Drept executional civil - 22.02.

2017
- procedura complexa

Procedura de executare silita este procedura prin mijlocirea careia creditorul, titularul
dreptului recunoscut printr-o hotarare judecatoreasca sau alt titlu executoriu, constrange cu
concursul organelor de stat competente pe debitorul sau, care nu isi executa de bunavoie obligatiile
ce decurg dintr-un asemenea titlu si le aduce la indeplinire in mod silit.
In toate cazurile in conformitate cu art 622 NCPC obligatia prevazuta intr-o hotararte
judecatoreasca sau intr-un alt titlu executori trebuie sa se aduca la indeplinire de buna voie.
Procedura de executare silita poate fi inclusa cu usurinta in notiunea de proces echitabil,
acest aspect fiind recunoscut chiar si de dispoz alin 2 art 6 NCPC.
Anterior intrarii in vigoare a NCPC, Romania a fost condamnata in nenumarate randuri
pentru modul defectuos de punere in executare a hotararilor judecatoresti sau alte titluri executorii,
de catre CEDO.

NATURA JURIDICA A EXECUTARII SILITE

Asupra natutii juridice a executarii silite exista o serie de controverse care s-au perpetuat de-
a lungul timpului astfel:
- dintr-o opinie preluata din perioada interbelica se susutine ca executarea silita are
caracter administrativ, deoarece odata pronuntata hotararea de catre instanta de
judecata, aceasta s-a dezinvestit.
- o alta opinie considera ca executarea silita ar fi o activitate de judecata si de regula
ea reprezinta faza a doua a procesului civil, intrucat actele si faptele de executare
silita sunt supuse controlului judecatoresc
- o alta opinie considera ca executarea silita are un caract mixt, administrativ si
jurisdictional, adtiv - fiind preponderent intrucat exec judecatoresc este principalul
actor al procedurii de e s, cererea de excut se depune la caesta, el intocmeste toate
actele de execut, el distrib sumele obt din execut si tot el constata incetata proc de
executare

Controlul judecatoresc si cel judiciar

- Control judiciar - tip de control exercitat de instantele superioare asupra actelor de
jurisdictie ale instantelor inferioare - in cale de atac apel, recurs, revizuire, contestatie in
anulare
- Control judecatoresc - acel control care se exercita de instantele judecatoresti asupra
hotararilor organelor de jurisdictie administrativa ori asupra unor acte administrative
emise de organe care nu fac parte din sistemul instantelor judecatoresti - contestatie la
ANAF

1
Curs executional 01.03.2017
Drept executional civil - un drept afirmat

Definitie - reprezinta ramura de drept formata din totalitatea normelor procedurale care
stabilesc modalitati de constrangere a debitorului, sanctiuni si alte masuri ce urmeaza a fi aplicate
sau luate de catre executorii judecatoresti, instantele de judecata si de celelalte autoritati, care
reprezinta forta publica in scopul restabilirii ordinii de drept si a dreptului substantial incalcat
creditorului.

Caracterele juridice specifice:

1. poate fi o ramura distincta alaturi de alte ramuri de drept
2. are autonomie din punct de vedere al dreptului substantial in raport cu celelalte ramuri de
drept -creditorul declanseaza procedura de executare silita
3. are principii fundamentale proprii asemanatoare cu cele din faza jurisdictionala si
anume:
- principiul legalitatii art. 625
- principiul independentei executorului judecatoresc - art.623
- principiul rolului activ al executorului judecatoresc - art.627
- principiul egalitatii partilor in faza executionala art.630
- principiul desfasurarii procedurii executionale in limba romana
- principiul publicitatii
- principiul contradictorialitatii
- principiul dreptului la aparare - creditorul, dar si debitorul
- principiul disponibilitatii - creditorul
- principiul celeritati
4. are o structura unitara
5. dreptul de a declansa executarea silita este un drept absolut, dar limitat de lege
creditorului si asupra caruia acesta are putere de dispozitie
6. este format din totalitatea de norme procedurale cu acelasi obiect de reglementare

Dr executional civil contine urmatoarele institutii:

- Institutia declansarii executarii silite
- Institutia modalitatii executarii silite
- Institutia contestatiei si de intoarcere la executarea silita
- Institutia dreptului de prescriptive si perimare a executarii silite
- Institutia eliberarii sau distribuirii sumelor obtinerii din executarea silita

D.p.d.v al obiectului dreptului procesului civil, acesta consta in obligatiile privind plata unor
sume de bani, predaraea unor bunuri sau folosinte acestora, desfiintarea unor constructii, a unor
plantatii, a unor lucrari, incredintarea unui minor, stabilirea locuintei si vizitarea acestuia ori luarea
altor masuri stabilite printr-un titlu executoriu ( art 628 alin 1 NCPC )
In cazul in care obiect al executarii silite este vorba de o suma de bani, se poate actualize
aceasta suma in functie de indicele de inflatie.

2
MODALITATI PROCEDURALE ALE EXECUTARII SILITE
NCPC reglememnteaza 2 modalitati de executare silita – art. 624:

I. Executarea silita directa – art. 624 alin. 2 - reprezinta acea modalitate de executare silita prin
care creditorul urmareste realizarea in natura a obligtiilor prevazute in titlu executoriu.
La randul ei acesata modalitate imbraca 3 forme:
1. Predarea silita a bunurilor mobile art.893 – art.895
2. Predarea silita a bun imibile art.896 – art.902
3. Predarea silita a altor obligatii de a face sau a obligatiilor de a nu face - inclusiv
executarea hotararilor judecatoresti referitoare la minori – art.903 – art.914

II. Executare silita indirecta – art. 624 alin. 1 - reprezinta acea modalitate de executare prin care
creditorul, ce are de realizat o creanta baneasca urmareste sa realizeze aceasta creanta, prin
identificarea, indisponibilizarea si valorificarea bunurilor debitorului sau prin poprirea sumelor de
bani pe care acesta le detine la terte persoane.
La randul ei imbraca 4 forme:
1. Urmarirea mobiliara art. 727 - 780
2. Poprirea art. 781 - 794
3. Urmarirea frucetelor neculese si a recoltelor prinse de radacini art. 795 - 799
Urmarirea veniturilor generale ale imobilelor art. 800 - 821
4. Urmarirea imobiliara art. 813 - 863

In doctrina juridica s-a pus problema daca executarea silita directa poate fi intervertita intr-o
executare silita indirecta. S-a concluzionat ca acest lucru este posibil in cazul in care exista o
hotarare de condamnare alternativa si in situatia in care hotararea este pronuntata avand in
continutul sau o singura obligatie, iar executarea silita nu mai este posibila. Acest aspect este
prevazut si in continutul art 892 NCPC.

PARTICIPANTII LA PROCEDURA DE EXECUTARE SILITA

Art. 644 NCPC alin. 1 enumera in mod expres participantii la executarea silita si anume:
1. Partile
2. Tertii garanti
3. Creditorii intervenienti
4. Instanta de exceutare
5. Executorul judecatoresc
6. Ministerul Public
7. Agentii fortei publice
8. Martorii asistenti, experii, interpretii si alti participanti in conditiile anume prevazute
de lege

Curs 08.03.2017
Executarea silita este caracterizata ca fiind cea de a 2a faza a procesului civil nu poate fi
conceputa fara existenta participantilor mai sus enumerati. Fiind in prezenta celei de 2a faze a
procesului civil si aceasta este fundamentata pe principiul disponibilitatii creditorilor.

3
1. Partile proc de execut silita
In faza de exec silita partile poarta denumurea de creditor si debitor.
Creditorul este persoana careia i s-a eliberat titlul executoriu, care a castigat procesul(632
alin 1 executarea silita se poate efectua numai in temeiul unui titlu executoriu).
Debitorul este persoana obligata prin hotarare judecatoreasca sau prin alt titlu executoriu si
impotriva caruia urmeaza sa fie pornita executarea silita daca acesta nu isi executa de buna voie
obligatiile.
Conditiile pe care partile trebuie sa le indeplineasca in faza de executare silita sunt aceleasi
cu cele din faza de judecata:
- capacitate procesuala
- calitate procesuala
- sa justifice un interes in declansarea procedurii de executare silita
Totodata procedura de execut silita poate fi pornita si de catre mostenitorii legali ai
creditorului, dar in acelasi timp pot fi urmariti si mostenitorii legali ai debitorului, deoarece acestia
se subroga obligatiilor debitorului defunctul.
Coparticipare procesuala activa poate fi realizata in faza de executere silita intrucat nici o
dispozitie procesuala nu impiedica mai multi creditori sa execute un singur debitor, insa
coparticiparea pasiva nu este posibila deoarece urmarirea silita are caract individual, astfel incat
procedura executionala va trebui sa fie realizata pentru fiecare debitor in parte.

In faza executarii silite, partile au in mare masura aceleasi drepturi si obligatii ca si in faza
judecatii, astfel drepturile partilor in aceasta faza sunt urmatoare: ( vezi art 646 NCPC)
 Dr de a participa la executare personal sau prin reprezentat
 Dr de a formula cereri pt apararea drepturilor lor
 Dr de a cunoaste toate actele dosarului de executare silita
 Dr de a beneficia de serviciile unui interpret daca nu inteleg sau nu vorbesc limba
romana
 Dr de a fi asistate sau reprezentate de avocati
 Dr de a exercita caile de atac prevazute de lege

De asemenea, partile au si anumite obligatii (art 647) spre exemplu:

 Obligatia creditorului sa acorde executorului judecatoresc la cererea acestuia sprijin efectiv
pentru aducerea la indeplinire a executarii silite
 Obligatia creditorului de a avansa cheltuielile necesare pt indeplinirea actelor necesare sau a
dispozitiei luate de executor
 Obligatia debitorului la cerere de a declara toate bunurile sale mobile sau imobile, inclusiv
cele aflate in proprietate comuna.

Debitorul este obligat sa predea executorului judecatoresc o copie a procesului-verbal de

sechestru asupra unor bunuri care ii apartin cand aceasta masura a fost aplicata.

4
2. TERTII GARANTI
Sunt acele persoane care si-au asumat in scris obligatia de a garanta datorii ale debitorului si
care pot raspun de in totalitate sau partial cu patrimoniul lor in locul debitorului - fideiusor, garanti
ipotecari, debitor gajist.
Tertii garantii sunt acele persoane care si-au asumat in scris obligatiile de a garanta datorii
ale debitorului si care pot raspunde in totalitate sau partial cu patrimonial lor in locul debitorului.

3. CREDITORII INTERVENIENTI
Creditorii intervenienti sunt acele persoane care pot detine un titlu executoriu sau documente
din care sa rezulte ca sunt titularii unei creante certe si lichide si care pot interveni in procedura de
executare silita aflata in curs pana la data fixarii de catre executorul judecatoresc a termenului
pentru valorificarea bunurilor urmaribile.
Dupa acest termen pot interveni numai creditorii titulari ai unei garantii sau a unei masuri
asiguratorii luata asupra bunurilor urmaribile.
Interventia in faza de executare silita se face potrivit art. 690 - 696.

4. INSTANTA DE EXECUTARE
Instanta de executare – art. 651 va fi judecatoria in carei circumscriptie se afla la data
sesizarii executorului judecatoresc sediul sau domiciliul debitorului. Este una comuna, deoarece in
materia popririi competent va fi executorul judecatoresc de la sediul sau domiciliul debitorului sau
tertului poprit.
In situatia in care debitorul nu se afla in tara (domiciliul sau sediul in tara daca nu are)
competenta este judecatoria in a carei circumscriptie se gaseste la data sesizarii organelor de
executare, domiciliul sau dupa caz sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla in tara, judecatoria
in carei circumscriptie se afla biroul executorului judecatoresc investit de creditor va fi competenta.
In toate cazurile instanta de executare se pronunta prin incheiere executorie care poate fi
atacata numai cu apel in termen de 10 zile de la comunicare daca legea nu prevede altfel.
Atributiile instantei in faza de executare:
- dispunerea masurilor de incuviintare a executarii silite potrivit art. 666
- aplicarea unor amenzi sau acordarea unor despagubiri
- solutionarea contestatiei la executare
- solutionarea incidentelor ivite in cursul executarii - Legea 188/2000 privind
executorii judecatoresti

5. EXECUTORII JUDECATORESTI
Executorul judecatoresc – art. 652 - exista 2 categ de organe de executare silita
- executorii judecatoresti - Legea 188/2000 privind executorii judecatoresti
- executorii fiscali - Cod de procedura fiscala
In ceea ce priveste competenta terotoriala a executorului judecatoresc - art. 652 si 654
De asemenea executorii judecatoresti pot fi recuzati sau inlocuiti in conditiile art. 653 cu
trimitere la art. 42 si urmatoarele.

5
6. MINISTERUL PUBLIC
Ministerul public - art. 658 sprijina in conditiile legii executarea hotararilor judecatoresti si
a altor titluri executorii. Participarea unui procuror la executarea silita se poate manifesta sub
aspectele:
- Poate solicita punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, a
persoanelor puse sub interdictie, a disparutilor, in cazurile prevazute de lege.
- Poate sa formuleze contestatii la executare impotriva executarii silite sau a unor
acte de executare silita in scopul apararii drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor
mai sus amintite
- poate sa exercite caile de atac prevazute de lege impotriva hotararilor pronuntate de
instanta de judecata in cadrul unei contestatii la execuatare

Curs 3 – 08.03.2017
7. AGENTII FORTEI PUBLICE
Agentii fortei publice sunt recunoscuti ca si participanti la procedura executarii silite, iar
modul in care ei pot interveni este reglementat de art. 659.

8. MARTORII ASISTENTI
Martorii aistenti sunt participanti ai procedurii executarii silite in conditiile prevazute de lege
- art. 661. Prezenta lor este obligatorie la patrunderea intr-un imobil in vederea ridicarii. In toate
cazurile sunt minim 2 martori aistenti.
De asemenea martorii asistenti pot interveni in procedura executarii silite dupa momentul in
care au fost deschise usile unui imobil(in prezenta agentilor fortei publice), martorii asistenti fiind
prezenti la desfasurarea executarii silite pana la momentul incheierii acesteia.

Exepertii interpretii si alti participanti pot interveni in cazurile prevazute de lege.

RECUZAREA SI INLOCUIREA EXECUTORILOR JUDECATORESTI

Potrivit art. 653, executorii judecatoresti pot fi recuzati sau inlocuiti. Recuzarea acstora se
poate face in conditiile prevazute de art. 42 si urmatoarele din NCPC.
Cererea de recuzare introdusa impotriva unui executor judecatoresc nu suspenda de drept
executarea. Instanta poate dispune suspendarea executarii pana la solutionarea cerereii de recuzare,
solicitand in prealabil o cautiune de 1.000 lei, iar daca realizarea creantei prevazute in titlu
executoriu nu depaseste 1.000 lei, cautiunea este in cuantum de 10% din creanta.
Daca se admite se va arata actul de executare silita care urmeaza sa fie pastrate. Inlocuirea
poate fi solicitata numai de creditor care in continutul cererii va indica si noul executor
judecatoresc care va continua procedura.

6
CONEXAREA EXECUTARILOR

Se poate realiza atunci cand privitor la aceleasi bunuri se deschid/ efectueaza mai multe
executari silite. Se poate realiza in doua cazuri:
- Primul caz vizeaza declansarea mai multor executari silite asupra aceluiasi bun
de catre executori judecatoresti diferiti, caz in care conexarea va fi dispusa de
instanta de execuatre in circumscriptia careia a inceput prima executare. Daca
executarile sunt in acelasi stadiu, ele vor fi conexate la executorul juedcatoresc
care a inceput cel dintai executarea.
In cazul in care executarile se gasesc in stadii diferite, conexarea se va dispune la
executorul judecatoresc a carui procedura este cea mai inaintata.
In toate cazurile conexarea va fi dispusa de instanta de executare la cererea
oricarei persoane interesate sau a oricarui executor judecatoresc.

- Conexarea executarilor aflate pe rolul aceluiasi executor se va dispune de acesta

prin incheiere data cu citarea partilor.

ACTELE EXECUTORULUI JUDECATORESC

In cadrul exercitarii atributiilor executorul judecatoresc intocmeste incheieri, PV, si alte acte
de procedura cu formele si termenele prevazute de lege.
Incheierile sunt emise de executorul judecatoresc in cazurile prevazute de art. 657 cu
privire la amanarea, suspendarea, incetarea executarii silite sau a altor operatiuni de execuatre silita.
Forma este cea prevazuta de art. 657 alin. 1:
- Denumiea si sediul organului de executare
- Data si locul intocmirii incheierii etc.

PV intocmite de executorul judecatoresc trebuie sa cuprinda mentiunile art. 679:

- Denumiea si sediul organului de executare
- Numele, calitatea celui care incheie PV etc.

Instiintarile sunt acte de executare intocmite de executorul judecatoresc si in functie de

forma pot cuprinde si termenele.

Somatiile sunt acte de executare intocmite de executorul judecatoresc si in functie de forma

de executare pot cuprinde si termene.

Publicatiile de vanzare sunt acte de executare intocmite de executorul judecatoresc si in

functie de natura bunului suspus vanzarii cuprind termene si elemente de descriere specifice bunului
respectiv.

Comunicarea actelor de procedura in cadrul executarii silite se efectueaza de executorul

judecatoresc personal sau prin intermediul agentului sau procedural.
Chestiuni referitoare la citarea si comunicarea actelor de procedura art. 153 si urmatoarele
NCPC se pot aplica si procedurii de executare silita
Dovada de comunicare intocmita de agentul procedural al executorului judecatoresc in
conformitate cu art. 672 are aceeasi forta probanta ca dovada intocmita de executoul judecatoresc
OBIECTUL EXECUTARII SILITE
7
Chestiuni introductive

Pot fi executate silit veniturile si bunurile debitorului, daca potrivit legii acestea sunt
urmaribile si numai in masura necesara realizari dreptului creditorului.

MODALITATI DE EXECUTARE

In cazul unei executari silite indirecte(atunci cand nu putem discuta despre o garantie adusa
de debitor sau tert garant) debitorul va raspunde cu toate bunurile mobile si imobile din patrimoniul
sau in limita obligatiei, care vor fi valorificate, iar din suma obtinuta creanta creditorului urmand a
fi indestulata.

Urmarirea silita directa – obiectul executarii silite coincide cu obiectul obligatiei stabilite in
titlul executoriu (se urmareste ca executarea sa fie realizata in natura).

Bunurile mobile neurmaribile apartinand persoanei fizice

Potrivit art.727, nu sunt supuse urmaririi silite pentru niciun fel de obligatie, urmatoarele
bunuri:
- De uz personal/casnic, indispensabile traiului debitorului si familiei sale
- Obiectele de cult, daca nu sunt mai multe de acelasi fel
- Obiectele indispensabile persoanelor cu handicap si cele destinate ingrijirii
bolnavilor
- Combustibilul pentru 3 luni de iarna, etc

Bunurile care pot fi urmarite conditionat – art. 728

- Bunurile mobile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate
exercitiului unei profesii autorizate nu pot fi urmarite decat de creditorii ale caror
creante s-au nascut in legatura cu exercitarea profesiei.

Limitele urmaririi veniturilor banesti – art. 729

- Salariul, alte venituri periodice, pensiile acordate in cadrul asigurarilor sociale,
precum si alte sume platite periodic debitorului, destinate asigurarii mijloacelor
de existenta ale acestora, pot fi urmarite astfel:
Pana la ½ din venitul lunar net pentru sumele datorate, cu titlu de obligatie de
intretiere sau alocatie pentru copii
Pana la 1/3 din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
- Daca exista un concurs de urmarire asupra aceleiasi sume, urmarirea nu poate
depasi ½ din venitul lunar al debitorului, indiferent de natura creantelor, in afara
de cazurile in care legea prevede altfel.
- In cazul in care debitorul are venituri din munca sau primeste alte sume periodic,
dar sunt mai mici decat salariul minim pe economie, acestea pot fi urmarite
numai asupra partii ce depaseste jumatate din acest cuantum.
- Ajutoarele pentru incapacitate temporara de munca, compensatia acordata
salariatilor in cazul desfacerii contractului de munca pe baza oricaror dispozitii
legale, precum si sumele datorate cu titlul de obligatie de intretinere si
despagubiri pentru repararea daunelor cauzate prin moarte sau prin vatamari
corporale, daca legea nu dispune altfel.
- Urmarirea drepturilor prevazute mai sus se va putea face in limita a jumatate din
cuantumul acestora.
- Alocatiile de stat si indemnizatiile pentru copii, ajutoarele pentru ingrijira
copilului bolnav, ajutoarele de maternitate, cele acordate in caz de deces, bursele
8
 de studii acordate de stat, diurnele, precum si orice alte asemenea indemnizatii cu
destinatie speciala, stabilite potrivit legii, nu vor putea fi urmarite pentru niciun
fel de datorii.

DECLANSAREA EXECUTARII SILITE

In dreptul nostru executional civil, pentru a declansa procedura de executare silita,

trebuie indeplinite anumite conditii prealabile:
1. Existenta unei creante certe, lichide si exigibile
2. Existenta unui titlu executoriu
3. Indeplinirea unor formalitati premergatoare executarii silite

In practica putem intalni si cazuri in care in titlul executoriu s-a stabilit un termen de plata.
Regula generala, conform art 674 executarea nu se poate face inainte de implinirea acelui
termen.
Cu titlu exceptional, art 675 stabileste o serie de cazuri de decadere a debitoriului din
beneficiul termenului de plata.
In cazul executarii obligatiilor alternative, acestea se realizeaza cu respectarea dispozitiilor
art 676.
Timpul in care se efectureaza executarea – art 684
Regula generala este art 684, alin. 1 iar alineatele 2 si 3 stabilesc si cateva exceptii:
a) Aceasta conditie este reglementata de art 663.

22.03.2017
DECLANSAREA PROCEDURII DE EXECUTARE SILITA

1. Existenta unei creante certe, lichide si exigibile

Legislatia procesual civila impune necesitatea creante certe, lichide si exigibile pentru ca
executarea silita sa fie declansata – art. 663 NCPC - alin 2, alin3 , alin 4

In toate cazurile hotararile judecatoresti care stabilesc recunoasterea unui drept fara a
impune o oblig in sarcina paratului nu pot fi susceptibile de punerea lor in executare. - actiune in
constatare

2. Existenta unui titlu executoriu

Existenta unui titlu executoriu reprezinta cea de a doua conditie necesara declansarii unei
proceduri de executare silita.
Titlul executoriu este definit ca fiind inscrisul intocmit cu prescriptiile legii si in baza
caruia creditorul poate solicita valorificarea creantei pe care acest inscris o constata.

Principalele titluri executorii pe care executorii judecatoresti le pun in executare sunt:

1- hotararile judecatoresti - pentru a fi puse in executare, hotararile judecatoresti
trebuie sa fie executorii sau definitive.
In sensul art. 663 pot fi hotarari judecatoresti execututorii urmatoarele hotarari:
o hotararile date in apel daca prin lege nu se prevede altfel,
o hotararile date in prima instanta fara drept de apel ori cele in care partile
au stab sa exercite direct recursul potrivit art. 459 alin 2
art. 484 stabileste cazurile de suspendare a executarii
Potrivit art. 634 pot fi puse in executare hotararile judecatoresti definitive:
o hotararile care nu sunt supuse apelului si nici recursului
9
 o hotararile date in prima instanta, fara drept de apel, neatacate cu recurs

o hotararile date in prima instanta, care nu au fost atacate cu apel;

o hotararile date in apel, fara drept de recurs, precum si cele neatacate cu
recurs;
o hotararile date in recurs, chiar daca prin acestea s-a solutionat fondul
pricinii;
o orice alte hotarari care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs.
o Hotararile prevazute la alin. (1) devin definitive la data expirarii
termenului de exercitare a apelului ori recursului sau, dupa caz, la data
pronuntarii.
Si hotararile prevazute la art. 637
Hotararile judecatoresti care vizeaza execut provizorie – art. 448 - 450

2. Hotararile arbitrale si alte hotarari ale organelor cu atributii jurisdictionale

- Hotararile arbitrale pot capata un caracter executoriu potrivit art. 615. O
hotarare arbitrala comunicata partilor este definitiva si obligatorie.
Suspendarea executarii unei astfel de hotarari va fi dispusa numai de Curtea
de Apel in circumscriptia careia a avut loc arbitrajul.

3. Hotararile judecatoresti straine, tranzactiile judiciare incheiate in strainatate

si actele autentice notariale sunt supuse recomandarilor europene in materia
executarii silite. In acest sens putem discuta despre Regulamentul Consiliului
Europeo nr. 44/2001 abrogat prin Regulamentul nr. 1215/2012 al CE privind
competenta jud, recunoasterea si executarea hotararilor in materie civila si
comerciala. De asemenea executarea acestor inscrisuri poate fi efectuata pe teritoriul
Romaniei si in baza Regulamentului 805/2004.

4. Inscrisurile autentice notariale

Potrivit dispozitiilor Legii 36/1995 privind activitatea notariala, actul autentificat de
notarul public care constata o creanta certa, lichida si exibila constituie titlu
executoriu.

5. Acordul parental cu ocazia divortului sau ulterior

6. Titlurile de credit – reprezinta instrumentele de plata emise de o parte a unui

raport juridic in vederea stingerii unei obligatii banesti. Potrivit Legii 58/1934
cambia si biletul la ordin pot constitui titluri executorii din momentul in care aceste
titluri de credit nu au acoperirea necesara in banca la care au fost introduse. Cambie
cu protest si fara. Registre speciale.
Cec-ul poate constitui titlu executoriu potrivit Legii 59/1934.

7. Contractul de leasing - O.G. 51/1997 - in cazul in care se constata neplata a 2

sau mai multe rate conform clauzelor contractuale. Procedura de punere in executare
poate viza executarea directa asupra bunului supus leasingului, adica restituirea
bunului de la utilizatr la proprietar, cat si executarea ratelor restante si a accesoriilor
acestora.

8. Contractul de asistenta juridica – Legea 51/1995

9. Contractul de arendare - are o natura pur civila, fiind un contract sinalagmatic,

cu executare succesiva si netranslativ de proprietate. Partile acestui contract sunt
10
 proprietarul unui teren agricol (arendatorul) si arendasul, avand ca obiect
exploatarea bunurilor agricole (terenul) pe o perioada determinata la un pret
stabilit de parti. Executarea silita in temeiul acestui inscris poate avea ca obiect
recuperarea bunurilor care au facut obiectul contractului sau a contravalorii
acestora si pe care arendasul nu le-a restituit conform clauzelor.

10. Incheierile si procesele verbale intocmite de executorul judecatoresc si care

potrivit legii pot constitui titluri executorii - pv licitatie

11. Actul de adjudecare emis de executorul judecatoresc in materia urmarii silite

indirecte poate constitui titlu de proprietate si de executare in favoarea
adjudecatarului – art. 854

12. Ordonanta de plata dispusa de instanta potrivit art. 1014 – 1025 – jud
Medgidia

13. Hotararile pronuntate in procesele cu privire la cererile de valoare redusa

conform art. 1026 – 1033

14. Hot pronuntate in materia evacuarii din imobilel folosite sau ocupate fara
drept art. 1034-1049

15. Inscrisurile sub semnatura privata art. 641, numai daca sunt inregistrate in
registre publice in cazurile si conditiile prevazute de lege

16. Contractul de ipoteca, gaj

17. Facturile eliberate de regiile de distributie a energiei termice si de apa canal

FORMALITATILE PREALABILE DECLANSARII PROCEDURII

CEREREA DE EXECUTARE SILITA

O procedura de executare silita poate fi declansata numai la cererea creditorului in baza sau
in temeiul principiului disponibilitatii.
In practica continutul cerereii de executare silita trebuie sa prevada declansarea procedurii
de executare sub toate formele de executare silita(in cazul modalitatii de executare indirecta) sau a
formei de executare corespunzatoare unei modalitati de executare silita directa.
Cererea de executare silita va fi insotita in toate cazurile de titlul executoriu si de taxa de
timbru corespunzatoare (20 lei). Toate aceste documente se vor depune la executorul judecatoresc
competent.
Continutul cerereii de executare silita este cel prevazut la art. 664 cu referire la art. 148.
Cererea de executare silita si celelalte documente se vor depune personal ori se pot transmite
prin posta cu scrisoare recomandata sau prin curier rapid la executorul judecatoresc competent.
Executorul judecatoresc primimd aceste documente, de indata va dispune inregistrarea lor si
deschiderea dosarului de executare printr-o incheiere prevazuta de art. 665. In caz de refuz a
deschiderii procedurii de exececutare silita incheierea va fi motivata in mod corespunzator, iar
creditorul poate face plangere in termen de 15 zile de la data comunicarii acestui act la instanta de
incuviintare.
In termen de maxim 3 zile de la indeplinirea acestor formalitati, executorul judecatoresc va
solicita conform art. 666 incuviintarea executarii silite la instanta de executare competenta. In acest
sens executorul judecatoresc ii va inainta acesteia:
11
 - Copia certificata de el pentru conformitate cu originalul a cererii creditorului;
- Copia certificata de el pentru conformitate cu originalul a titlului executoriu;
- Incheierea de inregistrare a cererii si de deschidere a procedurii de executare
silita data de acesta conf art. 665 alin. 1;
- Dovada taxei judiciare de timbru.

Cererea de incuviintare a executarii silite va fi solutionta de catre instanta de executare in

termen de maxim 7 zile de la inregistrarea acesteia, printr-o incheiere data in camera de consiliu,
fara citarea partilor. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 48 ore, iar motivarea incheierii va fi
facuta in cel mult 7 zile de la pronuntare. Aceasta incheiere se comunica din oficiu, de indata, atat
executorului judecatoresc, cat si creditorului.
Continutul acestei incheieri este prevazut de art. 666 alin. 3 cu referire la art. 223 alin. 1
Instanta de executare poate respinge cererea de incuviintare a executarii silite in situatiile
prevazute la art. 666 alin. 5.
Incheierea de respingere poate fi atacata numai cu apel, exclusiv de creditor, in termen de 15
zile de la comunicare. Hotararea prin care se solutioneaza apelul se comunica din oficiu, de indata,
si executorului judecatoresc.

CHELTUIELILE DE EXECUTARE

Sunt acele sume de bani necesare declansarii si desfasurarii procedurii de executare silita
fiind reglementate de art. 670. In toate cazurile cheltuielile de excutare sunt stabilite de executorul
judecatoresc printr-o incheiere care potrivit art. 670 alin. 6, constituie titlu executoriu atat pentru
creditor cat si pentru executorul judecatoresc.
Cheltuielile de executare vor fi in toate cazurile in sarcina debitorului chiar daca aceste sume
partial sau total sunt avansate de catre creditor. Obligatia de avansare a acestor sume este
recunoscuta creditorului in dispozitiile art. 647.
Cheltuielile de executare conform art. 670 alin. 3 sunt:
- Taxele de timbru necesare declanasarii procedurii executarii silite;
- Onorariul executorului judecatoresc stabilit potrivit legii;
- Onorariul avocatului in faza de executare silita;
- Onorariul expertului, traducatorului si al interpretului;
- Cheltuielile efectuate cu ocazia publicitaatii procedurii de executarii silite si cu
efectuarea altor de executare;
- Cheltuieli de transport;
- Alte cheltuieli prevazute de lege sau necesare procedurii de executare silita.

Instiintarea prealabila a debitorului – art. 667, poate fi coroborat cu alte norme procedurale
specifice formei de executare.
In functie de forma de execuatare debitorul va fi instiintat sau dupa caz somat sa isi
indeplineasca obligatia statuata in titlul executoriu.

12
SOMATIA

Actul procedural efectuat in forma scrisa prin care debitorul este invitat sa-si achite datoria
intr-un termen imperativ prevazut de lege.
Trebuie sa cuprinda:
- Denumirea si sediul organului de executare silita
- Data emiterii si nr dosarului de executare
- Numele si domiciliul sau dupa caz denumirea si sediul debitorului
- Termenul de executare a obligatiei
- Titlul executoriu
- Semnatura si stampila executorului judecatoresc

Exceptii de comunicare a instiintarii sau somatiei sunt prevazute de art. 669 – in cazul
decaderii debitorului din beneficiul termenului de plata sau al ordonantelor si incheierilor
pronuntate de instanta si considerate de lege executorii.

TIMPUL IN CARE SE EFECT EXEC

Potrivit art. 684, regula generala este ca nici un act de executare nu poate fi facut inainte de
ora 6:00 si nici dupa ora 20:00, iar cu titlu de execeptie potrivit art. 684 alin. 3 executarea inceputa
va putea continua in aceeasi zi, dar nu mai tarziu de ora 22:00. Daca aceasta procedura nu va fi
finalizata ea se va prelungi, efectuandu-se cu respectarea progromului mentionat in art. 684 alin. 1.

INCIDENTE PROCEDURALE IVITE IN CURSUL EXECUTARII SILITE

Aceste incidente sunt situatii prevazute de lege care pot impiedica, temporiza sau stinge o
procedura de excutare silita.

Prescriptia dreptului de e a obtine executarea silita – este o cauza legala de stingere a fortei
executorii a unui titlu executoriu care produce urmatoarele efecte:
- Stinge obligatia organului de executare de a da curs executarii – naste dreptul de
a refuza executarea silita
- Stinge dreptul creditorului de a obtine executarea silita
- Stinge obligatia debitorului de a se supune executarii silite
Aceasta cauza legala se infatiseaza ca o sanctiune procesuala pentru creditor si ca un
beneficiu legal pentru debitor.
Termenul de prescriptie este prevazut de art. 706 alin. 1, astfel dreptul de a obtine
executarea silita se prescrie in termen de 3 ani, daca legea nu prevede altfel, iar in situatia titlurilor
emise in materia drepturilor reale acest termen este de 10 ani. Termenul de prescriptie incepe sa
curga de la data nasterii dreptului de a obtine executarea silita.
In cazul unui contract de imprumut autentic se face de la data exigibilitatii. In situatia
hotararilor judecatoresti sau arbitrale termenul de prescriptie incepe de la momentul ramanerii lor
definitive.
Cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita poate fi susupendat: - art. 708
- In cazurile stabilite de lege pentru suspendarea dreptului de prescriptie a
dreptului de a obtine obligarea paratului
- Pe timpul cat suspendarea executarii silite este prevazuta de lege ori a fost
stabilita de instanta sau de un alt organ jurisdictional competent
- Cat timp debitorul nu are bunuri urmaribile sau care nu au putut fi valorificate ori
isi sustrage veniturile si bunurile de la urmarire etc

13
 Prescriptia nu se suspenda pe durata cat executarea silita a fost suspendata la cererea
creditorului.
Cursul prescriptiei dreptului de a cere executarea silita se intrerupe in situatiile
prevazute la art. 709:
- pe data indeplinirii de catre debitor, inainte de inceperea executarii silite sau in
cursul acesteia a unui act voluntar de executare a obligatiei prevazute in titlul
executoriu ori a recunoasterii in orice alt mod, a datoriei etc. – deb plateste o
anumita suma de bani succesiv.

Repunerea in termenul de prescriptie reprezinta un aspect procedural deosebit de

important – art. 710. Dupa implinirea termenului de prescriptie, creditorul poate solicita aceasta
repunere numai pentru motive temeinice si daca a fost impiedicat sa ceara executarea silita.
Cererea de repunere in termenul de precrip se introduce de catre creditor intreresat la
instanata de executare competenta in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii. Judecarea
acestei cereri se face cu citarea partile prin hotarare supusa numai apelului. In ipoteza in care
cererea a fost admisa, creditorul are un termen imperativ de 30 zile de la data ramanerea definitiva a
acestei hotarari sa poata formula cererea de executare silita.

Suspendarea exec silite

Consta in oprirea temporara a activitatii executorului judecatoresc intr-o anumita cauza.

Suspendarea executarii silite poate avea loc atat inainte de declansarea executarii, cat si in timpul
desfasurarii acesteia.
Suspendarea execuatrii silite poate imbraca 2 forme:
- Voluntara – poate fi dispusa numai de creditor – pe perioada suspendarii
solicitata de creditor cursul prescriptie nu se suspenda.
 Expresa – cand creditorul formuleaza in scris
 Tacita – cand poate fi dedusa din comportamentul creditorului
- Legala – prin efectul legii
 De drept – intervine atunci cand
o Debitorul a decedat, executarea silita nu poate fi
continuata cat timp mostenirea nu a fost acceptata
de catre cei chemati la mostenire sau in lipsa cat
timp nu a fost numit in conditiile legii un curator al
succesiuni sau dupa caz un curator special pentru
executare, daca evenimentul s-a produs in
conditiile in care executarea silita era pornita
o Cand s-a solicitat instantei de executare
intreruperea sau suspendarea urmaririi prin
depunerea sau consemnarea de cauztiuni sau alte
sume
o In situatia in care sumele sunt depuse cu
afectatiune speciala, executarea silita va fi
suspendata in conditiile art. 721 – 722
 Facultativa poate fi dispusa atat in cadrul contestatiei la
executare, cat si in urma exercitarii unei cai de atac – art. 507.

14
Perimarea executarii silite

Reperezinta un incident ivit in cadrul procedurii si are valoarea unei sanctiuni de drept
procesual civil.
Intervine atunci cand creditorul din culpa sa a lasat sa treaca 6 luni fara sa indeplineasca un
act sau demers necesar executarii silite ce i-a fost solicitat in scris de catre executorul judecatoresc.
Constatrea perimarii se face in toate cazurile conform art. 698 prin constarea acestei
sanctiuni de catre instanta de executare. Titularul acestei cereri poate fi executorul judecatoresc sau
orice parte interesata, iar instanta de executare se pronunta prin incheiere data cu citarea in termen
scurt a partilor.
Efectele perimarii scot in evidenta faptul ca toate actele de executare vor fi desfiintate cu
exceptia celor care au dus la realizarea in parte a creantei cuprinse in titlul executoriu si a
accesoriilor.
In cazul in care se solicita reininoirea cererii de executare dup constatarea de catre instanta a
cerereii de executare, aceasta reinnoire poate fi realizata in termenul de prescriptie – art. 655 – art.
656 aplicabile corespunzator.
Dupa obtinerea unei noi incuviintari executorul va comunica debitorului incheierea instantei,
precum si o noua somatie sau instiintare la care nu va mai alatura titlul care se executa.
Conditiile necesare pentru constatarea perimarii:
- Executarea silita sa fie inceputa
- Ramanea executarii in nelucrare in termen de 6 luni
- Culpa creditorului

Proprietatea comuna asupra bunurilor supuse exec silite

Art. 818 alin. 1 creditorii personali ai unui debitor coproprietar sau codevalmas nu vor putea
sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna ci vor trebui sa ceara
partajul acestora(fara cote parti determinate).
Act de partaj poate fi notata la cererea creditorului in cartea funciara.
Pana la solutionarea actului de partaj prin hotarare definitiva, urmarirea imobilului va fi
suspendata

Beneficiul de discutiune si beneficiul de diviziune

Constituie facultati pe care legea le confera in anumite situatii debitorului ori persoanelor
urmarite pentru bunurile sale de a cere creditorului sa urmareasca bunurile altei pers sau sa divida
urmarirea silita, ceea ce este de natura sa temporizeze procedura de urmarire silita.
Beneficiul de discutiune si beneficial de diviziune poate fi invocate in urmatoarele situatii:
- Fideiusorul poate opune creditorului beneficial de discutiune cerandu-I sa
urmareasca bunurile debitorului principal sis a avanseze sumele necesare
urmaririi lor (art 2295 NCC)
- In cazul in care vor exista mai multi fideiusori care garanteaza fata de unul si
acelasi creditor pt aceeasi datorie, fideiusorul urmarit dau oricare altul dintre
acestia pot invoca beneficial de diviziune, cerand ca urmarirea sa se divida si fata
de ceilalti fideiusori (art 2298 NCC)
- Dobanditorul unui bun ipotecat care nu este personal obligat pt creanta ipotecata
va putea opune creditorului ipotecat o exceptie similara beneficiului de discutiune
a fideiusorului, solicitand instantei de executare urmarirea prealabila a imobilelor
ipotecate ramase in posesia debitorului principal (art. 817 alin.2)
- Minorul sau persoana pusa sub interdictie judecatoreasca pot opune creditorului
beneficial de discutiune, cerandu-i acestuia din urma sa urmareasca mai intai
bunurile sale mobile (art 816 alin 1 NCPC)

15
 In cazul in care creditorii personali ai unui debitor copropietar sau codevalmasi, solicita
urmarirea unui bun imobil aflat in proprietatea comuna, vor trebui mai intai sa ceara partajul acestui
bun.
Cererea ccreditorului cu privire la notarea actiunii de partaj poate fi adusa la cunostiinta
instantei, aceasta motivand-o in Cartea Funciara.

08.04.2017
INTOARCEREA EXECUTARII SILITE

Este institutia procesuala care poate fi invocata in petitul cererii de contestatie la executare
sau pe cale separata la o actiune distincta.
Intervine in situatia in care se desfiinteaza titlul executoriu sau insasi executorea silita, iar
titularul acestei actiuni poate fi debitor sau o terta persoana.
Sediul materiei acestei institutii – art. 723 – 726.
De asemenea hotararea in prima instanta prin care care s-a dispus intoarcerea executarii
poate fi data cu executare provizorie, dispozitiile art. 449 fiind aplicabile.
Prin intermediul intoarcerii executarii, bunurile asupra carora a fost efectuata executarea, se
vor restitui celui indreptatit, cu exceptia cazurilor in care asupra lor au fost dobandite drepturi
definitive de catre tertii de buna-credinta. Prin intoarcerea executarii se realizeaza o restabilire a
situatiei anterioare inceperii executarii silite.
Judecata privind inoarcerea executarii se face de urgenta si cu precadere, iar hotararea va fi
supusa numai apelului.
In cazul in care titlu executoriu a fost altul decat o hotarare judecatoresca sau a fost emis de
catre un alt organ din afara sistemului instantelor judecatoresti, iar normele incidente desfiintarii
acestora nu prevad si modalitati de restabilire a instantei anterioare, atunci partea interesata va putea
invoca dispozitiile art. 724 alin. 3

Incidentele proceurale ale executarii – prescriptia, suspendarea si incetarea,

perimarea, intoarcerea executarii silite.

CONSTESTATIA LA EXECUTARE

Constestatia la executare reperzinta o actiune speciala care poate fi promovata

impotriva executarii silite, a incheierilor executorilor judecatoresti, precum si impotrvia
oricarui act de executare, de catre persoanele interesate sau vatamate prin executare.
De asemenea in cadrul acestei institutii am mai putea adauga 2 forme speciale de contestatii
la executare:
- Contestatia in cazul in care executorul judecatoresc refuza sa efectueze o
procedura de executare sau sa indeplineasca un act in conditiile legii.
- Contestatia privind intelesul, intinderea si aplicarea titlului executoriu.
Fata de aceste forme partea interesata poate solicita tot sub forma unei actiuni de contestatie
la executare si impartirea bunurilor comune pe cate parti sau in devalmasie. Toate aceste forme de
contestare la executare sunt reglementate de art. 712 care se completeaza si cu alte dispozitii din
cod.
Daca executarea silita se efectueaza in virtutea unei hotarari judecatoresti sau arbitrale
debitorul nu va putea invoca pe calea contestatiei motivele de fapt si de drept pe care el le-ar fi
putut opune in cursul judecarii pe fond sau printr-o alta cale de atac.
Aceste motive pot fi invocate in cadrul contestatiei la executare doar in cazul in care
executarea silita se efectueaza in temeiul unui alt titlu executoriu si numai daca legea nu prevede in
legatura cu acel titlu o cale procesuala specifica pentru desfiintarea lui .

16
 Titulari aceste actiuni ar putea fi:
- Creditorul
- Debitorul
- Orice persoana care se considera vatamata
Instanta competenta pentru solutionarea unei contestatii la executare va fi instanta de
executare.

In situatia urmaririi imobilelor, fructelor si veniturilor generale ale imobilelor, precum si in

cazul predarii imobilului, daca imobilul se afla in circumscriptia altei Curti de Apel decat cea de
executare, contestatia la executare se poate introduce si la judecatoria de la locul situarii imobilului.
In privinta contestatiei la titlu, actiunea se introduce la instanta care a pronuntat hotararea
supusa executarii silite.
Contestatia care vizeaza un titlu executoriu care nu emana de la un organ de jurisdictie,
contestatia va fi introdusa la instanta de executare.

Termenele in care ar putea fi introdusa contestatia la executare sunt reglementate de art.

715 – 15 zile.

Forma contestatiei – art. 716 - trebuie sa respecte cerintele corespunzatoare cererii de

chemare in judecata, iar intampinarea este obligatorie.

Cu privire la procedura de judecata, contestatie la executare va fi supusa procedurii specifice

pentru judecarea in prima instanta, cu exceptia dispozitiilor art. 200.
In practica suspendarea procedurii de executare silita poate fi invocata in fata instantei odata
cu introducerea actiunii de contestatie la executare sau printr-o actiune accesorie sau separata
contestatiei la executare.
Actiunea accesorii trebuie sa indeplineasca conditiile art. 719 privind suspendarea unei
actiuni.
Instanta sesizata cu actiunea de constatare la executare va solicita de indata executorului
judecatoresc sa transmita intr-un termen fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de
executare, si ii va pune in vederea reclamantului sa achite cheltuielile ocazionate de acestea.
Atunci cand considera necesar instanta de executare va putea solicita relatii si explicatii
scrise din partea executorului judecatoresc.
Hotararea pronuntata in fond cu privire la contestatie poate fi atacata numai cu apel cu
exceptiile hotararii pronuntate in situatia unei contestatii la titlu art. 712 alin. 4 sau atunci cand
contestatia vizeaza impartirea bunurilor proprietatii comune.
In cazul in care s-a solicitat si intoarcerea executarii aceasta va fi realizata dupa exercitarea
caii de atac a apelului.
Efectele solutionarii contestatiei la executare sunt substantiale, afirmate de dispozitiile art.
720.

17
11.04.2017
URMARIREA MOBILIARA

Consideratii introductive
Executarea silita indirecta reprezinta acea modalitate prin care creditorul ce are o creanta
asupra debitorului stabilita printr-un titlu executoriu si-o realizeaza prin valorificarea bunurilor
mobile detinute de acesta.
Urmarirea mobiliara una dintre cele 4 forme de execuatre silita indirecta. In continutul sau
este o vanzare pentru ca prin intermediul acesteia se transmite proprietatea unui bun mobil in
schimbul unui pret cu particularitatea ca ea nu se face in mod voluntar de catre proprietar, ci in mod
fortat prin mijlocirea executorilor judecatoresti.
Urmarirea mobiliara parcurge mai multe etape procedurale care trebuie respectate de catre
executorii jud, in caz contrar se poate anula exec silita.

Identificarea si sechestrarea bun mobile

Urmarirea silita mobiliara nu poate incepe decat dupa emiterea unei somatii de catre
executorul judecatoresc prin care i se pune in vedere debitorului ca in tremen de 1 zi de la primirea
acesteaia sa plateasca suma de bani datorata creditorului, in mod execeptional, potrivit art. 732
alin. 2, daca exista pericol evident de sustragere a bunurilor de la urmarire, la solicitarea
creditorului facuta in cuprinsul cererii de executare, instanta prin incheierea de incuviintare poate
dispune ca sechestrarea bunurilor urmaribile sa fie realizata odata cu comunicarea somatiei catre
debitor
Aceasta dispozitie va fi mentionata in mod expres in cuprinsul incheieirii de incuviintare
dispusa de catre instanta de incuviintare.
Daca debitorul nu isi executa obligatia dupa termenul mentionat in somatie executorul
judecatoresc este obligat sa se deplasese la domiciliul debitorului sau la locul unde se afla bunurile
si sa procedeze la identificarea si sechestrarea lor.
In cazul in care executorul judecatoresc, cu ocazia deplasari constata ca a fost aplicata o
masura de sechestru asupra bunurilor anterior acestui termen, va lua act si va mentiona aceasta
imprejurare in cuprisul procesului verbal pe care il va intocmi. Dispozitiile art. 743 se vor aplica in
mod corespunzator.
Pentru bunurile sechestrate asigurator nu este necesar o noua sechestrare executorul judecatoresc
fiind obligat doar sa verifice daca bunurile respective se gasesc la locul aplicarii sechestrului
precum si starea acestora. Bunurile mobile aflate in locul care constituie domiciliul sau resedinta
ori, dupa caz, sediul social sau punctul de lucru al debitorului se prezuma, pana la proba contrara, ca
apartin acestuia din urma.
Potrivit art. 734 executorul judecatoresc poate solicita concursul fortei publice (ag. politie
sau jandarm) in urmatoarele situatii:
1. daca usile imobilului debitorului sau al tertului detinator sunt incuiate si acesta refuza
sa le deschida;
2. daca ei refuza sa deschida camerele sau mobilele;
3. daca debitorul sau tertul detinator lipseste si in imobil nu se gaseste nicio persoana
majora sau nimeni nu da curs solicitarii executorului de deschidere a usilor
imobilului.
4. pentru inlaturarea persoanelor care se impotrvesc la aplicarea sechestrului sau pentru
pastrarea ordinii in timpul aplicarii acestei masuri.

Dupa deschiderea usilor sau mobilelor, prezenta celor mai sus mentionati va putea fi
suplinita prin 2 martori asistenti majori.

Executorul judecatoresc va putea recurge, daca este cazul, si la serviciile unor specialisti,
pentru deschiderea localului, incaperilor, caselor de fier si a oricaror alte mobile in care se afla
18
bunurile ce urmeaza a fi sechestrate, pentru identificarea acestora ori pentru a asigura transportul
lor, dupa caz.

Identificarea bunurilor sechestrate va fi facuta de executorul judecatoresc printr-un semn

distinctiv. Aceste bunuri putand fi fotografiate, sau dupa caz filmate.

Art. 740 Sechestrare autovehiculelor – doar discutat

Procesul verbal de sechestru

Executorul judecatoresc singur sau de fata cu persoanele mai sus aratate va incheia un
proces verbal de sechestru care va cuprinde elementele indicate in art. 744 alin. 1, afara datelor si
mentiunilor prevazute la art. 679 alin. (1), si anume:
1. somatia de plata facuta verbal debitorului si raspunsul lui, daca a fost prezent;
2. enumerarea, descrierea si evaluarea, dupa aprecierea executorului, daca este posibil,
a fiecarui bun mobil
3. sechestrat;
4. indicarea bunurilor care, fiind exceptate de la urmarire, nu au fost sechestrate, in
cazul in care bunurile sechestrate
5. nu acopera creanta;
6. mentionarea drepturilor pretinse de alte persoane asupra bunurilor sechestrate;
7. aratarea bunurilor sechestrate asupra carora exista un drept real de garantie constituit
in favoarea unei terte
8. persoane;
9. aratarea bunurilor sechestrate care au fost sigilate sau ridicate;
10. aratarea persoanei careia i se lasa in depozit bunurile sechestrate.

Acest proces-verbal se va semna de executorul judecatoresc dar si de catre persoanele care

au asistat la aplicarea masurii sechestrului.
Daca printre aceste persoane exista si unele care nu pot sau refuza sa semneze executorul
judecatoresc va mentiona aceasta imprejurare in continutul procesului-verbal.
Cate un exemplar al procesului-verbal de sechestru se va preda debitorului, dupa caz tertului
detinator si administratorului-sechestru, acesta din urma semnand cu mentiunea de primire a
bunurilor pastrare.
Un alt ex se va depune la dosarul de executare, unul va fi inmanat creditorului, si un altul va
face obiectul procedurii art. 742, in sensul ca va fi inscris in Reg Comertului, Arhiva electronica de
Garantii Reale Mobiliare, in registrul succesoral tinut de Camera Notarilor Publici sau in alte
registre de publicitate, dupa caz.
Administratorul-sechestru – persoana indicata cu precadere de catre creditor, care se ocupa
cu pastrarea bunurilor sechestrate in sens art. 746. Acesta are dreptul la o remuneratie, potrivit art.
748 si raspunde in sensul art. 749.
Stramutarea bunurilor sechestrare se poate efectua doar cu incuviintarea executorului
judecatoresc, iar cheltuielile de transport vor fi avansate de partea interesate. Stoparea masurii
sechestrului poate fi realizata de catre debitor in conditiile art. 751. (Polonia – depozite de custodie)

Formalitati premergatoare vanzarii silite

Daca in 15 zile de la aplicarea sechestrului nu au fost platite sumele care fac obiectul
executarii silite, executorul judecatoresc va proceda la valorificarea bunurilor sechestrate prin cele 3
tipuri de vanzare reglementate de NCP:
- Vanzarea amiabila – art. 754
- Vanzarea directa – art. 755
- Vanzarea silita – art. 756 si urm

19
 Pentru a valorifica bunurile sechestrate executorul judecatoresc trebuie sa cunoasca valoarea
acestora. Aceasta va fi mentionata de catre executorul judecatoresc in continutul procesului-vrbal de
sechestru daca evaluarea poate fi posibila.
In cazul in care executorul judecatoresc nu poate determina valoarea bunurilor sechetrate, la
cererea partilor interesate sau chiar la initiativa executorului judecatoresc va numi un expert care sa
fixeze pretul pentru vanzarea bunurilor sechestrate in conditiile art. 758.

Vanzarea la licitatie publica a bunurilor sechestrate

Pentru a fixa termenul de licitatie a bunurilor sechestrate executorul judecatoresc trebuie sa

aiba determinata valoarea acestora.

Potrivit art. 758 pretul bunurilor sechestrate poate fi stabilit de catre executorul judecatoresc
sau la cererea partilor interesate ori in cazul in care acesta nu poate proceda el insusi la evaluare, va
numi un expert tehnic judiciar care sa fixeze valoarea de vanzare a bunurilor sechestrate.

Expertiza va fi intocmita de catre exepert la termenul prevazut de catre executorul

judecatoresc si va fi predata cu cel putin 5 zile inainte de ziua fixata pentru vanzare. Atat termenul
cat si onorariul expertului vor fi stabilite de executorul judecatoresc printr-o incheiere executorie
potrivit art. 758 alin. 6. Expertul va cita partile, iar acestea pot desemna experti consilieri,
dispozitiile art. 330 fiind aplicabile similar. (Dec 8/2016 a ICCJ – RIL)

Fixarea termenului de licitatie – va fi dispusa de catre executorul judecatoresc printr-o

incheiere definitiva. In continutul ei executorul judecatoresc va indica ziua, ora si locul licitatiei.

Vanzarea nu se va putea face in mai putin de doua saptamani, nici in mai mult de 4
saptamani de la data expirarii termenelor prevazute la art. 753 alin. 1 - 15 zile sau art. 754 – in
cazul termenului de vanzare amiabila, iar in cazul bunurilor prevazute la art. 753 alin. 2, de la
data procesului-verbal de sechestru.
Acest termen va putea fi scurtat sau prelungit cu acordul creditorului si al debitorului.

In principiu vanzarea se va face la locul unde se afla bunurile sechestrate sau daca exista
motive temeinice in alt loc – art. 760.

Pentru bunuri specifice in cazul cand in localitate exista targuri oficiale recunoscute si tinute
in mod obisnuit cel putin o data pe saptamana, vanzarea vitelor se va face obligatoriu in acele
targuri, in zilele si orele de targ, chiar daca targurile ar cadea in zilele nelucratoare sau de sarbatoare
legala, fara a fi necesara incuviintarea instantei de executare.
De asemenea, daca in localitate exista burse de marfuri sau cereale, toate marfurile sau
cerealele care sunt cotate la aceste burse se vor vinde, la cererea creditorului sau a debitorului, prin
intermediul acestor institutii.

Instiintarea partilor si a altor persoane interesate – art. 761

Aducerea la cunostinta a vanzarii va fi executata de executorul judecatoresc prin intermediul
unor instiintari. Acestea vor fi comunicate catre creditor, debitor, tert detinator al bunurilor
sechestrate precum si catre orice persoana care are un drept in legatura cu aceste bunuri si se va
mentiona ziua, ora si locul vanzarii la licitatie. Aceste instiintari vor fi comunicate potrivit
dispozitiilor corespunzatoare comunicari si inmanarii citatiilor cu cel putin 48 ore inainte de
termenul fixat pentru vanzare.
De asemenea aducerea la cunostinta a vanzarii va fi efectuata de catre executorul
judecatoresc si prin intocmirea unor anunturi de vanzare potrivit art. 762.

20
 Aceste anunturi de vanzare vor fi afisate cu cel putin 5 zile inainte de desfasurarea
licitatiei:
- La locul licitatiei – 1 ex
- La sediul execut judecatoresc – 1 ex
- La sediul primariei de la locul vanzarii bunului
- La sediul instantei de executare
- La dosarul de executare
- precum şi în alte locuri publice, unde conducătorii acestora au obligaţia creării
condiţiilor necesare afişării publicaţiilor de vânzare, fără a impune taxe sau
contraprestaţii.
De asemenea, executorul judecătoresc va întocmi şi publicaţii de vânzare pe care le va aduce
la cunoştinţa publicului prin unul dintre ziarele locale sau, în lipsă, dintre cele de circulaţie
naţională, prin ziare, reviste sau alte publicaţii existente ce sunt destinate comercializării unor
bunuri de natura celor scoase la vânzare, precum şi pe pagini de internet deschise în acelaşi scop.
Art. 762 alin. 2 – cuprinsul publicatiilor si anunturilor de vanzare:
- denumirea şi sediul organului de executare;
- numărul dosarului de executare;
- numele executorului judecătoresc;
- numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului şi
creditorului;
- ziua, ora şi locul licitaţiei;
- indicarea şi descrierea sumară a bunurilor ce vor fi vândute la licitaţie publică, cu
arătarea pentru fiecare a preţului de începere a licitaţiei, care este preţul prevăzut
în procesul-verbal de sechestru sau, după caz, cel stabilit prin expertiză;
- în cazul titlurilor de valoare nenegociabile, se va indica şi locul de la care poate fi
procurat, pe cheltuiala solicitantului, caietul de sarcini prevăzut la art. 757 alin.
(4);
- menţiunea, dacă va fi cazul, că bunurile se vând grevate de drepturile reale de
folosinţă, dobândite ulterior înscrierii vreunei ipoteci şi că, în cazul în care
creanţele creditorilor urmăritori nu ar fi acoperite la prima licitaţie, se va proceda,
în aceeaşi zi, la o nouă licitaţie pentru vânzarea bunurilor libere de acele drepturi.
Preţul de la care vor începe aceste licitaţii va fi cel prevăzut la art. 769 alin. (6) şi
(7);
- somaţia pentru toţi cei care pretind vreun drept asupra bunului să îl anunţe
executorului înainte de data stabilită pentru vânzare, în termenele şi sub
sancţiunile prevăzute de lege;
- invitaţia către toţi cei care vor să cumpere bunul să se prezinte la termenul de
vânzare, la locul fixat în acest scop şi până la acel termen să prezinte oferte de
cumpărare;
- locul şi data afişării, în cazul anunţurilor de vânzare;
- semnătura şi ştampila executorului judecătoresc, în cazul anunţurilor de vânzare.

Potrivit art. 762 alin. 3 indeplinirea acestor formalitati se va constata prin procele-verbale
incheiate de executorul judecatoresc sau de agentul procedural al acestuia. Cheltuielile vor fi
avansate de creditorul urmaritor, urmand sa fie recuperate din pretul bunuriloe urmarite.

In situatia in care se urmaresc bunurile mobile proprietatea unui minor sau a unei persoane
puse sub interdictie judecatoreasca o copie a publicatiei de vanzare va fi comunicata si Parchetului
de pe langa instanta de executare.
Potriv art. 763 aceste formalitati de publicitate pot fi restranse in mod exceptional in situatia
in care executarea se face in temeiul unui titlu executoriu privitor la o creanta a carei valoare nu
depaseste 5.000 ron sau atunci cand bunurile sunt supuse pieirii, degradarii, alterării ori deprecierii,
indiferent de valoarea stabilita in titlul executoriu.
21
 In aceasta situatie executorul judecatoresc va restrange formalitatile de publicitate, numai la
afisare si va putea sa scurteze termenul de instiintare a debitorului, a tertului detinator cat si
termenul de afisare in masura in care aceasta ar fi suficienta pentru instiintarea celor interesati.
De aemenea creditorul, debitorul si tertul detinator vor putea fi incunostiintati prin
telegrama, telefax sau orice alte mijloace care asigura transmiterea textului actului si confirmarea
primirii lui.

Pregatirea licitatiei
In vederea desfasurarii licitatiei executorul judecatoresc se va deplasa la locul unde se
gasesc bunurile sechestrate. Cu aceasta ocazie executorul judecatoresc va verifica dupa procesul-
verbal de sechestru numarul si starea bunurilor constatand eventuale lipsuri in procesul-verbal de
licitatie.
In situatia in care vanzarea se va face intr-un alt loc decat acela unde se gasesc bunurile, ele
vor fi transportate la acea locatie pe cheltuiala creditorului, in conditiile art. 762 alin. 4.
Vanzarea la licitatie se va face potrivit art. 769 in mod public de executorul judecatoresc
care va oferi bunurile spre vanzare prin 3 strigari succesive. Pretul de incepere al licitatiei este cel
prevazut in publicatii sau anunturi, in conditiile art. 762 alin. 2
In raport cu natura sau destinatia lor bunurile vor fi vandute fiecare in parte sau mai multe
impreuna tinandu-se seama ca prin modul de vanzare acestea sa nu se deprecieze.
In ipoteza in care de la debitor s-au ridicat si sume de bani vanzarea celorlalte bunuri nu se
va putea face decat in masura in care acele sume nu acopera creanta creditorului urmaritor si
accesoriile acesteia, impreuna cu cheltuielile de executare.
Bunul se adjudeca persoanei care dupa 3 strigari succesive facute la intervale de timp care sa
permita optiuni si supralicitari ofera pretul cel mai mare, iar atunci cand exista un singur concurent,
acesta a oferit pretul de incepere a licitatiei.
Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei, la acelasi termen bunul va fi din nou scos la
vanzare, caz in care licitatia va incepe de la pretul de 75% din cel prevazut in publicatii sau
anunturi, iar bunul va fi vandut celui care va oferi pretul cel mai mare.
Daca nu se ofera nici pretul minim prevazut la mai sus, licitatia se va amana la un alt termen,
pentru care se vor indeplini din nou formalitatile de publicitate prevazute de art. 762.
La acest termen, care nu poate fi mai lung de 20 de zile de la data primei licitatii, licitatia va
incepe de la 50% din pretul initial prevazut in publicatii sau anunturi, pentru prima licitatie. Daca nu
se va obtine nici acest pret, bunurile vor fi vandute, la acelasi termen, la cel mai mare pret oferit,
chiar si atunci cand la licitatie s-a prezentat un singur ofertant.
In toate cazurile la pret egal oferit va fi preferat cel care are un drept de preemptiune asupra
bunului urmarit.
Reducerea pretului de pornire a bunului urmarit potrivit art. 769 alin. 8 si 9 nu va avea
incidenta la vanzarea bunurilor supuse pieirii, degradarii, alterarii sau deprecierii. In aceste cazuri,
vanzarea se va face la orice pret si oricare ar fi numarul concurentilor, chiar la primul termen.
In afara procesului-verbal de licitatie, executorul va intocmi o lista cu bunurile vandute si
pretul cu care s-au vandut.
Particpantii la licitatie trebuie sa consemneze pana la licitatie la dispozitia executorului
judecatoresc o garantie de participare de cel putin 10% din pretul de incepere a licitatiei. Poate
particpa la lic orice persoana care are capacitate deplină de exerciţiu, precum şi capacitatea de a
dobândi bunurile scoase la licitaţie.
Debitorul urmarit nu poate adjudeca bunul supus licitatiei nici personal si nici prin persoane
interpuse. Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot nici personal si nici prin persoane interpuse
sa adjudece bunurile la un pret mai mic de 75% din pretul stabilit.
Depunerea si consemnarea pretului va fi facuta dupa adjudecarea bunului, cand
adjudecatarul este obligat sa depuna de indata intregul pret, in numerar ori cu ordin de plata sau
orice alt instrument legal de plata; la cererea sa, acceptata de creditor sau de reprezentantul sau,
pretul se va putea depune si ulterior, in cel mult 5 zile de la data licitatiei.

22
 In cazul in care adjudecatar este insusi creditorul urmaritor si nu participa alti creditori la
urmarire sau, desi participa, acestia se afla intr-un rang de preferinta inferior creditorului
adjudecatar, el va putea depune in contul pretului creanta sa, in tot sau in parte. Daca pretul bunului
este mai mare decat valoarea creantei, creditorul va putea depune in contul pretului creanta sa
numai daca depune, de indata sau in cel mult 5 zile de la data licitatiei, diferenta dintre pretul de
adjudecare si valoarea creantei.
Licitatia se va inchide de indata ce din sumele obtinute se pot acoperi toate creantele ce se
urmaresc, precum si toate cheltuielile de executare.
Executorul judecatoresc va declara inchisa licitatia si in cazul in care in timpul acesteia
survine vreuna dintre situatiile prevazute la art. 703 sau, dupa caz, la art. 751.
Dupa inchiderea licitatiei, executorul judecatoresc va intocmi un proces-verbal despre
desfasurarea si rezultatul acesteia.

Eliberarea titlului de proprietate – art. 774

Executorul judecătoresc îi va elibera, sub semnătura sa, fiecărui adjudecatar în parte un
certificat de adjudecare, care va cuprinde data şi locul licitaţiei, numele adjudecatarului, indicarea
bunului adjudecat şi, după caz, a preţului plătit sau care urmează să fie plătit.
Certificatul eliberat fiecărui adjudecatar constituie dovada dreptului de proprietate asupra
bunurilor vândute; în cazul titlurilor de valoare nominative, adjudecatarul va putea obţine transferul
acestora pe numele său, în temeiul certificatului de adjudecare. Dacă emitentul titlurilor refuză în
mod nejustificat transferul, instanţa de executare, la cererea adjudecatarului, va da o încheiere care
va constata transferul intervenit şi care va servi adjudecatarului la efectuarea înregistrărilor
prevăzute de lege. Totodată, prin aceeaşi hotărâre, instanţa va dispune obligarea emitentului la plata
unei amenzi judiciare de la 1.000 lei la 7.000 lei, precum şi obligarea sa, la cererea părţii interesate,
la plata de despăgubiri pentru paguba astfel cauzată.
În toate cazurile, predarea bunului se va face după achitarea integrală a preţului; până la
predare, debitorul suportă riscul pieirii bunului adjudecat.
După predare, executorul va dispune, din oficiu, dacă este cazul, radierea din registrele de
publicitate a drepturilor şi sarcinilor stinse prin adjudecare care grevau anterior bunul adjudecat.

Efectele adjudecării – art. 775

Prin adjudecare, cumpărătorul devine, de la data predării, proprietarul bunului adjudecat,
liber de orice sarcini, care se strămută de drept asupra preţului plătit, în afară de cazul în care
adjudecatarul ar fi de acord să fie menţinute sau vânzarea s-a făcut în condiţiile art. 769 alin. (6)

Poprirea
Obiectul popririi este reglementat de art. 781 ca fiind limitat la:
- Sume de bani
- Titluri de valoare
- Bunuri mobile incorporale
Toate acestea cu precizarea de a fi urmaribile si datorate debitorului sau detinute in numele
sau de o a treia persoana – tert poprit.
Pot face obiectul popririi si bunurile pe care aceasta din urma persoana le va datora in viitor
debitorulu in temeiul unui raport juridic existent.
In situatia poprii sumelor de bani din conturile bancare pot face obiectul urmaririi prin
poprire atat soldul creditor cat si incasarile viitoare cu respectarea limitelor prevazute de art. 729.
Se va putea popri şi creanţa cu termen ori sub condiţie. În acest caz, poprirea nu va putea fi
executată decât după ajungerea la termen ori de la data îndeplinirii condiţiei.
Sunt exceptate de la poprire sumele prevazute de art. 781 alin. 5:
- sumele care sunt destinate unei afectatiuni speciale prevazute de lege si asupra
carora debitorul este lipsit de dreptul de dispozitie;

23
 - sumele reprezentand credite nerambursabile ori finantari primite de la institutii
sau organizatii nationale si internationale pentru derularea unor programe ori
proiecte;
- sumele aferente platii drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la
data infiintarii popririi. Atunci cand asupra aceluiasi cont sunt infiintate mai
multe popriri, termenul de 3 luni in care se pot efectua plati aferente drepturilor
salariale viitoare se calculeaza o singura data de la momentul infiintarii primei
popriri.

Poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou

se afla in circumscriptia Curtii de Apel unde isi are domiciliul sau sediul debitorul. Dispozitiile art.
652 alin. 5 sunt aplicabile.

Infiintarea popririi – art. 783

Poprirea se infiinteaza fara somatie, in baza incheierii de incuviintare a executarii, prin
adresa in care se va preciza si titlul executoriu in temeiul caruia s-a infiintat poprirea, ce va fi
comunicata tertului poprit. Despre masura luata va fi instiintat si debitorul, caruia i se va comunica,
in copie, adresa de infiintare a popririi, la care se vor atasa si copii certificate de pe incheierea de
incuviintare a executarii sau de pe certificatul privind solutia pronuntata in dosar, si titlul
executoriu, in cazul in care acestea din urma nu i-au fost anterior comunicate.

Tertul poprit are obligatia sa infiinteze de indata poprirea si in termen de 5 zile sa-i
comunice executorului judecatoresc despre masura luata – art. 787 alin 1.
Daca tertul poprit nu isi indeplineste obligatiile ce ii revin pentru efectuarea popririi, inclusiv
in cazul in care, in loc sa consemneze suma urmaribila, a liberat-o debitorului poprit, creditorul
urmaritor, debitorul sau executorul judecatoresc, in termen de cel mult o luna de la data cand tertul
poprit trebuia sa consemneze sau sa plateasca suma urmaribila, poate sesiza instanta de executare,
in vederea validarii popririi – art. 790 alin 1

Tertul poprit care, cu rea-credinta, a refuzat sa isi indeplineasca obligatiile privind efectuarea
popririi va putea fi amendat, prin aceeasi hotarare de validare, cu o suma cuprinsa intre 2.000 lei si
10.000 lei – art. 790 alin. 9

Efectele validarii popririi – art. 792

Hotararea de validare ramasa definitiva are efectul unei cesiuni de creanta si constituie titlu
executoriu impotriva tertului poprit, pana la concurenta sumelor pentru care s-a facut validarea.
După validarea popririi, terţul poprit va proceda, după caz, la consemnarea sau plata
prevăzută la art. 787, în limita sumei determinate expres în hotărârea de validare. În caz de
nerespectare a acestor obligaţii, executarea silită se va face împotriva terţului poprit, pe baza
hotărârii de validare, în limita sumei ce trebuia consemnată sau plătită.
Creditorul popritor, în măsura în care creanţa sa nu va putea fi acoperită prin executarea
hotărârii de validare, se va putea întoarce cu alte urmăriri silite împotriva debitorului poprit.
În cazul în care creanţa debitorului poprit este garantată cu ipotecă, după ce hotărârea de
validare a devenit definitivă, se va intabula în cartea funciară strămutarea dreptului de ipotecă în
favoarea tuturor creditorilor care au obţinut validarea.

Urmarirea fructelor si a veniturilor imobilelor

Obiectul – fructele neculese si recoltele prinse de radacini apartinand debitorului. Acestea
se pot sechestra in conditiile art. 952. si urmatoarele.
Inceperea urmaririi acestor bunuri nu se poate efectua decat cu 6 saptamani dinaintea
coacerilor, procedura care va fi precedata de o somatie in care va fi stabilit un termen de 2 zile
pentru indeplinirea obligatiilor.
24
 Dispozitiile referitoare la urmarirea mobiliara privitoare la infiinatrea sechestrului vor fi
aplicate in mod corespunzator.

Vanzarea fructelor si recoltelor va fi efectuata potriv art. 799.

Aceasta vanzare va fi anuntata cu cel putin 5 zile inainte de termen, la primaria comunei
respective, domiciliul debitorului, locul unde se face vanzarea precum si in orice alte locuri publice.
La momentul aplicarii sechestrului acestor bunuri va fi desemnbat un administrator
sechestru, dispozitiile art. 798 fiind aplicabile.

Urmarirea veniturilor generale ale imobilelor

Obiectul – orice venit prezent si viitor al unui imobil proprietatea debitorului sau asupra
caruia el are un drept de uzufruct – chirii, arenda, remuneratia nudului proprietar achitata de catre
uzufructuar.
Cererea de urmarire va fi depusa de catre creditor la execututorul judecatoresc in
circumscriptia Curtii de Apel in a carei raza teritoriala se afla imobilul ale carui venituri se
urmaresc.
Aceasta cerere va cuprinde mentiunile art. 664 dar si aratarea imobilului ale carui venituri
se urmaresc.
Si in aceasta procedura se numeste un administratorul-sechestru dupa incuviintarea urmaririi
silite. Poate fi numit administrator-sechestru creditorul, debitorul sau o altă persoană fizică ori
persoană juridică. Când administrator-sechestru este numită o altă persoană decât debitorul,
executorul îi va fixa drept remuneraţie o sumă, ţinând seama de activitatea depusă, stabilind
totodată şi modalitatea de plată.

Admin sechestru va avea drepturi si obligatii corespunzatoare – art. 803.

Aceasta forma de executare silita va putea face obiectul publicitatii – art. 805.
Predarea va fi efectuata de catre executorul judecatoresc catre administratorul-sechestru
printr-un proces-verbal – art 806.
Daca creditorul considera necesar poate solicita instantei de executare evacuarea debitorului
in tot sau in parte din acest imobil. Daca debitorul nu va avea alte mijloace de trai, de subzistenta va
solicita executorului judecatoresc ca parte din aceste venituri sa-i fie puse la dispozitie pentru
intretinerea sa si a familiei sale. Executorul judecatoresc va dispune printr-o incheiere.
La sfarsitul fiecarei peroade de 6 luni potrivit art. 810, se va proceda la descarcarea
gestiunii, eliberarea si distribuirea veniturilor – art. 811 cu trimitere la art. 864 si urmatoarele.
Incet acestei forme de executare poate avea loc intr-unul din cazurile prevazute de art. 812:
1. prin renuntare la urmarire, facuta de toti creditorii urmaritori si intervenienti;
2. prin plata creantelor acestora, inclusiv a dobanzilor si a cheltuielilor de judecata si
de executare;
3. prin depunerea, cu afectatiune speciala, a sumelor pentru care s-a facut urmarirea,
in conditiile art. 721;
4. prin adjudecarea silita a imobilului;
5. prin trecerea unui termen de 5 ani de la infiintarea ei, chiar daca creditorul
urmaritor nu a fost indestulat. Se excepteaza cazul cand se urmaresc veniturile unui
uzufruct asupra unui imobil.

Urmarirea imobiliara
Obiectul – este reglementat de art. 813
Bunurile imobile, dreptul de uzufruct asupra unui imobil, precum si dreptul de superficie.
Dreptul de servitute poate fi urmarit silit numai odata cu fondul dominant caruia ii profita.
Urmarirea silita imobiliara nu poate fi declansata decat pentru o creanta a carei valoare nu
depaseste 10.000, cu execptia cazurilor in care deb nu are alte bun urmaribile sau daca are bunuri
urmaribile, dar nu pot fi valorificate.
Pot fi urmarite imobile ipotecate chiar daca proprietatea acestora a trecut la alte persoane.
25
 In situatia urmaririi imobiliare proprietatea comuna, creditorii unui debitor coproprietar sau
codevalmas nu vor putea sa urmareasca partea acestuia din imobilele aflate in proprietate comuna si
se va introduce mai intai o actiune in partajul acestora conform art. 818.

Incuviintarea urmarii imobile

Este de competenta executorului judecatoresc din circumscriptia Curtii de Apel unde se afla
imobilul apartinand debitorului sau unei terte persoane, daca se urmareste un imobil ipotecat ajuns
in mainile acesteia.(terta pers – noul proprietar al imobilului ipotecat)
Daca se urmaresc mai multe imobile aflate in circumscriptia aceleiasi Curti de Apel,
competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza in aceasta
circumscriptie, la alegerea creditorului.
Declansarea are loc in toate cazurile prin comunicarea unei instiinatri catre debitor/ tert
dobanditor prin care li se vor pune in vedere ca in termen de 15 zile sa plateasca intreaga datorie,
inclusiv dobanzile si cheltuielile de executare – art. 820
Art. 821 - Daca se urmareste numai cota-parte apartinand debitorului din imobilul aflat in
proprietate comuna pe cote-parti, copii de pe incheierea de incuviintare a executarii vor fi
comunicate si coproprietarilor, cu invitatia de a-si exercita dreptul ce le este recunoscut potrivit art.
823.
Publicitatea urmarii va fi efectuata conform prevederilor art. 822.
Dupa primirea incheierii de incuviintare a urmarii, potrivit art. 824, debitorul poate solicita
instantei in termen de10 zile de la comunicare sa ii incuviinteze ca plata sumelor afectate executarii
silite sa se faca din veniturile nete ale imobilelor sale, chiar neurmarite, sau din alte venituri pe o
perioada de 6 luni.
Instanta se va pronunta cu citarea partilor in camera de consiliu printr-o incheiere definitiva.
Imobilul urmarit, proprietatea debitorului poate fi valorificat prin una din modalitatile aratate de
art. 826 – amiabila, directa, silita.

Potrivit art. 827, drepturile reale, precum şi orice alte drepturi înscrise după notarea
urmăririi imobilului în cartea funciară nu vor putea fi opuse creditorului urmăritor şi
adjudecatarului, în afară de cazurile expres prevăzute de lege ori de cazul în care creditorul sau
adjudecatarul s-a declarat de acord cu acel drept ori debitorul sau terţul dobânditor a consemnat
sumele necesare acoperirii creanţelor ce se urmăresc, inclusiv dobânzile şi cheltuielile de executare.
Dupa expirarea termenului de 15 zile – art. 820, executorul judecatoresc va intocmi un
proces-verbal de situatie potrivit art. 829. De asemenea potrivit art. 831 va numi si un
administrator-sechestru pentru administrarea acelui imobil. Drepturile si obligatiile corespunzatoare
administratorului sechestru sunt prevazute de art. 832.
Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea încheierii de încuviinţare a executării debitorul
nu plăteşte datoria, executorul judecătoresc va începe procedura de vânzare.
Evaluarea acestui bun poate fi efectuata potrivit art. 836 de catre executorul judecatoresc
prin incheiere tinand cont de pretul mediu de piata din localitatea respectiva sau de parerea unui
expert.
Cererea de expertiza va fi facuta de parti, in termen de 15 zile de la comunicarea incheierii
prevazute la art. 836 alin. 1, sub sanctiunea decaderii. Expertiza poate fi ceruta si de tertul
dobanditor, de coproprietari in cazul prevazut la art. 823, precum si de creditorii intervenienti, in
acelasi termen.
Separat de pretul imobilului se va determina si valoarea drepturilor de uzufruct, uz, abitatie
sau servitute, daca aceste drepturi au fost intabulate ulterior inscrierii vreunei ipoteci; in cazul
imobilelor inscrise in cartea funciara se va avea in vedere valoarea acestor drepturi mentionata in
cartea funciara, iar daca nu este inscrisa, ea se va stabili, cand este cazul, prin expertiza, in conditiile
aratate la art. 836.

26
Punerea in vanzare – art. 838
In termen de 5 zile de la stabilirea pretului imobilului, executorul va fixa, prin incheiere
definitiva, termenul pentru vanzarea imobilului, ce va fi adus la cunostinta publica prin publicatii de
vanzare.
Termenul stabilit pentru vanzare nu va fi mai scurt de 20 de zile si nici mai lung de 40
de zile de la afisarea publicatiei de vanzare la locul unde va avea loc licitatia.
Publicatia de vanzare se va afisa la sediul organului de executare si al instantei de executare,
la locul unde se afla imobilul urmarit, la sediul primariei in a carei raza teritoriala este situat
imobilul, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este altul decat locul unde
este situat imobilul.
Publicatii in extras, cuprinzand mentiunile prevazute la alin. (1) lit. a), c) si f)-m), se vor
face, sub sanctiunea nulitatii, intr-un ziar de circulatie nationala, daca valoarea imobilului depaseste
suma de 250.000 lei, sau intr-un ziar local, daca nu trece peste aceasta suma. Publicatia, in extras
sau in intregul ei, va fi publicata, sub sanctiunea nulitatii, si in Registrul electronic de publicitate a
vanzarii bunurilor supuse executarii silite si, de asemenea, va putea fi publicata si in ziare, reviste si
alte publicatii existente care sunt destinate vanzarii unor imobile de natura celui scos la licitatie,
inclusiv pe alte pagini de internet deschise in acelasi scop.
Indeplinirea formalitatilor privind afisarea publicatiei la sediul executorului judecatoresc, la
locul unde se afla imobilul urmarit, precum si la locul unde se desfasoara licitatia, daca acesta este
altul decat locul unde este situat imobilul, se va constata prin procese-verbale incheiate de
executorul judecatoresc. Afisarea la locul imobilului se poate face si de catre agentul procedural al
executorului judecatoresc. In cazul afisarii la sediul instantei si la sediul primariei, procesul-verbal
se intocmeste de catre functionarul institutiei insarcinat cu asemenea atributii, la dosarul de
executare trebuind sa existe, la data licitatiei, dovada ca executorul judecatoresc a solicitat
institutiilor respective afisarea publicatiei.

Comunicarea publicatiilor de vanzare – art. 840

Cate un exemplar din publicatia de vanzare se va comunica, potrivit dispozitiilor pentru
comunicarea si inmanarea citatiilor:
a) creditorului urmaritor si debitorului, precum si, dupa caz, tertului dobanditor,
coproprietarilor sau altor persoane care au un drept inscris in legatura cu bunul
imobil scos la vanzare;
b) creditorilor ipotecari inscrisi in cartea funciara, precum si celor care au inscrieri
provizorii sau notari in legatura cu vreun drept real, daca inscrierile sau notarile sunt
anterioare notarii urmaririi. Comunicarea se va face, pentru creditorii ipotecari, la
domiciliul ales in actul prin care s-a constituit dreptul de ipoteca, iar in lipsa, la
domiciliul sau sediul real;
c) organelor fiscale locale.
d) In cazul in care se urmareste imobilul unui minor sau al unei persoane puse sub
interdictie judecatoreasca, o copie de pe publicatia de vanzare a imobilului se
comunica si la parchetul de pe langa instanta de executare.

Toate cheltuielile privind afisarea si publicarea acestor acte vor fi suportate de creditor si
preluate din pretul vanzarii imobilului.

Art. 841 - Situaţia vânzătorului imobilului urmărit

Vânzătorul imobilului urmărit, care are, în condiţiile legii, ipotecă legală, precum şi dreptul
de a cere sau de a declara rezoluţiunea pentru neplata preţului, va fi somat prin publicaţie să opteze,
în scris, în termen de 5 zile de la comunicarea publicaţiei, pentru valorificarea unuia dintre aceste
drepturi.
Dacă nu a optat în termenul prevăzut la alin. (1) pentru dreptul de a obţine rezoluţiunea,
vânzătorul se consideră decăzut din acest drept şi nu mai poate reclama decât creanţa garantată cu
ipotecă.
27
 În cazul în care a optat pentru rezoluţiune, acţiunea în rezoluţiune a vânzării se face în cadrul
contestaţiei la executare, în termen de 15 zile de la expedierea opţiunii către executorul
judecătoresc. În acelaşi termen trebuie făcută şi declaraţia unilaterală de rezoluţiune a vânzării.
Urmărirea silită a imobilului se suspendă la data la care vânzătorul imobilului urmărit
depune la executorul judecătoresc dovada înregistrării în termen a contestaţiei la executare
prevăzute la alin. (3) sau, după caz, dovada comunicării către cumpărător, în acelaşi termen, a
declaraţiei unilaterale de rezoluţiune.
Urmărirea silită a imobilului este de asemenea suspendată şi atunci când acţiunea în
rezoluţiune pentru neplata preţului a fost introdusă anterior începerii urmăririi silite, cu condiţia ca
aceasta să fi fost notată în cartea funciară. Dacă acţiunea în rezoluţiune introdusă anterior începerii
urmăririi silite nu a fost notată în cartea funciară, vânzătorul poate, în termenul prevăzut la alin. (1),
să îşi exprime în scris opţiunea de a continua ori nu judecata şi să noteze acţiunea în cartea funciară,
dacă este cazul. Aceste dispoziţii se aplică, în mod corespunzător, şi declaraţiei unilaterale de
rezoluţiune a vânzării făcute înainte de începerea urmăririi silite.
Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi coschimbaşului, precum şi oricărui alt înstrăinător
care este titularul unei ipoteci legale asupra imobilului care face obiectul urmăririi silite.

Art. 842 - Locul licitatiei - Vanzarea se face la sediul organului de executare sau al instantei de
executare ori la locul unde este situat imobilul sau in orice alt loc, daca se considera ca este mai
potrivit pentru buna valorificare a acestuia. Vanzarea se poate efectua si la sediul primariei in raza
careia este situat imobilul.

Art. 843 Participantii la licitatie

Poate participa la licitatie, in calitate de licitator, orice persoana care are capacitate deplina
de exercitiu, precum si capacitatea sa dobandeasca bunul ce se vinde.
Debitorul nu poate licita nici personal, nici prin persoane interpuse.
Solvabilitatea, capacitatea si interpunerea sunt lasate la aprecierea sumara si imediata a
executorului judecatoresc, care poate refuza, facand mentiune despre aceasta in procesul-verbal de
licitatie.
Mandatarul va trebui sa prezinte o procura speciala autentica, care se va pastra la dosarul
executarii.
Creditorii urmaritori sau intervenienti nu pot sa adjudece bunurile oferite spre vanzare la o
valoare mai mica de 75% din pretul de pornire a primei licitatii.
Particpantii la licitatie, cu exceptia creditorilor urmaritori sau intervenienti, au obligatia sa
depuna la dispozitia exececutorului judecatoresc o garantie reprezentand 10% din pretul de
incepere al licitatiei pentru termenul respectiv, la unitatile prev de lege. Dovada consemnarii si
oferta de cumparare se vor depune la executorul judecatoresc in ziua premergatoare licitatiei, cu
exceptia ofertelor de cumparare cel putin egale cu pretul de incepere al licitatiei care pot fi depuse
in ziua licitatiei.
Pot fi exceptate de la plata garantiei, pe langa creditorii urmaritori sau intervenienti,
persoanele care au un drept de proprietate comuna sau proprietarii care au un drept de preemptiune.
Amanarea licitatiei se face in toate cazurile, conform art. 845, la cererea persoanelor
interesate si numai pentru motive procedurale, iar noul termen nu poate fi mai lung de 20 zile de la
data fixata pentru prima vanzare. Pentru acest nou termen vor fi refacute publicatiile de vanzare –
art. 839.
Desfasurarea licitatiei se va efectua conform art. 846, in mod public si se tine separat pentru fiecare
imobil cu execptia prevazuta de art. 846 alin. 3 - dacă mai multe imobile înscrise în diferite cărţi
funciare sunt grevate cu aceeaşi ipotecă sau imobilul este compus din mai multe parcele, executorul
judecătoresc va putea dispune, la cererea debitorului sau a creditorului urmăritor, ca vânzarea să se
facă în acelaşi timp pentru mai multe imobile sau separat pentru fiecare parcelă în parte.
Executorul judecatoresc ofera spre vanzare imobilul prin 3 strigari succesive. Daca imobilul
este grevat de vreun drept de uzufruct, uz, abitatie sau servitute intabulate ulterior inscrierii vreunei
ipoteci, la primul termen de vanzare strigarile vor incepe de la pretul cel mai mare oferit sau, in
28
lipsa, de la cel fixat in publicatie, scazut cu valoarea acestor drepturi socotita potrivit art. 837 alin.
2.
In cazul in care nu este oferit nici pretul la care imobilul a fost evaluat, vanzarea se va
amana la un alt termen, de cel mult 30 de zile, pentru care se va face o noua publicatie, in conditiile
art. 839, cu exceptia publicarii anuntului intr-un ziar de circulatie nationala sau locala. La acest
termen, licitatia va incepe de la pretul de 75% din pretul de pornire al primei licitatii.
Daca nu se obtine pretul de incepere a licitatiei si exista cel putin 2 licitatori, la acelasi
termen, bunul va fi vandut la cel mai mare pret oferit, dar nu mai putin de 30% din pretul de pornire
al primei licitatii. Vanzarea se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera
pretul de la care incepe licitatia. In continutul publicatiei de vanzare intocmite pentru cel de-al
doilea termen vor fi inserate, sub sanctiunea nulitatii, toate aceste mentiuni privind modul de
stabilire a pretului de adjudecare a imobilului la al doilea termen.
Daca nici la a doua licitatie imobilul nu a fost adjudecat, la cererea creditorului, executorul
judecatoresc va putea stabili o noua licitatie, in conditiile prevazute la alin. 8. La termenul stabilit la
alin. 8, licitatia va incepe de la pretul de 50% din pretul de pornire al primei licitatii. Daca nu se
obtine acest pret si exista cel putin 2 licitatori, bunul va fi vandut, la acest termen, la cel mai mare
pret oferit, chiar daca acesta din urma este mai mic decat valoarea creantei ori a garantiei. Vanzarea
se va putea face chiar daca se prezinta o singura persoana care ofera pretul de pornire al acestei
licitatii. In continutul publicatiei de vanzare intocmite pentru cel de-al treilea termen vor fi inserate,
sub sanctiunea nulitatii, toate aceste mentiuni privind modul de stabilire a pretului de adjudecare a
imobilului la al treilea termen.
Executorul va tine o lista in care va trece numele persoanelor care au luat parte la licitatie si
sumele pe care le-au oferit.
Executorul va intocmi un proces-verbal despre desfasurarea si rezultatul fiecarei licitatii.
Acest proces-verbal va fi notat in cartea funciara la cererea executorului pe cheltuiala
adjudecatarulu, putand fi contestat in termen de 1 luna de catre debitor, tert dobanditor, creditor
urmarit si orice persoana interesata. Contestatia se noteaza in cartea funciara la cererea
contestatorului, iar in lipsa, la cererea instantei de executare.

Depunerea pretului
Adjudecatarul imobilului va depune pretul la dispozitia executorului judecatoresc, in termen
de cel mult 30 de zile de la data vanzarii, tinandu-se seama de garantia depusa in contul pretului.
La cererea adjudecatarului, executorul judecatoresc, cu acordul creditorului, cand acesta
nu este adjudecatar, precum si al debitorului, pentru partea din pret care depaseste valoarea
creantei, poate stabili plata pretului in rate cu dobanda legala aferenta, numarul acestora, cuantumul
si data scadentei lor, precum si suma care se plateste de indata drept avans.
Asttfel dupa plata integrala a pretulu sau a avansului executorul judecatoresc, pe baza
procesului-verbal de licitatie, va intocmi actul de adjudecare, care va cuprinde mentiuni prevazute
de art. 854:
a) denumirea şi sediul organului de executare;
b) numele executorului judecătoresc;
c) numărul şi data procesului-verbal de licitaţie;
d) numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul debitorului, ale
terţului dobânditor şi ale adjudecatarului;
e) preţul la care s-a vândut şi modalitatea de achitare în cazul în care vânzarea s-a făcut cu
plata în rate;
f) menţiunea, dacă este cazul, că imobilul s-a vândut grevat de drepturile de uzufruct, uz,
abitaţie sau servitute ori, după caz, liber de aceste drepturi, în condiţiile prevăzute la art. 846
alin. (6) şi (7);
g) datele de identificare ale imobilului cu arătarea numărului cadastral sau topografic şi a
numărului de carte funciară, precum şi datele de identificare ale fostului proprietar;
h) menţiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate şi că poate fi înscris în cartea
funciară;
29
 i) menţiunea că, pentru adjudecatar, actul de adjudecare constituie titlu executoriu împotriva
debitorului sau, după caz, a terţului dobânditor, ca şi împotriva oricărei persoane care posedă
ori deţine imobilul adjudecat, fără a putea invoca un drept opozabil în condiţiile legii;
j) menţiunea că, pentru creditor sau debitor, după caz, actul de adjudecare constituie titlu
executoriu împotriva adjudecatarului care nu plăteşte diferenţa de preţ, în cazul în care
vânzarea s-a făcut cu plata preţului în rate;
k) data întocmirii actului de adjudecare, semnătura şi ştampila executorului judecătoresc,
precum şi semnătura adjudecatarului.

Predarea actului de adjudecare – art. 855

Un exemplar de pe actul de adjudecare se va preda adjudecatarului spre a-i servi ca titlu de
proprietate, iar in cazul in care imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate, un exemplar va fi
predat creditorului urmaritor si, dupa caz, debitorului, spre a le servi acestora drept titlu executoriu
impotriva adjudecatarului, daca acesta nu plateste diferenta de pret.

Intabularea dreptului de proprietate si punerea in posesie a adjudecatarului

Odata cu predarea catre adjudecatar a unui exemplar al actului de adjudecare, executorul
judecatoresc va solicita de indata, din oficiu, intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate
al adjudecatarului, pe cheltuiala acestuia, chiar si in cazul in care adjudecatar este insusi tertul
dobanditor care avea deja dreptul inscris in cartea funciara. In cazul in care dreptul dobandit de
adjudecatar era inscris in mod provizoriu, nu se va dispune decat inscrierea provizorie.
La cererea adjudecatarului, acesta va fi pus in posesia imobilului adjudecat de catre
executorul judecatoresc, actul de adjudecare constituind titlu executoriu impotriva tuturor
persoanelor aratate la art. 854 lit. i). Dispozitiile art. 664 si urmatoarele sunt aplicabile.
In cazul in care imobilul a fost vandut cu plata pretului in rate, executorul judecatoresc va
hotari, prin aceeasi incheiere, si inscrierea in cartea funciara a interdictiei de instrainare si de
grevare a imobilului pana la plata integrala a pretului si a dobanzii corespunzatoare creditorului.

Eliberarea si distribuirea sumelor realizate prin urmarirea silita

Art. 864 - Eliberarea sumei

Daca exista un singur creditor urmaritor, dupa retinerea cheltuielilor de executare, cand este
cazul, suma de bani realizata prin urmarirea silita se elibereaza acestuia pana la acoperirea integrala
a drepturilor sale, iar suma ramasa disponibila se preda debitorului.

Art. 865 - Rangul creantelor cu preferinta generala

In cazul in care urmarirea silita a fost pornita de mai multi creditori sau cand, pana la
eliberarea sau distribuirea sumei rezultate din executare, au depus si alti creditori titlurile lor,
executorul judecatoresc procedeaza la distribuirea sumei potrivit urmatoarei ordini de preferinta,
daca legea nu prevede altfel:
a) creantele reprezentand cheltuieli de judecata, pentru masuri asiguratorii sau de
executare silita, pentru conservarea bunurilor al caror pret se distribuie, orice alte
cheltuieli facute in interesul comun al creditorilor, precum si creantele nascute
impotriva debitorului pentru cheltuielile efectuate cu ocazia indeplinirii conditiilor
sau formalitatilor prevazute de lege pentru dobandirea dreptului asupra bunului
adjudecat si inscrierea acestuia in registrul de publicitate;
b) cheltuielile de inmormantare a debitorului, in raport cu conditia si starea acestuia;
c) creantele reprezentand salarii si alte datorii asimilate acestora, pensiile, sumele
cuvenite somerilor, potrivit legii, ajutoarele pentru intretinerea si ingrijirea copiilor,
pentru maternitate, pentru incapacitate temporara de munca, prevenirea
imbolnavirilor, refacerea sau intarirea sanatatii, ajutoarele de deces, acordate in
cadrul asigurarilor sociale, precum si creantele reprezentand obligatia de reparare a
pagubelor cauzate prin moarte, vatamarea integritatii corporale sau a sanatatii;
30
 d) creantele rezultand din obligatia legala de intretinere, alocatii pentru copii sau
obligatia de plata a altor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
e) creantele fiscale provenite din impozite, taxe, contributii si din alte sume stabilite
potrivit legii, datorate bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale de stat,
bugetelor locale si bugetelor fondurilor speciale;
f) creantele rezultand din imprumuturi acordate de stat;
g) creantele reprezentand despagubiri pentru repararea pagubelor pricinuite
proprietatii publice prin fapte ilicite;
h) creantele rezultand din imprumuturi bancare, din livrari de produse, prestari de
servicii sau executari de lucrari, precum si din chirii sau arenzi;
i) creantele reprezentand amenzi cuvenite bugetului de stat sau bugetelor locale;
j) alte creante.
Dispozitiile privind subrogatia legala raman aplicabile in folosul celui care achita oricare
dintre creantele prevazute la alin. (1).
In cazul creantelor care au aceeasi ordine de preferinta, daca legea nu prevede altfel, suma
realizata se repartizeaza intre creditori proportional cu creanta fiecaruia.

Art. 866 - Declararea creantelor statului

In termen de 15 zile de la inceperea executarii silite, potrivit legii, orice creditor poate cere
statului sau unitatilor administrativ-teritoriale sa declare creantele lor privilegiate. Aceasta cerere va
fi inscrisa in registrele de publicitate numai daca se depune dovada notificarii facute organelor
fiscale teritoriale.
In termen de 30 de zile de la notificare, statul sau unitatea administrativ-teritoriala trebuie sa
declare si sa inscrie valoarea creantei sale.
Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. (1) are ca efect pierderea preferintei in raport cu
creditorii care au solicitat declaratia.

Art. 869 - Termenul de depunere a titlurilor de creanţă

Dacă există mai mulţi creditori urmăritori sau intervenienţi, suma rezultată din vânzare se
distribuie acestora potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la art. 865-868.
În acest scop, după depunerea sau consemnarea sumei rezultate din vânzare, executorul va
fixa de urgenţă un termen de 10 zile pentru depunerea titlurilor de creanţă.
Debitorul, creditorii urmăritori, organele fiscale locale, administratorii-sechestru,
adjudecatarul şi titularii drepturilor şi sarcinilor stinse prin adjudecare, despre care executorul a luat
cunoştinţă în condiţiile art. 741 ori art. 836 alin. 2, vor fi înştiinţaţi din oficiu despre fixarea
acestui termen, potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor.
Termenul se va afişa la sediul executorului judecătoresc şi la cel al instanţei de executare cu
cel puţin 5 zile înainte de termenul fixat pentru depunerea titlurilor de creanţă. Afişarea va fi
constatată printr-un proces-verbal care se va depune la dosar.
După expirarea termenului arătat la alin. (4), niciun creditor nu va mai putea lua parte la
distribuirea sumei obţinute din urmărire.

Art. 870 - Depunerea titlurilor de creanţă

În vederea participării la distribuire, toţi creditorii interesaţi vor trebui să depună la sediul
executorului judecătoresc, în termenul prevăzut la art. 869 alin. 4, titlurile de creanţă, în original
sau în copie certificată, arătând în mod distinct capitalul, dobânzile şi cheltuielile ce le sunt datorate,
precum şi, dacă va fi cazul, drepturile de preferinţă neînscrise în cartea funciară sau în alte registre
publice.
Reprezentantul fiscului va depune înscrisurile doveditoare ale creanţelor statului sau
unităţilor administrativteritoriale la sediul executorului judecătoresc.
Creditorii care au înfiinţat măsuri asigurătorii asupra bunurilor urmărite, pentru a participa la
distribuire, vor depune copii certificate de pe acţiune şi de pe actul constatator al înfiinţării măsurii
asigurătorii.
31
Art. 874 - Întocmirea proiectului de distribuire
În termen de 5 zile de la expirarea termenului pentru depunerea titlurilor de creanţă,
executorul va întocmi proiectul de distribuire a sumelor, potrivit ordinii de preferinţă prevăzute la
art. 865-868, iar dacă printre creditorii urmăritori şi intervenienţi se află şi creditori care au
intervenit tardiv, după expirarea termenului prevăzut la art. 691, creanţele acestora vor fi alocate
asupra părţii din suma rămasă după îndestularea drepturilor creditorilor urmăritori şi a celor care au
intervenit în timp util.
În cazul în care imobilele grevate de o ipotecă colectivă au fost vândute împreună, creanţa
garantată cu o astfel de ipotecă va fi repartizată, la cererea creditorilor cu rang posterior, asupra
imobilelor adjudecate, proporţional cu preţul obţinut pentru fiecare imobil în parte, iar dacă sunt
creanţe ipotecare anterioare, proporţional cu restul de preţ ce a rămas de la fiecare imobil, după ce
s-au acoperit creanţele cu rang anterior ipotecii colective.
Creanţele cu termen şi cele condiţionale vor fi repartizate după rangul lor, ca şi cum ar fi
pure şi simple, cu menţiunea că ele vor fi plătite numai potrivit regulilor prevăzute la art. 881 şi
882.
Creanţele care nu pot fi valorificate decât după executarea bunurilor unui codebitor principal
vor fi trecute ca socotite sub condiţie suspensivă.
Titularii drepturilor de uzufruct, uz, abitaţie şi servitute, stinse prin adjudecare, vor fi trecuţi
în ordinea înscrierii cu valoarea acestor drepturi înscrise în cartea funciară, iar dacă nu este înscrisă,
cu valoarea determinată potrivit art. 837 alin. 2, care poate fi contestată în condiţiile art. 875 alin.
2.
Creditorul unei rente pe viaţă sau altei creanţe periodice va fi trecut în ordinea înscrierii în
cartea funciară, cu o sumă ale cărei dobânzi anuale să fie suficiente pentru a asigura plata ratelor
rentei.

Art. 875 - Afişarea proiectului de distribuire

Proiectul de distribuire va fi comunicat debitorului şi creditorilor care şi-au depus titlurile de
creanţă, potrivit dispoziţiilor privitoare la comunicarea şi înmânarea citaţiilor.
Ei vor fi citaţi cu menţiunea expresă că, sub sancţiunea decăderii, în termen de 5 zile de la
data comunicării, pot formula, în scris, obiecţiuni la proiectul de distribuire.
În lipsa obiecţiunilor în termenul arătat la alin. (2), proiectul de distribuire devine definitiv.
În caz de obiecţiune, executorul va convoca în scris debitorul şi toţi creditorii în vederea
unei eventuale concilieri, care va avea loc la sediul executorului în termen de cel mult 15 zile de la
data primirii ultimei contestaţii.

Art. 876 - Încercarea de conciliere. Efecte

Dacă la termenul fixat în vederea concilierii, debitorul sau creditorii care au formulat
obiecţiuni nu mai stăruie în menţinerea lor sau se ajunge la un acord privind modul de distribuire,
executorul va lua act de acordul realizat şi va dispune repartizarea sumelor potrivit acestei
înţelegeri, care va fi consemnată într-un proces-verbal semnat de executor şi de toate persoanele
prezente.
Dacă nu se ajunge la un acord, iar cei care au formulat obiecţiuni stăruie în menţinerea lor,
executorul va încheia un proces-verbal în care se vor consemna obiecţiile celor prezenţi, semnat de
el şi de cei prezenţi.
Cel nemulţumit de proiectul de distribuire poate introduce contestaţie în termen de 5 zile de
la data întocmirii procesului-verbal prevăzut la alin. (2). Contestaţia suspendă de drept plata
creanţei sau a părţii din creanţa contestată.
La primul termen la care părţile au fost legal citate, instanţa este obligată să se pronunţe
asupra menţinerii sau, după caz, a înlăturării suspendării. Instanţa se pronunţă prin încheiere, care
poate fi atacată numai cu apel, în termen de 5 zile de la pronunţare. Apelul nu suspendă de drept
executarea încheierii atacate.
Debitorul sau creditorii care nu s-au prezentat la termenul arătat la alin. (1) sunt consideraţi
că au renunţat la obiecţiunile formulate, fiind decăzuţi din dreptul de a face contestaţie la executare.
32
Art. 877 - Soluţionarea contestaţiilor
Toate contestaţiile formulate împotriva proiectului de distribuire se judecă de instanţa de
executare, printr-o singură hotărâre, de urgenţă şi cu precădere, cu citarea în termen scurt a părţilor.
Hotărârea poate fi atacată numai cu apel în termen de 5 zile de la comunicare.
Contestatorul a cărui cerere a fost respinsă va răspunde faţă de creditori pentru dobânzile ce
trec peste acelea prevăzute la art. 872 şi pentru toate prejudiciile cauzate de întârzierea la plată a
sumelor cuvenite.

Plata sumei rezultate din urmărirea silită

Art. 879 - Condiţii
Dacă prin lege nu se dispune altfel, plata sumei rezultate din executare se poate dispune
numai după expirarea termenului de depunere a titlurilor de creanţă ori, după caz, la data expirării
termenului de formulare a obiecţiunilor împotriva proiectului de distribuire.
Executorul se va pronunţa asupra plăţii sumei arătate la alin. (1) prin încheiere executorie,
dată fără citarea părţilor.
Suma rămasă se va elibera debitorului.

Art. 880 - Efectuarea plăţilor

Plăţile vor fi efectuate de către unitatea la care au fost depuse sau consemnate sumele
rezultate din urmărire, pe baza unei dispoziţii de plată trimise de executorul judecătoresc.
Dovada efectuării plăţii va fi comunicată executorului, care o va păstra la dosarul executării.

Art. 881 - Plata creanţelor afectate de termen

Dacă creanţa este afectată de un termen suspensiv, aceasta se va plăti chiar dacă termenul nu
s-a împlinit. Când o astfel de creanţă este fără dobândă, plata înainte de termen nu se va face decât
dacă se scade dobânda cuvenită până la împlinirea termenului. Dacă însă creditorul nu este de acord
să se facă scăderea, creanţa sa se va consemna la unitatea prevăzută de lege, pentru a fi eliberată la
împlinirea termenului.

Art. 882 - Plata creanţelor condiţionale

Atunci când condiţia este rezolutorie, nu se va putea elibera creditorului suma cuvenită,
decât dacă acesta va da o cauţiune sau va constitui o ipotecă în favoarea celor care ar trebui să se
folosească de această sumă în cazul îndeplinirii condiţiei.
Dacă însă condiţia este suspensivă, suma cuvenită creditorului va fi distribuită creditorilor
care vin după acesta, dacă aceştia vor da o cauţiune sau vor constitui o ipotecă pentru a garanta
restituirea sumei primite în caz de îndeplinire a condiţiei.
În cazul în care creditorii prevăzuţi la alin. (1) şi (2) nu dau o cauţiune sau nu constituie o
ipotecă, suma se va consemna la unitatea prevăzută de lege până la îndeplinirea condiţiei
rezolutorii sau suspensive.

Art. 883 - Plata creanţelor contestate

Sumele corespunzătoare creanţelor contestate sau acelora pentru care sau înfiinţat măsuri
asigurătorii, precum şi cele reclamate în condiţiile prevăzute la art. 692 alin. (6), dar nerecunoscute,
în tot sau în parte, de debitor, vor fi consemnate spre a fi plătite ulterior.
După rămânerea definitivă a hotărârii de soluţionare a contestaţiei sau a celei date asupra
acţiunii pe baza căreia sa înfiinţat măsura asigurătorie, executorul, la cererea debitorului sau a
creditorului interesat, va dispune, potrivit hotărârii respective, fie eliberarea sumelor
corespunzătoare creanţei contestate ori alocate pe bază de măsură asigurătorie, fie distribuirea lor,
în condiţiile legii, între creditorii rămaşi neîndestulaţi. Suma rămasă se va elibera debitorului.
Dacă suma reclamată a fost păstrată pentru obţinerea de către creditorii intervenienţi a
titlurilor executorii necesare, în condiţiile prevăzute la art. 692 alin. (6), executorul, la cererea uneia
dintre părţi sau chiar din oficiu, va cita debitorul, creditorul urmăritor şi creditorii intervenienţi, cu
excepţia celor îndestulaţi integral, şi, după ascultarea celor prezenţi, va dispune eliberarea sumei
33
reţinute în contul creditorilor intervenienţi care au obţinut între timp un titlu executoriu. Înfăţişarea
părţilor interesate va putea fi dispusă, la cererea oricăruia dintre creditori, şi înainte de expirarea
termenului legal pentru obţinerea titlului executoriu, în afară de cazul în care mai există alţi
creditori care urmează să obţină titlul executoriu. Suma rămasă se va elibera debitorului.

Art. 884 - Plata creanţelor periodice

Suma alocată creditorului unei creanţe periodice va fi întrebuinţată în vederea fructificării ei,
pentru asigurarea plăţii ratelor, în modul convenit de părţile interesate, iar în lipsa unui acord, în
modul în care se va hotărî de instanţa de executare, la sesizarea părţii interesate sau, în lipsă, a
executorului judecătoresc, în condiţiile prevăzute la art. 871.
Dacă dobânzile sumei alocate vor fi mai mici decât ratele datorate, diferenţa se va întregi
prin preluare din capital.
După stingerea, din orice motive, a obligaţiei de plată, suma rămasă va fi distribuită
creditorilor rămaşi neîndestulaţi sau eliberată debitorului.

Art. 885 - Predarea titlurilor de creanţă

Titlurile creanţelor plătite integral vor fi eliberate creditorilor, cu menţiunea stingerii totale a
datoriei.
Titlurile creanţelor plătite parţial vor fi eliberate creditorilor cu menţiunea părţii plătite.

Art. 886 - Închiderea procedurii

După predarea titlurilor, executorul, prin încheiere dată fără citarea părţilor, constată
încetarea urmăririi silite şi dispune închiderea dosarului.
Creditorii care nu au fost îndestulaţi pot cere însă reluarea urmăririi silite, în condiţiile legii,
sau efectuarea unei noi urmăriri asupra altor bunuri ale debitorului, dacă este cazul.

Art. 887 - Sumele neridicate

Sumele consemnate şi neridicate în termen de 5 ani de la data comunicării încheierii prin
care s-a aprobat distribuirea acestora se fac venit la bugetul local, dispoziţiile art. 780 aplicându-se
în mod corespunzător.

Executarea silita directa

Predarea silita a bunurilor mobile - termenul
Predarea silita a bunurilor imobile - termenul
Executarea silită a altor obligaţii de a face sau a obligaţiilor de a nu face
Executarea obligaţiei de a face – art. 904
Executarea obligaţiei de a nu face – art. 905
Aplicarea de penalităţi – art. 906
Interzicerea daunelor cominatorii – art. 907

34