ALIMENTATIA SI BOLILE

CARDIO-VASCULARE
Specialistii in nutritie si cardiologii au convenit ca o dieta sanatoasa si echilibrata in
nutrienti esentiali organismului poate influenta in mod benefic bolile de inima (poate avea rol
atat in prevenirea cat si in ameliorarea lor).
Regimul alimentar corect, combinat cu un stil de viata sanatos (in care exercitiile fizice
sunt foarte importante) poate reduce semnificativ riscul de aparitie a bolilor cardiace,
coronariene, a infarctului miocardic si accidentelor vasculare cerebrale.
Prin scaderea nivelului de colesterol se scad si sansele de a dezvolta sindroame
metabolice, hipertensiune arteriala, diabet zaharat, obezitate sau sindroame dislipidemice
severe. De asemenea, o dieta corespunzatoare confera organismului protectie impotriva
osteoporozei si chiar impotriva unor forme de cancer (de exemplu, cancerul de colon).
Problemele de natura cardio-vasculara sunt cauzate de o crestere a aglomerarilor de
grasime si colesterol in vasele de sange. Pe masura ce imbatranim si vasele de sange devin mai
rigide si uzate si sarcina colesterolului este astfel mult mai usoara in a se depune pe peretii
arterelor. Vasele de sange se ingusteaza cu timpul micsorand capacitatea inimii de a pompa
suficient sange in intregul corp. Infarctul sau accidentele cerebrale pot aparea in aceste conditii
in orice moment daca apare un blocaj serios cauzat de aglomerarile de grasime si colesterol.
In ce priveste colesterolul trebuie retinut ca acesta nu este nociv in complexitatea sa
insa prin alimentatie neadecvata colesterolul poate favoriza un blocaj al vaselor de sange.
Factorii suplimentari care conduc la un asemenea final nedorit sunt deja foarte cunoscuti. E
vorba de fumatul in exces, obezitate, inactivitate, diabet, consumul in exces de sare, zahar si
alcool. Prin reducerea sau eliminarea acestor factori de risc si schimbari semnificative in dieta
zilnica s-a demonstrat clar ca se poate reduce simtitor riscul bolilor de natura cardio-vasculara.
 In ce priveste alimentatia recomandata tuturor categoriilor de persoane, dar adresata in
mod special celor cu risc crescut de accidente cardio-vasculare se cere reducerea la minim a
consumului de grasimi alimentare, cresterea meselor pe baza de fructe, legume si cereale
integrale, reducerea consumului de alcool si cafea precum si o atentie marita la consumul zilnic
de sare si zahar care poate conduce la cresteri insemnate ale tensiunii arteriale. Foarte
important este eliminarea tuturor alimentelor bogate in grasimi saturate, iar cantitatea de
grasimi nesaturate nu trebuie sa depaseasca 70 grame pe zi.
Produse alimentare diferite de carne, oua si unt, dar la fel de bogate in acizi grasi pot si
acestea produce aglomerari de grasime pe vasele de sange si este necesar sa fie tinut sub
control si consumul de astfel de alimente. Biscuitii, prajiturile si alte produse de patiserie,
pastele fainoase, si chiar margarina sunt periculoase din acest punct de vedere daca nu limitam
consumul lor la un necesar zilnic, dar nu mai mult. Acest lucru poate fi usor cuantificat gratie
etichetelor alimentare moderne care specifica cu precizie atat metodele de fabricare cat si
cantitatile exacte ale fiecarui ingredient. Unii producatori chiar sunt interesati in a oferi produse
cu continut redus de grasimi si de la acestia pot fi achizitionate in principal produsele cautate.
Daca va place carnea incercati sa eliminati toate grasimile inainte de a o gati si nu
folositi uleiuri de floarea-soarelui si nici macar de masline ci preferati gratarul sau carnea fiarta.
De evitat de fapt este cam orice tip de mancare prajita si e bine sa apelati la tigaia cu ulei
alimentar cat mai rar. Pestele in ulei, la conserve, are proprietatea de a reduce nivelul de
trigliceride din sange si este recomandat celor cu risc cardio-vascular. Incercati deci sa serviti
astfel de mese saptamanal, dar nu abuzati ci limitati-va la doar 2 mese pe sapatamana. Puteti
alterna pestele proaspat cu pestele conservat (sardine, macrou, somon, etc.).
 Pe langa fructe si zarzavaturi proaspete, cunoscute pentru efectul benefic asupra
sanatatii, mai puteti introduce in dieta zilnica si produse bogate in esteri de stanol vegetal sau
fitosteroli cu rol in dizolvarea colesterolului si care pot fi intalniti in iaurturi si produsele din soia
(lapte de soia, iaurt si substitut de carne). Vitaminele C, E si betacarotenii din legume si fructe
au si un rol antioxidant si se recomanda cam 5 mese vegetale pe zi fie pentru a preveni fie
pentru a reduce riscul accidentelor cardio-vasculare. Cerealele integrale si produsele bogate in
fibre precum cartofii, orezul, ovazul si mazarea trebuie sa constituie macar o treime din dieta
zilnica a oricarei persoane.
Alcoolul are si o functie benefica, daca este consumat in cantitati mici, ajutand la
reducerea aglomerarilor de grasime din vasele de sange, dar poate de asemenea mari riscul
accidentelor cardio-vasculare daca se consuma in cantitati mari fie saptamanal fie la ocazii.
Consumati deci si putin alcool, dar cu masura si fara a face excese la sfarsit de saptamana sau la
aniversari. Nu uitati nici de reducerea sau eliminarea cafelei si a bauturilor cu continut mare de
cafeina si evitati total alimentele cu continut mare de sare si zahar.
Și băuturile bogate în fibre, precum berea, atunci când este consumată moderat, ar
putea avea un efect protector la nivel cardiovascular, mai ales dacă sunt integrate într-un stil de
viață sănătos. Berea conține polifenoli cu proprietăți antioxidante și ajută la stimularea
circulației sângelui. În plus, datorită ingredientelor sale naturale, este o foarte bună sursă de
magneziu și potasiu, iar prin conținutul de antioxidanți și fibre solubile poate contribui la
creșterea nivelului de colesterol bun (HDL). Studii internaționale arată că un consum de
aproximativ 660 ml de bere pe zi este asociat cu un risc de incidență a bolii cardiovasculare cu
25% mai scăzut comparativ cu abstinenții. Studiile în rândul populației pe subiecți cu
hipertensiune au arătat că un consum de alcool de până la 660 ml de bere pe zi poate scădea
riscul relativ de BCV cu până la 40%.