti, prezinta inclinari slabe dinpre piemontul Ramnicului catre campia
din fata.In partea de rasarit campia este delimitata de lunca Buzaului si ii
sunt specifice o serie de lacuri de tipul limanelor fluviale;incepand cu Jirlaul,
aceste lacuri si vaile ce le alimenteaza reprezinta cursuri vechi ale
Ramnicului.
Reţeaua hidrografică. Relieful, condiţiile climaterice, structura
geologică şi litologicăx, dar în ultimul timp, din ce în ce mai mult şi
intervenţia distructivă a omului, influenţează regimul hidrologic, la suprafaţă
şi în subteran.Principala apă curgătoare a judeţului este râul cu acelaşi nume,
pe care-l străbate prin cele trei zone de relief, pe o lungime de 325 km, cu un
debit mediu, la staţia Baniţa, de 25,2 mc/s, cuprinzând o suprafaţă de 5.500
kmp. Izvorăşte din partea vestică a Muntelui Ciucaş, care aparţine judeţului
Prahova, primind pe partea stângă, în spaţiul montan, afluenţii Zăbrătău,
Harţagu, Caşoca, Bâsca Rozilei şi alţii, iar pe partea dreaptă Valea Neagră,
Siriu, Nehoiu. În sectorul subcarpatic, valea se lărgeşte, viteza apei scade,
râul Buzău primind apele Bâscii Chiojdului şi ale Nişcovului, pe partea
dreaptă şi ale Sibiciului, Bălăneasa, Sărăţelul, Murătoarea, Pâclele şi
Slănicul, pe partea stângă. La contactul cu zona de câmpie îşi fixează cursul
pe o singură albie, parcurgând un drum plin de meandre până la vărsarea sa
în râul Siret. În timp, râul a produs mari inundaţii, provocând importante
pagube în localităţile amplasate de-a lungul lui.

19
Râul Râmnic îşi are izvorul în vârful Furu, străbate pe o lungime de
139,5 km toate cele trei forme de relief şi se varsă în Siret, suprafaţa totală a
bazinului său însumând 943 kmp. Debitul său se ridică doar la 17,7 mc/s.

Râul Călmăţui izvorăşte din zona mlăştinoasă, delimitată de


municipiul Buzău şi comunele Stâlpu, Costeşti. Suprafaţa bazinului este de
820 kmp iar lungimea cursului de 145 km. De pe teritoriul judeţului Buzău
izvorăşte şi pârâul Sărata din jurul localităţii Monteoru. Străbate partea de
sud-vest judeţului şi se varsă în râul Ialomiţa.
Reţeaua hidrografică cuprinde şi o mulţime de lacuri de origini
variate: lacuri periglaciale, de pildă, Lacul Vulturilor din Masivul Siriu;
lacuri formate ca urmare a alunecărilor de terenuri, de pildă grupul de
lacuri de la Joseni, Policiori şi Valea Grabicina, situate în zona colinară;
lacuri carstosaline, apărute în urma dizolvării şi tasării în zonele de sare, de
pildă grupul de lacuri de la Meledic, lacul de la Odăile, în zona colinară;
lacuri artificiale, ca urmare a unor baraje de reţinere sau amenajări speciale,
cel mai cunoscut fiind cel de la Siriu; limanuri fluviatile, situate pe malul
stâng al Buzăului, cele mai cunoscute fiind Balta Albă şi Amara, aflate în
zona de câmpie, primul cu apă salmastră şi mâl cu valoare terapeutică,
celălalt cu apă dulce.

20
Fig nr. 4 Harta hidrografica

Clima judeţului Buzău se încadrează în zona temperat-continentală,


caracteristică ţării. Relieful îşi pune amprenta asupra climatului,
distingându-se trei tipuri: de munte, de deal şi de câmpie.
La munte, temperatura medie anuală este de 4-60C; vânturile bat
uneori violent, predominant fiind cel din nord-est. Se remarcă prezenţa
foehnuluixx, format din mase de aer ce coboară de la munte unde se produc
inversiuni de temperatură. Precipitaţiile medii anuale sunt cuprinse între
800-1.200 mm.

21
În zona colinară, temperatura medie anuală este de 8-100C, în luna
iulie ajunge la 19-200C; vânturile din nord-vest bat mai puţin puternic,
datorită culmilor dar nu lipseşte foehnul. Precipitaţiile medii anuale ating
600-800 mm.
În câmpie, temperatura medie anuală este cuprinsă între 12-140 C, în
timpul verii depăşeşte valoarea de 370 C, iar iarna scade la . 210 Cxxx.
Vânturile bat din direcţiile nord-est şi sud-vest, crivăţul fiind aducătorul de
mase de aer rece, iar austrul, de mase de aer cald, indiferent de anotimp.
Precipitaţiile medii anuale sunt reduse, ating doar 400-500 mm.
Condiţiile de climă constituie factorul principal în cadrul sistemului
de factori naturali. Oscilaţiile climaterice mişcă stratul de la suprafaţa
solului, pe calea apei şi a vântului, influenţând structura chimică şi fizică a
solului, stratificându-le pe plan orizontal şi vertical. Aceste fluctuaţii ale
climei, asociate cu solul, determină specificitatea florei, sursa principală de
hrană a vânatului. De aceea, în analiza culturii vânatului şi a conservării
fondului cinegetic, hrana este un factor de primă importanţă, deoarece
schimbările de temperatură generează şi modificări în ariile geografice de
răspândire a speciilor. În interiorul ariei de răspândire a vânatului sunt spaţii
care oferă unor specii cele mai bune condiţii de viaţă şi dezvoltare, adică un
optim ecologic. În schimb, alte spaţii nu oferă speciilor posibilităţi de trai şi
de dezvoltare, ca urmare a absenţei unuia sau mai multor factori biotici
esenţiali. Cu alte cuvinte, mediul biotic marginal are un caracter de maximă
instabilitate şi maximă sensibilitate. Influenţele variaţiilor climatice asupra
vânatului se resimt intens şi este de ajuns ca un singur factor esenţial de
mediu să coboare cu puţin sub valoarea optimă a acestuia, pentru ca
populaţia să fie pusă în situaţia de a se retrage în zone cu condiţii naturale
corespunzătoare.

Flora prezintă variaţii şi elemente specifice pentru fiecare din cele


trei tipuri de relief : câmpie, deal, munte.
La câmpie se dezvoltă o vegetaţie caracteristică stepei şi silvostepei.
În stepă vegetaţia a fost modificată de om şi înlocuită pe mari
întinderi prin plante cultivate. Terenurile, cu excepţia islazurilor, văilor şi
sărăturilor, sunt cultivate cu cereale, floarea soarelui, leguminoase şi, mai
puţin, cu pomi fructiferi şi viţă de vie.Vegetaţia naturală este reprezentată de
specii ierboase: peliniţa, pălămida, pelinul, ciulinul, coada şoricelului,
colilia, scaietele, spinul, brusturul.
Prin şi pe lângă terenurile cultivate cresc şi plante cu flori frumoase:
macul, neghina, cicoarea, muşeţelul, păpădia, codiţa-şoricelului, unele dintre
ele având virtuţi terapeutice.

22
Foarte răspândite sunt loboda şi traista ciobanului.În stepă vegetaţia
lemnoasă este rară, reprezentată mai ales de salcâm, dud, ulm, plop, tei şi
arbuşti ca măceşul.
În silvostepă, pe lângă terenurile ocupate de culturi, apar păduri
limitate la arii mai restrânse, rămăşiţe ale codrilor de altădată, cum sunt cele
de la Ruşeţu, Brădeanu, Văleanca, Crângul Buzăului, Frasinu, Spătaru şi
cele de la nord-est de oraşul Râmnicu Sărat. La sud-vest de municipiul
Buzău, în câmpie, se află pădurea Spătaru, rezervaţie floristică cu o
suprafaţă de 165 ha. Aici predomină frasinul pufos . Alături de el vegetează
stejarul, stejarul pedunculat, jugastrul, părul pădureţ, arţarul tătăresc.
Specii asemănătoare celor din pădurea Spătaru vegetează şi în pădurea
Frasinu, altă rezervaţie, cu suprafaţa de 158 ha, pădure de tip frăsinet de
depresiune din silvostepă. Numai aici se găsesc împreună cele două specii de
frasin : Fraxinus palissae şi Fraxinus angustifolia.
Pădurea Brădeanu, rezervaţie forestieră cu suprafaţa de 2,1 ha,
reprezintă un rest al vegetaţiei lemnoase din silvostepa Munteniei,
aparţinând, din punct de vedere fitogeografic, pădurilor de stejar brumăriu.
Zona dealurilor subcarpatice şi zona de munte sunt ocupate de păduri
etajate astfel: etajul stejarului, etajul fagului, etajul coniferelor şi etajul
tufărişurilor sau subalpin.
Zona subcarpatică este acoperită predominant de stejar în amestec, pe
măsută ce altitudinile cresc, cu fagul. Sub influenţa föhnului şi datorită unor
condiţii topoclimatice specifice, în zona colinară se întâlnesc specii de
nuanţă submediteraneeană-pontică : cărpiniţa,scumpia, liliacul sălbatic,
mojdreanul , stejarul pufos, cerul, gârniţa, aliorul de stepă, migdalul pitic,
cârcelul , jaleşul plecat, unghia găii, măciuca ciobanului.
De la altitudinea de 600 m începe regiunea dealurilor înalte şi,
totodată, în etajul fagului ce se întinde până în jurul altitudinii de 1200 m.
Aici, pe lângă Fagus silvatica, cresc carpenul, teiul alb, paltinul,
mesteacănul, dârmozul , cruşinul şi lianele Hedera helix şi Clematis Vitalba.
Dacă în deşişul pădurilor de fag sunt puţine plante cu flori, în
luminişuri se află o abundenţă de specii: săbiuţa, pana zburătorului ,
sânziana , aliorul, trepădătoarea ; în fâneţele de pe Bâsca Mare: murul,
fragul, năvalnicul ş.a. Pe terenuri defrişate se instalează adevărate covoare
de zburătoare .
În pădurile de fag şi de brad, în locuri umbroase şi umede, cresc
diverse specii de ciuperci, muşchi şi ferigi .

23
În unele sectoare peste jumătate din arboret îl constituie bradul. La
această altitudine, în pădurea de fag cresc anemone, pochivnic, leurda , socul
roşu. În locuri cu exces de umiditate se pot întâlni Athyrium filix-femina,
Myosotis palustre, Filipendula ulmaria, Equisetum silvaticum, briofitele
Mnium punctatum, Fissidens cristatus – plante hidrofile.
Ultimul etaj, acela al zonei subalpine, este reprezentat de pajişti
întinse cu ierburi şi tufărişuri. Pe versanţii nordici predomină ienupărul pitic
(Juniperus communis). Pe versanţii sudici şi sud-estici cresc afinul,
merişorul şi - spre poale, pe terenuri abrupte şi umede - arinul verde , care
formează aici grupuri masive, cu sistem radicular bine dezvoltat, care
opreşte declanşarea eroziunilor şi alunecărilor de teren.

Fauna Buzăului nu prezintă specii caracteristice, despre care s-ar


putea afirma că sălăşluiesc numai aici, dar, favorizată şi de faptul că judeţul
concentrează în limitele sale toate formele de relief, este foarte variată,
alcătuind un interesant tablou ecologic şi cinegetic.
Printre animalele nevertebrate terestre întâlnite aici se numără o serie
de moluşte, insecte, arahnide diverse, printre care o menţiune aparte o merită
scorpionul carpatic .

Vertebratele terestre sunt larg reprezentate de amfibieni (broasca


brună de pământ, salamandra, brotăcelul, broasca roşie de munte), reptile
(şopârla cenuşie, guşterul, şopârla de munte, şerpi neveninoşi - Natrix n. şi,
mai rar, vipera), păsări (vrabia, bufniţa, cucuveaua, şoimul, grangurul, gaiţa,
pupăza, piţigoiul, sitarul, cucul, ciocănitoarea pestriţă, ciocănitoarea verde
românească, mai rar întâlnită în restul ţării, privighetoarea, mierla, forfecuţa,
corbul - ocrotit de lege, eretele, acvila de munte - ocrotită de lege, cocoşul de
munte-ocrotit, mamifere (orbetele, popândăul, hârciogul, cârtiţa, liliacul,
şoarecele de câmp, şoarecele de pădure, dihorul, iepurele, veveriţa, pisica
sălbatică, râsul, bursucul, lupul, vulpea, mistreţul, cerbul, ursul (Ursus
arctos–ocrotit).
În apele curgătoare şi în lacuri sunt multe specii de viermi moluşte,
crustacee, amfibieni şi peşti (caras, crap, biban şi chiar păstrăv şi lipan.

24
Turismul buzoian este favorizat de potenţialul natural variat, avand
recunoscute şi ocrotite ca rezervaţii şi monumente ale naturii următoarele:
– Vulcanii Noroioşi de la Pâclele Mari şi Pâclele Mici: sunt situati
in apropierea localitatii Berca, din judetul Buzau si reprezinta o rezervatie
mixta (geologica si botanica) fiind un fenomen rar intalnit in Romania si
chiar pe glob. Din craterele numerosilor vulcani, ies gaze naturale din
adancuri, infiltrandu-se in rocile fisurate si aducandu-le la suprafata sub
forma unui material vascos, de culoare alb-gri sau brun-cenusie. Acest noroi
formeaza conuri inalte de 3 pana la 9 m, revarsandu-se la intervale diferite
de timp si alunecand pe pantele usor inclinate rezultate din eruptiile
anterioare. Acest fenomen a inceput sa fie studiat la noi inca din 1867, iar in
1924 a fost declarata rezervatie stiintifica complexa. In jurul vulcanilor se
dezvolta o vegetatie adaptata la salinitatea de aici, cum ar fi nagara (Stipa
capillata), colilia (Stipa lessingiana) etc.
–Blocurile de calcar de la Bădila, rezervaţie geologică şi
paleontologică
– Sarea lui Buzău – Rezervatie geologica si paleontologica, situata
pe valea Buzaului intre localitatile Parscov si Badila, fiind extinsa pe o
suprafata de 1 ha. Este formata din 40 de blocuri de calcar, fiecare cu forme
diferite, unele dintre ele datand din Jurasicul superior. Izolat, in aceasta zona
se intalnesc izvoare si eflorescente saline.
– Focul Viu – Rezervatie naturala, situata pe teritoriul satului Terca,
din comuna Lopatari, fiind formata prin gazele naturale ce ies la suprafata
prin fisurile scoartei, aruncand in bataia vantului, flacari ce se inalta pana la
0,5 m. Daca presiunea gazelor care ies la suprafata este mai mica, atunci
flacarile se sting.
- Balta-Albă, rezervaţie botanică şi zoologică;
- Rezervatiile Academiei de la Manzalesti
Cuprind o salba de 34 de pesteri, Pestera 6 fiind cea mai lunga din lume -
1337 m altitudine
– Platoul Meledic, rezervaţie geologică, zoologică şi speologică; se
remarcă mai ales prin peşterile de sare, printre care se numără şi cea de-a de
a doua ca mărime din lume(1,257 km lungime);
– Pădurea Frasinu (rezervaţie de frasin pufos) şi Pădurea Spătaru
(rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de
stejar);
- Pădurea Spătaru (la 7 km de Buzău şi la 2 km de Pădurea Frasinu),
rezervaţie forestieră care face trecerea de la pădurea de frasin la cea de
stejar,

25
– Lacul fără Fund (Lacul Vulturilor) situat la 1.420 m altitudine în
Munţii Siriului, Lacul Meledic (Mînzăleşti) – carsto-salin, Lacul Balta
Albă (limanuri fluviatile), lacul de acumulare de la Siriu.
- Alte rezervaţii şi monumente ale naturii: Sfinxul din Buştea, Ape
minerale în Buştea (1892 - 1939), Malul cu sare în Bisoca, Rezervaţiile
naturale de pin negru din Bisoca, Rezervaţia Malul Roşu de la Lopătari,
Grunjul (Tuful vulcanic atacitic) în Mânzăleşti.

Pentru refacerea sănătăţii, turiştii pot beneficia de tratament în


–Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de Buzău,
la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care se
cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul zilelor
însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Ca instalaţii de tratament
dispune de: instalaţii pentru băi calde cu apă minerală, bazine cu apă
minerală în aer liber, sală de gimnastică medicală, instalaţii pentru electro şi
hidroterapie. Căile de acces sunt rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la
popasul turistic Merei, feroviare - gara Buzău.
-Balta Alba, statiune balneoclimaterica, situata la 30 m altitudine, pe
malul lacului Balta Alba. Datorita numeroaselor izvoare cu ape minerale de
aici (cunoscute din anul 1847), statiunea se recomanda pentru tratarea bolilor
reumatismale, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice etc.
-Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău,
Siriu Băi (la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).

2.2 Resurse turistice antropice

Obiectivele cultural-istorice şi arhitectonice de interes din judeţul


Buzău:
Vestigii istorice
Sărata Monteoru, vestigii ale culturii Monteoru şi urmele unei aşezări
dacice. Dealul Istriţa de la Pietroasele, unde s-a descoperit faimosul tezaur
„Cloşca cu puii de aur”, atribuit vizigoţilor lui Atanarik, care în 376 rătăceau
pe aceste meleaguri. Alte vestigii istorice: Ruinele casei domneşti Vintilă
Vodă, Castrul Roman din Pietroasele, Ruinele mănăstirii Vintilă Vodă (unde
a domnit Vlad Vodă Vintilă - 1535), Ruinele castelului Meledic,
Aşezămintele rupestre sculptate în pereţi de gresie în Aluniş, Nucu, Fişici –
Bozioru .

26
Edificii culturale
Palatul comunal din Buzău(astăzi Primăria municipiului), Palatul
Episcopal, Catedrala Episcopiei Buzău, Seminarul teologic, Tribunalul,
Muzeul judeţean Buzău, , Muzeul Episcopiei Buzăului şi Vrancei, Castrul şi
termele romane de la Pietroasele (306-337), Muzeul Chihlimbarului – Colţi
(1979), Casa memorială “Vasile Voiculescu” – Pârscov (1987), Muzeul de
Artă Populară a Văii Slănicului – com. Mânzăleşti, Casa „Vergu Mănăilă“
din Buzău, Muzeul Municipal şi Complexul Brâncovenesc de la Râmnicu
Sărat.
Etnografie
Aceste locuri ale judeţului Buzău păstrează bogate şi variate elemente
etnografice, datini străvechi (Gura Teghii), sculpturi de lemn (Lopătari),
ţesături şi covoare (Bisoca), instrumente muzicale (Mânzăleşti), festival
folcloric (Poiana Nucului- Lopătari).

Edificii religioase
-Biserica Episcopiei Buzau a fost ridicata in anul 1507, in municipiul
Buzau, in timpul domniei lui Radu cel Mare, iar in 1649 a fost reconstruita
de catre Matei Basarab. Biserica de mari dimensiuni, poarta hramul
„Adormirea Maicii Domnului”, in 1740 fiind din nou reparata. In secolul al
XVI-lea, aici au functionat cele dintai scoli de slavona din oras, iar in 1691 a
fost infiintata aici de catre Constantin Brancoveanu, o tipografie. Astfel,
prima traducere a Mineilor (carti de ritual) in limba romana, a aparut aici in
1698 fiind publicata de catre episcopul Mitrofan. In timpul domniei lui
Alexandru Ipsilanti si a episcopului Chesarie, mai exact in 1779, biserica a
fost refacuta si modificata, iar in 1832 a fost pictata de catre Nicolae
Teodorescu.
-Biserica Mănăstirea Râmnicu Sărat, ridicată în timpul lui
Constantin Brâncoveanu (1691-1697). Alexandru Vlahuţă scria că este un
„adevărat muzeu” distingându-se prin pictura interioară bine păstrată şi prin
ornamentaţia bogată.
-Biserica Banu în Buzău, înălţată în 1571 în stilul mănăstirilor din
nordul Moldovei.
-Biserica „Sfânta Paraschiva” din Râmnicu Sărat, zidită de Ştefan
cel Mare în cinstea unei victorii reputate împotriva ostaşilor lui Radu cel
Frumos.
-Alte edificii religioase: Biserica „Negustori” în Buzău, (1649),
construită în stil neoclassic, Mănăstirea Ciolanu în Măgura (1568),
Mănăstirea Barbu in comuna Tisau (1668), Complexul Brâncovenesc
Râmnicu Sărat, Mănăstirea Poiana Mărului în Bisoca, Bisericuţa din lemn în

27
Vintilă Vodă (construită din bârnă de stejar, acoperită cu trestie), cu litere
chirilice sculptate în crucile din piatră şi o vechime de peste 300 de ani,
Mănăstirea Găvana (1707), Biserica Buştea, cu picturi de Tăttărescu (1808).

Fig nr. 5- Biserici, manastiri, cetati

28
2.3 Principalele trasee turistice in zona

TRASEE MONTANE

►Trasee in Masivul Siriu


Există patru trasee turistice marcate care străbat Siriul în toate direcţiile,
asigurînd o ascensiune uşoară. Traseul principal (1) se continuă peste
Masivul Tătaru pînă la poalele Ciucaşului, permiţînd turistului continuarea
excursiei în şi din acest masiv.

1. Băile Siriu (540 m) - Valea Neagra - Dosu Muntelui - Poarta


Vînturilor - Obîrşia Crasnei - Culmea Tătăruţu - Vîrful Tătaru Mare
(1477 m) - Tabla Buţii - Poiana Stînei (930 m)
Marcaj: bandă roşie. Durata: 7—8 ore. Obiective principale: vf. Bocîrnea (1
659 m), Lacul Vulturilor (prin abatere de la traseu), culmea Mălîia, vf.
Tătaru Mare, Tabla Buţii, Cimitirul eroilor.

2. Băile Siriu - Valea Bradului - Colţii Balei - Vf. Bocîrnea (1 657 m) -


Poarta Vînturilor - Lacul Vulturilor - Culmea Bloji - Stearpa (720 m) -
valea Siriului - Gura Siriului
Marcaj: punct roşu. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: abrupturile şi
stîncăria de la obîrşia paraului Mreaja, Lacul Vulturilor, valea Siriului.

3. Gura Siriului (520 m) - valea Milea - Lacul Vulturilor - Poarta


Vînturilor (1 490 m) - valea Urlătoarea - valea Crasna - Crasna (570 m)
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 7½-8 ore. Obiective principale: Lacul
Vulturilor, culmea Mălîia, vîrful Bocîrnea.

4. Dosu Muntelui (1 410 m) - Vf. Bocîrnea (1 657 m) - Poarta Vînturilor


- Vf. Mălîia (1 662 m) - Şaua din Bloji (1 470 m)
Marcaj: cruce roşie. Durata: 3-3 ore 30 minute. Obiective principale: varful
Bocarnea, vîrful Mălîia.

►Trasee in Masivul Penteleu


5. Gura Cernatului (650 m) - stîna Cernatului - Vf. Penteleu (1772 m) -
Vf. Crucea Fetei - Vf. Bălescu Mare - Vf. Bălescuţu - Muşa (1 070m)
Marcaj: bandă roşie. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: vf. Penteleu,
Muşa.

29
6. Cura Cernatului (650 m) - valea Milea - Rezervaţia Viforîta - pîrîul
Căşeria - Şaua Căprioarei (1 410 m) — Culmea Caprei — Şapte Izvoare
— Secuiu (cca 760 m).
Marcaj: triunghi albastru. Durata: 9-10 ore. Obiective principale: rezervaţia
Viforîta, Culmea Caprei, vîrful Penteleu, cascada Şapte Izvoare.

7. Brebu (680 m) - Lacul Negru (1 050 m) - Brebu


Marcaj: punct roşu (rar). Durata: 1-1½ oră pînă la lac. Obiective principale:
Lacul Negru.

►Trasee in Masivul Podul Calului si Culmea IVANETU


8. Cura Teghii (495 m) - Poiana Teghii - Vf. Podu Calului (1 439 m)
Marcaj: cruce albastră. Durata: 3-31/2 ore.

9. Gura Teghii (495 m) - valea Fulgeriş - Vf. Ivănetu (1 191 m) Plaiul


Nucului - Lacul Mociaru - Lopătari (470 metri patrati)
Marcaj: cruce albastră (rar). Durata: 5-6 ore. Obiective principale vîrful
Ivăneţu, Lacul Mociaru, Lopătari, Focul Viu, Malul Roşu, carstul de la
Meledic ş.a.

TRASEE TURISTICE
10. Buzau – oras - Campia Buzau Calmatui - Valea Buzaului/raul
Buzau la confluenta cu raul Calmatui - Luna iunie "Dragaica", Muzee
judetean-etno, Episcopia Buzaului si Vrancei Parcul Crang, Biserica
Episcopiei ctitor M. Basarab 1649, Biserica "Negutatori" 1649, Biserica
"Sfintii Ingeri", Palat municipal, Palat princiar, Nedeiele – targuri,
Manastirea “Banu” (Banului) – Biserica 1571 Icoana Maicii Domnului
facatoare de minuni, Cimitirul Dumbrava-ansamblul monumental din
marmura 'mama cu 6 copii', Padurea Bradeanu, Stejarul, Parc
Marghiloman

11. Ramnicu Sarat – oras - Campia Ramnicului/raul Ramnicu Sarat -


balneo-argila (calitate superioara), ape minerale clorurate, Manastirea
"Adormirea Maicii Domnului" 1691 Biserica ctitorita de C. Brancoveanu,
Biserica "Cuvioasa Parascheva" ctitor Stefan cel Mare 1474, Casa
Domneasca, Biserica "Sf. Dumitru" 1708, Biserica "Sf. Spiridon" 1784,
Traian Savulescu (biolog) casa memoriala

30
12. Berca sat Paclele - Subcarpatii Buzaului - Mv. Paclele – Rezervatie
geologica "vulcani noroiosi” - 5ha, Gardurarita-planta, tufa ramificata-
monument al naturii

13. Berca sat Berca - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului – Mv.


Paclele/raul Buzau la confluenta cu raurile Muratoarea Paclei si Saratel -
Manastirea "Berca" 1694 Biserica "Sf. Voievozi" ctitorita de Mihalcea
Candescu, Vulcanii noroiosi "Paclele mici"

14. Bisoca - Subcarpatii Vrancei – Dl. Bisoca/raul Jgheab - Limpedea


(lac) - Negru (lac) - Culmea Buzaului, Platoul Meledic, Manastirea
"Poiana Marului" (F/M) 1730 cu biserica din lemn (refacuta) "Duminica
Tuturor Sfintilor" 1810 si Icoana Maicii Domnului taiata pe frunte –
(manastirea se afla intre jud. Buzau si jud. Vrancea), Padurea Lacurile
Bisoca (rezervatie de Pin silvestru) - sare

15. Cislau – Subcarpatii Buzaului – Valea Buzaului - Dealuri Cornatel,


Blidisel, Ciolanu/raul Buzau la confluenta cu raul Basca Chiojdului -
Schitul “Carnu”, herghelie, pastravarie

16. Lopatari sat Terca - Subcarpatii Buzaului – Mv. Culmea Ivanetu -


Dealuri Bocu, Pitigoiu, Glodu, Bisocii/raul Slanic - "Focul viu"
rezervatie naturala –fenomen geologic, chihlimbar

17. Magura sat Magura - Subcarpatii Buzaului - Valea Buzaului – Dl.


Ciolanu, Cerbului - Manastirea "Ciolanu" 1580 Icoane pictate de Gh.
Tattarescu, Muzeul Crucii (Manastirea se afla intre com. Tisau sat
Hales si com. Magura), Tabara de sculptura

18. Merei sat Sarata Monteoru - Campia Sarata – dealuri Istrita,


Cetatuia, Muratoarea/la izvorul raului Sarata, pe valea raului Valea
Rea si Sarata Monteoru - balneo-ape minerale, namol mineral indicate in
cura naturista, afectiuni reumatologice, cardiovasculare, ginecologice,
poliomielita, bioclimat de crutare, Merei-complex arheologic, Baile,
Cazinoul Monteoru, Mina de petrol, Strand cu apa sarata, Parcul
Monteoru, drumetii: Vulcanii Noroiosi de la Paclele Mari si Paclele
Mici, Manastirea "Ciolanu", Magura, Valea Superioara a raului Buzau
19. Pietroasele sat Pietroasele – Deal Istrita/raul Pietroasa - Tezaurul
"Closca cu puii de aur" 375 d.Hr/punctul Malul Sapat , viticultura
“Tamaioasa romaneasca”

31
3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

●Unitati de cazare

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31


iulie 2004

Judeţul Buzău 2004 2005 2006


Total 30 59 95
Hoteluri şi moteluri 13 19 27
Hanuri turistice - - 1
Cabane turistice - 12 15
Campinguri şi unităţi 1 3
-
tip căsută
Vile turistice şi 1 1
1
bungalouri
Tabere de elevi şi 5 5
3
preşcolari
Pensiuni turistice 7
2
urbane 2
Sate de vacanţă - - -
Pensiuni turistice 30
11
rurale 17
Hoteluri pentru tineret - - -
Hosteluri - - -
Popasuri turistice - 2 6
Spaţii de cazare pe - -
-
nave
Tabel nr. 5

Sursa: www.buzau.insse.ro, Hotararea privind aprobarea Statutului


judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)

Din datele din tabel se observa ca numarul unitatilor de cazare, creste


de la un an la altul, aproape dublandu-se, in mos special numarul pensiunilor
si al hotelurilor.

32
UNITĂŢILE DE CAZARE TURISTICĂ DIN JUDEŢUL BUZĂU
EXISTENTE IN 2005

Nr. Tipul
crt. unităţii deDenumire Adresa Categoria Dotări Capacitate Telefon
cazare de cazare
1. Hotel Pietroasa Buzău, Piaţa Daciei ** restaurant, sală180
de conferinţe, 0238/710942
agenţie de
turism
2. Hotel Crâng Buzău, Bd. Spiru Haret 6 ** restaurant, sală90
de conferinţe 0238/710540
3. Hotel Sport B90 Buzău, str. Mesteacănului,** restaurant, bar,60
nr.1 terasă, sală de 0238/717314
conferinţe
4. Hotel Coroana Buzău, Bd. Nicolae* bar, cofetărie,70locuri/29
Bălcescu, nr. 2 terasă camere 0238/710084

5. Hotel Bucegi Buzău, Bd. Gării, nr. 47 * restaurant, 50


braserie, 0238/710113
terasă, bar
6. Hotel McPietroasa Sat Haleş,com. Tisău **** restaurant, bar,40
terasă, piscină, 0238/590467
saună, bowling,
sală sport, sală
de conferinţe
7. Hotel Ceres staţiunea Sărata Monteoru,** restaurant, sală165 0238/451076

33
com. Merei de conferinţe,
saună, bază de
tratament
8. Hotel Monteoru staţiunea Sărata Monteoru,** restaurant, 64 0238/451110
com. Merei teren de sport,
bază de
tratament
9. Hotel Mina destaţiunea Sărata Monteoru,* restaurant, bar 40 0238/451002
Petrol com. Merei
10. Hotel Corso Buzău, str.Cuza-Vodă,** restaurant 26
nr.43
11. Hotel Nehoiu oraşul Nehoiu,* restaurant, 62 0238/554288
str.Ardealului braserie, terasă
12. Hotel Auronini Buzău, str. Col. Buzoianu 20
nr. 125
13. Hotel Ciuhoiu Staţiunea Sărata-Monteoru,
com. Merei
14. Hotel Vila Siriu Siriu, str. Principală * 32 locuri/16
camere
15. Motel 2D com. Cislău 3 margarete restaurant, camere cu 2
terasă, paturi,
discotecă, apartamente
benzinărie
16. Motel Poieniţa Mun. Râmnicu-Sărat Sală de40 camere şi0238/563675
conferinţe 2 apartamente
17. Motel Hanul Ciuta Com.Măgura 2 margarete restaurant, 35 camere tip0724120334
terasă garsonieră şi
4 apartamente

34
18. Motel Millenium Com. Mărăcineni ** Restaurant, 30 locuri 0238724933
piscină, teren
de minifotbal
19. Motel Ovidiu Sat Căldăruşanca, com.* 14 locuri/8
Glodeanu-Sărat camere
20. Pensiune Varlaam Sat Varlaam, com. Gura-3 margarete restaurant, bar 40 locuri/140238/542913
Teghii camere
21. Pensiune Lezeu Com. Chiojdu 2 margarete restaurant, 12 locuri/60238/590890
terasă camere
22. Pensiune Nica Com. Colţi 2 margarete 15 locuri în0238/522555
camere tip
garsonieră
23. Pensiune Casa Vânca oraşul Pătârlagele 2 margarete restaurant 25 locuri/90238/550080
categoria I garsoniere şi
3 apartamente
24. Pensiune Runcosu Com. Bozioru 2 margarete restaurant, 30 locuri/150238/523153
terasă garsoniere
25. Pensiune Speranţa Sat Pleşcoi, com. Berca 2 margarete 9 locuri/40238/526575
camere
26. Pensiune Costin- Sat Meledic, com.2 margarete restaurant 30 locuri/18
Meledic Mânzăleşti camere
27. Pensiune Gabriela Com. Vintilă-Vodă 2 margarete terasă, bar 14 locuri/60238/529234
camere
28. Pensiune Casa cu Tei Sărata-Monteoru, com.2 margarete restaurant, 42 locuri/210238/451255
Merei terasă, bar camere

29. Pensiune Caprice Sărata-Monteoru, com.2 margarete restaurant, 30 locuri/150238/451029


Merei piscină camere

35
30. Pensiune 14 Scaune -Com. Siriu 2 margarete bucătărie, 60 locuri 0238/513433
Caşoca terasă, foişor,
păstrăvărie,
piscină
31. Pensiune Melania Com. Chiojdu, nr. 311 2 margarete 20 locuri/60238/599700
camere
32. Pensiune Frăsinet Sat Frăsinet, com. Calvini 2 margarete 12 locuri/60238/523562
camere
33. Pensiune Olga com. Merei, Sărata-4 margarete
Monteoru, nr.30
34. Pensiune Monteoru Staţiunea Sărata Monteoru,1 margaretă
com. Merei
35. Pensiune Marin IuliuStaţiunea Sărata Monteoru,2 margarete
Trandafir com. Merei
36. Pensiune B&S Petrol Buzău, str. Col. Buzoianu1 margaretă
nr. 125
37. Pensiune Hanul Neptun Com. Poşta Câlnău restaurant 20 locuri/10
camere
38. Pensiune Campus Sf.Com. Bisoca 1 margaretă sală de mese,60 locuri în
Sava club, bisericuţă camere cu
grup sanitar
comun
39. Camping Adventura Staţiunea Sărata Monteoru,** 50 locuri/25
com. Merei căsuţe, 24
parcele de
campare
40. Bungalow America Com. Merei * Bufet, bar
41. Popas Terasa Com. Merei ** restaurant

36
turistic buzoiană
Popas Fantezia LandCom. Merei * Bar 12 locuri/6
turistic căsuţe
42. cabană Pruncea Com. Siriu I 15 locuri
43. cabană Nehoiu Oraş Nehoiu I 15 locuri
44. cabană Coceanu Com. Siriu (Munţii PoduII 15 locuri
Calului)
45. cabană Bechet Com. Bisoca (Muntele Furu)II 10 locuri
46. cabană Păltiniş Com. Siriu (Munţii PoduIII 10 locuri
Calului)
47. cabană Lacul Com. Siriu (Munţii Siriului) III 10 locuri
Vulturilor
48. cabană Prigonu Com. Siriu (Munţii Siriului) III 10 locuri
49. cabană Vipereşti Com. Vipereşti I 12 locuri
50. cabană Măgura I 10 locuri
51. cabană Casa deCom. Luciu I 20 locuri
vânătoare şi
pescuit Luciu
52. cabană Ruşeţu Com. Ruşeţu II 12 locuri
53. cabană Crângu III 10 locuri
Ursului
Tabel nr. 6

Sursa: Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă actualizată (27 iulie 2005)

37
38
Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Capacitate de Indicii
cazare de
utilizare
În
Sosi Înnop netă a
Existe funcţiu
Judeţ / ri tări capacită
ntă ne
Anii (mii) (mii) ţii
(locuri (mii
în
) locuri-
funcţiun
zile)
e (%)
Buzău
132,
1990 2851 608,5 387,5 63,7
7
1995 2540 673,4 80,2 213,3 31,7
2000 2750 751,2 48,6 145,0 19,3
2001 2596 689,5 48,2 130,3 18,9
2002 2538 682,2 50,2 128,6 18,8
2003 2653 631,4 61,3 169,7 26,9
2004 1788 625,7 68,2 163,0 26,0
Tabel nr. 7
Sursa: www.buzau.insse.ro

Se constata o evolutie descendenta a numarului locurilor de cazare, ca


si in cazul numarului de sosiri si innoptari in perioada 1990-2000, dupa care
in intervalul 2000-2004 numarul locurilor de cazare este constant, pe cand
numarului sosirilor si innoptarilor creste.

●Caracteristici functional comerciale ale principalelor unitati de


alimentatie

Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si “catering” pentru


servirea mesei turistilor pe durata sejurulu lor.

Restauratul – este localul public care imbina activitatea de productie


cu cea de servire, punand la dispozitie clientilor o gama deversificata de
preparate culinare, produse de cofetarie – patiserie, bauturi etc.

39
Casa Ispas
Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Victoriei 4, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0722-784.205

Complex Ralex Merei


Descriere: Restaurant. Gradina zoologica.
Adresa: DN 1 B, Merei, judetul Buzau
Telefoane: 0726-287.227

Cridava Comex SRL Potarnichesti


Descriere: Restaurant.
Adresa: Sat Potarnichesti, Posta Calnau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-545.748

Gali'92 SRL
Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-711.510

Hanul Vanatorilor Ulmeni


Descriere: Han. Restaurant.
Adresa: DN 1B, Ulmeni, judetul Buzau
Telefoane: 0238-513.221

Mahéo Buzau
Descriere: Restaurant.
Adresa: Bulevardul Garii 7, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-711.072
Meridian Mi '92 SRL Buzau
Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Lt.I.Godeanu 5, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-446.731

Niscriss Bar de Zi Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Bulevardul N.Balcescu 38, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-723.041

Pietroasa SA Buzau
Descriere: Hotel. Servicii de cazare. Restaurant.
Adresa: Piata Daciei 1, Buzau, judetul Buzau

40
Telefoane: 0238-445.610
Website: www.hotelpietroasa.ro

Restaurant Bucegi Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Bulevardul Garii 47, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-427.699

Restaurant Corso Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Cuza Voda 43-45, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-727.399

Restaurant Cosmo 2001 Posta Calnau


Descriere: Restaurant.
Adresa: DN 2 E 85, Posta Calnau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-521.715

Restaurant Gety Com Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Bulevardul Unirii Bl.E1 E2, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-712.380

Restaurant Magura
Descriere: Restaurant. Popas turistic.
Adresa: Sos.Brasovului 20, Magura, judetul Buzau
Telefoane: 0238-510.411
Website: www.restaurant- magura.ro

Restaurant Micro XIV Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Stadionului, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-421.717

Restaurant Milenium Maracineni


Descriere: Restaurant.
Adresa: DN 2, E 85 km 110+300 m, judetul Buzau
Telefoane: 0238-724.933

Restaurant Pik-Nik Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Victoriei 7, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0238-711.510

Restaurant Pompigas Sahateni


Descriere: Restaurant.
Adresa: Sahateni DN 1 B, Sahateni, judetul Buzau
Telefoane: 0742-892.596

41
Restaurant Roata Norocului Patarlagele
Descriere: Restaurant.
Adresa: Patarlagele, 127430., judetul Buzau
Telefoane: 0722-504.245

Restaurant Rosu si Albastru Buzau


Descriere: Restaurant.
Adresa: Strada Sculpturii 1, Buzau, judetul Buzau
Telefoane: 0745-258.975
Restaurant Spot Ramnicu Sarat
Descriere: Restaurant.
Adresa: DN 2, E 85 km 148+150, judetul Buzau
Telefoane: 0238-567.044

●Unitati de agrement

Cuprind terenuri si sali de sport, stadioane, hipodromuri, piscine in aer


liber sau acoperite-incalzite, patinoare, partii de schi, Sali de jocuri
mecanice, popicarii, terenuri de tenis, parcuri de distractie, terenuri de joaca
pentru copii, discoteci, cluburi, pub-uri care asigura turistilor si localnicilor
posibilitatea de petrecere a timpului liber intr-o midalitatea cat mai placuta.
▪ Sărata Monteoru, staţiune balneoclimaterică (la 18 km de
Buzău, la 86 m altitudine), înconjurată de dealuri împădurite şi terase pe care
se cultivă viţa de vie, ce se bucură de un climat moderat, vara numărul
zilelor însorite fiind mai mare, iar precipitaţiile reduse. Căile de acces sunt
rutiere - DN 1B cu deviere 10 km de la popasul turistic Merei, feroviare -
gara Buzău.
▪ Balta Albă, staţiune balneoclimaterică (la 30 m altitudine), pe
malul lacului Balta Albă, (la 20 km de Râmnicu Sărat şi la 56 km de Buzău).
Alte staţiuni: Fâşici, staţiune balneoclimaterică la 49 km de Buzău, Siriu Băi
(la 508 m altitudine, la 82 km de Buzău).
▪ Stadionul “Gloria”-Acest stadion a existat, sub diferite
aspecte, inca din 1909, find folosit mai mult pentru atletism. Insa odata cu
cresterea popularitatii fotbalului, acesta a inceput sa se schimbe, ajungand
unul din cele mai frumoase din tara in perioada in care Gloria promova
pentru prima data in Divizia A. Cu timpul s-a degradat, dar promovarea
nesperata a echipei buzoiene dupa 20 de ani in Liga I i-a adus o noua fata.
S-a lucrat incontinuu pentru ca la ora primului meci din prima liga, dupa 2
decenii, Gloria sa poata evolua pe el.

42
▪ Strandul din Buzau, din Parcul Tineretului,cuprinde doua
bazine de inot, bancutelor si spatii comerciale. Strandul a devenit de fapt un
club de petrecere a timpului liber, unde poti inota, juca tenis cu piciorul sau
doar sa stai la o terasa. In jurul bazinelor este nisip fin, terenurile pentru tenis
de camp, fotbal si baschet au fost refacute si revazute cu instalatie de
iluminat nocturn, iar mobilierul pentru sah si table a fost inlocuit in ultimii
ani. Baza de agrement se intinde pe o suprafata de 3 hectare, in interiorul
unui parc de la marginea orasului, iar de anul viitor se va extinde cu inca
5000 de metri patrati, teren necesar amenajarii unei piste de ATV-uri si
motoscutere.
▪ Primul teatru din Buzău, teatrul "George Ciprian" s-a
înfiinţat în 1996, prin eforturile lui Paul Ioachim, care a fost şi director al
teatrului, până la moartea sa în 2002. Teatrul este teatru de proiecte, neavând
o trupă proprie. Din 2003, anual, la Buzău se desfăşoară festivalul de teatru
"Gala noilor generaţii - Capul de Regizor", un festival structurat pe cinci
secţiuni şi conceput pentru promovarea tinerilor regizori.

●Unitati de tratament
Datorita izvoarelor minerale cu sarate, iodurate, calcice si sulfuroase,
statiunile din judetul Buzau sunt cautate de persoane care sufera de
afectiunile aparatului locomotor, afectiunile ginecologice si hepato-biliare,
in special cela mai in varsta.

Sarata Monteoru
Sarata Monteoru este o statiune
balneoclimaterica (la 18 km de Buzau, la 86 m
altitudine), înconjurata de dealuri împadurite si
terase pe care se cultiva vita de vie, ce se bucura de
un climat moderat, vara numarul zilelor însorite
fiind mai mare, iar precipitatiile reduse. Factorii
terapeutici naturali sunt reprezentaţi de izvoare cu ape minerale sărate,
iodurate, bromurate, calcice, magneziene, sulfuroase, cu o mineralizare
totală de 188-513 la mie, nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale
sulfuroase, climatul de cruţare. Rezultate remarcabile sunt obţinute în special
la tratarea afecţiunilor aparatului locomotor (reumatismale degenerative,
abarticulare, posttraumatice), afecţiunilor ginecologice, gastrointestinale şi
hepato-biliare. Caile de acces sunt: rutiere-DN 1B cu deviere 10 km de la
popasul turistic Merei, feroviare-gara Buzau.

43
Scurt istoric
Asezare straveche, Sarata Monteoru este pentru prima data atestata
documentar intr-un document emis de domnul Tarii
Romanesti din perioada 1482-1496. Tinut de legenda
si refugiu pentru bierimea acelor timpuri, sarata
Monteoru castiga in renume si dezvoltare prin
nenumaratele incursiuni ale familiilor Cantacuzino,
Marghiloman, Brancoveanu. Comerciantul Grec grigore Monteoru ridica
localitatea la rang de statiune balneoclimaterica. In 1890, sfatuit de
Dr.Guyenot, medic consultant la Aix des Bains, el incepe amenajarea unui
stabiliment balnear de toata frumusetea. 1 iulie 1895 marcheaza inaugurarea
oficiala a statiunii cuprinzand nenumarate hoteluri, casino, strand si locuri de
tratament.

• Balta Alba-statiune balneoclimaterica (la 30 m altitudine), pe malul


lacului Balta Alba, (la 20 km de Rm. Sarat si la 56 km de Buzau);
• Fasici-statiune balneoclimaterica, (la 49 km de Buzau);
• Siriu Bai-(la 508 m altitudine, (la 82 km de Buzau).

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare

●Numarul turistilor sositi

Sosiri ale turistilor in judetul Buzau in perioada 2002-2006

2002 2003 2004 2005 2006


Total 50192 61304 68224 63226 62335
Romani 46000 55942 62341 57818 57524
Staini - - - - 4811
Tabel nr. 8
Sursa: www.statistici.insse.ro
Se observa ca numarul de sosiri creste vertiginos pana in anul 2004,
dupa care inregistreaza o scadere lenta. De remarcat este numarul sosirilor
turistilor straini care este foarte mic.

44
Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune
de cazare turistica in anul 2006

Tipul structurii Total sosiri Romani Straini


de primire
Hotel 39973 35500 4473
Motel 7885 7678 207
Vila turistica 724 724 -
Bungalou 548 548 -
Camping 22 22 -
Tabere de elevi 4249 4249 -
si prescolari
Pensiuni 2023 1993 30
turistice urbane
Pensiuni 6900 6799 101
turistice rurale
Total 62324 57513 4811
Tabel nr.9
Sursa: www.statistici.insse.ro

Se inregistreaza un numar mic de sosiri de turisti straini in comparatie


cu numarului turistilor romani, in vile turistice, bungalouri, campinguri si
tabere de elevi si scolari acesta fiind egal cu 0.

45
●Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu


functie de cazare turistica, pe tipuri de structuri in judetul Buzau, in
perioada

Tipul structurii Total sosiri Romani Straini


de primire
Hotel 126371 115622 10749
Motel 10675 10361 314
Vila turistica 1855 1855 -
Bungalou 550 550 -
Camping 44 44 -
Tabere de elevi 11463 11463 -
si prescolari
Pensiuni 4147 4061 86
turistice urbane
Pensiuni 10294 10090 204
turistice rurale
Total 165399 154046 11353
Tabel nr. 10
Sursa: www.statistici.insse.ro

Din tabelul de mai sus putem observa ca hotelul se afla in topul


unitatilor de cazare preferate atat de turistii romani cat si de cei straini in
cadrul judetului Buzau. Se pare ca turistii straini apeleaza la structurile de
primire turistica mai scumpe, preferad confortul.

46
5. Propuneri de valorificare
Judetul Buzau este o zona putin cunoscuta turistic, dar care aduna
toate formele de relief ale Romaniei, de la campie la dealuri, portiuni
desertice, munti, lacuri dulci si sarate. Din pacate, singura atractie de
notorietate o reprezinta Vulcanii Noroiosi, adevarata valoare a arealului
fiind mult mai mare. Misterele Subcarpatilor de Curbura sunt incitante,
lantul muntos de sare de la Manzalesti, pestera de sare de la Meledic, focul
viu de la Lopatari, muzeul chihlimbarului de la Colti, locuintele rupestre din
aceeasi zona reprezentand doar cateva trasee care pot fi valorificate turistic.

Candva Buzaul era una dintre optiunile principale pentru legatura


intre Ardeal si Valahia si chiar Moldova. Erau secolele evului mediu tarziu
cand trecatorile peste Carpati era folosite cu aceeasi frecventa si cu aceleasi
inconveniente. Deschiderea unor drumuri majore peste Carpati, cum ar fi
Sinaia – Brasov sau Cozia – Sibiu a determinat scaderea dramatica a
importantei celorlaltora. Desi un drum relativ modern leaga inca Valea
Buzaului de Secuime, zona Buzaului este un punct important doar pe rutele
care leaga Bucurestiul de Moldova. Soseaua, una dintre cele mai bune din
Romania, trece insa doar prin zona de campie a judetului, nimic spectaculos.
Pentru cei mai multi dintre calatorii care trec prin regiune, Buzaul poate fi
cel mult un picnic la marginea drumului. O cafea, un fast food si din nou in
masina!La doua ore distanta de Bucuresti, Buzaul este o zona virgina din
punct de vedere turistic. Muntii, care se vad din sosea, dar doar de la
distanta, sunt arealul cel mai interesant al judetului. Spre Siret si Nehoiu,
spre Penteleu si muntii curburii, Buzaul ascunde peisaje de mare valoare si
obiective turistice neexploatate sau deservite de baze turistice subdezvoltate
si invechite.

Inca din a doua jumatate a secolului XIX, fondul forestier a inceput sa


fie intens exploatat, mai ales in urma aparitiei primelor unitati industriale de
prelucrare a lemnului, reprezentate prin fabricile de cherestea de la
Comandau.Manifestand cinditii de accentuata instabilitate endogena si
exogena, construirea unor baraje pentru lacuri de acumulare necesita masuri
speciale de rezistenta si de amenajare a bazinelor aferente. Cel mai mare lac
in constructie este cel de la Siriu, pe valea Buzaului. Pe Basca Mare vor fi
amplasate alte doua acumulari : lacul Ciresu si lacul Surduc.Muntii
Buzaului prezinta numeroase peisaje putin influentate de om. In prezent,
exista trei rezervatii naturale, in care sunt ocrotite paduri seculare, anumite
specii de plante rare, pe cale de disparitie sau forme de relief interesante.
Sub culmea Vaforita, in Muntii Penteleu, este localizata rezervatia forestiera

47
Milea-Vaforita, in care se pastreaza o portiune de codru secular de molid,
brad, fag, cu toate asociatiile vegetale bine conservate. In etajul subalpin este
localizata rezervatia Poienile cu narcise din Penteleu. In valea Bascai Rozilei
este ocrotit un martor de eroziune alcatuit sin gresii paleogene, cunoscut sub
denumirea de Stanca Burduloaica sau Stanca lui Persescu. La mijlocul
secolului XIX, pe aceasta stanca de la Gura Teghii a fost construit un
pavilion pentru odihna si recreere.
In perspectiva valorificarii turistice a Muntilor Buzaului, localitatea
Gura Teghii ar putea sa-si recastige renumele prin reintroducerea ei in
circuitul turistic. Ar trebui avut aici in vedere toate masivele muntoase ce
compun Muntii Buzaului : Muntii Penteleu, Culmea Ivanetu, Culmea Podu
Calului, Muntii Siriu, Muntii Tataru, Muntii Zmeuret-Muntioru, Muntii
Intorsurii, Depresiunea Comandau,Depresiunea Intorsurii Buzaului si Valea
transversala a Buzaului.
Singura activitate turistica desfasurata cu regularitate in Muntii
Buzaului este cea legata de vanatoare, turismul cinegetic in aceasta zona
fiind atestat inca din Pseudokinegetikos. Domeniile ample, cu peisaje de o
mare prospetime si spectaculozitate, cu numeroase specii de vanat si cu
efective multumitoare, au fost apreciate de Ceausescu, care a construit mai
multe cabane de vanatoare, aflate in posesia Regiei nationale a padurilor si
integrate intr-un circuit turistic destinat VIP-urilor si turistilor straini.

48
BIBLIOGRAFIE

1. Neacsu Nicolae, Andeea Baltaretu -“Economia Turismului”-


Editura Uranus, Bucuresti, 2005

2. Baciucu Lazar, Valentin Georgian, Pitu Aurelian – “Ghid


turistic al judetului Buzau”- Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1978

3. Gh. Posea, M. Ielenicz – “Judetul Buzau” – Editura Academiei


Romane, Bucuresti, 1971

4. Hotararea privind aprobarea Statutului judeţului Buzău - formă


actualizată (27 iulie 2005)

5. www.ghidulturistic.ro

6. www.buzau.insse.ro

7. www.insse.ro

8. www.ghidulturistic.ro

9. www.prefecturabuzau.ro

10. www.cjbuzau.ro

11. www.biblioteca.ase.ro

12. www.e-calauza.ro

13. www.util21.ro

49