Grila nr.

1. Măsurile asiguratorii pot fi dispuse în cursul urmăririi penale: a) de organele de

urmărire penală; b) numai de procuror; c) numai de instanţa de judecată.

2. Termenul de 2 luni pentru introducerea plângerii prealabile, se calculează, în cazul

infracţiunilor continue: a) de la data consumării infracţiunii; b) de la data epuizării
infracţiunii; c) de la data la care persoana vătămată a ştiut cine este făptuitorul

3. Începerea urmăririi penale se poate dispune: a) numai de către procuror, prin rezoluţie
b) de organele de cercetare penală, prin rezoluţie; c) de organele de urmărire penală, prin
procesul-verbal de sesizare din oficiu

4. O autorizaţie de percheziţie domiciliară poate fi folosită de organele de urmărire

penală: a) ori de câte ori este necesar pentru strângerea mijloacelor de probă în cauza în
care a fost emisă; b) de mai multe ori, în limitele de timp şi în condiţiile impuse de
judecătorul care a dispus măsura; c) numai o singură dată

5. Judecătorul care a soluţionat în cursul urmăririi penale propunerea de luare a măsurii

arestării preventive: a) este incompatibil să judece aceeaşi cauză după sesizarea instanţei;
b) nu devinde incompatibil să soluţioneze, în aceeaşi cauză, cereri ce au ca obiect
prelungirea măsurii arestării preventive; c) nu este incompatibil să verifice legalitatea
actului de sesizare a instanţei potrivit art. 300 C.p.p. şi necesitatea menţinerii stării de
arest a inculpatului la primirea dosarului, în condiţiile art. 300 indice 1 C.p.p.

6. Este caz de conexitate atunci când: a) s-au săvârşit în acelaşi timp şi în acelaşi loc,
prin acte diferite, cu intenţie, o infracţiune de omor si o infracţiune de viol, de către
aceeaşi persoană; b) s-a săvârşit, de către mai multe persoane, o infracţiune de omor, prin
lovituri cu cuţitul aplicate în zone vitale, aceleiaşi victime, după o prealabilă înţelegere
între infractori; c) o infracţiune de omor este săvârşită pentru a ascunde comiterea unei
infracţiuni de delapidare.

7. Efectuarea unei expertize psihiatrice a inculpatului este obligatorie în cazul unei

infracţiuni de: a) omor deosebit de grav; b) loviri sau vătămări cauzatoare de moarte,
dacă instanţa are îndoieli asupra stării psihice a inculpatului; c) ucidere din culpă.

8. Procurorul este obligat să participe la şedinţele de judecată ale judecătoriilor: a) în

cauzele în care instanţa a fost sesizată prin plângerea prealabilă a persoanei vătămate, iar
pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită este închisoarea de la 15 zile la
un an; b) în cauzele în care instanţa a fost sesizată prin rechizitoriu; c) în cauzele în care
unul dintre inculpaţi se află în stare de deţinere.

9. Ascultarea inculpatului: a) poate începe cu citirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat
anterior în cauză; b) poate începe cu reamintirea declaraţiilor pe care acesta le-a dat
anterior în cauză; c) nu poate începe cu citirea sau reamintirea declaraţiilor pe care acesta
le-a dat anterior în cauză.
10. Declaraţia de constituire ca parte civilă în procesul penal se poate face: a) numai în
cursul urmăririi penale; b) în faţa primei instanţe, până la citirea actului de sesizare; d)
până la momentul redactării rechizitoriului de către procuror; oricând pe parcursul
procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti

11. Erorile materiale evidente din cuprinsul unui act prcedural: a) au drept rezultat
anularea actului procedural respectiv; b) reprezintă un caz de încetare a urmăririi penale
ori încetare a procesului penal; c) se îndreaptă de către organul ierarhic superior celui
care le-a comis, în camera de consiliu; d) de îndreaptă de către însuşi organul de
urmărire penală sau instanţa de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat

12. Acţiunea pentru repararea pagubei materiale sau a daunei morale în cazul
condamnării pe nedrept sau a privării ori restrângerii de libertate în mod nelegal: a) se
introduce la tribunalul în a cărui circumscripţie domiciliază persoana îndreptăţită să
obţină repararea pagubei b) se soluţionează exclusiv la ÎCCJ c) poate fi introdusă în
termen de 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii de achitare sau de la data
ordonanţei de scoatere de sub urmărire penală; d) nu poate fi exercitată de către
persoanele aflate în întreţinerea persoanei îndreptăţite, în ipoteza decesului acestuia

Grila 2

1. Termenul de 20 de zile de la comunicarea soluţiei de netrimitere în judecată dispusă

de procuror, în care petentul poate formula în temeiul art. 278 alin.3 C.p.p., plângere la
prim-procuror sau la procurorul ierarhic superior împotriva acestei soluţii este: a) un
termen de decădere; b) un termen judiciar, c) un termen care se calculează pe zile libere

2. Într-o cauză pentru care urmărirea penală se efectuează în mod obligatoriu de către
procuror, organele poliţiei judiciare pot efectua acte de cercetare: a) dacă au fost delegate
prin ordonanţă de către procuror; b) numai după ce înştiinţează în prealabil procurorul;
c) care nu suferă amânare.

3. Reconstituirea reprezintă: a) o probă; b) un mijloc de probă; c) un procedeu

probatoriu

4. În procesul penal, instanţa de judecată poate administra pentru soluţionarea acţiunii

civile: a) numai mijloacele de probă prevăzute de legea procesual penală; b) numai
mijloacele de probă prevăzute de legea procesual civilă; c) atât mijloacele de probă
prevăzute de legea procesual civilă, cât şi cele prevăzute de legea procesual penală.

5. Cauţiunea garantează: a) plata amenzii, în cazul pronunţării unei hotărâri de

condamnare; b) plata despăgubirilor acordate părţii civile, în cazul admiterii acţiunii
civile; c) respectarea de către inculpat a obligaţiilor prevăzute de lege sau impuse de
instanţă pe durata liberării provizorii

6. Împotriva ordonanţei procurorului prin care se dispune luarea măsurii obligării de a nu

părăsi localitatea, inculpatul poate face plângere: a) la prim procurorul parchetului, în
termen de trei zile de la luarea măsurii; b) la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să
judece cauza în primă instanţă, în termen de trei zile de la luarea măsurii; c) la instanţa
superioară aceleia căreia i-ar reveni competenţa de a judeca cauza în primă instanţă, în
termen de cinci zile de la luarea măsurii.

7. Amânarea executării pedepsei, atunci când, din cauza unor împrejurări speciale
executarea imediată a acesteia ar avea consecinţe grave pentru condamnat, se dispune: a)
pe o durată nedeterminată; b) pe o durată de cel mult un an; c) pe o durată de cel mult trei
luni şi numai o singură dată.

8. În cursul urmăririi penale, arestarea inculpatului minor in vârsta de 15 ani nu poate

depăşi: a) un termen rezonabil şi nu mai mult de 180 de zile, pentru săvârşirea unei
infracţiuni de omor deosebit de grav, pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe
viaţă alternativ cu pedeapsa închisorii de la 15 la 25 de ani, fiecare prelungire neputând
depăşi 15 zile; b) un termen rezonabil şi nu mai mult de 60 de zile, pentru săvârşirea unei
infracţiuni de tâlhărie, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii între 3 si 18 ani,
fiecare prelungire neputând depăşi 15 zile; c) maximul pedepsei prevăzute de lege pentru
fapta săvârşită.

9. În cursul judecăţii asistenţa juridică este obligatorie, dacă legea prevede pentru
infracţiunea săvârşită: a) pedeapsa detenţiunii pe viaţă; b) pedeapsa închisorii de cinci ani
sau mai mare; c) pedeapsa închisorii de cel mult un an.

10. Este indivizibiliatete: a) când la săvârşirea unei infracţiuni au participat mai multe
persoane; b) când două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite în timp ori în loc diferit,
după o prealabilă înţelegere între infractori; c) când între două sau mai multe infracţiuni
există legătură şi reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiţiei; d) când
două sau mai multe infracţiuni sunt săvârşite prin acte diferite, de una sau mai multe
persoane împreună, în acelaşi timp şi în acelaşi loc

11. Partea vătămată îşi retrage plângerea prealabilă, menţinându-şi pretenţiile civile.
Instanţa de judecată: a) va dispune încetarea procesului penal, în baza retragerii plângerii
prealabile; b) nu va ţine cont de retragerea plângerii prealabile, aceasta, pentru a putea fi
luată în consideraţie, trebuind a fi totală şi necondiţionată; c) instanţa va pronunţa o
hotărâre prin care va soluţiona numai latura civilă a cauzei; d)îşi va declina competenţa
în favoare instanţei civile

12. Citaţia, modalitate de chemare a unei persoane în faţa organelor judiciare penale: a)
se înmânează numai prin intermediul serviciului poştal; b) este prevăzută sub sancţiunea
nulităţii absolute; c) este individuală; d) este de competenţa exclusivă a instanţelor de
judecată
Grila 3

1. Dacă instanţa dispune încetarea procesului penal ca urmare a lipsei plângerii

prealabile: a) nu soluţionează latura civilă; b) constată stinsă acţiunea civilă; c)
soluţionează acţiunea civilă, potrivit legii civile

2. Procesul-verbal prin care se constată efectuarea unor acte premergătoare: a) constituie

întotdeauna un mijloc de probă dacă este întocmit de către procuror; b) întocmit de un
lucrător operativ anume desemnat din cadrul Serviciului Român de Informaţii poate
constitui mijloc de probă; c) poate fi întocmit de organele inspecţiilor de stat, pentru
infracţiuni care constituie încălcări ale dispoziţiilor şi obligaţiilor a căror respectare o
controlează potrivit legii

3. Într-o cauză privind săvârşirea infracţiunii de şantaj pot fi folosite înregistrări ale
convorbirilor telefonice dintre un inculpat şi un martor: a) dacă au fost realizate de către
partea vătămată; b) dacă au fost realizate de către martor; c) dacă au fost realizate de
către inculpat

4. Asistenţa juridică în cursul judecăţii este obligatorie pentru: a) inculpatul aflat în stare
de arest preventiv şi partea vătămată minoră; b) inculpatul minor şi partea vătămată
aflată în stare de arest în altă cauză; c) inculpatul minor la data comiterii infracţiunii,
care a împlinit 18 ani în cursul judecării cauzei.

5. Revizuirea poate fi cerută când: a) s-au descoperit fapte şi împrejurări ce nu au fost

cunoscute de instanţă la soluţionarea cauzei; b) procedura de citare a părţii la termenul la
care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; c)
împotriva aceleiaşi persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.

6. Persoana vătămată, având capacitate de exerciţiu deplină, se poate constitui parte

civilă contra inculpatului care nu este de acord cu acoperirea prejudiciului: a) în cursul
urmăririi penale; b) în faţa instanţei de judecată, până la citirea actului de sesizare; c) în
faţa instanţei de judecată, până la pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti definitive.

7. În caz de încetare a procesului penal în faţa instanţei de judecată, prin retragerea

plângerii prealabile de către partea vătămată, cheltuielile de judecată sunt suportate de: a)
partea vătămată; b) inculpat; c) inculpat si partea vătămată.

8. Instanţa se desesizează si restituie cauza procurorului: a) când se constată, înainte de

terminarea cercetării judecătoreşti, ca în cauza supusă judecăţii s-a efectuat cercetare
penală de un alt organ decât cel competent; b) când se constată, după începerea
dezbaterilor, că în cauza supusă judecăţii s-a efectuat cercetarea penală de un alt organ
decât cel competent; c) când instanţa, în urma cercetării judecătoreşti, schimbă încadrarea
juridică a faptei într-o altă infracţiune pentru care cercetarea penală ar fi revenit altui
organ de cercetare.

9. Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate
în baza dispoziţiilor date de acesta se rezolvă de: a) procurorul care a luat măsura; b)
prim procurorul parchetului; c) procurorul ierarhic superior, dacă măsurile şi actele sunt
ale prim procurorului sau au fost efectuate în baza dispoziţiilor date de acesta.

10. Nu pot fi martori asistenţi: a) minorii; b) cei care au cunoştinţă despre faptă, c)
vecinii persoanei al cărei domiciliu se percheziţionează, d) persoanele interesate în cauză

11. Instanţa competentă să acorde liberarea condiţionată este: a) instanţa de executare;

b) instanţa în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere; c) instanţa care a judecat
cauza în recurs; d) tribunalul militar în a cărui circumscripţie se află închisoarea militară

12. Sancţiunea nerespectării dispoziţiilor relative la competenţa după teritoriu şi

momentul până la care poate fi ridicată această excepţie: a) nulitate relativă, care poate fi
invocată până la momentul rămânerii definitive a hotărârii; b) nulitate absolută, care
poate fi invocată până la momentul citirii actului de sesizare a primei instanţe; c) nulitate
relativă, care poate fi invocată până la citirea actului de sesizare a primei instanţe; d)
nultitate absolută, care poate fi invocată până la momentul cercetării judecătoreşti.

Răspunsuri:
G.1 G.2 G.3
1. b 1. ac 1. a
2. c 2. ac 2. b
3. b 3. c 3. bc
4. c 4. a 4. c
5. ab 5. c 5. a
6. ac 6. b 6. ab
7. ab 7. c 7. a
8. bc 8. ab 8. a
9. c 9. ab 9. bc
10. b 10. d 10. d
11. d 11. b 11. d
12. a 12. c 12. c