Sunteți pe pagina 1din 5

2. PERCEPTIA SI PROCESAREA PERCEPTIVA partea cu rezolutia cea mai mare din ochi.

partea cu rezolutia cea mai mare din ochi. ** Forma- obiectele sunt mai usor de vazut cind sunt figure simple si
solide, petre, patrate.** Durata- vizibilit creste odata cu durata.** Miscarea/intermitenta: acestea pot face un
Ochii conducatorului auto concentrate pe stimuli externi primesc o cantitate mare de info insa doar o parte dintre obiect sa fie mai vizibil. ** mascarea si camuflajul- cind cadrul e uniform obiectele sunt mai usor de vazut.**
stimuli ofera inform corecte in conducere. Green a oferit o descriere schematica a celor 2 stadii de procesare inform: stralucire- oamenii cind vad o lumina foarte puternica reduce vizibilitatea. Este cel mai evident pet imp de noapte.
stadiul de dinaintea active atentiei si de atentie. Inform vizuala este detectata de ochi, urechi in stadiul de dinaintea Aparitia a unor faruri poate orbi temporar, e o problema majora pentru soferii virstnici. ** vremea- ploaia,
activarii atentiei. Stimulii vizuali sunt procesati si li se detecteaza calitati senzoriale de baza ca: culoarea, forma, ninsoarea, ceata scad vizibilitatea. FACTORI DEMOGRAFICI SI PSIHOFIZIOLOGICI AI SOFERULUI CARE
marimea si locatia in cimpul vizual. Daca de ex exista mai multe obiecte in cimpul vizual al soferului, atentia soferului AFECTEAZA CONTRASTUL: Virsta: sensibilitatea la constraste scade odata cu virsta. Pina la 45 e normal.** Starea
e atras doar de un singur obiect. Cercetarile arata ca proprietatile unor obiecte le fac sa iasa in evidenta sis a atraga de adaptare- vizibilit e cea mai buna atunci cind soferul e adapatat cu lumina ca acea a cadrului. ** starea optica-
atentia automat. Obiectele ies mai usor in evidenta daca: sunt mari** au un contrast de luminozitate inalt** se misca vizibilit scade atunci cind soferul nu poarta corectori optici pu distanta vizibila** gradul de activare
repede* au un inteles** ne asteptam sa apara. Aceasta atractie automata e importanta la soferi. Nivelul atentiei are (somn/veghe)- oboseala, alcool, medicamente si alte subst chimice pot afecta nivel de activare. Detecteaza mai
intensitati variabile, deci soferul poate examina o zona mare cu o atentie scazuta sau o zona redusa cu o atentie putin obiecte cind starea de activare e scazuta. ** nesiguranta- vizibilit e cea mai buna cind soferul stie unde va fi
foarte mare. Atentia are capacitate limitata, care poate fi distribuita in diverse scopuri. Soferul isi poate imparti localizat obiectul.** gradul de asteptare- daca un sofer ajunge in aceeasi intersectie in fiecare zi si nu a vazut
atentia si intre drum si o conversatie la telefon. Totusi, atit procesarea conversatiei cit si elementele vizuale folosesc niicodata un pieton acolo, e putin probabil ca va vedea omul mergind prin spatele masinii. Oamenii inhiba atentia
atentia dintr-o zona comuna. Nu e nici o problema atita timp cit se pastreaza un control optim al vehiculului. Oamenii in zonele din cimpul vizual de unde nu se asteapta sa apara nimic. _____ despre interactiunile spatiale au 2 scopuri
isi pot directiona atentia spre obiecte specifice si nu spre anumite alte locatii din mediul inconjurator. Un sofer care in vederea spatiala. Unul e cresterea nivelului perceptiei elementelor specific si celalalt are rolul de a permite
cauta o caldire albastra va observa mult mai repede cladirile altbastre. FACTORI DE MEDIU CARE AFECTEAZA elementelor sa fie grupate in forme. Gruparea puternica nu e compatibila cu figurile inmdividuale si invers. Vederea
CONTRASTUL: Marimea: unghiul vizual care ofera marimea imaginii retinale** Distanta: cu cit e mai aproape cu periferica e caracterizata de o certitudine spatiala slaba. Capacitatea de a individualiza anumite trasaturi e mult mai
atit de mai vizibil. ** Locatia cimpului vizual- vederea e cea mai buna cind imaginea obiectelor se creaza in fovee- infeerioara rezolutiei vizuale dar similara din punct de vedere al amalgamarii in vederea periferica.

5. APARATE FOOLOSITE IN EVALUAREA APTITUDINILOR VIZUALE SI DE MONTRICITATE IN PSIHOLOGIA motor si timpul de decizie. Prezentarea pe ecran a unui stimul luminous galben si subiectul are sarcina de a ridica
TRASNPORTURILOR degetul de pe buton metallic si a actiona pe butonul de culoare galbena. Timpul necesar e de 5-10 minute. **
PROBA COGNITRONE- se bazeaza pe modelul theoretic al lui reulecke care exprima atentia concentrata ca pe o
PROBA MATRICILOR ADAPTATIVE – test non-verbal de evaluare a inteligentei generale. Are 289 itemi, a fost situatie care poate fi descrisa prin 3 variabile:1 energie – concentararea necesita si consuma energie* functia- de a
creat si evaluat in 3 studii. Itemii sunt prezedntati adaptativ. Sunt 8 rs la fiecare intrebare , reduc probabilitatea rs rezolva o sarcina* precizie- calitatea sarcinii. suExista 7 forme ale testului cu timp de lucru nelimitat si 3 forme
aleatorii. Exista 3 forme ale testului de la S1 la S3. *** PROBA DE REACTIVITATE LA STIMULI MULTIPLI (DT). cutimp fix de 1,8 sec pu fiecare item. (figurile trebuie comparate intre ele). Scoreaza total reactii corecte si gresite,
Un test despre reactii complexe multi-stimuli constind in prezentarea succesiva la interval de milisecunde a procentajul reactiilor gresite. Durata intre 5 si 20 min in functie de forma aplicata. ***PROBA TAHITOSCOP DE
stimulilor colorati si semnale acustic, participantul raspunzind apasind butoanele apropiate tabloului de rs si PERCEPTIE A DETALIILOR CU LIMITA DE TIMP IN TRAFICUL RUTIER. Proba are in compozitie 19 itemi
utilizind pedalele pentru picioare. Testul masoara reactia de toleranta la stress, atentia si viteza de reactie in imagine. Subiectul vede pu o secunda imaginea unei situatii rutiere. Acesta trebuie sa indice obiectele relevante
situatii care cer continuitate, precum sir s variate la schimbarile rapide ale stimulilor vizuali si acustici. din imagine.
Dificultatea probei provine din nevoia de a se mentine constant, rapid si de a da rs variate la stimuli care se
schimba rapid si succesiv. Exista 3 moduri: adaptativ, de actiune si de reactie. Exista mai multe forme. Scorarea se
face in functie de modul stimul/reactive, si de variabile. Reactiile sunt atribuite simulilor dupa cum urmeaza:
Culoarea: alb, galben, rosu, verde, albastru- dupa butoane** tonul: scazut si inalt ** semnal la picior- sting si drept.
***TIMPUL DE REACTIE LA STIMUL CULOARE GALBENA. Testul de timp de reactive consta in: faza de instructaj,
faza practica si testul in sine. Monitorul trebuie sa fie la aceeasi inaltime ca panoul de raspuns. Timpul de reactive
masurat cu aceasta proba e stimul de reactie compus de Donders. Astfel timpul de reactive e alcatuit din timpul

6. PERCEPTIA TACTIL-KINESTEZICA, MOTRICITATEA, TIMPUL DE REACTIE, COORDONAREA MOTORIE. succesiv** miscari secventiale= izolat si la itnervale mari de timp** miscari de ajustare static= micromiscari care
asigura pozitia specifica de lucru pe timp lung.) 4. Precizia--- e conditionata de alegereea miscarii corecte* forma
Analizator vizual, tactil, proprioceptiv, kinestezic, auditiv, olfactiv, visceral.** Indicii de evaluarea a si amplitudinea miscarii* forta sau intensitatea executiei** 5. Coordonarea implica determinarea si mentinerea
psihomotricitatii: timp de reactie, amplitudinea,intensitatea sau forta, forma, precizia, coordonarea, ritmicitatea, raporturilo temporare dintre componente individuale (raporturi de simultaneitate si de succesiune** trecerea de
melodicitatea, plasticitatea. ____ TIMP DE REACTIE – e o variant a rs motorii, realizarea diferitelor operatii la o schema la alta in functie de schimbarea structurilor** determinarea si reglarea vitezei de efectuarea a fiecarei
mentale. Masurind acest timp, se realizeaza inferente in legatura cu structura si organizarea evenimentelor componente individuale in parte si a seriei motorii in ansamblu). NIVELURI ALE COORDONARII MISCARILOR IN
mentale, care nu pot fi observate direct. Modelul lui Donders. Fiecare persoana observa acelasi eveniment cu timpi TRASNPORTUL DE PERSOANE a) coordonarea unisegmentara= miscarile unei singure miini sau picior** b)
de reactive usor diferiti. Cind astronomii au inceput sa-si compare masuratorile lor, au aparut diferente. Acest bisegmentara omogena= miscari simultane sau successive ale miinilor, sau picioare** c) bisegmentara
fenomen a fost numit ecuatie personala. *** PROBA ERM. – e utilizat pu masurarea timpului de reactie la un heterogena= miscarea o mina, picior in cadrul schemei operationale motorii** d) multisegmentara= miscarii miini
complex de semnale optice. Timpul de reactive e impartit in 2 parti: timp de decizie – timp necesar pu si anmbele picioare in timpul operatiilor de reglare multifazice, miscarea membrelor cu capul. **e) ritmicitatea si
recunoasterea stimulului si atribuirea cheii (partea cognitiva)* timpul de actiune- ridicarea degetului de pe cheie melodicitatea= confera unitate, suplete, fina coordonare** f) tempoul – constanta dinamica. Exista tempou impus
si atingera cheii de reactive (partea activa). Timpul de reactive reprez timpul scurs de la prezentarea stimulul, la (adaptarea dinamicii executiei operatiilor la orar sau program impus din exterior) * tempo liber- autotempo ,
aparitia reactiei prin apasarea cheii. *** Donders a stability 3 tipuri de reactive care sunt cunoscute ca reactii constanta personala a psihomotricitatii subiectului. G) plasticitatea= legatura dintre miscare si stimul, sau miscare
Donders A B C. In reactia A (simpla) aparea o lumina si subiectul reactioneaza apasind o cheie sau buton, exista si obiectivul ce trebuie atins. Usurinta si rapiditatea remanierii structurilor motorii. Opusul lui e rigiditatea
deci un sitmul si un raspuns. In sit B avem de a face cu mai multi stimuli: pu fiecare subiectul trebuie sa aleaga rs motorie. In conducerea auto plasticitatea intra in joc mai ales in cazul trecerii de pe un tip de autovehicul pe altul.
potrivit.(reactia la alegere). Reactia C necesita identificarea stimulului dar nu necesita selectia raspunsului. Reactia TESTUL DE COORDONARE AMBIDEXTRA. Variabilele= nr greselilor* timpii gresiti si timpul total obtinut.
C masoara identificarea plus timpii de baza. Scazind timpul de reactie A din timpul total de reactive C vom sti cit Sarcina e de a muta un cursor de-a lungul unui traseu dat pe ecranul aparatului de testare cu ajutorul a 2 manete,
timp ia identificarea.____ COORDONAREA MOTORIE>>> 1.Amplitudinea- distanta mare de la punct de repaus si un a pu miscari orizontale alta pentru verticale. Cursorul trebuie sa fie mutat dea lungul traseului de la inceput la
de la axul vertical al corpului.* miscarea de amplificare mare, medie si mica. Cu cit amplificarea e mai amre cu atit sfirsit. Deviatiile de la traseu sunt notate ca greseli. Un nr mare de greseli poate fi un indicator pentru
timpul necesar realizarii lor creste.- trecerea de pe o masina pe alta. **2. Intensitatea miscarii== forta fizica ce se impulsivitatea , nestapinirea de sine. _____ Intre mecanismul sensorial uman luat in ansamblu – senzorialitatea-
aplica asupra unei comenzi. (impingere sau apasare* tragere sau ridicare* operatii de forta si de finete)* 3. Forma si aparatul motor uman- motricitatea- exista o legatura in sensul ca senzatiile controleaza actiunile motricitatii.
== aspectul traiectoriei pe care o urmeaza miscarea. (miscari de flexie din exterior spre interior** de extensie din Totusi acest control nu functioneaza intro singura directive, de la senzorialitate la motricitate, prin activare si
interior spre exterior** miscari de aductie * abductie * de rotatie mediana* laterala* pronatie* suspinatie) nu sunt coordonare, ci si invers, prin moduri conexiunii inverse.___ Fleishman a realizat taxonomia ce cuprinde 52
implicate separate in conducerea auto, integrate in serii kinetice complexe, coordinate dupa schema actiunii. Mr. aptitudini descrise in ancore comportamentale. A detaliat realizind o analiza factoriala a citorva tipuri de
Cormick delimiteaza formele de miscare dupa valoarea operationala in cadrul schemei generale a activitatii. performanta mototrie si a stabilit o matrita de intercorelatie din care a extras 11 factori ca determinant ai
(miscare de pozitionare- miscarea de schimbare a vitezelor** miscari continue- miscarea de ghidare a volanului functiilor psihomotorii: coordonarea membrelor, timp de reactive, viteza miscarii bratului, control vitezei,
pu mentinerea directiei de mers in functie de configuratia rutei** miscari de manipulare= marimea sau dexteritatea miinilot etc. Deci un nr de aptitudini psihomotorii diferite contribuie la executarea sau succesiunea
manevrarea unor parti, instrumente sau aparate de control** miscari repetitive= serie motorie se efectueaza miscarii si nu una in parte.

7. GINDIREA IN COMPLEXUL OM-TRAFIC-VEHICUL

Produsele gindirii sunt unitati, clase, relatii, sisteme, transformari si implicatii. Unitatile= descrierea unui obiect, Conducerea auto e activit cu implicarea aproape permanenta a functiei decizionale. In Conducerea auto
fenomen, eveniment in plan mintal* clasele= gindirea in urma analizelor, evaluarilor* relatiile= raporturi de tip predomina deciziile care trebuie sa fie adoptate in conditii de presiune a timpului, fie strict niste limite temporale,
inferential* sistemele= concept, explicatii, descrieri* implicatiile= finalitatea cea mai complexa a gindrii capabila fie pina la o anumita limita de timp, fie imediat dupa moment H. Conditiile unei bune decizii tin de nivelul
sa surprinda cauzalitatea sis a emita predictii. Operatiile gindirii: analiza si sinteza, abstarctizarea si generalizarea, operativitatii intelectuale, rapiditate, promptitudine, flexibilitate, mobilitate. Un factor important in optimizarea
inductia si deductia. Evaluate de baterii de teste de inteligenta. ___ INDUCTIA = Piaget arata ca inductia deciziilor esste cunoasterea si stapinirea comportamentelor adecvate in situatii de pericol. Cercetarile au aratat ca
organizeaza datele observatiei sau experientei si le claseaza sub forma de concept. Porneste de la baza de date, nici macar soferii profesionisti nu cunosc prea bine aceste comportamente sau moduri de actiune in cazuri
experiente concret-intuitivesi imagini mintale. Rationament inductiv= formularea unei concluzii generale dintr-o deosebite. Intr-un studio sa investigat comportamentul decisional in raport cu o sit tipica de risc: depasirea. S-a
multitudine de cazuri particulare. Character probabilist.DEDUCTIA= debuteaza prin ipoteze si apoi deriva constat ca subiectii mai tineri sunt mai preocupati de receptia si prelucrarea unei game mai intense de info
impicatiile acestor ipoteze. Rationament deductive= porneste de la general, prin inferente si implicatii si ajunge la necesare decit cei mai virstnici. Soferii mai virstnici situeaza pe primul loc experienta, in maniera compensatorie.
cazuri particulare. ____ ROLUL ACTIVITATII INTELECTUALE IN CONDUCEREA AUTO= functia de anticipare* Tinerii adoopta decizii pe baza unor info situatinonale immediate, acorda ponedere mai mica afectelor si
functia de coordonare reglare a actelor comportamentale. Inteligenta capata unele accente specific, specializare, propriilor caracteristici, risc mai ridicat. Virste peste 45 ani factorii subiectivi au pondere mai mare(prudenta,
Inteligenta concret-situationala. (scheme perceptive, vivacitatii si sistematizarii reprezentarilor spatial- supraestimarea riscului). La tineri predomina o motivatie de ordin subiectiv, competitive, la batrini depasirea se
topografice* memoriei imaginilor ci cele topografice). Schema operationala va cuprinde: minimum de cunostinte face numai cind au garantia reusitei. Deci soferii mai tineri dispun de o capacitate informationala mai amre,
tehnice* notiuni topografice* rationament axat pe evaluarea evenimentelor in curs de desfasurare* operativitatea coefficient de utilizare a acesteia in elaborarea deciziei e semnificativ mai scazut decit la virstnici. La tineri au
perceptive si a imaginilor mentale** functia decizionala= momentul de efectuare a manevrei si varianta de actiune. pondere mai mare infor declasnatoare in elaborarea deciziei in condtii de risc.

8. MEMORIA IN COMPLEXUL OM-TRAFIC-VEHICUL

Exista memoria muzicala, matematica, statistica, figurala, topografica. Memoria senzoriala este si ea divizata in 90%. Durata de MSD e de 15-20 sec.___ In evenimentele de circulatie atit victimele, cit si autorii au mari
raport cu sursele in memorie vizuala, auditiva, gustative, olfactiva si kinestezica. Implicarea memoriei in toate dificultati in a reproduce cu fideliatte ce s-a intimplat. Relateaza in amanunt date, situatii, desfasurarea
activit omului conduce si la alte specializari: memorie imagistica, cogniriva, voluntara, afectiva , sociala. Memoria e evenimentelor pina la accident, apoi blocaj. Disfunctii in system mnezic legate de conducere auto: falsele
de mai multe feluri: mem senzoriala MS, mem de scurta durata MSD, mem de lunga duarta MLD. Peterson si recunoasteri (discriminarea conturruri, culori, effect perceptiei anterioare)* reactualizarea tardiva- intirzieri,
Peterson princ ercaterile lor pun problema duratei MSD in accidentele de circulatie sau in evenimente rutiere. latente* blocaje in reactualizare si viduri de memorie ce apar in situatii rutiere neasteptate, foarte complexe. In
Experimentele lor prezinta un set de stimul astfel incit: reprodicerea la diverse intervale de timp de ordinul conducerea auto e nevoie trecerea de la memoria de tip molecular adica a elementelor in sine la una de tip molar
secundelor* in acelasi timp sunt pusi sa execute o sarcina destul de dificila pu a-I acapara. Experiment: au (a configuratiiloe si a programelor comportamentale). *** memoria spatial-topografica= system de reprezentari si
ptezentat suboectilor un set de cuvinte a cite 3 litere diecare. Apoi se cere reproducerea liste la itnervale de 1 sec, scheme mintale ale configuratiilor spatiului rutier: traiectoriile rutelor, modul de dispunere si organizare a
2 sec, pina la 18. Intre faza de prezentare si de reproducere sau intre diversele reproduceri subiectul trebuie sa localitatilor, principalele puncta de organizare geografica. E vorba de un ghidaj din interior pe baza unor scheme si
numere din 3 in 3, in ordine inversa incepind cu 418. Rata uitarii e maxima in primele 6 sec, iar dupa 15 sec se uita reprezentari spatio-topografice care sa preceada atit perceptia imediata cit si operatiile motorii.
10. COMPONENTA AFECTIV EMOTIONALA IN CONDUCEREA AUTO Minia crescuta duce la furie ce duce la conflicte intre indivizi. Rezultatul e cresterea emotiilor negative si pierderea
controlului asupra sistemului cognitive si al comportamentului. ____ Violenta la volan e doar o alta expresie a
Dupa Golu procesele affective indeplinesc 3 roluri importante in procesul de reglare a dinamicii activitatii: de violentei sociale iar vehiculul este teritoriu privat pe sosea, aproape echivalent cu propriul camin. Comportarea si
alertare psihofiziologica* de selectare si clasificare a situatiei externe dupa incarcatura lor adaptativ-utilitara* de mai agresiva a soferilor e explicate in termini ai rolului traditional al barbatului ca protector al teritoriului
conexiune inversa suplimentara in stabilirea echilibrului optim cu mediul ambiant.___ Optimumul afectiv- personal. Automobilul a devenit mechanism important in ameliorarea efectelor negative a densitatii mari a
emotional reprez mentinerea intensitatii si duratei trairii affective in limitele de variatie tolerabila ale unei asa- populatiei, ceva ce ofera protective impotriva altora. Raspunsul agresiv al soferului e mediat de o serie de
numite zone de siguranta. ** In conducerea autovehiculului component afectiv-emotionala e implicate in 2 factori care sunt fundamental atributivi, printre care merita sa fie mentionati urmatorii: INTERPRETAREA
forme: forma latent, ca stare generala, de fond* forma fizica, active ca traire actuala. Conducerea autovehiculului SOFERULUI PRIVIND CAUZA COMPORTAMENTULUI AGRESORULUI. ** COMPORTAREA AGRESORULUI DUPA
este o activitate cu un coefficient ridicat de tensiune afectiva si de stress. Conducerea autovehiculului implica COMITEREA ACTULUI SAU** MAGNITUDINEA PAGUBELOR SAU A SUPARARII** CARACTERISTICILE
trecerea printr-o gama variata de stari si trairi emotionale: surpiza, alerta, frica, spaima, stupoarea sau bucuria, AGRESORULUI** RELATIA CUNOSTINTELE SI IDENTIFICAREA PUSE IN LEGATURA CU AGRESORUL**
incintarea, exaltarea, Intensitatea prea ridicata si durata prea lunga exercita o influenta dezorganizatoare.Aproxim CARACTERISTICILE VEHICULULUI** CARACTERISTICILE SITUATIEI** STAREA PSIHOFIZIOLOGICA A SOFERULUI
20% din nr accidentelor cauzzate de factorul uman au la origine tocmai emotiile puternice, explosive, cu effect VATAMAT** Mediul fizic in care soferul se gaseste cufundat (zgomot, caldura) poate influenta in mod deosebit
dezorganizat, generalizat. Indivizii manifesta diferite comportamente cind conduc si mai ales cind sunt implicate starea sa psihofiziologica, calitatea abilitatii sale de a conduce, judecata si dorintele sale, si , pes curt, modul sau de
in accidente. Diferente parr a fi legate in variate modalitati de caracteristicile fizice, mentale, sociale si de mediu a intercationa cu ceilalti in timp ce conduce. Agentii din afara contextului circulatiei rutiere pot produce un nivel
ale soferului. Oboseala, consumul de droguri, alcool sau o anumita medicatie, starea de somnolenta si alteraile de inalt de activare, care, la rindul sau, poate duce la manifestarea unui comportament agresiv la volan. Chiar si
comportament tranzitorii cum ar fi stresul sau anxietatea au o influenta negative asupra sofatului.Cind vorbim de istoria personala si a familiei individului are o influenta clara asupra stilului de a conduce.
reactii emotionale ne referim la 3 tipuri diferite de a exprima acelasi fenomen: raspunsuri cognitive, fiziologice si
motorii. Putem reflecta asta asupra rolurilor positive sau negative pe care emotiile le au in cee ace priveste
conducerea auto. Starea emotionala de minie, anxietatea sau euforie impiedica performanta condusului. De ex o
persoana deprimata care conduce poate foarte usor sa-si puna viata in pericol sau a altora. O persoana care se 11. ASPECTE ALE DINAMICII ACTIVITATII IN CONDUCEREA AUTO RAPORTATA LA PERFORMANTA
simte foarte afectata de incidentele emotionale sau o persoana care observa ca are putin control asupra
comportam ei atunci cind se gaseste cuprinsa intr-o stare emotionala, ar trebui sa-si reconsidere abilitatea de a
Dincolo de variabilitate se constata o grupare specifica a conducatorilor auto in functie de nivelul perormantei.
conduce. *** Conceptul de activare a fost larg folosit in contextual psihologiei emotiilor de l;a Modelul lui
Indicatorii de performanta privesc numarul de kilometric parcursi fara incidente sau accidente, evaluarea
Cannon. Legea Yerkes-Dodson relatia dintre activare si realizare- realizarea optima in sarcinile complexe este
interpersonala sau evaluarea de catre experti. In acest sens s-a stability urmatoarea grupare: I- 35-35 ani* II- 36-
obtinuta cu niveluri intermediare de activare si realizarea se diminueaza cind exista niveluri foarte inalte sau
40 ani si la acest nivel nu sunt excluse variabile personale* III- 41-45 ani* IV- 46-50 ani * V- 51-55 ani* VI- 18-25
foarte joase de activare. (relatia ca U invers). Considerind ca sofatul este cu siguranta o sarcina complexa, se poate
ani* VII- 56-60 ani * VIII- 61-65 ani* IX- peste 65 ani. __ In evolutia performantelor in raport cu virsta se pot
concluziona ca performanta optima ar fi obtinuta in aceasta sarcina cu niveluri intermediare de activare.____
distinge 3 momente: momentul evolutiv (exersare* consolidare* acumulare experienta) * momentul de optimum
Sofatul sprijina expresiile emotiilor negative, in special mania. COndusul este sarcina complexa, care include o
(cele mai bune rezultate) * momentul de involutie ___ In raport cu momentele unei zile : faza de acomodare=
diversitate a situatiilor, dintre care multe implica risc fizic sau pericol. CInd un sofer evalueaza in mod cognitive o
aprox 1 ora* faza de optimum= dupa 1 ora----4,5 ore * faza de pesimum= dupa 6 ore. ___ In raport cu ciclul
situatie de circulatie rutiera, luind in considerare faptul ca ar putea avea consecinte negative pu el, aceasta
saptaminal: faza de optimum in zilele de duminica, marti si miercuri* faza de eficienta medie: vinery, luni* faza de
declanseaza o reactie emotionala negtaiva. Dupa evaluarea situatiei, daca subiectul considera ca este periculos el,
eficienta scazuta: simbata, joi ____ In raport cu particularitatile psihoritmurilor si bioritmurilor, ccircadiene,
reactia care este produsa este una de stress si include un amestec de emotii negative, precum anxietate si minie.
saptaminale, lunare sau sezoniere.

16. EFECTUL ALCOOLULUI ASUPRA VIGILENTEI intestinele unde are o actiune iritanta si anestezianta si 2 doar 20% e absorbita de stomac 80% se duc direct in
singe. Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Alcoolul incetineste functionarea celulelor si a organelor si
Exista 2 tipuri de afectiuni raportate la alcool: alcoolismul de tip gamma si delta. Comuna ambelor tipuri este isi desfadoara activitatea cu mai putina eficienta. Alcoolul afecteaza creierii, centrii coordonarii, duce la disparitia
toleranta , ceea ce se refera la faptul ca organismal devine din ce in ce mai putin expus efectelor consumului inhibitiilor, cee ace poate determina un comport impulsive, lipsa controlului , adoptarea unui comportament de
sustinut de alcool si adaptarea metabolismului la alcool. Ambele tipuri duc la dependent fizica si simptome risc. Daca se consuma indeajuns de mult alcool persoana va adormi sau in cazuri extreme va intra in coma.
specifice. Alcoolicul de tip gamma manifesta din momentul in care incepe sa bea, o incapacity de a controla Alcoolul marestes riscul aparitiei bolilor de inima. Alte afectiuni: gastrita, pancreatita, neurita, ulcerul digestive,
cantitatea de alcool consumata, fiindu-I specifica si alternanta de perioade de mare consum de alcool si perioade inflamarea ficatului, hepatita, ciroza, cancer ficat, esofag, limbii, gurii. *** persoanele care consuma alcool in
de abstinenta. Alcoolicii de tip delta sunt incapabbili sa se abtina de la aclool. Ei beau cantitati mai mici de alcool cantitati mari au sanse mai mari sa sufere de anxietate, paranoia sau depresie. Sansele aparitiei dementei sunt de
decit cei de tip gamma si sunt astfel mai treji, dar consumul acestor bauturi continua intreaga zi. Intr-un sondaj s-a asemenea mult crescute, iar leziunile cerebrale ce rezulta in cazul unui consum excesiv de alcool pot incapacita
demonstart ca o patrime din soferii care depasesc limitele de viteza se aflau in grupul alcoolicilor moderati in subiectul, conducind la tulburari ale constiintei. Organismul se poate adapta la alcool insa cu timpul el devine
comparative cu 17% din soferii non alcoolici sau soferi alcoolici ilegali. Nivelul alcoholic moderat poatefi o origine incapabil sa isi pastreze echilibrul si apar efecte dezastruoase.___ Alcoolul e considerat o cauza majora a
a accidentelor. Alte cercetari au demonstrate ca nr accidentelor si riscul lor creste regulat cu nivelul alcoolului. accidentelor de circulatie in Europa, America. O alta cauza ar putea fi fenomenul de sevraj, ce apare la incetarea
Soferii tineri sunt mai expusi riscurilor.Tinerii sub influenta alcoolului sunt mai predispusi accidentelor decit consumului (tremor, vedere incetosata, trasnpiratie, palpitatii, anxietate). Alcoolul este foarte des folosit la sol sip
adultii si virstnicii. **** Alcoolul afecteaza corpul in 2 feluri: intra in contact cu gura, esofagul, stomacul si e apa, intrucit corespunde mai bine cu trasaturile de personalitate ale acestor categorii, pilotii aeronavelor fiind
considerati mai activi, mai putin anxiosi, rationali, fara tendinte depressive.

20. ASPECTE DIFERENTIALE, GENUL IN CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI

Exista diverse stereotipuri conform ca femeile sunt mai conservatoire la volan, barbatii mai agresivi, femeile emei si barbati erau nesemnificative insa odata ce acest aspect a fost legiferat barbatii au devenit mai rezistenti,
prefer sa stea in dreapta sa circule ca pasageri, femeile sunt mai rpudente, barbatii asuma mai multe riscuri. Se air femeile mai obediente. Alt studio despre autoevaluarea indemnarii de a conduce. Barbatii se supra apreciaza
asteapta de la barbati sa fie mai agresivi prin urmare pentru a-si proba masculinitatea acestia conduc agresiv, in raport cu femeile, dar fiecare se considera deasupra mediei. Alt studio cu privire la fradul de ris al anumitor
astfel propagindu-se norma si confirmind stereotipul. Agresivitatea barbatilor la volan e folosita ca mijloc de situatii, barbatii considera ca anumite sit implica mai putin risc, iar femeile le vad mai riscante. Accidentele facute
dominare si control asupra pasagerilor si asupra celorlalti participanti la traffic iar aceste comportamente sunt de barbate sunt cauzate de viteza si asumarea de riscuri, iar cele de femei sunt legate de intersectii si schimbarea
intarite de societate. Automobilul e folosit de barbate pu a-si demonstra forta si detinerea puterii. De aici de benzi. Femeile conduc la fel de bine ca barbatii, uneori chiar mai bine. ** femeile si barbatii au
inventarea stereotipurilor la adresa femeilor la volan: barbatii simt ca li se ia aceasta putere si control ceea ce ii comportamente diferite la volan cee ace afecteaza atitudinile, siguranta si asumarea de risc. Un studio de cara
determina sa se apere criticind abilitatile femeii de a conduce. S-a facut un studio asupra corelatiei dintre Lucey a aratat ca barbatii sunt mai expusi riscului de accidente** diferentele nu se origineaza in competente sau
personalitate si soferi cu abateri. Accidentele coreleaza cu anumite trasaturi de personalitate. Barbatii tineri, abilitati, ci in factori psihologici si comportamentali** barbatii tind sa fie mai agresivi si exprima mai degraba
fara experienta, cu nivel ridicat de nervoticism, cautatori de Aventura sunt inclinatu catre abateri mai mult decit direct cee ace duce la comportament rutier competitive si ostil cu mai multe sanse de coliziuni** barabtii sunt
femeile. Alt studio s-a efectuat asupra folosirii centurilor de siguranta de catre femei si de barbate. Femeile tind mai inclinati catre incalcarea regulilor: limita de viteza, alcool la volan, incalcarea dreptului la prioritate**
sa respecte mai mult regulamentul decit barbatii. Atunci cind acest aspect nu era reglementat diferentele dintre f barbatii sunt mai aventurieri cautind senzatii si experiente inedited si isi asuma mai multe riscuri.

24. EVALUAREA APTITUDINILOR SI EVALUAREA TRASATURILOR DE PERSONALITATE IN TRANSPORTURI


etalonare* o validitate* o fidelitate* o discriminare* economicitate*aplicabilitate. ____ Dupa punerea in practica a
Dupa Allport, o TRASATURA DE PERSONALITATE apare prin repetarea anumitor comportamente in accord cu o celorlalte etape ale procesulu de selectie are loc organizarea examenului de evaluare psihologica. O prima etapa e
motivatie interna, comportamente care sunt valorizate, prin ele insele sau prin beneficii pe care le aduc reprezentata de contruirea bateriei de ev psih, adica de identificare si reunire a instrumentelor apte sa masoare
subiectului (motiv intrinseca si extrinseca). Abordarea acestei realitati se poate face cu ajutorul metodelor si caracteristicile psihologice considerate relevamnte pu realiz cu success a sarcinilor corespunzatoare postului vizat
tehnicilor specific investigatiei psihologice: observatia, interviul individual de grup, chestionar de atitudini, test de concurs. In cazul unui process de select prog complex, completarea probelor psih se poate face in parallel cu
psihologic, chestionar de opinie. Cel mai frecvent se folosesc instrumente standardizate de tipul chestionare de realizarea interviurilor aprofundate. _____ Urmatoarea etapa e cea in care, pu fiecare candidat in parte,
atitudini si de personalitate. In demersal de evaluare psihologica nu trebuie sa uitam faptul ca dimensiunile pe specialistul evaluator incearca sa defineasca care sunt dominantele de personalit a candidatului examinat si care
care le pun in evidenta instrumentele psihologice sunt nistre cosntructe, etichete lingvistice prin care sunt sunt valorile lui pu trasaturile considerate criterii eliminatorii sau de departajare in cadrul examenului. Se iau in
exprimate sintetic regularitati ale tendintelor individuale, ale atitudinilor generale sau ale expresiilor calcul doar valorile extreme inalt semnificative ale probei. ____ Candidatii au libertatea de a refuza examinarea
comportamentale. ATITUDINEA este asociata cu sentimental favorabil sau defavorabil fata de ceva sau cineva psihologica dar in acest caz sunt descalificati, deoarece refuza participarea la una din procedure de selectie si
(pozitiv sau negativ). Atitudinea are 3 componente: cognitiva, afectiva si comportamentala.** chestionarele de refuza continuarea examinarii. _____ Problema spinoasa a psihologului practician consta ine videntierea,
personalitate se presupune ca evalueaza, trasaturi depers, partea stabile, imuabila a personalitatii noastre. In diagnosticarea si predicitia comportamentului la volan. Decizia psih din domeniului transportului rutier,
schimb chestionare de atitudini ar evalua aspect contextuale, atitudini, valori, dimensiuni ale personalitatii care trebuie sa cuprinda obligatoriu toate elementele componente si corelationale ale unui astfel de
pot suferi mutatii in timp.Deci exista mai multe clase de instrumente standardizate: inventarele/chestionarele de comportament, deprinderi, aspete motivationale, elemente de risc, particularitati psihologice individuale.
personalitate* teste de aptitudini si chestionare de atitudini. PROCESUL DE SELECTIE PERSONALA Identificarea Informatiile necesare elaborarii unui tablou specific, individualizat al comportam din timpul conducerii
aptitudinilor si competentelor necesare pu un occupant al unui post se poate obtine prin tehnici mai elaborate, auto sunt colectate pec ale experimentala si nonexperimentala. Un rol important il joaca chestionarele de
prin analiza statistica a concordantelor dintre evaluarile realizate de un grup de experti (grille de evaluare). autoevaluare, prin care se vizeaza colectarea de info semnificative cu privire la comportamentul
Probele standardizate de evaluare a personalitatii trebuie sa respecte anumite criterii: o standardizare* o manifestat din timpul conducerii unui auutovehicul. In acest sens a fost adaptat si dezvoltat chestionarul
comportam la volan dupa modelul lui Reason. Chestionar vizeaza 2 elemente distincte, dar aflate in
interactiune: 1) manifestari comportmanetale deviante si 2) gradul de risc pe care acestea il comporta.
Nivelul riscului a fost clasificat in 3 categroii: fara risc, posibil risc si categoric risc pentru sine si ceilalti
participanti la traffic. Contine 64 itemi, descrieri comportamentale concise ce sunt intilnite in timpul
conducerii auto.
3. FORMELE COMPLEXE ALE PERCEPTIEI (VITEZEI, MISCARII, SPATIULUI) compelxitatea formei. Mecanismele perceptiei indirecte sunt fundamentale si ele implica participarea unui intreg
system de repere ca: miscarea astrelor, succesiunea zi-noapte, succesiunea anotimpurilor sau utilizarea unor
PERCEPTIA SPATIULUI se realizeaza ca perceptive a formei, amrimii, distantei, directiei si profunzimii. Se impart mijloace artificiale de masurare a timpului. Perceperea nemijlocita a timpului e extrem de limitata si ea se reduce
in 2 categorii: spatiul bidimensional si tridimensional. In perceptia formei si a marimii obiectelor se imbina la citeva sutimi de secunda pina la max 2-3 sec. Foarte rapid perrceperea timpului implica mecanisme mnezice si
mecanimsele receptiei vizuale associate cu experienta tactile-kinestezica. Constanta perceptive permite reprezentarea timpului trecut. Timpul e trait si mai putin perceput. Timpul trece greu in conditii de activitati
elaborarea unei imagini adecvate, corecte in conditiile in care se modifica distanta sau pozitia obiectelor. Perceptia plictisitoare, lipsite de interes.
spatiului tridimensional inseamna combinarea dintre abordara directa bazata pe inform de tip sensorial si
abordarea indirecta bazata pe evaluarile conceptuale si experienta subiectului. In perceptia volumului un rol 4. APARATE FOLOSITE IN DETECTAREA TIMPULUI DE REACTIE LA STIMULII VIZUALI IN CIMPUL VIZUAL
deosebit il prezinta o serie de indici proprii spatiului pereptiv: luminozitatea, pozitia, amplasarea obiectului. PERIFERIC SI CENTRAL
Unghiurile vizuuale ale celor 2 ochi se intersecteaza si permit receptarea obiectului simultan din unghiuri diferite.
Distanta e perceputa prin integrarea urmatoarelor mecanisme: obiectele amplasate la orizontala par mai Testul de percepție periferică (Schuhfried, 1988) evaluează abilitatea de a percepe și procesa informații vizuale
indepartate.* obiectele localizata pe un fond cu textura fina par mai indepartate* obiectele aflate la distante mai periferice, punându-se accentul pe percepția rapidă a stimulilor intrați în câmpul vizual din părțile laterale; ***-
mari capata o nuanta cromatica blu spre violet.* absenta umbrelor afecteaza perceperea profunzimii* obiectele cu poate fi administrat ca test unic, dar și ca background pentru un test în prim plan, atenția vizuală fiind focalizată
luminozitate mai mica par mai idnepartate* obiectele mai arpopiate par sa se miste mai repede decit cele pe monitor; **- permite evaluarea percepției periferice în condiții diferite de stres și în situații în care atenția e
indepartate. PERCEPTIA MISCARII are la baza atit mecanisme ale perceptiei directe cit si indirete. Mecanismele slăbită; **- rezultatele sunt afișate sub forma unui raport ce conține: numele programului, subiectul testat, data și
perceptiei directe sustin idea ca misacrea obiectelor e accesibila privirii umane intr-o maniera directa, chiar si in numele, sexul, vârsta și blocul de parametrii selectat împreună cu următoarele statistici: Numărul reacțiilor
absenta reperelor. Capacitatea privirii umane de a recepta deplasarea unui stimul luminous in intuneric in absenta corecte, greșite și non-reacțiilor;++++Valoarea medie a timpilor de reacție la stimulii veniți din stânga și din
oricarui reper. Mecanismele perceptiei indirecte a miscarii tin de implicarea reperelor si a experientei perceptive dreapta și media totală;++++Deviațiile standard ale timpilor de reacție și deviația standard totală. Proba DEST de
a subiectului. Piaget a demonstrate ca perceptia vitezei e conditionata de dezvolt structurilor operatorii ale apreciere a vitezelor și distanțelor (Schuhfried, 1992) - un dreptunghi se mută orizontal de-a lungul ecranului,
inteligentei. Experienta omului in deplasare si miscare e conditionata de calitatea sa de fiinta terestra. Oamenii iar după ce parcurge o anumită distanță dispare în fața unei bariere invizibile; **- subiectul trebuie să apese o
tind sa perceapa relativ correct viteza in limite destul de restrinse: vitezele foarte mici sau foarte mari sunt tastă exact în momentul în care crede că dreptunghiul a atins bariera marcată cu o linie verticală la marginea
percepute eronat. PERCEPTIA TIMPULUI are la baza mecanisme de procesare indirecta cee ace sugereaza ecranului; ***- estimări exacte (+- 3.5 mm), subestimări ( nr. de reacții prea târzii), omisiuni (nr. de exerciții în
care nu a fost făcută nicio estimare), balanța tendinței estimărilor (diferența absolută dintre supra și subestimări),
eroarea medie (media deviațiilor de la normă).

9. ATENTIA IN COMPLEXUL OM-TRAFIC-VEHICUL

ATENTIA SELECTIVA. Subiectul atentiei selective a fost initial abordat in jurul anului 1910, fiind ulterior pentru studierea vigilentei: Semnalele apar in mod neasteptat si neregulat; **Intensitatea stimulilor este una
dezvoltat si devenind astazi un subiect central in psihologia cognitiva si in neurologia cognitiva. ***Conform scazuta;** Frecventa critica este mica( maxim 60 stimuli pe ora);** Se cere subiectului stare de veghe permanenta
teoriei filtrului, abordata in 1958 se credea ca informatia ascultata difera din punct de vedere perceptiv de cea in timpul unei perioade de testare mai lunga;** Testul VIGIL (Vienna Tests System). Este construit in doua
neascultata. Se considera astfel, conform acestei teorii, ca informatia neascultata este complet blocata odata ce versiuni: Quatember-Maly **Muggenburg___In prima versiune, pe ecran apare un cerc in interiorul caruia se
ajungea la un anume punct. ***O alta teorie revolutionara aparuta in anii 1980, facea diferenta intre “pre-atentie” regasesc mai multe teritorii. Acestea sunt luminare pe rand, in sensul acelor de ceasasornic. Uneori, saltul stimului
si “atentia seriala”. Conform acesteia, pre-atentia selecta informatii despre un anumit stimul, fara examinarea luminos este dublu, fiind omis cate un sector, intr-o succesiune pseudo-aleatoarie. Subiectul are sarcina de a
minutioasa a acestuia. In schimb, atentia seriala necesita o relocalizare a fiecarui item si integrarea tuturor reactiona la salturile duble.****In cea de-a doua versiune, stimulul luminos sare in acelasi mod, insa de-a lungul
caracteristicilor unui stimul. ***Conceptul de vigilenta Conceptul de vigilenta apare in anul 1950, avandu-si cercului, astfel este mai dificil de apreciat salturile duble, datorita faptului ca in interiorul acestuia nu se mai
originea in supravegherea cu radar. Acesta apare pentru prima oara in cadrul unui experiment a lui Mackworth, gasesc teritorii clar delimitate. ****Exista doua tipuri de greseli in acest caz: alarma falsa si greseala de
experiment in care subiectii aveau sarcina de a privi timp de doua ore o foaie cu cifre, pe care se misca un aratator omisiune.*****Variabilele dependente sunt: Numarul total al reactiilor corecte;+++Numarul total al reactiilor
in salturi regulate. La intervale neregulate insa, aratatorul facea un salt dublu, la care subiectii aveau sarcina de a false;+++Numarul reactiilor omise +++Valoarea medie a timpilor de reactie (in secunde)+++ Testul de detectie a
reactiona prin apasarea unui buton. Numarul scaparilor a crescut insa considerabil dupa 30 de minute de la semnalelor (Vienna Test System) Este folosit pentru a testa atentia concentrata. Pe ecran sunt prezentate o
inceperea experimentului Aparitia stimulilor critici este de asemenea un subiect abordat foarte frecvent. O serie de puncte, care apar si dispar intamplator. Cand acestea formeaza un patrat, subiectul are sarcina de a
concluzie interesanta a experimentelor ce au la baza reactia la stimuli critici este aceea ca acestia sunt foarte reactiona prin apasarea unui buton. ***Variabilele dependente testate sunt: Numarul timpului partial; **Numarul
frecvent omisi atunci cand un stimul critic apare la un interval foarte mic fata de stimulul critic anterior si ca reactiilor corecte;*** Numarul reactiilor gresite; ***Numarul reactiilor omise; *** Numarul reactiilor intarziate;
numarul acestor reactii false creste direct proportional cu frecventa de aparitia a stimulilor. Criterii necesare *** Timpul pentru reactiile corecte. ***Numarul reactiilor intarziate; *** Timpul pentru reactiile corecte.

12. STRESUL LA VOLAN SI ACCIDENTELE DE CIRCULATIE sociale,poluarea chimica.Se manifesta prin dificultati de adaptare la un anumit mediu,mai ales a celor nou veniti
sau aflati in tranzit. ***.Din punctul de vedere al participantului la traficul rutier, stresul are efecte negative
Doar stresul excesiv devine patologic. *** efecte subiective: anxietate, agresiune, apatie, plictiseala, oboseala, asupra personalitatii,prin cresterea agresivitatii,a nervozitatii si conduce la o autoevaluare negativa in diverse
indispozitie, scaderea increderii in sine, nervozitate, sentimentul de singuratate;***efecte situatii. *** Din punct de vedere al efectelor cogntive,se constata o incapacitate de a lua decizii si o lipsa de
comportamentale: predispozitie spre accidente, alcoolism, abuz de cafea, tendinta de a manca si/sau de a fuma concentrare care pot fi fatale uneori.*** Din punct de vedere comportamental,stresul favorizeaza
excesiv, comportament impulsiv;**efecte cognitive: scaderea abilitatii de a adopta decizii rationale, concentrare dependenta de alcool si fumat,genereaza un comportament impulsiv care are efecte negative asupra
slaba, scaderea atentiei, hipersensibilitate la critica, blocaje mentale;**efecte fiziologice: cresterea glicemiei, a conducatorilor in trafic si asupra celorlalti participanti la trafic. +++++ Conducerea normala sub aspectul
pulsului, a tensiunii arteriale, uscaciunea gurii, transpiratii reci, dilatarea pupilelor;**efecte aptitudinilor psihologice necesita o buna stare senzoriala deoarece mai ales la viteze peste cele moderate,omului ii
organizationale: absenteism, productivitate scazuta, izolare, insatisfactie in munca, reducerea responsabilitatii, trebuie perceptii prompte a datelor reale din trafic,o apreciere eficienta si rapida.Cand aceste conditii nu se
reducerea loialitatii fata de organizatie, demisii._________Stresul poate afecta comportamentul si prin cresterea intalnesc,rezolutia optima ar fi incetarea activitatii de condus,insa cum acest lucru este rareori
riscului la accidente. De exemplu, capacitatea de sofat a unei persoane se poate deteriora daca persoana se plauzibil,agresivitatea devine o solutie de eliminare a stresului. Teste de evaluare a stresului Scala stresului
situeaza sub un stres sever. In mod similar, lipsa de concentrare poate fi periculoasa in sensul ca aceasta cauzeaza zilnic (Daily Hassles Scale – DHS) De Longis , S. Folkman, R.S. Lazarus, 1988****Chestionar de autoevaluare, 117
persoanei neglijarea factorilor de risc in mediul sau. ****Pe langa stimulii interni,legati de personalitatea si itemi, scala Likert in 4 puncte ****Scala stresului perceput (Perceived Stress Scale – PSS) * Chestionar de
judecata fiecarui individ,coexistenta in grup genereaza o serie de factori externi care pot influenta autoevaluare, 14 itemi, scala Likert in 5 puncte ***Scala de evaluare a readaptarii sociale (Social Readjustment
comportamentul uman.Principalele forme de stres care afecteaza participantii la trafic,atat conducatorii auto,cat si Rating Scale – SRRS) -Holmes & Rahe, 1967, 43 itemi ***Chestionarul evenimentelor recente (Recent Life Change
pietonii sunt urmatoarele: Stresul ambiental- este de tip fizic si este generat de Questionnaire – RLCQ) Miller & Rahe, 1997 ++++87 itemi _______Impactul stresului asupra unei persoane se
zgomot,caldura,frig,vibratii,poluarea aerului.Se maifesta prin multiple efecte poate manifesta intr-o varietate de forme. Dupa cum am mentionat anterior, stresul poate afecta modul in care
neurofiziologice,vegetative,metabolice si comportamentale,inclusiv prin deteriorarea performantelor*** Stresul individul abordeaza boala si raspunde la starea de disconfort. De asemenea, stresul face ca o persoana sa devina
urban- este atat de tip fizic cat si psihosocial si este generat de poluarea sonora,aglomeratie,probleme iritabila, retrasa, precauta, energica, optimista, aceasta depinzand de natura stresului, daca este negativ sau
pozitiv. In timp ce eustresul poate avea efecte benefice, distresul poate conduce la comportamente cum ar fi:
abuzul de drog si abordarea unor conduite ce pot duce la vatamari. Aceste comportamente, cat si altele
asemanatoare reprezinta modalitati negative de solutionare a stresului.

.13. OBOSEALA LA VOLAN SI ACCIDENTELE DE CIRCULATIE viteza mare si consumul de alcool , exista si al 3 factor in producerea accidentelor si anume tulburarile de somn si
al scaderii vigilentei. Un conducator din 2 se priveaza de somn inainte de plecarea in calatoriile de lunga durata. A
Oboseala reprezinta o stare alterata a functiilor psihice, manifestata printr-o incetinire a acestora. Cele mai grave fi la volan intre orele 2 si 5 dimineata mareste 6,6 ori riscu producerii unui accident. Iar a dormi mai putin de 5 ore
efecte ale oboselii sunt: alterarea timpului de reactie, a capacitatii de decizie si perceptie, gandire lenta si neclara, creste mai mult. Inainte de a urca la volan trebuie de dormit bine si nu de luat somnifere. Aprox o patrime din
scaderea performantei, vigilentei si motivatiei si accentuarea comportamentului agresiv. In cadrul oboselii la rindul conducatorilor auto din New York au recunoscut ca uneori au atipit la volan. EFECTELE SOMNOLENTEI SI
volan intalnim 2 tipuri: - activa * - pasiva Metode si instrumente de investigare: OBOSELII LA VOLAN: aparitia involuntara a unor episoade de somn paradoxal de 1-2 sec numite microsomn**
ELECTROENCEFALOGRAFUL**TESTUL MSLT**MASURAREA MISCARILOR alterarea timpului de reactive, a deciziei si vederii** problem cu memoria pe termen scurt si gindire inceata si
OCULARE**ELECTRONISTAGMOGRAFIA**SCALA DE MASURARE A SOMNULUI STANDFORD**TESTUL DE enclara** scaderea performantei, vigilentei si motivatiei** cresterea comport agresiv. RECUNOASTEREA
VIGILENTA PSIHO_MOTORIE**TULBURARI ALE SOMNULUI Nonpatologice: - iregularitatea programului de SEMNELOR DE OBOSEALA: dificultati in concentrarea atentiei* vise cu ochi deschisi si aparitia gindurilor
munca**Patologice: - insomnia; -hipersomnia; parasomnia MASURI DE PREVENTIE IN CAZUL OBOSELII LA aleatoare* senzatie de nisip in ochi* conducere in zig-zag omiterea semnelor rutiere** stare de neliniste,
VOLAN Igiena somnului** Respectarea perioadelor obligatorii de odihna in cazul soferilor prefesionisti** Evitarea iritare.____ Somnolenta la volan e responsabila de unul din 3 accidente moratel pe autostrada.
folosirii medicatiei care afecteaza concentrarea atentiei** Diagnosticul si tratamentul sindromului de apnee in Neatentia+oboseala+somnolenta sunt 3 sit riscante la drum lung. La 4 ore de condus se constata o scadere a
somn SINDROMUL DE APNEE IN SOMN Reprezinta o tulburare prin care somnul este intrerupt de peste 5 vigilantei. Oboseala se manifesta la nivel muscular, nervos si vizual. Oboseala il face pe sofer nervos si nelinistit.
evenimente de apnee/ora de somn. Persoanele cu aceasta patologie au o stare de oboseala permanenta, ce creste Gesturile sunt mai putin prompte, mai putin [precise. Conducatorul are tendinta sa ruleze prea repede sis a
riscul de accidente de circulatie, persoana in cauza neconstientizand existenta acestui sindrom. ******** Pe linga evalueze gresit viteza sa si a celorlalti. La fiecare 90-120 min somnul cuprinde organismul. Perioadele critice in
care intervine majorit accidentelor – 13 si 16 noaptea 0 si 6.
15. SUBSTANTE PSIHOTROPE- MEDICAMENTELE responsabile clasele de medicamente cu efect asupra sistemului nervos central: anxiolitice (diazepam,
bromazepam, alprazolam, meprobamat, buspironă); hipnotic-sedative (barbiturice, nitrazepam, zopiclonă,
Medicamentele luate in mod abuziv pot exercita influenta negativa asupra comportamentului conducatorului auto zolpidem); antidepresive, antihistaminice-antialergice (clemastină, clorfeniramină, cetirizină, ciproheptadină,
care obinuieste sa le foloseasca inainte de a intra in traffic. Principalele grupe de medicamente: sedativele* ketotifen); antimigrenoase (sumatriptan). Aceste medicamente necesită sistarea activităţilor de şofer auto pe
tranchilizantele** neurolepticile* microrelaxantele* analgezicile. Tranchilizantele au fost adesea incriminate in toată perioada terapiei. **** Un şofer prudent este bine să ştie că un medicament banal pentru răceală sau gripă
accidente rutiere. Ele pot genera somnolenta, astenie fizica, incapacity de concentrare* diminuarea poate da simptome care afectează abilitatea de a conduce. Din cauza efectelor complexe pe care le au asupra
performantelor si a randamentului psihic si fizic* influenteaza rapiditatea reactiilor reflexe* reduc precizia si organismului, medicamentele trebuie administrate cu grijă, mai ales atunci când conduci maşina. Medicamentele
atentia. *** lagier indica faptul ca procesele ce induc efecte numeroase sunt: medicamente sau supradoze** efecte au efecte diferite în funcţie de fiecare organism şi nu întotdeauna afectează persoana care se află sub tratament.
nespecificate, in special la inceput tratament* efecte rare si imprevizibile* efectul deprivarii/interactiune cu alte De multe ori, însă, ele pot avea efecte secundare de natură să diminueze capacitatea de a conduce maşina. Deci,
medicamente* interactiune cu alcool. Tulburari vizuale de asemenea pot fi induse de medicamente de ex trebuie să avem în vedere pentru ce tratament să optăm, astfel încât să restrângem aria de medicamente care ne
antidepresive. *******Efectele negative în ceea ce priveşte şofatul sunt, în primul rând, cele care se produc la pot produce neplăceri.
nivelul sistemului nervos central, care se manifestă sub formă de somnolenţă, dureri de cap, ameţelă, oboseală,
reducerea atenţiei, a puterii de concentrare, a vitezei de reacţie şi a reflexelor. De aceste efecte sunt

17. SUBSTANTE PSIHOTROPE- CAFEAUA SI ZGOMOTUL

Cofeina afecteaza coordonarea motorie, ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si a mainilor, uneori circulatie Efectele zgomotului depind de tipul de zgomot si natura sarcinii. ** Analiza studiilor lui
numite “agitatiile cafelei” ** S-a demonstrat faptul ca bautul a cateva cesti de cafea nu il poate face pe un individ Hancock(1984) au concluzionat faptul ca zgomotul de fond continuu induce o descrestere in performanta daca
sub influenta alcoolului sa fie apt sa conduca o masina. De fapt cofeina il poate face cu atat mai periculos, deoarece cererea cognitiva este crescuta. Intr-adevar, detectia unui semnal e mai buna intr-un zgomot, ce e modulat in
adancirea simturilor il poate face pe acest potential sofer sa creada ca poate face lucruri carora reactiile si volum in jur de 64.5 dB decat intr-un zgomot cu o intensitate echivalenta dar continuu si stabil. ** Aceasta este
perspicacitatea lui slabite nu le poate face fata. Efectele consumului de cafea : Cafeaua creste tensiunea arteriala similar cu rezultatele lui Tarriere(1964), demonstrand, in sarcina vigilentei vizuale, o imbunatatire a
si mareste numarul de batai ale inimii ** Consumul mare de cafea creste si cantitatea de acid secretata in stomac, performantei datorita zgomotelor semnificative (muzica, vorbit)**** Hockey(1970) a concluzionat ca
dar reduce pe de alta parte actiunea prin care stomacul isi goleste continutul in intestinul subtire.** Cofeina descresterea in vigilenta sub efectul zgomotului are loc in special cand sarcina necesita detectarea semnalelor
incetineste, de asemenea, si trecerea alimentelor prin intestinul subtire, insa o accelereaza in intestinul gros venind din diferite surse. In cazul unei unice surse de semnale, performanta in zgomot scade cand frecventa
toate aceste efecte pot duce la tulburari digestive sau chiar la ulcer al stomacului sau al intestinului subtire.** O semnalelor e crescuta, in timp ce e imbunatatita cand frecventa zgomotului e scazuta. ******** Din punct de
ceasca de cafea fiarta are 115 miligrame de cofeina, un expresso aproape 80 mg, in timp ce o cafea instant 65 mg vedere neurologic, e evident ca, indiferent de rezultatele experimentelor bine realizate, lucrul in zgomot induce
de cofeina. Cofeina … Cafeaua îmbunatateste vigilenta, asta s-a dovedit deja, iar oamenii au presupus mult timp ca un volum de munca biologic indisputabil. ** Mai mult, e binecunoscut faptul ca e imposibil sa fii atent simultan la
pauzele de cafea ii salveaza pe soferii de tir obositi dar cercetatorii din 2011 au descoperit ca agitatia si vigilenta doua tipuri de informatie, venind pe diferite canale senzoriale. Atentia vizuala sau mentala poate opri informatia
de dupa cafea reprezinta un fel de sevraj si nu un efect benefic al cofeinei.** Cofeina este unul dintre drogurile cu la nivel subcortical.** Conform lui Hockey(1984), relatia dintre complexitatea sarcinii si efectele zgomotelor ar
cea mai larga raspandire, se gaseste in cafea, ceai, bauturi racoritoare, ciocolata si chiar in unele medicamente. depinde de efectul “activator” al zgomotului, optimul si astfel, pozitiv in primul caz, si in exces, deci negativ in al
**Efecte psihice si fizice stimuleaza activitatea intelectuala, creste puterea de concetrare, in cantitati mari doilea caz.____ O alta interpretare considerata de acelasi autor (Hockey, 1970), sugereaza ca selectivitatea
provoaca iritabilitate, anxietate** .tremurari ale mainilor, scaderea apetitului, insomnia, tulburari gastrice, atentiei creste in relatie cu timpul petrecut muncind in zgomot. Aceasta se bazeaza pe un experiment in cadrul
cresterea tensiunii arteriale, afectiuni ale inimii, afectiuni renale. Stiati ca?... Inainte de a incepe o cursa, foarte caruia principala sarcina era de a urmari o tinta mobila miscandu-se vertical in campul vizual central controlat cu
multi biciclisti beau o cana de cafea, din moment ce s-a dovedit ca un individ ce consuma cafea poate suporta mai o maneta tinuta in mana dreapta, in timp ce a doua sarcina e de a detecta sase semnale luminoase in jurul tintei,
bine, efortul fizic. Aparent cafeaua previne oboseala musculara si mareste capacitatea corpului de a transforma doua fiind aproape de campul vizual central si patru de cel periferic. Experimentele durau 40 de minute intr-un
grasimile in energie, pastrand zaharul in tesuturi pentru a fi exploatat in momente de efort maxim. ** Care sunt mediu cu sunet la 70 dB si 100 dB.
beneficiile cofeinei?- luata in doze moderate, aceasta are efecte benefice: actioneaza asupra tubului respirator
ajutand la mobilitatea muschilor, este folosita si impotriva durerilor de cap, pentru ca dilateaza vasele de sange si
este folosita ca si medicament impotriva migrenelor. ** Cofeina a fost folosita si in cazuri de infertilitate,
deoarece creste mobilitatea spermatozoizilor. Consumata o data cu hrana obisnuita, cofeina creste ritmul de
convertire a hranei in energie. Influenta zgomotului asupra conducerii autovehicului in accidentele de

18. AGRESIVITATEA IN CONDUCEREA AUTOVEHICULULUI sa recunoasca agresivitatea, ncalcarea regulilor de circulatie*** Din perspectiva factorilor sociali, multi autori
considera ca agresiunea e un rs invatat prin observarea sau imitarea altor personae relevante social, este
Un comportament manifestat in timpul sofatului e agresiv daca e deliberat, poate amplifica riscul de coliziune si rezultatul normelor, recompenselor, pedepselor si modelelor la care au fost expusi oamenii.Legat de factorii
are ca resorturi motivationale nerabdarea, enervaream ostilitatea sau incercarea de a cistiga timp.*** CAUZE sociali e si factorul organizational.Hauber constata un nivel mai crescut a agresivitatii la soferii cu masini
blocajele in traffic** zgomotul** temperature (caldura si agresivitatea)** aglomeratia (caldura si zgomotul pot comerciale. Una dintre trasaturile de personalitate e cautarea de senzatii taru, definite ca nevoia de senzatii si
avea influenta puternica in conditiile de blocaj in traffic si poate aparea un sentiment puternic de experiente variate, noi, complexe si ca placerea de a-si asuma riscuri fizice si sociale pentru experiente. ** Un alt
supraaglomerare). FACCTORI CE AU INFLUENTAT COMPORT AGRESIV: cresterea rapida a nr de autoturisme** factor e stilul de viata. Comportamentul conducătorilor agresivi: Sunt vitezomani **Conduc foarte aproape de
supraaglomerarea** soferi cu tendinte criminale sau sucicidale (sport extrem)** cauze interne ca alte maşini** Fac slalom prin trafic** Nu opresc la culoarea roşie a semaforului ** Fac gesturi cu mâinile** Țipă**
stress**problemele sociale ** lipsa de responsabilitate in conducere** nivel redus de sanctiuni in traffic. *** Claxonează** Conduc fără centură de siguranţă sau acţionează în alte diverse modalităţi nesigure ** - Lovesc alte
FACTORI: impactul virstei si diferentele de sex. (barbati intre 17-35 ). Soferii mai in virsta sunt mai putin dispusi vehicole** Conduc chiar dacă au carnetul suspendat ** Împiedică în mod deliberat alţi şoferi să participe la trafic
** Abuz verbal şi fizic

19. CONDUITA PREVENTIVA LA VOLAN

Conducerea preventiva desemneaza comportamentul correct, fara greseala al conducatorilor de vehicule care urmeaza sa plece la drum sa fie bine odihnit, sa nu fie sub influenta bauturilor alcoolice ori a unor stari negative.
urmaresc sa evite orice accident de circulatie; Conducerea preventiva vizeaza doar perioada cand omul se afla la La fel de daunatoare conducerii sunt si situatiile in care conducatorul auto se urca la volan sub influenta unor stari
volan;** Conduita preventiva isi extinde sfera si asupra perioadei dinaintea plecarii la drum, pregatirea pentru sufletesti negative, pricinuite de diverse probleme personale nesolutionate corespunzator.*** Pregatirea tehnica
drum, asigurarea rezervelor, alegerea itinerariul, fixarea sau stabilirea etapelor de mers si chiar asupra a autovehicului este, de asemenea, necesara inainte de a porni la drum; ** Evitarea aglomeratiilor – este una
intervalului de dupa ajungerea la destinatie. Ea exclude: actiunile pripite;** disperarea; ** hazadul. Promovand: dintre componentele conduitei preventive care imbraca mai multe aspecte. ** Conditiile atmosferice –
procedee concepute din timp si motivate solid;** echilibrul dintre gandire si actiune;** pastrarea calmului si fenomenele meteorologice influenteaza omul la volan si, ca atare, este necesara luarea unor masuri
stapanirii permanente a situatiei oricat de critica ar fi aceasta;** manifestarea unui inalt spirit de responsabilitate menite sa contracareze oboseala, somnolenta, starea excesiva de incordare, etc. ** Asigurarea este o alta
fata de viata si de ceilalti participanti la traficul rutier. Alaturi de elementele necesare de insusit inainte de componenta a conduitei preventive. ** Capacitatea de a anticipa situatiile periculoase** prevenirea situatiilor
intrarea in trafic (cunostintele teoretice si practice, vigilenta, prevederea, judecata, indemanarea) dificile** folosirea rationala a autovehiculului. FACTORII: Omul e factorul conduitei preventive: sa respecte
conduita preventiva cere omului urcat la volan sa aiba un anumit comportament din momentul in care se regulile, sa posede anumita conditie fizica si psihica, sa pregateasca autovehiclului de drum, alimentatie buna. Fara
urca si pana coboara din autovehicul. *** Una dintre aceste conditii care reprezinta si o componenta a ea omul nu va putea rs la solicitarile fizice si nervoase la care-l supun traficul.
conduitei preventive o consitutie “ pregatirea pentru drum”. Pregatirea pentru drum vizeaza atat starea
omului, conducatorului de vehicul, cat si pe cea a masinii. Conducatorul de vehicul trebuie sa fie sanatos. Un om
suferind de diferite afectiuni poate deveni oricand un pericol pentru circulatie. *** Necesitatea ca cel care

21. VARSTA IN CONDUCEREA AUTOVEHICULUI CAND ATUNCI CAND CONDUCE PENTRU A CORECTA EVENTUALELE DEPRINDERI DEFECTUOASE. ** IMPARTE
CU EL COSTURILE MASINII PENTRU A-L FACE MAI RESPONSABIL SI A-L DETERMINA SA CONDUCA MAI ATENT
SI MAI PRUDENT. FACTORII DE RISC LA ȘOFERII VÂRSTNICI : SCĂDEREA ACUITAȚII AUDITIVE- NU AUD
CLAXOANELE, SIRENELE MAȘINILOR, SCÂRȚÂITUL CAUCIUCURILOR. SOLUȚIA: TESTAREA AUZULUI ANUAL. **
SCADEREA ACUITĂȚII VIZUALE- SE PIERDE ABILITATEA DE A DETECTA MARGINI ASCUȚITE ȘI SCHIMBĂRI
TINERII LA VOLAN FACTORII CARE CARACTERIZEAZĂ VÂRSTA TÂNĂRĂ ÎN CONDUCEREA AUTO: LIPSA
UȘOARE DE INTENSITATE A LUMINII, DE A VIZUALIZA MARCAJELE DE PE ȘOSEA. SOLUȚIA: CNTROL
EXPERIENȚEI **COMPORTAMENTUL IMATUR LA VOLAN** TERIBILISMUL ** LECȚIILE PRIMITE LA ȘCOALA DE
OFTALMOLOGIC PENTRU A DETERMINA SENSIBILIATEA LA CONTRAST. ** BOLILE CRONICE ȘI DETERIORAREA
ȘOFERI REZOLVĂ PARȚIAL ACEASTĂ PROBLEMĂ. ** EXISTĂ PROGRAME EDUCAȚIONALE PREGĂTITOARE
FIZICĂ- ARTRITA, DEGENERAREA MUȘCHILOR, BOALA PARKINSON POT SCĂDEA ABILITATEA DE A EFECTUA
PENTRU TINERII ȘOFERI, CÂT ȘI PENTRU PARINȚII ACESTORA .SCĂDEREA DIN ULTIMUL AN A NUMĂRULUI
ANUMITE MIȘCĂRI ȘI POT AFECTA TIMPUL DE REACȚIE. SOLUȚIA: CONTROL MEDICAL PENTRU A DEPISTA
DE DECESE DIN RÂNDUL TINERILOR ȘOFERI SE DATOREAZĂ FAPTULUI CĂ: ** LECȚIILE DIN CADRUL
BOLILE CE POT AFECTA CAPACITATEA DE A CONDUCE, ADAPTAREA MAȘINII ȘI A STILULUI DE CONDUS LA
ȘCOLILOR DE ȘOFERI AU ÎNCEPUT SĂ PUNĂ TOT MAI MULT ACCENT PE FINALITATEA PRACTICĂ **FOLOSIREA
NEVOILE FIZICE IN SCHIMBARE. ** DIABETUL AFECTEAZĂ ÎN MARE MĂSURĂ ABILITATILE DE A CONDUCE,
TOT MAI FRECVENTĂ A CENTURII DE SIGURANȚĂ A CONTRIBUIT LA SALVAREA MULTOR VIEȚI** DATELE
DEOARECE DUCE LA PIERDEREA SENZAȚIILOR IÎN PICIOARE ȘI LA NEPUTINȚA DE A ACȚIONA PEDALELE
INDICĂ O SCADERE CONTINUĂ A NUMĂRULUI DE ACCIDENTE DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL** 10
MAȘINII. ** MEDICAȚIA- ANTIDEPRESIVELE, NEUROLEPTICELE, ANTIHISTAMINICELE, TRATAMENTUL
SFATURI PENTRU SIGURANTA COPILULUI TAU LA VOLAN : PLATESTE ORE SUPLIMENTARE DE
GLAUCOMULUI SUNT CONTRAINDICATE ÎN CONDUS. RECOMANDARI PENTRU SIGURANTA SOFERILOR
CONDUCERE.** DA-I VOIE SA CONDUCA CAT MAI MULT CU TINE CA PASAGER.** VORBESTE CU EL ATUNCI
VARSTNICI: EVITAREA CONDUSULUI PE TIMP DE NOAPTE, PLOAIE, NINSOARE, POLEI, GHEATA. ** SA SE
CAND CONDUCI, EXPLICA-I. ** NU TIPA LA EL, NU-L CERTA, NU TE ENERVA ATUNCI CAND CONDUCE. **
ASIGURE CA TOTUL FUNCTIONEAZA CUM TREBUIE LA MASINA.** VERIFICAREA STERGATOARELOR SI
DISCUTATI PROBLEMELE SI NELAMURIRILE PE CARE LE ARE IN LEGATURA CU CONDUSUL. ** CUNOASTE-I PE
INLOCUIREA LOR IMEDIAT CE S-AU DETERIORAT. ** VIZITE REGULATE LA MEDIC. ** EVITAREA CONDUSULUI
INSOTITORII COPILULUI TAU. ** EXPLICA-I PROASPATULUI SOFER CARE SUNT RISCURILE LA VOLAN, FA-L SA
SUB EFECTUL MEDICAMENTELOR. ** EVITAREA TRASEELOR NEFAMILIARE SI A STRAZILOR AGLOMERATE. **
INTELEAGA PERICOLELE LA CARE SE EXPUNE CONDUCAND SUB INFLUENTA ALCOOLULUI SAU DROGURILOR .
EVITAREA FACTORILOR PERTURBATORI, CUM AR FI RADIOUL. ** CUNOASTEREA REGULILOR DE CIRCULATIE,
** ALEGE PENTRU EL O MASINA SIGURA, INTR-O STARE BUNA DE FUNCTIONARE. ** INSOTESTE-L DIN CAND IN
DACA ACESTEA S-AU SCHIMBAT. ** PARTICIPAREA LA O REEXAMINARE A CAPACITATILOR DE A CONDUCE.
22. ROLUL SIMULATOARELOR AUTO SI TRAINING COGNITIV IN IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR AUTO. pentru trei scale de viteză: 15 km/h, 22 km/h şi 30 km/h.*** Simulatorul de răsturnare simulatorul de
răsturnare a fost dezvoltat de echipa Academiei Titi Aur ** Pentru a demonstra forţele ce acţionează asupra
Ce este un simulator? "Un simulator este un dispozitiv ce permite unui cursant să experimenteze situații reale de corpului uman şi explicarea procedurii corecte de abordare a unei astfel de situaţii. Prin intermediul simulatorului
condus. Cursantul are la dispoziție toate comenzile disponibile într-o mașină reală și poate vedea pe ecrane de răsturnare veţi experimenta într-un mediu sigur impactul pe care îl are o răsturnare la un unghi 90 şi 180 de
traficul din jurul lui.” Michel Roche – Pedagogie pentru scolile de condus (1988) ***** Evoluția digitală permine grade şi veţi învăţa procedura corectă ce trebuie aplicată pentru ieşirea în siguranţă. **** Simulatorul roți libere
recreerea completă si intr-un mod interactiv a traficului dintr-o situație reală (semne de circulatie, vehicule Comportamentul supravirator al autovehiculului poate interveni foarte uşor şi este important să se cunoască
participante, pietoni, etc.). Calculatorul creeaza un trafic virtual astfel incât cursantul să poată să se miște liber în gestionarea corectă a fenomenului pentru a evita o situaţie periculoasă. Astfel, echipa Şcolii de Conducere
această lume virtuală.*** Instruire mai eficientă : Deprinderea regulilor de condus este mai puțin stresantă decât Defensivă şi Pilotaj Titi Aur a dezvoltat un simulator cu roţi libere ce vă oferă posibilitatea de a învăţa cum să
în realitate; ** · Permite observarea anumitor aspecte ce nu sunt vizibile într-o mașină (ex. cursantului îi alunecă controlaţi un derapaj.** Simulatorul de control al autovehiculului în derapaj cu roţi libere este ideal pentru a
piciorul de pe ambreiaj); ** · Deoarece mediul simulat este complet controlat de instructor, cursantul se poate deprinde rapid tehnica corectă ce trebuie aplicată într-o astfel de situaţie, întrucât utilizarea unei viteze reduse
concentra pe un singur obiectiv odată; ** Permite realizarea unui program mai ordonat si evaluarea mai bună a facilitează observarea amănunţită a fenomenelor ce apar într-o astfel de situaţie. Simulatorul 2 volane
cursantului; ** · Cursantul poate fi pus in situații potențial periculoase, care necesită o reacție rapidă, fără riscurile Comportamentul supravirator al autovehiculului poate interveni foarte uşor şi este important să se cunoască
care sunt in viața reală **** Pentru toate aceste motive, instruirea pe un simulator este esențială, dar nu poate gestionarea corectă a fenomenului pentru a evita o situaţie periculoasă. Astfel, echipa Şcolii de Conducere
înlocui experiența reală. Principala diferență dintre un simulator și condusul în realitate, este una de natură Defensivă şi Pilotaj Titi Aur a dezvoltat un simulator cu roţi libere ce vă oferă posibilitatea de a învăţa cum să
socială, șoferul interacționând cu alți participanți la trafic. Simulatorul de impact Simulatorul de impact dezvoltat controlaţi un derapaj. ** Simulatorul de control al autovehiculului în derapaj cu roţi libere este ideal pentru a
de echipa Academiei Titi Aur dispune de o tehnologie unică la nivel internaţional, fiind dotat cu sistem de deprinde rapid tehnica corectă ce trebuie aplicată într-o astfel de situaţie, întrucat utilizarea unei viteze reduse
amortizare al şocurilor, acesta imitând într-un mod real senzaţia resimţită în cazul unui accident frontal. ** facilitează observarea amănunţită a fenomenelor ce apar într-o astfel de situaţie.
Simulatorul de impact vă oferă posibilitatea de a testa într-un mediu sigur energia resimţită în urma unui impact
frontal cu un obiect staţionar ce nu are proprietatea de a se deforma şi eficienţa centurii de siguranţă, fiind realizat

23. ETAPELE SELECTIEI DE PERSONAL IN TRANSPORTURI

ETAPA PREGATITOARE Sta la baza procesului de selectie si este cea care ne ofera informatiile referitoare la vorba de un post de jurist, probele vor consta in verificarea cunoasterii la zi a legislatiei, verificarea capacitatii de
criteriile pe care le vom folosi sau la calitatile pe care o persoana trebuie sa le aiba, pentru a fi potrivita cu postul interpretare a legii, de identificare a exceptiilor. Pentru un post de operator computer probele vor consta in
scos la concurs. ** Etapa pregatitoare presupune doua sub-etape distincte: - analiza functiei/postului ** stabilirea realizarea anumitor aplicatii, iar evaluarea va fi realizata de catre informaticieNI. EVALUAREA PSIHOLOGICA
criteriilor de selectie. **** 1. Analiza postului/functiei In functie de rezultatele obtinute in aceasta etapa si Este a doua etapa de evaluare directa a candidatilor. In functie de exigentele psihologice stabilite in etapa
descrise in fisa exigentelor postului, vom extrage exigentele profesionale si psihologice relevante, criteriile pe pregatitoare, s-au pregatit probe psihologice de evaluare a dimensiunilor personalitatii candidatilor, relevante
care le vom folosi in examenul de selectie. 2. Stabilirea criteriilor de selectie Se realizeaza tinand cont atat de fisa pentru postul respectiv. ** In urma aplicarii testelor psihologice de evaluare a dimensiunilor considerate
exigentelor postului, cat si de alte imperative ale momentului (experienta pe un post similar, permis de relevante, pentru postul analizat, va rezulta o grila evaluativa in 5, 7 sau 10 trepte, in care fiecare dintre
conducere). ***** Avand in vedere principalele criterii, ele pot fi grupate in doua clase: criterii dimensiunile relevate sunt reprezentate grafic , in functie de valorile lor. Evaluarea psihologica va permite
eliminatorii(nivelul studiilor, experienta in domeniu, cunoasterea unor limbi straine) si criterii de eliminarea unor candidati si ierarhizarea relativa a celorlalti. INTERVIUL APROFUNDAT Este una dintre
departajare(pentru care trebuiesc stabilite grile in 5-7 trepte). RECRUTAREA Este etapa prin care atragem procedurile de selectie profesionala cele mai importante, mai ales penru ca evaluatorii, pana in acest moment au
candidatii, provocandu-i sa participe la concursul pentru ocuparea postului. *** Recrutarea presupune anuntul cunoscut candidatii, decat indirect, prin actele depuse si scorurile obtinute la celelalte probe. Interviul aprofundat
scoaterii la concurs a postului. Un anunt trebuie sa contina: -firma/institutia pentru care se face recrutarea ** - se realizeaza dupa un ghid de interviu construit in functie de caracteristicile functiei si de criteriile de selectie
postul/functia scoasa la concurs ** -conditiile minime solicitate ** -continutul dosarului de depunere a stabilite in prima etapa. Evaluatorii intampina candidatii, se prezinta, descriu scopul interviului si ce asteapta de la
candidature ** -intervalul de timp si locul unde se pot depune dosarele ** -adresa si nr. telefon de la care se pot candidat. Dupa retragerea candidatului, membrii comisiei completeaza grila de observatie , apoi se consulta cu
obtine informatii suplimentare ** Optional se pot da informatii referitoare la postul scos la concurs, privire la notele acordate de fiecare, argumenteaza punctajul oferit si cad de acord cu privire la nota finala pentru
avantajele acestuia si posibilitatile de promovare. Nu trebuie uitat faptul ca scoaterea la concurs a unui post fiecare dimensiune evaluata. PROBELE SITUATIONALE Este o etapa speciala, utilizata numai pentru posturi
se face public, cu cel putin doua saptamani inainte de realizarea concursului. DEPUNEREA CANDIDATURII Este o deosebit de importante (posturi de conducere, decizie, conceptie). Candidatii ramasi in competitie (de regula 5-7
prima etapa in care se face o selectie a candidatilor. Dosarele de depunere a candidaturii trebuie sa contina: candidati) sunt reuniti si pusi in fata unor probe particulare , vizand, in special, probarea capacitatilor de
-curriculum-vitae – contine informatii relevante privind datele personale, pregatirea, planificare, decizie, negociere si coordonare a activitatii de grup. INTERVIUL CU MANAGERUL Este etapa finala a
experienta, competentele si realizarile candidatului. -scrisoarea de motivatie – competeaza CV-ul, cu selectiei. Ea consta in prezentarea dosarelor celor doi sau trei candidat, catre managerul firmei/institutiei,
prezentarea si argumentarea laturii motivationale: de unde a aflat de postul scos la concurs, de ce isi doreste acel discutarea lor si organizarea unor interviuri conduse de manager, cu fiecare dintre candidatii ramasi in
post, de ce crede ca este cel mai potrivit pentru ocuparea lui, care este oferta lui in termeni de competenta, competitie. Managerul decide care va fi viitorul sau colaborator. OFERTA DE LUCRU – este etapa in care
experienta, implicare. -formularul de candidatura – este pregatit de organizatorii concursului si poate solicita persoana aleasa se transforma din candidat in membru al personalului firmei/institutiei, semnand contractul de
informatii diverse: date personale, nivel de pregatire, experienta, informatii privind posturile anterioare, hobby- munca si preluandu-si sarcinile si responsabilitatile. In realitate numai patru din etapele prezentate sunt acceptate
uri, motivatii personale. -recomandarile/referintele – reprezinta o certificare a inaltei competente a de majoritatea specialistilor: 1. Recrutarea 2. Depunerea candidaturii 3. Interviul 4. Oferta de lucru(in cazul
candidatilor sau a modului in care s-au achitat de sarcinile profesionale in cadrul altor firme/institutii. reusitei) Conditiile minime recomandate a fi respectate in cazul optarii pentru varianta simpla de evaluare a
INTERVIUL PRELIMINAR Este o etapa secunda de triere. Este recomandata delegarea unor persoane candidatilor sunt: -stabilirea unor criterii clare de selectie inainte de inceperea concursului ** - o realizare a
informate, care sa preia si sa verifice dosarele, sa inmaneze formularele de candidatura, sa puna intrebari legate interviului de catre cel putin doi evaluatori, pe baza unor grile de evaluare separate, confruntarea si
de continutul dosarului si sa ofere candidatilor informatii suplimentare privind postul scos la concurs. argumentarea punctajelor acordate pentru fiecare dimensiune evaluata si stabilirea punctajului final prin consens.
EVALUAREA COMPETENTELOR PROFESIONALE Reprezinta prima etapa de evaluare directa. Probele prin
care se verifica competenta profesionala trebuiesc construite de catre specialistii din domeniul de care apartine
postul (juristi, informaticieni, psihologi); modul de cotare a raspunsurilor fiind realizate tot de acestia. Daca este

25. MASURAREA PERFORMANTELOR IN CONDUCEREA AUTOVEHICULELOR

Evaluarea performanţelor reprezintă procesul prin care se decide cât de bine lucrează o persoană în raport cu pe puncte***Sisteme de comparare a persoanelor Sistemul de ierarhizare pe baza ordinei de merit** Sistemul
obiectivele şi criteriile de evaluare/standardele stabilite.***Managementul performanței posedă trei comparării pe perechi** Sistemul distribuirii forțate** Sistemul comparării pe grupuri** Liste prescalate Metoda
componente distincte: definirea performanței care include obiectivele și strategiile organizaționale++.măsurarea intervalelor aparent egale** Metoda evaluărilor sumative Descrieri comportamentale Scale de evaluare cu
prezentă a procesului însuși++comunicarea între supervizor și subordonat asupra suprapunerii dintre ancore comportamentale (SEAC) ** Scale de evaluare standard mixate (SESM) ** Scale de observare a
comportamentul salariatului cu expectanțele organizaționale Măsurarea performanței se poate concentra pe comportamentului (SOC) ** Scale comportamentale rezumative (SCR) ++++++++Dimensiunile ce pot fi evaluate
următoarele variabile: Timpul necesar de parcurgere a unui curs de instruire profesională **Numărul de piese în performanța conducătorilor de autovehicule: Depășirea **Atitudinea față de pietoni**Eficiența de livrare
produse într-o unitate de timp.** Total zile absentate într-o perioadă nedeterminată** Valoarea totală a vânzărilor **Interacțiunea cu alte vehicule ** Dispozitive de control al traficului ** Parcarea ** Intersecțiile ** Întoarcerea
într-un timp determinat** Rata de promovare în organizația respectivă ***Pitariu apud Pitariu și Chraif (2009) (dreapta/ stânga) ** Modificări ale benzii de circulație
prezintă o taxonomie a performanțelor. Astfel, există mai multe criterii după care s-a încercat să se facă o
clasificare a tehnicilor de apreciere: Scalele de evaluare : Scale grafice** Scale de evaluare cu pași multipli** Scale

S-ar putea să vă placă și