Ghid Practic Privind Microintreprinderile 2016

Ghid practic privind
microîntreprinderile 2016
- actualizat cu Legea 227/2015 privind Noul Cod fiscal –
- actualizat cu HG 1/2016 – Normele de aplicare -
S&R Accounting Leader SRL este o firmă de contabilitate din București, având asociați
pe Lect. Univ. Dr. Rapcencu Cristian și Laurentiu Stanciu, ACCA. Oferim servicii de:
- Contabilitate;
- Consultanță fiscală-contabilă;
- Audit financiar;
- Audit fonduri europene;
- Certificarea declaratiilor fiscale;
- Retratarea situațiilor financiare la IFRS etc.
Când aveți nevoie de soluții pentru orice problemă în aceste domenii, (fie că este vorba de
o întrebare punctuală, de reflectarea unor înregistrări contabile, de un tratament fiscal ori
monografie contabilă pe o speță anume) vă putem oferi sprijin, contactându-ne la
office@accounting-leader.ro, sau direct de pe site-ul nostru www.accounting-leader.ro.
Va puteti abona la Newsletter-ele noastre astfel:

- pe o perioada de 3 luni – cost 150 lei plus TVA (pe toata perioada)
- pe o perioada de 1 an – cost 480 lei plus TVA (pe toata perioada)
Mai multe detalii regasiti la acest link:

http://www.accounting-leader.ro/noutatile-noastre/abonament-cu-plata-
newsletter_86_8.html
1
Cuprins:
1. Notiuni introductive............................................................................................................................. 003

2. Definitia microîntreprinderii............................................................................................................ 004
3. Trecerea de la plafonul de 65.000 euro la plafonul de 100.000 euro............................. 005
4. Cursul de schimb utilizat la calculul plafonului de 100.000 de euro............................... 006
5. Societățile care devin platitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor.......... 007
6. Societăți cu venituri SUB 100.000 euro care NU devin plătitoare de impozit pe
venitul microîntreprinderilor........................................................................................................... 008
7. Sistemul de impunere aplicat la înfiinţarea unei societăţi comerciale........................... 009
8. Anul fiscal al unei microintreprinderi........................................................................................... 012
9. Cota de impozitare................................................................................................................................ 012
10. Baza de impozitare: componenta si exemple............................................................................ 018
11. Depasirea plafonului de 100.000 euro în cursul anului........................................................ 029
12. Depasirea plafonului de 20% aferent veniturilor din consultanţă şi management
in cursul anului....................................................................................................................................... 033
13. Infiintarea sau incetarea activitatii unei microîntreprinderi în cursul anului............ 036
14. Declararea mentiunilor....................................................................................................................... 036
15. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in 2016?........... 037
16. Reguli privind regimul microîntreprinderilor în anul 2013............................................... 040
16.1. Societati deja existente la 31.12.2012............................................................................... 040
16.2. Societati nou infiintate după 1 februarie 2013.............................................................. 042
1.3. Obtinerea de venituri din consultanță și management in 2013............................. 042
16.4. Regimul unei societăţi înfiinţate în ianuarie 2013....................................................... 043
16.5. Regimul pierderii fiscale din anul 2012 şi ianuarie 2013......................................... 043
17. Regimul cheltuielilor de protocol si sponsorizare................................................................... 045
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………… 049
2
1. Notiuni introductive
Avem plăcerea de a vă oferi un ghid practic cu privire la aspectele contabile și

fiscale specifice microîntreprinderilor, ținând cont de cadrul legal aplicabil și de
modificările legislative apărute in ultimii ani. În conţinutul Ghidului veţi regăsi exemple
pentru o serie de situații cu care vă puteți întâlni în practică, astfel încât suntem
convinși că îl veți considera util în activitatea desfășurată de către fiecare dintre
dumneavoastră.
Precizam inca de la inceput faptul ca acest material este actualizat cu Legea

227/2015 privind Codul fiscal (Noul Cod fiscal), care a intrat in vigoare la 1 ianuarie
2016 si cu HG 1/2016 – Normele de aplicare, publicata in MOf nr 22 din 13 ianuarie
2016.
Spețele cu care vă puteți confrunta în practică sunt dintre cele mai diverse și
avem siguranța că parcurgând acest material veți înțelege mai bine tratamentul
specific microîntreprinderilor și astfel veți putea reflecta situatiile respective în mod
corect în evidența contabilă.
Până la 1 februarie 2013, regimul de microîntreprindere a fost opțional. Astfel,

contribuabilii puteau alege între un impozit de 16% aplicat profitului sau un impozit de
3% aplicat veniturilor realizate, bineînțeles dacă respectau condițiile pentru a fi
microîntreprindere. Puteam considera acea măsura ca fiind o facilitate fiscală, un
instrument al optimizării fiscale a unei afaceri.
Este normal ca atunci când avem de ales dintre mai multe opțiuni, de fiecare dată
să ne decidem asupra acelor prevederi care ne sunt favorabile. De exemplu, o societate
a cărei activitate constă în prestări de servicii poate avea o marjă de profit foarte mare
și atunci o avantajează un impozit de 3%, 2% sau 1% aplicat asupra veniturilor. Pe de
altă parte, o entitate care are comerț cu amănuntul și practică o cotă redusă de adaos
comercial din cauza concurenței acerbe de pe piață preferă un impozit de 16% asupra
profitului.
Însă, odată cu OG nr. 8/2013, publicată în MOf nr. 54 din 23 ianuarie 2013,
regimul de microîntreprindere a devenit obligatoriu pentru societățile care îndeplinesc
condițiile stabilite în actul normativ. De asemenea, în MOf nr. 310 din 29 mai 2013, a
fost publicată Legea nr. 168 privind aprobarea OG nr. 8/2013 pentru modificarea şi
completarea Codului fiscal, fiind aduse o serie de completări care vor fi prezentate în
conținutul Ghidului.
Acest ghid contine si prevederile introduse prin OUG nr. 102/2013 pentru
modificarea si completarea Codului Fiscal, publicată în MOf nr. 703 din 15.11.2013.
Prevederile acestei ordonanţe au intrat în vigoare de la data de 1 ianuarie 2014. De
asemenea, am ţinut cont şi de precizările suplimentare introduse prin HG 77/2014 de
modificare şi completare a Normelor Codului fiscal, publicată în MOf nr 108 din 12
Februarie 2014.
3
2. Definitia microîntreprinderii
O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte

cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:
 realizează venituri, altele decât cele obţinute din:
- activităţi în domeniul bancar;
- activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în
aceste domenii;
- activităţi în domeniile jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor
petroliere și gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie 2016);
 realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în
proporție de peste 80% din veniturile totale (începând cu 1 ianuarie 2014);
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 100.000
euro (începând cu 1 ianuarie 2016, conform OUG 50/2015);
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
autorităţile locale;
 nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă prin Legea 168/2013).
Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, in categoria entitatilor care NU pot fi

microintreprinderi intra si cele din domeniul exploatarii zacamintelor petroliere si
gazelor naturale. O astfel de societate efectueaza investitii pe o perioada lunga de timp
(luni, ani de zile) pana in momentul in care ajunge sa genereze venituri.
Legea 571/2003 obliga firmele care au venituri pana in plafonul de 65.000 de
euro sa fie microintreprinderi si astfel toate cheltuielile suportate cu investitiile
efectuate, cu amortizarea echipamentelor nu ar fi putut fi deduse ulterior, deoarece atat
timp cat esti microintreprindere NU exista notiunea de „pierdere fiscala”.
Noul Cod fiscal corecteaza aceasta nedreptate, prin faptul ca entitatile din acest
domeniu trebuie sa fie platitoare de impozit pe profit. Astfel, chiar daca obtin venituri
dupa cativa ani de investitii, acestea isi pot recupera pierderea fiscala, atat timp cat se
incadreaza in perioada de 7 ani.
Nu uitati si faptul ca, incepand cu 1 februarie 2013, condiţia cu numărul de

salariaţi (între 1 şi 9 salariaţi) a fost abrogată, iar plafonul veniturilor a fost micşorat de
la 100.000 de euro la 65.000 de euro. Incepand cu 1 ianuarie 2016, plafonul redevine
100.000 de euro.
Atenţie! Începând cu 1 ianuarie 2014, o societate încadrată ca
microîntreprindere poate desfăşura activităţi de consultanţă şi management, însă
ponderea veniturilor din aceste activităţi NU trebuie să depăşească 20% din totalul
veniturilor realizate.
Anterior anului 2014, o microîntreprindere NU avea voie să desfăşoare activităţi
de consultanţă şi management. Chiar dacă ar fi prestat astfel de servicii la nivelul sumei
de 10 lei, societatea respectivă ar fi fost obligată să îşi modifice regimul de impozitare şi
să treaca la impozit pe profit.
4
3. Trecerea de la plafonul de 65.000 euro la plafonul de 100.000 euro
Pana la intrarea in vigoare a noului Cod fiscal, trebuia sa ne raportam la

plafonul de 65.000 euro, atunci cand stabileam daca o entitate este platitoare de impozit
pe profit sau pe venit.
Incepand cu 1 ianuarie 2016, in definitia microintreprinderii, plafonul a fost
majorat la 100.000 euro, iar pentru a fi microinteprindere trebuie ca toate acele conditii
din definitie sa fie indeplinite la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent.
HG 1/2016 - Normele de aplicare prevad faptul ca pentru încadrarea în sistemul
de impunere pe veniturile microîntreprinderilor în anul 2016, încadrarea în nivelul
veniturilor realizate de 100.000 euro, se verifică pe baza veniturilor care constituie baza
impozabilă realizate la data de 31 decembrie 2015.
Concluzie:
Daca la 31 decembrie 2015, totalul veniturilor care se impoziteaza la o
microintreprindere este inferior plafonului de 100.000 euro, in anul 2016 trebuie sa fiti
microintreprindere. Astfel:
- daca la sfarsitul anului 2015 erati deja microintreprindere, atunci ramaneti
platitor de impozit pe venit si nu depuneti Declaratia 010 la organul fiscal;
- daca la sfarsitul anului 2015 erati platitor de impozit pe profit, atunci trebuie sa
depuneti Declaratia 010 la organul fiscal pana la 31 martie 2016, iar de la 1
ianuarie 2016 veti fi microintreprindere.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere, iar in perioada ianuarie - noiembrie
2015 a obtinut venituri din vanzarea marfurilor de 50.000 euro si venituri din vanzarea
unei cladiri 20.000 de euro. Astfel, plafonul de 65.000 de euro a fost depasit.
Conform legislatiei aplicabile in anul 2015 (Legea 571/20203), avand in vedere
ca entitatea a depasit plafonul in noiembrie 2015, incepand cu 1 octombrie 2015
(inceputul trimestrului in care s-a depasit plafonul) societatea va trece de la impozit pe
venit la impozit pe profit si va depune Declaratia 010 pana la 30 decembrie 2015.
Legea 571/2003 privind Codul fiscal preciza faptul ca, in cazul depasirii
plafonului in cursul anului, calculul impozitului pe profit se face de la 1 ianuarie 2015,
iar din acest impozit calculat se scade impozitul pe venit declarat la martie, iunie si
septembrie 2015. Pana la 25 martie 2016, societatea va depune Declaratia 101 aferenta
anului 2015 si va declara impozitul pe profit rezultat.
Presupunem ca in luna decembrie societatea a mai obtinut venituri din vanzarea
marfurilor de 10.000 euro. Astfel, veniturile realizate pe intreg anul 2015 sunt de
80.000 euro, adica sub noul plafon de 100.000 euro.
Conform definitiei microinterprinderii din Noul Cod fiscal, modificat cu OUG
50/2015, o societate este microintreprindere daca la 31 decembrie a anului precedent
veniturile nu depasesc plafonul de 100.000 euro (lasam deoparte celelalte conditii din
definitie).
Astfel, pana la 31 martie 2016 (termen introdus de Legea 227/2015, fata de 31
ianuarie cum se proceda in trecut), entitatea va trebui sa depuna Declaratia 010 si sa
revina de la impozit pe profit la impozit pe venit incepand cu 1 ianuarie 2016.
5
4. Cursul de schimb utilizat la calculul plafonului de 100.000 de euro
Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în lei este cel de la

închiderea exerciţiului financiar precedent.
Pentru anul 2016, cursul in functie de care se stabileste pragul de
100.000 euro 4,5245 lei/euro, plafonul fiind de 452.450 lei.
Pentru anul 2015, cursul in functie de care a fost stabilit plafonul a fost de
4,4821 lei/euro, plafonul fiind de 291.336 lei.
Pentru stabilirea plafonului trebuie să luaţi în calcul aceleaşi venituri care
constituie baza impozabilă. Nu trebuie să confundăm acest plafon cu cifra de afaceri a
unei societăţi.
ATENȚIE! Deși în Codul fiscal mai este menționat un plafon de 65.000 euro
aferent regimului special de scutire pentru întreprinderile mici din punct de vedere al
TVA, precum si un plafon de 100.000 de euro aferent perioadei fiscale pe care o
societate ar trebui sa o aiba (luna sau trimestrul), NU trebuie să le confundăm.
Așa cum am precizat mai sus, plafonul de la microîntreprideri se stabilește în
funcție de cursul de schimb de la sfârșitul anului precedent. Plafonul de scutire de la
TVA de 65.000 de euro se calculează în funcție de cursul de la schimb valabil la data
aderării, reieșind astfel un plafon fix de 220.000 lei, indiferent că ne raportăm la anul
2015 sau 2016. Plafonul de 100.000 de euro care stabileste perioada fiscala la TVA se
stabileste in functie de cursul de schimb BNR VALABIL in ultima zi a anului (comunicat
in 30 decembrie).
Plafonul de la microîntreprinderi este constituit din veniturile care intră în
baza de impozitare a microîntreprinderilor, pe când plafoanele de la TVA sunt
alcătuite din valoarea totală a livrărilor de bunuri şi a prestărilor de servicii efectuate de
o persoană impozabilă în cursul anului, taxabile sau care ar fi taxabile dacă nu ar fi
desfăşurate de o mică întreprindere, a operaţiunilor rezultate din activităţi economice
pentru care locul livrării/prestării se consideră ca fiind în străinătate etc. (componența
exactă o regăsiți în Codul fiscal).
De exemplu, dacă o societate emite o factură de avans, aceasta se regăsește în

plafoanele de la TVA (65.000 de euro si 100.000 de euro), însă nu se impozitează
deoarece nu reprezintă venit în contabilitate.
Deși Declarația de mențiuni 010 utilizează termenul de „cifră de afaceri”, trebuie
să ţinem cont că acesta prezintă mai multe semnificaţii din punct de vedere fiscal. Astfel,
enumerăm doar câteva dintre acestea:
- cifra de afaceri din contabilitate (grupa 70, plus subvenţiile aferente cifrei de
afaceri, contul 7411);
- cifra de afaceri pentru plafonul de scutire de la TVA;
- cifra de afaceri pentru depăşirea plafonului de 100.000 euro care stabileşte
perioada fiscală pentru TVA (luna sau trimestrul);
- cifra de afaceri pentru sistemul „TVA la încasare”.
6
5. Societățile care devin platitoare de impozit pe venitul
microîntreprinderilor
Societăţile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului pe

venit începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc următoarele condiţii la data de
31 decembrie a anului precedent:
 realizează venituri, altele decât cele obţinute din:
aceste domenii;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor
petroliere și gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie 2016).
 realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în
proporție de peste 80% din veniturile totale (începând cu 1 ianuarie 2014);
 a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei al sumei de 100.000
euro (începând cu 1 ianuarie 2016);
 capitalul social al acesteia este deţinut de persoane, altele decât statul şi
autorităţile locale;
 nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau la
instanţele judecătoreşti (condiţie introdusă prin Legea 168/2013).
Până la modificările aduse prin OG 8/2013, dacă o microîntreprindere încălca

una din condiţiile prevăzute în definiţie, aceasta trecea la impozit pe profit şi NU mai
avea dreptul să revină la regimul de microîntreprindere niciodată. Însă, din 1 februarie
2013, de când acest sistem este obligatoriu pentru cei care îndeplinesc criteriile, trebuie
să analizaţi la sfârşitul fiecărui an dacă vă încadraţi în condiţiile de mai sus.
Exemplu:
Dacă o microîntreprindere a depăşit în anul 2014 plafonul de 65.000 de euro,
aceasta va trece la impozit pe profit din trimestrul respectiv. Apoi, inclusiv în anul
2015 va rămâne la impozit pe profit, deoarece la 31 decembrie 2014 nu îndeplineşte
criteriile pentru a fi microintreprindere.
Însă, dacă la 31 decembrie 2015, societatea îndeplineşte toate condiţiile din
definiţia microîntreprinderilor, atunci, începând cu 1 ianuarie 2016, va aplica din nou
acest regim de impozitare, chiar dacă în 2014 depăşise plafonul de 65.000 euro.
In fiecare an trebuie verificate conditiile pentru ca oricand este posibila
trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit sau invers.
7
6. Societăți cu venituri SUB 100.000 euro care NU devin plătitoare de
impozit pe venitul microîntreprinderilor
Nu pot aplica acest sistem de impunere:

a) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor de
organizare şi funcţionare din domeniul bancar, cum sunt:
- instituţiile de credit, respectiv băncile;
- organizaţiile cooperatiste de credit;
- băncile de economisire şi creditare în domeniul locativ;
- băncile de credit ipotecar etc.;
b) persoanele juridice care se organizează şi funcţionează potrivit legilor de
organizare şi funcţionare din domeniul asigurărilor, respectiv din domeniul
pieţei de capital, cum sunt:
- societăţi de asigurare, societăţi de reasigurare, societăţi de asigurare-
reasigurare;
- burse de valori sau de mărfuri, societăţi de servicii de investiţii financiare,
societăţi de registru, societăţi de depozitare.
c) persoanele juridice române care desfășoară activități în domeniile jocurilor de
noroc;
d) persoanele juridice române care desfășoară activităţi de explorare, dezvoltare,
exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie
2016);
ATENŢIE! Începând cu 1 ianuarie 2014, cuantumul veniturilor din consultanţă şi

management trebuie să fie de maximum 20% din totalul veniturilor impozabile la o
microintreprindere. Astfel, spre deosebire de perioadele precedente, o
microîntreprindere poate obţine şi astfel de venituri, însă trebuie să nu depăşească
plafonul de 20%.
În practică, pot să apară probleme în calificarea veniturilor ca venituri din servicii
de consultanţă şi/sau de management. Trebuie să aveţi în vedere clasificarea
activităţilor din economia naţională, respectiv care sunt codurile CAEN pentru
activităţile de management şi care sunt codurile CAEN aplicabile pentru serviciile de
consultanţă. În legislaţia care reglementează clasificarea acestor activităţi, fiecare cod
CAEN conţine detalii despre activităţile care sunt incluse.
Astfel, vă puteţi folosi de aceste argumente dacă trebuie să demonstraţi organului
fiscal că un serviciu prestat este de consultanţă/management sau nu. De asemenea, se
ţine cont şi de prevederile contractuale şi anexele la facturi (situaţii de lucrări, devize de
lucrări, rapoarte de activitate, minute etc.), din care se poate deduce natura serviciilor
prestate beneficiarilor.
Consultanta nu este doar cea de natura financiar-fiscala. Se poate acorda in orice
domeniu: inginerie, veterinar etc.
Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din

consultanta/management, organul fiscal nu analizeaza doar CAEN-ul societatii, ci face o
analiza a contractelor încheiate şi a altor documente care justifică natura veniturilor.
8
7. Sistemul de impunere aplicat la înfiinţarea unei societăţi comerciale
OG 8/2013, publicată în M.Of nr. 54 din 23 ianuarie 2013, stabilea că firmele

înfiinţate începând cu 1 februarie 2013 sunt obligate să plătească impozit pe veniturile
microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, atunci când capitalul lor social este
deţinut de persoane, altele decât statul şi autorităţile locale. Acestea înscriu menţiunea
în cererea de înregistrare la Registrul comerţului.
Legea 227/2015 privind Noul Cod fiscal prevede, asa cum fusese introdus inca
prin Legea 168/2013, că o persoană juridică română nou-înfiinţată poate opta pentru a
plăti impozit pe profit, începând cu data înregistrării în registrul comerţului, dacă
intenţionează să desfăşoare:
aceste domenii;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și
gazelor naturale (începând cu 1 ianuarie 2016).
Exprimarea din cadrul legal nu este una chiar fericită, având în vedere că
„intenţia” poate fi greu demonstrată la un moment dat. Dacă o societate doreşte să fie
încadrată la impozit pe profit, aceasta declară la înfiinţare că „intenţionează” să
desfăşoare activităţi în domeniile jocurilor de noroc, chiar dacă efectiv nu doreşte să
realizeze astfel de activităţi, iar ulterior să motiveze organului fiscal prin faptul că
„intenţia” a existat la momentul respectiv.
De asemenea, persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării

în registrul comerţului, au un capital social reprezentând cel puţin echivalentul în lei al
sumei de 25.000 euro pot opta să fie plătitoare de impozit pe profit. Cursul de schimb
utilizat pentru determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro este
cursul de schimb comunicat de BNR valabil la data înregistrării persoanei juridice.
În cazul în care această condiţie nu este respectată, persoanele juridice devin
microîntreprinderi, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este
redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data
înregistrării.
Societăţile nou-înfiinţate care vor să desfăşoare activităţi de consultanţă şi

management pot opta pentru a fi microîntreprindere, urmând să îndeplinească pe
parcursul anului condiţia referitoare la încadrarea în plafonul de 20% din total venituri.
Exemplu:
O persoana juridica romana s-a infiintat în data de 12.01.2015 si a declarat ca
obiect principal de activitate: cod CAEN 4632 - Comert cu ridicata al carnii si
produselor din carne. La sfarsitul trimestrului I, aceasta a realizat urmatoarele
venituri si cheltuieli:
9
- Venituri din vanzare marfuri – 12.000 lei;
- Venituri din consultanta – 8.000 lei;
- Cheltuielie cu marfurile – 10.000 lei;
- Cheltuieli cu alte servicii executate de terti – 2.000 lei;
Având în vedere că la data înfiinţării societatea nu se încadra în excepţiile

prevăzute mai sus, aceasta va fi microîntreprindere.
La sfarsitul primului trimestru, se verifica ponderea veniturilor realizate din
consultanta în totalul veniturilor:
8.000
Pondere (%) =  100 = 40%;
12.000  8.000
Deoarece ponderea este mai mare de 20%, societatea este obligata sa-si
modifice sistemul de impunere de la impozit pe venitul microintreprinderilor la
impozit pe profit. In acest sens, va depune Declaratia 010 până la data de 30 ale
lunii următoare celei în care nu mai este îndeplinită condiţia respectivă, modificarea
în vectorul fiscal făcându-se cu 1 ianuarie 2015 (inceputul trimestrului in care
ponderea este depasita).
Astfel, impozitul pe profit datorat în primul trimestru din 2015 va fi de 1.280
lei. (16% x (20.000 lei – 12.000 lei)).
Societatea va aplica impozit pe profit pana la sfarsitul anului 2015, urmand ca
la sfarsitul anului sa verifice daca respecta conditiile pentru aplicarea impozitului
pe venitul microintreprinderilor începând cu anul 2016. Este posibil ca pe parcursul
anului 2015 societatea să nu mai desfăşoare activităţi de consultanţă şi astfel, la
sfărşitul anului, ponderea acestor venituri din totalul veniturilor să scadă sub 20%.
Exemplu:
La data de 13 ianuarie 2015 se infiinteaza o societate comerciala cu obiect de
activitate principal - Activitati de consultanta pentru afaceri si management. Aceasta
va figura de la data înfiinţării ca microîntreprindere. În primul trimestru, societatea
înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
 Venituri din consultanţă – 1.000 lei;
 Venituri din vânzare marfuri – 10.000 lei (obiect de activitate secundar);
 Venituri din dobânzi – 2.000 lei;
 Cheltuieli cu serviciile prestate de terti – 1.000 lei;
 Cheltuieli cu marfurile – 8.000 lei;
In al doilea trimestru, se cunosc urmatoarele venituri si cheltuieli, cumulat de
la inceputul anului:
 Venituri din consultanţă – 40.000 lei;
 Venituri din vanzare marfuri – 12.000 lei (obiect de activitate secundar);
 Venituri din dobânzi – 3.000 lei;
 Cheltuieli cu serviciile prestate de terti – 10.000 lei;
 Cheltuieli cu mărfurile – 10.000 lei;
 Cheltuieli cu dobânzile – 1.000 lei;
Care este impozitul datorat de societate pentru cele două trimestre?
10
In primul trimestru, societatea îndeplineşte toate condiţiile pentru a fi
încadrată ca microîntreprindere, deoarece veniturile din consultanţă nu depăşesc
20% din totalul veniturilor.
Impozit pe venit = (1.000 lei + 10.000 lei + 2.000 lei) x 3 % = 390 lei;
La sfarsitul celui de-al doilea trimestru (ianuarie – iunie 2015), ponderea

veniturilor din consultanţă este de 72% din totalul veniturilor (40.000 lei/(40.000
lei + 12.000 lei + 3.000 lei)). Astfel, societatea va trece de la regimul de impozit pe
venit la impozit pe profit, începând cu cel de-al doilea trimestru.
Dacă presupunem că în luna iunie 2015 societatea a depăşit plafonul de 20%,
atunci aceasta are obligaţia ca până la 30 iulie 2015 să depună Declaraţia 010
pentru modificarea vectorului fiscal. Luarea în evidenţă la impozit pe profit,
respectiv scoaterea din evidenţă de la impozit pe venit se vor face cu data de 1
aprilie 2015.
Încadrarea în categoria veniturilor din consultanţă și management se efectuează

prin analiza contractelor încheiate și a altor documente care justifică natura veniturilor.
Verificarea depăşirii plafonului de 20% referitor la veniturile din consultanta şi
management, in cazul in care contribuabilul aplica impozitul pe venitul
microintreprinderilor, trebuie sa se realizeze la sfarsitul fiecarui trimestru si nu lunar.
Revenirea la impozitul pe venitul microintreprinderilor se poate realiza doar incepând
cu anul urmator, daca sunt indeplinite toate conditiile din definiţia acestora.
Normele Codului fiscal, modificate prin HG 77/2014, prevăd: „Condiţia privind

ponderea veniturilor (80%) care intră în vigoare la 1 ianuarie 2014, trebuie verificată
pentru anul fiscal 2014 pe baza veniturilor realizate de contribuabil în anul 2013”.
Astfel, dacă o microîntreprindere a realizat in anul 2013 venituri din consultanţă
şi management (chiar şi 5 lei), a fost obligată să treaca la impozit pe profit din trimestrul
în care a realizat astfel de activităţi. Dar dacă la 31 decembrie 2013 aceste venituri s-au
situat sub 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare, începând cu 1
ianuarie 2014 societatea trebuia sa revina la impozit pe venit, iar până la 31 ianuarie
2014 să depună Declaraţia de menţiuni 010 în acest sens.
Legea 227/2015 prevede foarte clar faptul ca microîntreprinderile care în cursul

unui trimestru încep să desfăşoare activităţi de natura celor de mai jos datorează
impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv, iar calculul şi plata impozitului pe
profit se efectuează luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu
trimestrul respectiv:
excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste
domenii;
- activităţi în domeniul jocurilor de noroc;
- activităţi de explorare, dezvoltare, exploatare a zăcămintelor petroliere și gazelor
naturale.
11
8. Anul fiscal al unei microintreprinderi
Incepand cu 1 ianuarie 2015, Legea contabilitatii nr 82/1991 permite tuturor

categoriilor de persoane juridice sa opteze pentru un exercitiu financiar diferit de anul
calendaristic (inclusiv microintreprinderile). Codul fiscal prevede ca entitatile platitoare
de impozit pe profit care au optat conform legislatiei contabile pentru un exercitiu
financiar diferit pot opta si pentru un an fiscal diferit.
Pentru a comunica optiunea de modificare a anului fiscal, entităţile trebuie să
depună la organul fiscal Formularul 014 „Notificare privind modificarea anului fiscal”
în termen de 15 zile de la data începerii anului fiscal modificat sau de la data
înregistrării acestora, după caz (NOU) (inainte de 1 ianuarie 2016, formularul
trebuia depus cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de începutul anului fiscal
modificat).
Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic

cuprinsă între 1 ianuarie şi ziua anterioară primei zi a anului fiscal modificat, acesta
reprezentând un singur an fiscal. Aceste entităţi au obligaţia să depună Declaraţia
anuală de impozit pe profit 101 şi să plătească impozitul pe profit aferent anului fiscal
respectiv, până la data de 25 a celei de-a treia luni inclusiv, de la închiderea anului
fiscal modificat.
Exemplu:
Începând cu anul 2016, entitatea Leader care activeaza in industria
hoteliera doreşte să îşi modifice anul fiscal. În acest sens, entitatea face toate
demersurile pentru ca anul fiscal să fie 1 octombrie – 30 septembrie.
Cum va proceda entitatea Leader in vederea modificarii anului fiscal?
Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15

octombrie 2016 Formularul 014. Primul an fiscal al acestei entitati va fi 1 ianuarie
2016 – 30 septembrie 2017, deoarece lunile din anul 2016, anterioare anului
fiscal ales, vor fi incluse în primul an fiscal.
Entitatea va depune Declaraţia 101 şi va achita diferenţele rezultate până la
data de 25 decembrie 2017.
De retinut faptul ca, spre deosebire de persoanele juridice platitoare de impozit

pe profit, anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic. Daca o
microîntreprindere se înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada
din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.
9. Cota de impozitare
Pana la 31 decembrie 2015

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este de 3%, fara alte
conditii sau criterii de indeplinit.
12
Dupa 1 ianuarie 2016 – Legea 227/2015 si OUG 50/2015
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal,
publicata in MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015, incepand cu 1 ianuarie 2016, cotele de
impozitare vor fi:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Aceste cote sunt valabile pentru entitatile deja infiintate. Daca, în cursul anului,
numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare de mai sus se aplică în mod
corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat modificarea. Pentru
microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariaţi şi care aplică cotele de
impozitare de 2%, respectiv 1%, al căror raport de muncă încetează, condiţia referitoare
la numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul aceluiaşi trimestru sunt
angajaţi noi salariaţi.
Pentru microîntreprinderile care nu au niciun salariat sau au unul sau 2 salariaţi,
în situaţia în care numărul acestora se modifică, în scopul menţinerii/modificării cotelor
de impozitare aferente, noii salariaţi trebuie angajaţi cu contract individual de muncă pe
durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puţin 12 luni.
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă
întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile au persoane angajate cu
contract individual de muncă cu timp parțial dacă fracțiunile de normă, însumate,
reprezintă echivalentul unei norme întregi.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere si in decembrie 2015 nu are salariati.
In luna mai 2016, entitatea angajeaza o persoana cu contract de munca cu norma
intreaga.
Ce cota de impozitare va utiliza?
Chiar daca la 31 decembrie 2015 societatea nu avea angajati, avand in vedere ca
in mai 2016 aceasta are un salariat, inseamna ca va utiliza cota de 2% incepand cu cel
de-al doilea trimestru.
Daca presupunem ca in luna august 2016 salariatul isi da demisia, iar societatea
nu mai angajeaza alta persoana, atunci va trece la cota de impozitare de 3% incepand
cu acel trimestru, adica de la 1 iulie 2016.
ATENTIE! Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data

infiintarii pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate (incepand cu 1 ianuarie
2016), care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60 de zile
inclusiv de la data infiintarii);
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane
juridice.
13
Asadar, toate entitatile care au fost infiintate anterior anului 2016 vor aplica
cota de impozitare de 2% daca au un singur angajat, cota de impozitare redusa de 1%
fiind destinata entitatilor care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016.
Se observa asadar restrangerea numarului de entitati noi care ar putea utiliza

cota de 1% in cazul in care au un salariat. Exista conditia ca asociatii sa nu mai fi detinut
titluri in alte societati comerciale. Astfel, daca o persoana a mai fost asociat in alte
entitati, iar in anul 2016 infiinteaza o noua societate, chiar daca va angaja pe cineva in
primele 60 de zile de la infiintare, NU va putea utiliza cota de impozitare de 1%.
Cota de impozitare se va aplica până la sfârşitul trimestrului în care se încheie

perioada de 24 de luni.
Exemplu:
In 4 aprilie 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana juridica.
In data de 28 mai 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma intreaga
pe durata nedeterminata cu Popescu Rares. Vom presupune ca acesta va parasi
societatea in august 2020.
Care este cota de impozitare utilizata de entitate?
Entitatea poate utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%, avand
in vedere ca in primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract de
munca cu norma intreaga.
Astfel, in primii 2 ani de la infiintare, respectiv pana la 30 iunie 2018 (sfârşitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni), entitatea Leader va impozita
veniturile obtinute cu cota redusa de 1%.
Incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului 2018, entitatea Leader va utiliza
cota de impozitare astfel:
- 1% daca va avea peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% daca va avea doar un salariat;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Continuand exemplul de mai sus, daca angajatul Popescu Rares isi va inceta
activitatea la nivelul societatii in luna august 2020, inseamna ca in perioada iulie 2018
– iunie 2020, societatea Leader va utiliza cota de impozitare de 2%, iar incepand cu
trimestrul in care ramane fara angajati (trimestrul al III-lea din 2020) va trece la cota
de impozitare de 3%.
În cazul în care persoana juridică română nou-înfiinţată nu mai are niciun

salariat în primele 24 de luni, aceasta aplică cota de impozitare de 3% începând cu
trimestrul în care s-a efectuat modificarea.
Este important sa retineti faptul ca se trece la cota de impozitare de 3% din
trimestrul in care societatea ramane fara salariati, iar impozitul declarat in perioada
anterioara nu trebuie recalculat.
14
Exemplu:
In 12 februarie 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar
asociatii acesteia nu au mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta
persoana juridica.
In data de 20 februarie 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma
intreaga pe durata nedeterminata cu Popescu Rares, insa in mai 2017 acesta
demisioneaza, iar entitatea nu mai efectueaza nicio angajare.
Tinand cont ca in primele 60 de zile de la data infiintarii a fost incheiat un

contract de munca cu norma intreaga, entitatea va utiliza cota redusa de impozitare
de 1%.
Incepand cu trimestrul al II-lea din anul 2017, entitatea va aplica cota
standard de impozit de 3%, avand in vedere ca aceasta nu mai are niciun angajat.
Astfel, impozitul declarat in perioada cuprinsa intre primul trimestru al anului 2016
si primul trimestru din 2017 NU va fi recalculat si va ramane determinat conform
cotei de impozitare de 1%.
Daca exista un singur salariat, iar raportul de muncă încetează, entitatea va

putea aplica aceasta cota redusa de impozitare de 1% dacă în acelasi trimestru este
angajat un nou salariat.
Intr-o nota mai mult sau mai putin serioasa, acest paragraf ne poate duce cu
gandul la urmatoarea solutie. O entitate poate angaja o persoana in 60 de zile de la
infiintare, apoi la inceputul trimestrului urmator o poate concedia, urmand ca la
sfarsitul trimestrului sa o angajeze din nou si tot asa, astfel incat sa se respecte conditia
de a avea cel putin un salariat la sfarsitul fiecarui trimestru. Pentru a limita astfel de
practici, OUG 50/2015 a introdus conditia ca noii salariați trebuie angajați cu contract
individual de muncă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă
de cel puțin 12 luni.
Exemplu:
In 18 august 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
In data de 6 octombrie 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma
intreaga pe durata nedeterminata cu Popescu Rares, insa in iulie 2017 acesta
demisioneaza. In data de 29 septembrie 2017, entitatea Leader incheie un nou contract
de munca cu norma intreaga pe durata determinata de 2 ani cu Ionescu Daniel.
In primele 60 de zile de la infiintare entitatea a incheiat un contract de munca cu

norma intreaga, ceea ce inseamna ca va utiliza cota redusa de impozitare de 1%.
In luna iulie 2017, singurul contract de munca existent inceteaza. Totusi, tinand
cont ca in acelasi trimestru este angajat un nou salariat cu norma intreaga, entitatea
va utiliza in continuare cota redusa de 1% pana la sfârşitul trimestrului în care se
încheie perioada de 24 de luni de la infiintare, repectiv pana la sfarsitului celui de-al
treilea trimestru din 2018.
15
Salariatul este acea persoana angajată cu contract individual de muncă cu
normă întreagă. Se accepta si situatiile in care microîntreprinderile:
a) au persoane angajate cu contract individual de muncă cu timp parțial dacă
fracțiunile de normă, însumate, reprezintă echivalentul unei norme întregi;
b) au încheiate contracte de administrare sau mandat, în cazul în care
remunerația acestora este cel puțin la nivelul salariului de bază minim brut pe
ţară garantat în plată.
Exemplu:
Entitatea Leader s-a infiintat in 17 ianuarie 2016 pe durata nelimitata si are un
asociat unic care nu a mai detinut anterior parti sociale/actiuni in nicio alta persoana
juridica. Situatia contractelor de munca/mandat se prezinta astfel:
Tip contract Data angajarii Norma Data plecarii Venit brut

Contract de munca 23 ianuarie 2016 4 ore/zi 7 august 2017 1.000 lei
Contract de munca 8 februarie 2016 2 ore/zi 11 noiembrie 2018 700 lei
Contract de munca 10 martie 2016 4 ore/zi 5 iulie 2019 1.400 lei
Contract de mandat 5 septembrie 2017 - - 1.500 lei
Trebuie analizate cu atentie primele 24 de luni de la data infiintarii societatii.
Trimestrul I 2016 – Trimestrul II 2017

Entitatea va utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%. Chiar
daca nu are o persoana angajată cu contract individual de muncă cu normă întreagă,
in primele 60 de zile de la data infiintarii, aceasta a incheiat 3 contracte de munca cu
timp partial, insa fractiunile de norma insumate depasesc echivalentul unei norme
întregi de 8 ore/zi.
Daca cel de-al III-lea contract de munca ar fi fost incheiat dupa trecerea periodei
de 60 de zile de la infiintarea firmei, atunci entitatea ar fi utilizat cota standard de
impozit de 3%.
Trimestrul III 2017

In luna august 2017, contractul de munca al primului angajat al societatii se
incheie, ceea ce inseamna ca fractiunile de norma insumate ale celor 2 contracte
ramase reprezinta 6 ore/zi, nedepasind echivalentul unei norma intregi de 8 ore/zi.
Avand in vedere ca in acelasi trimestru a fost semnat contractul de mandat cu
administratorul societatii, iar venitul stabilit de comun acord depaseste nivelul
salariului de bază minim brut pe ţară, entitatea va utiliza in continuare cota redusa de
impozit de 1%.
Daca nu ar fi existat acest contract de mandat si pana la sfarsitul trimestrului in
care contractul de munca a fost incheiat nu ar fi fost semnat un nou contract de munca
cu o norma de cel putin 2 ore/zi, atunci entitatea Leader ar fi utilizat cota standard de
impozit pe venit de 3% incepand cu cel de-al treilea trimestru din 2017.
16
Trimestrul IV 2017 – Trimestrul I 2018
Daca informatiile raman aceleasi ca in situatia prezentata in tabelul de mai sus,
entitatea Leader va utiliza cota redusa de impozitare de 1% pana la sfarsitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni de la infiintarea firmei, respectiv
pana la 31 martie 2018.
Incepand cu Trimestrul II 2018

Incepand cu cel de-al doilea trimestru al anului 2018, in functie de numarul de
salariati sau de existenta contractelor de mandat, entitatea Leader va utiliza cota de
impozitare astfel:
- 1% daca va avea peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% daca va avea doar un salariat;
- 3 % daca NU va avea salariați.
Atentie! In toate cazurile prezentate mai sus, cota redusa de 1% poate fi aplicata
dacă în cadrul perioadei de 48 de luni de la data înregistrării, microîntreprinderea NU
se află în următoarele situaţii:
- lichidarea voluntară prin hotărârea adunării generale;
- dizolvarea fără lichidare;
- inactivitate temporară (suspendarea activitatii);
- declararea pe proprie răspundere a nedesfăşurării de activităţi la sediul
social/sediile secundare;
- majorarea capitalului social prin aporturi efectuate de noi acţionari/asociaţi;
- acţionarii/asociaţii săi cesionează/schimbă titlurile de participare deţinute.
Aceasta prevedere lasa loc la interpretari. Nici HG 1/2016 – Normele de aplicarenu

lamureste aceste aspecte si nu se stie exact daca entitatea care nu respecta conditiile de
mai sus trebuie sa isi recalculeze impozitul si sa suporte dobanzi si penalitati pe
perioada respectiva sau nu.
Exemplu:
In 5 mai 2016, entitatea Leader s-a infiintat pe durata nelimitata, iar asociatii
In data de 17 mai 2016, aceasta incheie un contract de munca cu norma intreaga
pe durata nedeterminata cu Popescu Rares. Vom presupune ca acesta va parasi
societatea in august 2020.
In noiembrie 2019, asociatii au decis majorarea capitalului social, prin atragerea
unui nou asociat care va primi astfel partile sociale emise.
Entitatea poate utiliza inca de la inceput cota redusa de impozitare de 1%, avand
in vedere ca in primele 60 de zile de la data infiintarii aceasta a incheiat un contract de
munca cu norma intreaga.
17
Astfel, in primii 2 ani de la infiintare, respectiv pana la 30 iunie 2018 (sfârşitul
trimestrului în care se încheie perioada de 24 de luni), entitatea Leader va impozita
veniturile obtinute cu cota redusa de 1%.
Incepand cu cel de-al treilea trimestru al anului 2018 si pana in iunie 2020,
entitatea Leader va utiliza cota de impozitare de 2%, avand in vedere ca are un salariat.
Atentie! In cadrul perioadei de 48 de luni de la infiintare, entitatea a incalcat

una din conditiile impuse de Codul fiscal si anume a fost majorat capitalul social prin
atragerea unui nou asociat.
Acest fapt inseamna ca pentru perioada dintre Trimestrul II 2016 – Trimestrul II
2018, entitatea va trebui sa depuna Declaratia rectificativa 710 prin care va declara un
impozit pe venit majorat, aplicand la veniturile obtinute cota de 2%, in loc de cea
utilizata initial de 1%, generand probabil si dobanzi si penalitati de intarziere.
Concluzii:
- firmele care se infiinteaza dupa 1 ianuarie 2016 vor utiliza cota de 1% pentru
primii doi ani de la infiintare, chiar daca au un singur angajat;
- firmele care nu sunt nou infiintate pot utiliza cota de 1% doar daca au 2 sau
mai multi angajati;
- orice microintreprindere poate trece la cote reduse de impozitare din
trimestrul in care au salariati, chiar daca la 31 decembrie 2015 NU au salariati.
10. Baza de impozitare: componenta si exemple
Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate

sursele, din care se scad:
 veniturile aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711);
 veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie (contul 712);
 veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale (conturile 721,
722 si 725);
 veniturile din subvenţii de exploatare si de investitii (conturile 741 si 7584) –
inainte de 1 ianuarie 2014, veniturile din subventii pentru investitii nu erau
scutite de la impozit;
 veniturile din provizioane şi ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare
(grupa 78), care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului
impozabil (incepand cu 1 ianuarie 2016);
 veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi şi/sau penalităţi de
întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;
 veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare,
pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale
proprii.
18
Începând cu 1 ianuarie 2014, prin OUG nr. 102/2013, din baza de impozitare se
elimina si alte venituri pe langa cele mentionate mai sus şi anume:
 veniturile din diferenţe de curs valutar (contul 765);
 veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi
datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar diferit de cel la care au fost
înregistrate iniţial (contul 768.analitic);
 valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării (contul 709).
Începând cu 1 ianuarie 2016, conform Legii 277/2015, din baza de impozitare se

elimina si:
 veniturile aferente titlurilor de plată obţinute de persoanele îndreptăţite, titulari
iniţiali aflaţi în evidenţa Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor sau
moştenitorii legali ai acestora (NOU);
 despăgubirile primite în baza hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului
(NOU);
 veniturile obținute dintr-un stat străin cu care România are încheiată convenție
de evitare a dublei impuneri, dacă acestea au fost impozitate în statul străin
(NOU).
De la 1 ianuarie 2014, la baza impozabila se adaugă următoarele:

 valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării (contul 609);
 în trimestrul IV sau în ultimul trimestru al perioadei impozabile, în cazul
contribuabililor care îşi încetează existenţa, diferenţa favorabilă dintre
veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca
urmare a decontării creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar
diferit de cel la care au fost înregistrate iniţial şi cheltuielile din diferenţe de curs
valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul
anului (765 + 768.analitic – 665 – 668.analitic).
Măsura introdusa la 1 ianuarie 2014 referitoare la eliminarea veniturilor din

diferenţe de curs şi a veniturilor financiare înregistrate ca urmare a decontării
creanţelor şi datoriilor în lei în funcţie de un curs valutar vine să repare deficienţele
prevederilor fiscale anterioare care impozitau aceste venituri, deşi ele nu reprezentau
venituri care să genereze plusvaloare pentru societate.
ATENŢIE! În trimestrul al IV-lea, la baza de impozitare se adaugă diferenţa
favorabilă aferentă diferenţelor de curs valutar. Este important de precizat si faptul ca
dacă rezultă pierdere din diferenţe de curs, aceasta NU va diminua baza de impozitare.
Exemplu:
Se cunosc următoarele elemente pentru o microîntreprindere:
- Venituri din vanzarea mărfurilor (contul 707) – 20.000 lei (obţinute în
trimestrul al IV-lea);
- Venituri din diferenţe de curs (cotul 765)– 10.000 lei;
- Veniturile financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de
leasing financiar (768) – 5.000 lei;
- Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar – 14.000 lei;
19
- Cheltuieli financiare înregistrate ca urmare a derulării unui contract de
leasing financiar (668) – 3.000 lei;
Care este baza impozabilă pentru stabilirea nivelului impozitului pe venitul
microîntreprinderilor?
ANUL 2013:
În anul 2013, din baza de impozitare NU se eliminau veniturile din
diferenţe de curs valutar şi nici cele din decontarea unor creanţe sau datorii în lei,
în funcţie de cursul unei valute.
Astfel, baza impozabilă este de 35.000 lei (20.000 lei + 10.000 lei + 5.000
lei), iar impozitul pe venitul microîntreprinderilor de 1.050 lei (35.000 lei x 3%).
Incepand cu ANUL 2014:

Începând cu 1 ianuarie 2014, în primele 3 trimestre ale anului, NU se mai
impozitează veniturile din diferenţe de curs valutar şi nici cele din decontarea
unor creanţe sau datorii în lei, în funcţie de cursul unei valute.
În trimestrul al patrulea, dacă există un câştig din diferenţe de curs, acesta
se va impozita.
În cazul prezentat mai sus, cheltuielile din diferenţe de curs (17.000 lei)
sunt mai mari decât veniturile din diferenţe de curs (15.000 lei), dar pierderea
rezultată nu diminuează baza de impozitare. Astfel, baza impozabilă este de
20.000 lei (din vanzarea marfurilor), iar impozitul pe venitul
microîntreprinderilor de 600 lei (20.000 lei x 3%).
Incepand cu 1 ianuarie 2016, conform Legii 277/2015 privind Noul Cod fiscal,
baza de impozitare cuprinde si:
 rezervele (cu excepția celor reprezentând facilități fiscale), reduse sau anulate,
reprezentând rezerva legală, rezerve din reevaluarea mijloacelor fixe care au fost
deduse la calculul profitului impozabil şi nu au fost impozitate în perioada în
care microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, indiferent dacă
reducerea sau anularea este datorată modificării destinaţiei rezervei, distribuirii
acesteia către participanţi sub orice formă, lichidării, divizării, fuziunii
contribuabilului sau oricărui alt motiv (NOU);
 rezervele reprezentând facilități fiscale, constituite în perioada în care
microîntreprinderile au fost şi plătitoare de impozit pe profit, care sunt utilizate
pentru majorarea capitalului social, pentru distribuire către participanți sub
orice formă, pentru acoperirea pierderilor sau pentru oricare alt motiv. În
situația în care rezervele fiscale sunt menținute până la lichidare, acestea nu sunt
luate în calcul pentru determinarea bazei impozabile ca urmare a lichidării
(NOU).
In continuare prezentam cateva exemple cu modalitatea de calcul a impozitului pe

venit.
20
Exemplu:
În perioada 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2016, o microîntreprindere fara
salariati obţine următoarele venituri:
- Venituri din servicii în curs de execuție (la nivelul cheltuielilor aferente
acestora) – 8.000 lei (contul 712);
- Venituri din prestări servicii inginerie – 30.000 lei (contul 704;
- Venituri din vânzare marfuri – 70.000 lei (contul 707).
Baza impozabilă este 100.000 lei (30.000 lei + 70.000 lei), iar impozitul pe
venitul microîntreprinderilor este de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), cumulat pentru
tot anul 2016. Conform prevederilor din Codul fiscal, veniturile din servicii în curs
de execuţie de 8.000 lei NU sunt incluse în baza de impozitare.
Exemplu:
O microîntreprindere cu un salariat cu norma intreaga obţine următoarele
venituri în primul trimestru al exercițiului financiar 2016:
- Venituri din prestări servicii design – 15.000 lei
- Venituri din producția în curs de execuție – 12.000 lei
- Venituri din vânzarea producției de rochii realizate – 25.000 lei
- Venituri din diferente de curs valutar – 1.000 lei
- Venituri din despăgubiri în urma unei asigurări CASCO pentru un automobil
al firmei utilizat de un agent de vânzari pentru livrarea comenzilor – 43.000 lei.
Baza impozabilă este de 40.000 lei (15.000 lei + 25.000 lei), iar impozitul pe
venitul microîntreprinderilor de 800 lei (40.000 lei x 2%).
Veniturile din diferente de curs valutar NU se impoziteaza in primele trei
trimestre ale anului. La 31 decembrie 2016, se va impozita eventualul castig din
diferente de curs valutar.
Exemplu:
O microîntreprindere cu 5 salariati cu norma intreaga înregistrează în al
treilea trimestru din anul 2016 următoarele venituri şi cheltuieli:
- Venituri din vanzare produse finite – 20.000 lei;
- Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (contul 711) – 5.000 lei;
- Venituri din diferente de curs valutar – 1.000 lei;
- Venituri din subventii pentru investiţii – 2.000 lei;
- Cheltuieli cu diferenţe de curs valutar – 800 lei;
- Reduceri comerciale acordate ulterior facturarii – 400 lei (contul 709);
- Reduceri comerciale primite ulterior facturarii – 600 lei (contul 609);
21
Baza imp (TR I, II, III) = Total venituri – Venituri exceptate + Reduceri comerciale
primite (contul 609)
Baza impozabilă = 20.000 lei - 400 lei + 600 lei = 20.200 lei.
Începând cu 1 ianuarie 2014, în calculul bazei de impozitare nu se mai
includ subvenţiile din investiţii (se scad toate subvenţiile, nu doar cele de
exploatare).
De asemenea, veniturile din diferenţe de curs sunt supuse impozitării doar
în ultimul trimestru al anului şi doar dacă acestea sunt mai mari decât cheltuielile
din diferenţe de curs, în baza de impozitare intrând câştigul net din diferenţe de
curs.
O altă modificare semnificativă este cea referitoare la eliminarea din baza
de impozitare a veniturilor din reducerile comerciale acordate (709), care nu
reprezintă un venit efectiv, ci o cheltuiala şi adăugarea reducerilor comerciale
primite (609), care sunt asimilate unor venituri.
Avand in vedere ca societatea are 5 angajati, va utiliza cota de impozitare de
1%. Astfel, impozitul pe venitul microîntreprinderilor va fi de 202 lei (20.200 lei x
1%).
Exemplu:
O microîntreprindere înregistrează în al patrulea trimestru din anul
2015 următoarele venituri şi cheltuieli:
- Venituri din vanzare produse finite (701) – 30.000 lei;
- Venituri din prestari servicii de reparatie (704) – 5.000 lei;
- Venituri aferente costurilor stocurilor de produse (711) – 6.000 lei;
- Veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanţelor şi
datoriilor în lei în funcţie de cursul valutar (768) – 1.000 lei;
- Venituri din diferente de curs (765) – 2.000 lei;
- Venituri din ajustări pentru depreciere (7814) – 1.200 lei;
- Cheltuieli cu diferente de curs valutar (665) – 1.500 lei;
- Reduceri comerciale acordate ulterior facturarii (709) – 1.100 lei;
- Reduceri comerciale primite ulterior facturarii (609) –1.400 lei;
Care este baza impozabilă pentru stabilirea nivelului impozitului pe venit?
Baza imp (TR IV) = Total venituri – Venituri exceptate + Reduceri comerciale
primite + Diferenţa pozitivă din diferenţele de curs valutar
Castig din diferente de curs = 1.000 lei + 2.000 lei – 1.500 lei = 1.500 lei
Baza impozabilă = 30.000 lei + 5.000 lei + 1.500 lei – 1.100 lei + 1.400 lei
Baza impozabilă = 36.800 lei
Impozit pe venitul microintreprinderilor = 3% x 36.800 lei = 1.104 lei
În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de

achiziţie a acestora se deduce din baza impozabilă în trimestrul în care au fost puse în
funcţiune, în conformitate cu documentul justificativ.
22
Exemplu:
În primul trimestru al anului 2016, o microîntreprindere fara salariati
realizează venituri din vânzarea bunurilor cu amănuntul astfel: în ianuarie 30.000
lei, în februarie 20.000 lei și în martie 15.000 lei. Ȋn luna februarie 2016, a
achiziționat și a pus în funcțiune o casă de marcat de 4.000 lei.
Care este nivelul impozitului pe venit?
Baza de impozitare se calculează astfel:
* Total venituri (30.000 lei + 20.000 lei + 15.000 lei) 65.000 lei
– Valoarea casei de marcat 4.000 lei
= Baza de impozitare 61.000 lei
* Impozit pe venit (61.000 lei x 3%) 1.830 lei
Exemplu:
O microîntreprindere infiintata in august 2014 si care are un salariat cu norma
intreaga obţine următoarele venituri la 31 martie 2016:
Elemente Suma
Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei
Venituri din dobânzi 1.000 lei
Venituri din subvenţii pentru motorină primite de la APIA 20.000 lei
Venituri din vânzarea unui teren 100.000 le
Venituri din producţia de imobilizări corporale 30.000 lei
Reduceri comerciale acordate ulterior 4.000 lei
Venituri din diferenţe de curs valutar 6.000 lei
Venituri din anularea unui provizion pentru garanţii 5.000 lei
Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei
Venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei 10.000 lei
creanţe la scadenţă
Venituri din despăgubiri acordate de o societate de asigurare 13.000 lei
Venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un 2.000 lei
furnizor
Reduceri comerciale primite ulterior 5.000 lei
Venituri din dividende primite de la o filială 15.000 lei
În februarie 2016, societatea achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat

de 800 lei. Provizionul pentru garantii a fost constituit in perioada in care societatea
este microintreprindere, astfel incat cheltuiala nu a putut fi dedusa.
Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul

I din 2016.
23
Baza impozabilă este formată din următoarele componente:
Elemente Suma
¤ Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei
+ Venituri din dobânzi 1.000 lei
+ Venituri din vânzarea unui teren 100.000 le
+ Venituri din sconturi obţinute 3.000 lei
+ Venituri din penalităţi cuvenite în urma neîncasării unei 10.000 lei
creanţe la scadenţă
+ Venituri rezultate din prescrierea unei datorii faţă de un 2.000 lei
furnizor
+ Reduceri comerciale primite ulteri r 5.000 lei
+ Venituri din dividende primite de la o filială 15.000 lei
– Reduceri comerciale acordate ulterior 4.000 lei
– Cost de achiziţie casă de marcat 800 lei
TOTAL: 181.200 lei
Astfel, impozitul pe venit datorat pentru primul trimestru din 2016 este de 3.624
lei (181.200 lei x 2%).
Legea 227/2015 privind Noul cod fiscal prevede faptul ca baza impozabilă o
constituie veniturile din orice sursă, la care se fac o serie de ajustari. Este de retinut ca
incepand cu 1 ianuarie 2016, din baza de impozitare se scad si veniturile din
provizioane, ajustări pentru depreciere sau pentru pierdere de valoare (grupa 78),
care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
Cu alte cuvinte, daca la momentul constituirii unei ajustari pentru depreciere
societatea a fost platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala respectiva, iar la
momentul anularii ajustarii pentru depreciere este microintreprindere, atunci venitul
este inclus in baza de impozitare la care se utilizeaza cota de impozitare, in functie de
numarul salariatilor din acel trimestru.
Exemplu:
In aprilie 2015, entitatea Leader, platitoare de impozit pe profit, a emis o
factura de servicii de paza in suma de 5.000 lei, plus TVA unui client. Avand in
vedere ca in data de 19 noiembrie 2015 a inceput procedura de deschidere a
falimentului debitorului respectiv, societatea Leader decide sa constituie o ajustare
pentru depreciere la nivelul intregii creante.
In anul 2015, entitatea Leader a realizat venituri la nivelul sumei de 45.000
de euro.
In data de 7 iunie 2016, este pronuntat falimentul debitorului, iar societatea
isi scoate din evidenta creanta fata de client.
Prezentaţi înregistrările contabile care se impun în acest caz, stiind ca entitatea
Leader nu are salariati.
24
 emiterea facturii aferente serviciilor prestate (aprilie 2015):
6.200 lei 4111 = 704 5.000 lei

Clienţi Venituri din servicii
prestate
4427 1.200 lei
TVA colectată
Noiembrie 2015
 înregistrarea creanţei incerte, in urma deschiderii procedurii falimentului
debitorului:
6.200 lei 4118 = 4111 6.200 lei
Clienţi incerţi sau în Clienţi
litigiu
 înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

respectivă:
6.200 lei 6814 = 491 6.200 lei
Cheltuieli de exploatare Ajustări pentru
privind ajustările pentru deprecierea creanţelor
deprecierea activelor - clienţi
circulante
La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

entitatea va recunoaşte o cheltuială deductibilă în sumă de 6.200 lei.
Avandi in vedere ca in anul 2015 entitatea Leader a obtinut venituri in suma
de 45.000 de euro, inseamna ca de la 1 ianuarie 2016 va trece la impozit pe venit.
Iunie 2016
 scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:

5.000 lei 654 = 4118 5.000 lei
Pierderi din creanţe şi Clienţi incerţi sau în
debitori diverşi litigiu
 ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

(1.200 lei) 4118 = 4427 (1.200 lei)
Clienţi incerţi sau în TVA colectată
litigiu
 anularea ajustării pentru depreciere:

6.200 lei 491 = 7814 6.200 lei
Ajustări pentru Venituri din ajustări
deprecierea creanţelor - pentru deprecierea
clienţi activelor circulante
25
Chiar daca de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA este de 20%, ajustarea
TVA se efectueaza utilizand cota de TVA valabila la momentul emiterii facturii
initiale, respectiv de 24%.
La momentul eliminarii creantei din evidenta, entitatea Leader este
microintreprindere. Daca o astfel de situatie ar fi avut loc in anul 2015, venitul din
ajustari pentru depreciere ar fi fost eliminat din baza de impozitare.
Insa, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul fiscal al veniturilor din ajustari

pentru depreciere in cazul microintreprinderilor a fost modificat. Astfel, venitul din
ajustari pentru depreciere in suma de 6.200 lei se impoziteaza cu 3% in al doilea
trimestru al anului, deoarece la momentul constituirii ajustarii, societatea era
platitoare de impozit pe profit si si-a dedus cheltuiala aferenta.
Daca in anul 2015 societatea ar fi fost microintreprindere, atunci nici
cheltuiala nu ar fi putut fi dedusa si nici venitul nu ar fi fost impozitat in anul 2016.
In continuare, vom prezenta un exemplu de impozitare a rezervelor cu impozitul

pe venit, conform prevederilor introduse de Noul Cod fiscal.
Pentru o intelegere cat mai buna a urmatorului exemplu, facem urmatoarele
precizari. Incepand cu 1 ianuarie 2007, definitia valorii fiscale a mijloacelor fixe a fost
modificata. Astfel, intre 01 ianuarie 2007 – 30 aprilie 2009, cheltuielile cu amortizarea
aferentă rezervelor din reevaluare au fost considerate deductibile. Cu alte cuvinte, daca
in urma unei reevaluari ar fi crescut valoarea activului, atunci ar fi crescut si
amortizarea acestuia, iar Codul fiscal a considerat intreaga cheltuiala cu amortizarea ca
fiind deductibila.
De-abia incepand cu 1 mai 2009, odată cu adoptarea OUG 34/2009, în Codul fiscal
a fost introdus un nou alineat (art.22, alin (5 1)) care oarecum a limitat recunoaşterea
fiscală a cheltuielilor cu amortizarea aferente rezervelor din reevaluare. Cu alte cuvinte,
în cazul unui plus de valoare înregistrat, cheltuiala cu amortizarea este considerată
integral deductibilă, însă diferenţa dintre amortizarea calculată având la bază valoarea
justă şi amortizarea aferentă activului înainte de reevaluare reprezintă element similar
veniturilor şi se impozitează pe masura amortizarii, nu doar la schimbarea destinaţiei
rezervei cum era pana in acel moment.
Exemplu:
In data de 15 decembrie 2005, entitatea Leader a achiziţionat o clădire la costul
de 240.000 lei, durata normală de utilizare fiind de 50 de ani. Metoda de amortizare
adoptată de entitate este cea liniară.
La data de 31.12.2007, entitatea a reevaluat activul, valoarea justă fiind de
288.000 lei. Entitatea a optat pentru transferul rezervei din reevaluare la rezerve
(rezultat reportat, incepand cu 1 ianuarie 2015) la derecunoasterea activului si nu pe
masura amortizarii.
Incepand cu 1 februarie 2013, avand in vedere indeplinirea criteriilor, entitatea
a trecut de la impozit pe profit la impozit pe venit (nu are salariati).
26
In ianuarie 2016, entitatea vinde cladirea la pretul de vanzare de 250.000 lei,
TVA 24%.
Înregistrările contabile efectuate sunt:

Înregistrarea amortizării aferente anilor 2006 si 2007:
4.800 lei 6811 = 2812 4.800 lei

,,Cheltuieli de „Amortizarea
exploatare privind construcţiilor”
amortizarea
imobilizărilor”
Reevaluarea construcţiei (31.12.2007):

* Cost de achiziţie 240.000 lei
– Amortizare cumulată pe 2 ani ((240.000 / 50) x 2) 9.600 lei
= Valoare contabilă netă (neamortizată) 230.400 lei
* Valoare justă 288.000 lei
* Surplus obţinut din reevaluare 57.600 lei
- eliminarea amortizării cumulate
9.600 lei 2812 = 212 9.600 lei

„Amortizarea „Construcţii”
construcţiilor”
- înregistrarea plusului de valoare constatat la 31 decembrie 2007
57.600 lei 212 = 105 57.600 lei

„Construcţii” „Rezerve din reevaluare”
288.000
Amortizare lunara după reevaluare = = 500 lei.
48  12
240.000
Amortizare lunara inainte de reevaluare = = 400 lei
50  12
In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea si-a dedus o amortizare
lunara de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare. Astfel, in acest interval
de timp, si-a dedus „in plus” o suma de 1.600 lei (16 luni x 100 lei).
Incepand cu 1 mai 2009, regimul este urmatorul:
- entitatea isi deduce o amortizare lunara de 500 lei;
- diferenta de 100 de lei intre amortizarea curenta si cea calculata in functie de
costul initial este considerata element similar veniturilor si impozitata ca
atare.
27
Incepand cu 1 februarie 2013, entitatea trece la regimul microintreprinderilor,
calculand impozit pe venit utilizand cota de 3%. Astfel, nu se mai pune problema
deducerii amortizarii de 500 lei/luna si nici a impozitarii diferentei de 100 lei/luna.
ANUL 2016:
Amortizare cumulata inainte de vanzare (1 ianuarie 2008 – 31 decembrie
2015) = 500 lei x 96 luni = 48.000 lei
Valoare ramasa neamortizata = 288.000 lei – 48.000 lei = 240.000 lei
Înregistrarile contabile sunt:

- vanzarea cladirii
310.000 461 = 7583 250.000

lei „Debitori diversi” „Venituri din cedarea lei
activelor”
4427 60.000 lei
„TVA colectata”
- scoaterea din gestiune a cladirii
48.000 lei 2812 = 212 288.000

„Amortizarea „Constructii” lei
construcţiilor”
240.000 6583
lei „Cheltuieli cu cedarea
activelor”
- transferul rezervei la rezultat reportat
57.600 lei 105 = 1175 57.600 lei

„Rezerve din „Rezultatul reportat
reevaluare” reprezentând surplusul
realizat din rezerve din
reevaluare”
Tratament fiscal daca vanzarea ar fi avut loc in anul 2015:

In baza de impozitare a microintreprinderilor, intra si veniturile din vanzarea
activelor imobilizate. Astfel, presupunand ca nu depaseste plafonul de 65.000 de euro
cumulat cu alte venituri obtinute in acest an, entitatea ar fi datorat un impozit calculat
astfel:
Impozit pe venit = 250.000 lei x 3% = 7.500 lei
28
NOUL Cod fiscal (dupa 1 ianuarie 2016):
In perioada 1 ianuarie 2008 – 30 aprilie 2009, entitatea a dedus o amortizare
lunara de 500 lei, fata de 400 lei cat era inainte de reevaluare, deoarece in valoarea
fiscala a mijloacelor fixe intra plusurile de valoare constatate cu ocazia reevaluarilor.
Astfel, in acest interval de 16 luni, entitatea Leader a dedus „in plus” o suma de
1.600 lei (16 luni x 100 lei), fara ca aceasta sa fie impozitata.
Daca entitatea ar fi fost platitoare de impozit pe profit, rezerva din reevaluare

care nu a fost impozitata incepand cu 1 mai 2009 ar fi fost supusa la momentul
vanzarii impozitului pe profit de 16%.
Avand in vedere vanzarea cladirii in anul 2016 si a faptului ca entitatea este
microintreprindere, NU se va impozita toata rezerva din reevaluare ci doar partea din
rezerva care a fost dedusa la calculul profitului impozabil şi nu a fost impozitata în
perioada ianuarie 2008 – aprilie 2009, respectiv suma de 1.600 lei.
Impozit pe venit = (250.000 lei + 1.600 lei) x 3% = 7.548 lei
11. Depasirea plafonului de 100.000 euro în cursul anului
Conform OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal,
publicata in MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015, incepand cu 1 ianuarie 2016 plafonul in
cazul microintreprinderilor va fi de 100.000 euro, in loc de 65.000 de euro.
Pana la 31 decembrie 2015

Conform legislatiei valabile pana la 31 decembrie 2015, dacă în cursul unui an
fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro, aceasta
datoreaza impozit pe profit începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre
limitele de mai sus, luând insa în considerare veniturile obtinute și cheltuielile suportate
de la începutul anului fiscal.
Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat
de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe
veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.
Aceste entitati depun Declaraţia 010 de modificare a vectorului fiscal în termen de
30 de zile de la momentul in care plafonul de 65.000 de euro este depasit.
Exemplu:
Societatea Leader este microîntreprindere şi obţine în perioada ianuarie
2015 – iunie 2015 venituri din vânzarea de produse software și servicii de
arhitectură de 150.000 lei. Ȋn luna august 2015 realizează venituri de 180.000 lei
din servicii de inginerie. Cheltuielile deductibile la calculul impozitului pe profit în
perioada ianuarie - iunie 2015 sunt de 110.000 lei.
Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri, iar
cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 9.000 lei.
29
Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 5.000 lei
și prestări servicii arhitectură de 16.000 lei. Cheltuielile deductibile în această
perioadă sunt de 12.000 lei.
Cursul de schimb euro-leu la 31 decembrie 2014 este de 4,4821 lei/euro.
Care este regimul de impozitare în cazul entităţii Leader?
În primele două trimestre din anul 2015, societatea Leader a datorat un

impozit pe venit de 4.500 lei (150.000 lei x 3%).
Cumulat, inregistrarea contabila ar fi:
4.500 lei 698 = 4418 4.500 lei

Cheltuieli cu impozitul Impozit pe venit
pe venit
Ȋncepând cu trimestrul al III-lea din anul 2015, entitatea Leader devine

plătitoare de impozit pe profit, deoarece a depășit limita de 291.336 lei, aceasta
realizând venituri totale cumulate de 330.000 lei.
Avand in vedere ca in luna august 2015 a fost depasit plafonul de 65.000
euro, până la 30 septembrie 2015 entitatea trebuie sa depună Declaraţia 010 cu
mențiunea de scoatere din evidență ca plătitor de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor și luarea în evidență ca plătitor de impozit pe profit, ambele
începând cu 1 iulie 2015.
Depășind în trimestrul 3 pragul de 65.000 euro, calculul și declararea
impozitului pe profit începe din acest trimestru, însă pentru veniturile obţinute și
cheltuielile suportate de la începutul anului.
Astfel, pentru trimestrul al III-lea, calculul este următorul:

Venituri cumulate primele 3 trimestre = 150.000 lei + 180.000 lei = 330.000 lei.
Cheltuieli deductibile primele 3 trimestre = 110.000 lei + 9.000 lei = 119.000 lei
Profit impozabil = 330.000 lei – 119.000 lei = 211.000 lei
Impozit pe profit cumulat = 211.000 lei x 16% = 33.760 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor în primele 2 trimestre = 4.500 lei.
Impozit pe profit de declarat în Declaraţia 100 la 30 septembrie 2015 = 33.760 lei
– 4.500 lei = 29.260 lei
Inregistrarea contabila este:
29.260 lei 691 = 4411 29.260 lei

Cheltuieli cu impozitul Impozit pe profit
pe profit
Pentru trimestrul al IV-lea entitatea NU va depune Declaratia 100 deoarece

acum figureaza ca fiind platitoare de impozit pe profit. Componența Declarației
101 pentru anul 2015 va cuprinde următoarele informații:
30
Venituri din exploatare (150.000 lei + 180.000 lei + 5.000 lei 351.000 lei
+ 16.000 lei)
Cheltuieli deductibile (110.000 lei + 9.000 lei + 12.000 lei) 131.000 lei
Profit impozabil 220.000 lei

Impozit pe profit 35.200 lei
Impozit pe profit declarat prin Declaraţia 100 29.260 lei
Impozit pe venitul microîntreprinderilor declarat in 4.500 lei
Declaraţia 100
Impozit pe profit de plată 1.440 lei
Astfel, până la data de 25 martie 2016, societatea va trebui să achite la

bugetul de stat un impozit pe profit de 1.440 lei.
Inregistrarea contabila la 31 decembrie este:
1.440 lei 691 = 4411 1.440 lei

pe profit
Dupa 1 ianuarie 2016 – Legea 227/2015 (Noul Cod fiscal)

Conform NOULUI Cod fiscal 2016, dacă în cursul unui an fiscal se depaseste
plafonul de 100.000 de euro, se datorează impozit pe profit începând cu trimestrul
respectiv. Astfel, calculul şi plata impozitului se va efectua luând în considerare
veniturile şi cheltuielile realizate începând cu acel trimestru, fara a se tine cont de
perioadele anterioare din anul respectiv.
Atentie si la termenul de depunere a Declaratiei de mentiuni 010. Conform Legii
207/2015 privind Noul Cod de procedura fiscala, comunicarea iesirii din din
sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor se face in termen de 15
ZILE.
Consideram ca Declaratia 101 va trebui modificata pentru ca entitatea sa
evidentieze strict veniturile si cheltuielile inregistrate incepand cu acel trimestru in care
a depasit limita.
Acest tratament pe unii ii avantajeaza, iar pe altii ii incurca....Presupunand ca o
societate depaseste in august 2016 plafonul de 100.000 euro, incepand cu 1 iulie 2016
este platitoare de impozit pe profit.
Daca in primele 6 luni veniturile ar fi fost mult mai mari decat cheltuielile, atunci
pentru entitate este un lucru bun faptul ca NU trebuie sa recalculeze 16% de la
inceputul anului....A datorat 3% din venituri, ceea ce o avantajeaza.
Daca in schimb, in primele 6 luni ale anului, cheltuielile sunt mai mari decat
veniturile, atunci ar fi preferat o recalculare a impozitului pe profit de la inceputul
anului...
Depinde astfel de situatia in care va veti incadra.
31
Exemplu:
Societatea Leader este microîntreprindere cu patru salariati, iar in primul
trimestru din 2016 a obtinut venituri din vanzari de marfuri de 150.000 lei si
cheltuieli totale de 100.000 lei.
In luna aprilie 2016 aceasta a vandut un teren la pretul de vanzare de
250.000 lei, iar in luna mai a obtinut venituri la nivelul sumei de 100.000 lei.
Cheltuielile suportate in perioada aprilie – iunie 2016 sunt de 80.000 lei si vom
considera ca sunt integral deductibile.
În primul trimestru din anul 2016, societatea Leader datoreaza un impozit
pe venit de 1.500 lei (150.000 lei x 1%).
Inregistrarea contabila ar fi:
1.500 lei 698 = 4418 1.500 lei

Cheltuieli cu impozitul Impozit pe venit
pe venit
La 30 iunie 2016, veniturile totale obtinute de societate sunt de 500.000 lei

(150.000 lei + 250.000 lei + 100.000 lei), depasindu-se astfel plafonul de 100.000
de euro. Avand in vedere ca plafonul a fost depasit la 31 mai 2016, entitatea
trebuie sa depună Declaraţia 010 pana la 30 iunie 2016 cu mențiunea de scoatere
din evidență ca plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor și luarea în
evidență ca plătitor de impozit pe profit, ambele începând cu 1 aprilie 2016.
Spre deosebire de tratamentul aplicabil pana la 31 decembrie 2015,
calculul și declararea impozitului pe profit începe din trimestrul al II-lea, pentru
veniturile obţinute și cheltuielile suportate din trimestrul al II-lea. NU se
calculeaza cumulat de la inceputul anului
La 30 iunie 2016:
Venituri obtinute (aprilie-iunie) = 250.000 lei + 100.000 lei = 350.000 lei.
Cheltuieli deductibile (aprilie-iunie) = 80.000 lei
Impozit pe profit declarat în Declaraţia 100 la 30 iunie 2016 = 270.000 lei x 16% =
43.200 lei
43.200 lei 691 = 4411 43.200 lei
pe profit
Până la data de 25 martie 2017, societatea va trebui să depuna Declaratia

101 privind impozitul pe profit pentru anul 2016, insa va include doar veniturile
si cheltuielile inregistrate in intervalul aprilie 2016 – decembrie 2016.
32
12. Depasirea plafonului de 20% aferent veniturilor din consultanţă şi
management in cursul anului
În anul 2013, atunci când o societate realiza venituri din consultanţă şi

management (indiferent de valoare), conform normelor metodologice, aceasta trecea la
impozit pe profit începând cu trimestrul in care obtinea aceste venituri si se luau în
calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate din trimestrul respectiv. De exemplu, dacă în
al treilea trimestru o societate obţinea venituri din consultanţă sau management,
aceasta trecea la impozit pe profit începând cu 1 iulie, iar calculul impozitului pe profit
se efectua ţinând cont de veniturile obţinute şi cheltuielile suportate începând cu 1 iulie.
Conform prevederilor fiscale aplicabile între 1 ianuarie 2014 si 31 decembrie

2015, o societate care realizează venituri din consultanţă sau management care
depăşesc procentul de 20% din totalul veniturilor care alcătuiesc baza de impozitare,
este obligată să-şi modifice sistemul de impunere de la impozitul pe venitul
microîntreprinderilor la impozit pe profit începând cu acel trimestru.
Calculul şi declararea impozitului pe profit se efectueaza ca şi în cazul depăşirii
plafonului de 100.000 euro, respectiv ţinând cont de veniturile şi cheltuielile
înregistrate de la începutul anului fiscal respectiv.
Acestea depun Declaraţia 010 de modificare a vectorului fiscal în termen de 30 de
zile de la data la care este îndeplinită condiţia.
Verificarea depăşirii plafonului se realizează la sfârşitul fiecărui trimestru.
De exemplu, dacă în primul trimestru al anului 2015 veniturile realizate din

consultanţă depăşesc 20% din totalul bazei de impozitare, societatea trece la
impozit pe profit începând cu 1 ianuarie 2015. Chiar dacă la 30 iunie 2015,
ponderea veniturilor din consultanţă NU mai depăşeşte 20% din totalul veniturilor,
societatea NU mai revine la impozit pe venit în cursul anului 2015.
Dacă la 31 decembrie 2015 ponderea veniturilor din consultanţă este
inferioară plafonului de 20%, societatea va trece iar la impozit pe venit începând cu
1 ianuarie 2016.
Exemplu:
Societatea Leader a fost înfiinţată în anul 2014 ca microîntreprindere şi
înregistrează în primul trimestru din anul 2015 următoarele venituri şi cheltuieli:
- venituri din servicii mentenanţă – 50.000 lei;
- venituri din servicii de consultanţă – 5.000 lei;
- cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
În al doilea trimestru, societatea se axează în special pe consultanţă, prin
cooptarea unor clienţi noi pe acest domeniu, astfel că se cunosc următoarele
venituri şi cheltuieli:
- cheltuieli deductibile aferente trimestrului II – 80.000 lei.
33
În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de
20%, prin urmare va înregistra impozit pe venit.
Impozit pe venit = 3% x (50.000 lei + 5.000 lei) = 1.650 lei
Începând cu al doilea trimestru, deoarece ponderea veniturilor din

consultanţă în totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000
lei), societatea va aplica impozit pe profit luând în calcul veniturile şi cheltuielile
înregistrate de la începutul anului fiscal.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie 2015 să depună Declaratia 010 de
modificare a vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit
făcându-se cu 1 aprilie 2015.
Venituri din exploatare (55.000 lei + 150.000 lei) 205.000 lei

Cheltuieli deductibile (30.000 lei + 80.000 lei) 110.000 lei
Impozit pe profit (ianuarie – iunie 2015) 15.200 lei
Impozit pe venit declarat la 31 martie 2015 1.650 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 2015 13.550 lei
Dupa 1 ianuarie 2016 – Legea 227/2015 (Noul Cod fiscal)

Conform NOULUI Cod fiscal 2016, dacă în cursul unui an fiscal se depaseste limita
de 20%, se datorează impozit pe profit începând cu trimestrul respectiv. Astfel, ca si
in cazul depasirii plafonului de 100.000 de euro, calculul şi plata impozitului se va
efectua luând în considerare veniturile şi cheltuielile realizate începând cu acel
trimestru.
Atenţie! Condiţia referitoare la depăşirea plafonului de 20% nu este condiţionată

şi de depăşirea concomitentă a plafonului de 100.000 euro.
Exemplu:
In primul trimestru al anului, entitatea Leader (microintreprindere fara salariati)
înregistrează următoarele venituri şi cheltuieli:
- cheltuieli deductibile – 30.000 lei.
În al doilea trimestru, societatea se axează în special pe consultanţă, prin

cooptarea unor clienţi noi pe acest domeniu, astfel că se cunosc următoarele venituri şi
cheltuieli:
- cheltuieli deductibile aferente trimestrului II – 80.000 lei.
34
LEGISLATIA pana la 31 decembrie 2015:
În primul trimestru, societatea obţine venituri din consultanţă sub plafonul de
20% din total venituri, prin urmare va înregistra impozit pe venitul
microintreprinderilor.
Impozit pe venit = 3% x (50.000 lei + 5.000 lei) = 1.650 lei
1.650 lei 698 = 4418 1.650 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe venit
venit
Începând cu al doilea trimestru, deoarece ponderea veniturilor din consultanţă în

totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000 lei), societatea va
aplica impozit pe profit, luând în calcul veniturile şi cheltuielile înregistrate de la
începutul anului fiscal.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de modificare
a vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit făcându-se cu 1
aprilie.
Venituri din exploatare (55.000 lei + 150.000 lei) 205.000 lei

Ch ltuieli deductibile (30.000 lei + 80.000 lei) 110.000 lei
Impozit pe profit (ianuarie – iunie) 15.200 lei
Impozit pe venit declarat la 31 martie 1.650 lei
Impozit pe profit de declarat la 30 iunie 13.550 lei
13.550 lei 691 = 4411 13.550 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
NOUL COD FISCAL (dupa 1 ianuarie 2016):

În primul trimestru, societatea va proceda in acelasi mod, declarand impozit pe
venit de 1.650 lei (3% x (50.000 lei + 5.000 lei)).
La sfarsitul celui de-al doilea trimestru, avand in vedere ca ponderea veniturilor
din consultanţă în totalul veniturilor este de 51% ((5.000 lei + 100.000 lei)/205.000
lei), societatea va aplica impozit pe profit, insa va tine cont doar de veniturile şi
cheltuielile înregistrate începand cu acel trimestru.
Societatea are obligaţia ca până la 31 iulie să depună Declaratia 010 de modificare
a vectorului fiscal, trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit făcându-se cu 1
aprilie.
35
Venituri din exploatare (aprilie – iunie) 150.000 lei
Cheltuieli deductibile (aprilie – iunie) 80.000 lei
Profit impozabil Trimestrul II 70.000 lei
Impozit pe profit (trimestrul II) (70.000 lei x 16%) 11.200 lei
Inregistrarea contabila la 30 iunie:
11.200 lei 691 = 4411 11.200 lei

Cheltuieli cu impozitul pe Impozit pe profit
profit
13. Infiintarea sau incetarea activitatii unei microîntreprinderi în cursul

anului
Ca şi în cazul majorităţii entităţilor plătitoare de impozit pe profit, anul fiscal al

unei microîntreprinderi este anul calendaristic. În cazul unei microîntreprinderi care se
înfiinţează sau îşi încetează existenţa, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în
care persoana juridică a existat.
În cazul înfiinţării unei microîntreprinderi, perioada impozabilă începe:
- de la data înregistrării acesteia la registrul comerţului, dacă are această obligaţie;
- de la data înregistrării acesteia în registrul ţinut de instanţele judecătoreşti
competente, dacă are această obligaţie; sau
- de la data încheierii sau, după caz, a punerii în aplicare a contractelor de asociere,
în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice.
În cazul microîntreprinderilor care îşi încetează existenţa în cursul anului, data

până la care se depune Declaraţia 100 privind impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor este una dintre datele la care se încheie perioada impozabilă.
Persoanele juridice care se dizolvă cu lichidare, în cursul aceluiași an în care a

început lichidarea, au obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile
microîntreprinderilor şi să plătească impozitul aferent până la data depunerii
situaţiilor financiare la organul fiscal competent;
Persoanele juridice care, în cursul anului fiscal, se dizolvă fără lichidare, au
obligaţia să depună declaraţia de impozit pe veniturile microîntreprinderilor şi să
plătească impozitul până la închiderea perioadei impozabile;
14. Declararea mentiunilor
Daca la sfarsitul unui an, o entitate plătitoare de impozit pe profit indeplineste

criteriile din definitia microintreprinderii, atunci aceasta va trece la regimul
microîntreprinderilor incepand cu anul urmator. In acest sens, va comunica organului
36
fiscal competent modificarea regimului (de la impozit profit – la impozit pe venit)
până la 31 martie inclusiv a anului urmator (anterior, termenul era 31 ianuarie a
anului urmator).
Incepand cu 1 ianuarie 2016, persoanele juridice care se înfiinţează în cursul

unui an fiscal trebuie sa comunice organului fiscal competent aplicarea regimului
microîntreprinderilor, in termen de 15 zile de la infiintare. Anterior, persoanele
juridice care se înfiinţau în cursul unui an fiscal înscriau menţiunea în cererea de
înregistrare la registrul comerţului.
Daca în cursul anului fiscal, in structura capitalului social al unei

microintreprinderi intervine statul sau vreo unitate administrativ-teritoriala sau daca
aceasta se află în dizolvare, urmată de lichidare, înregistrată în registrul comerţului sau
la instanţele judecătoreşti, microîntreprinderea comunică organului fiscal competent
ieşirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, până la 31
martie inclusiv a anului fiscal următor.
Atentie:
- trecerea de la impozit pe venit la impozit pe profit poate avea loc si in cursul
anului (depasirea plafonului de 100.000 euro sau a ponderii de 20% in cazul
consultantei);
- trecerea de la impozit pe profit la impozit pe venit nu se poate face in cursul
anului, ci doar incepand cu anul urmator.
15. Microintreprinderile – o solutie reala pentru inlocuirea PFA-urilor in

2016?
In acest subcapitol incercam sa prezentam avantajele si dezavantajele unei

microintreprinderi in relatia cu o PFA (persoana fizica autorizata). Avand in vedere
faptul ca incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile vor datora obligatoriu si contributie la
asigurarile sociale (CAS de 10,5% sau 26,3%, conform optiunii acestora) calculat la
venitul net obtinut, pe langa contributia la sanatate (CASS) de 5,5% si impozit pe venit
de 16%, se pune problema daca suspendarea sau incetarea activitatii pe PFA si
infiintarea unei microintreprinderi reprezinta o solutie de luat in seama.
A) Microintreprinderea in 2016
Asa cum am mai precizat, incepand cu 1 ianuarie 2016, cotele de impozitare

valabile pentru entitatile deja infiintate vor fi:
- 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați, inclusiv;
- 2% pentru microîntreprinderile care au un salariat;
- 3 % pentru microîntreprinderile care nu au salariați.
Daca, în cursul anului, numărul de salariaţi se modifică, cotele de impozitare de
mai sus se aplică în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care s-a efectuat
modificarea. Pentru microîntreprinderile care au un salariat, respectiv 2 salariaţi şi care
aplică cotele de impozitare de 2%, respectiv 1%, al căror raport de muncă încetează,
37
condiţia referitoare la numărul de salariaţi se consideră îndeplinită dacă în cursul
aceluiaşi trimestru sunt angajaţi noi salariaţi.
Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data infiintarii

pentru persoanele juridice române nou-înfiinţate, care:
- au cel puţin un salariat (angajarea trebuie efectuata în termen de 60 de zile
inclusiv de la data infiintarii);
- sunt constituite pe o durată mai mare de 48 de luni; si
- acţionarii/asociaţii lor nu au deţinut titluri de participare la alte persoane
juridice.
In acest caz se observa o conditie importanta si anume aceea ca asociatii sa nu fi
detinut titluri in alte entitati. Astfel, de aceasta cota redusa nu pot beneficia toate
microintreprinderile nou infiintate.
In cazul unei societati comerciale, pe perioada anului, asociatii NU au voie sa
utilizeze banii societatii in scopuri personale. Dupa aprobarea situatiilor financiare,
acestia pot repartiza profitul la dividende, suportand un impozit suplimentar aplicat la
suma repartizata.
Incepand cu 1 ianuarie 2016 impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%,
iar de la 1 ianuarie 2017, pentru veniturile din dividende se va datora contributia la
sanatate de 5,5%, chiar daca beneficiarul este salariat sau obtine si alte venituri.
B) PFA
Incepand cu 1 ianuarie 2016, PFA-urile datoreaza obligatoriu si CAS de 10,5% sau

26,3% din venitul net obtinut (venituri – cheltuieli), chiar daca obtin venituri din salarii
sau nu. In prezent, obligatorii sunt impozitul pe venit de 16% si contributia la sanatate
de 5,5%.
Exemplu Micro vs PFA:

In cursul anului 2016, o entitate obtine venituri de 100.000 lei si cheltuieli de
20.000 lei (nu exista angajati).
a) Microintreprinderea
Societatea va datora un impozit pe venit de 3.000 lei (100.000 lei x 3%), iar
profitul net va fi de 77.000 lei (100.000 lei – 23.000 lei). Pentru a utiliza banii in scop
personal, asociatul va mai suporta un impozit pe dividende in anul urmator celui in care
profitul a fost obtinut de 3.850 lei (77.000 lei x 5%). Suma neta de care va putea dispune
asociatul firmei va fi de 73.150 lei (77.000 lei – 3.850 lei).
Procent net (castig/venit) = 73%
Incepand cu 1 ianuarie 2017 pentru dividende se datoreaza si CASS de 5,5%, iar

cand organul fiscal va emite decizie de impunere pentru persoana respectiva, ar mai
avea de platit CASS de 4.235 lei (77.000 lei x 5,5%). In acest caz, suma neta cu care va
mai ramane asociatul ar fi de 68.915 lei (73.150 – 4.235 lei).
38
b) PFA
Venitul net obtinut este de 80.000 lei. Astfel, persoana fizica va datora CAS de
8.400 lei (80.000 lei x 10,5%) si CASS de 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%), rezultand
contributii totale de 12.800 lei. Astfel, venitul net impozabil este de 67.200 lei (80.000
lei – 12.800 lei), iar impozitul pe venit de 10.752 lei (67.200 lei x 16%). Persoana fizica
va ramane in final cu 56.448 lei (67.200 lei – 10.752 lei).
Daca persoana a optat pentru o contributie la pensii de 10,5%, atunci nu va

beneficia de intreg stagiul de cotizare in momentul stabilirii punctajului pentru pensie.
Daca ar fi optat pentru contributia integrala de 26,3%, atunci situatia ar fi fost:
- CAS - 21.040 lei (80.000 lei x 26,3%);
- CASS - 4.400 lei (80.000 lei x 5,5%);
Contributiile totale sunt in acest caz de 25.440 lei. Astfel, venitul net impozabil
este de 54.560 lei (80.000 lei – 25.440 lei), iar impozitul pe venit de 8.730 lei (54.560 lei
x 16%). Persoana fizica va ramane in final cu 45.830 lei (54.560 lei – 8.730 lei).
Exista insa o serie de limite in cazul microintreprinderilor de care trebuie sa

tineti cont inainte de a lua decizia de inchidere a PFA-ului:
- daca prin activitatea desfasurata de dvs realizati venituri mai mari de 100.000
euro, plafonul in lei fiind stabilit utilizand cursul de schimb de la sfarsitul anului
precedent, atunci NU puteti fi microintreprindere (firmele care depasesc acest
plafon datoreaza un impozit de 16% din profitul obtinut, neexistand diferente
majore intre o astfel de firma si un PFA, din punct de vedere al regimului de
impozitare);
- trebuie sa tineti cont de obiectul de activitate desfasurat, deoarece nu puteti fi
microintreprindere daca ponderea veniturilor din consultanta sau management
depaseste 20% din totalul veniturilor;
- asa cum am mai precizat, in cazul unei persoane juridice resursele financiare nu
pot fi utilizate in cursul anului, ci doar dupa aprobarea situatiilor financiare si
suportarea impozitului pe dividende.
Ramane ca dvs sa decideti ce sistem este mai avantajos. Functionand ca PFA,

puteti utiliza banii obtinuti si in cursul anului, iar contributiile sociale suportate (la
pensii si sanatate) va asigura statutul de persoana asigurata. Bineinteles ca decizia
trebuie luata in baza mai multor factori care tin de fiecare speta in parte, in acest
subcapitol fiind prezentate cateva dintre cele mai semnificative criterii de apreciere.
Insa, trebuie sa acordati atentie si marjei de profit existenta, modul in care o societate
sau un PFA sunt analizate in momentul in care se doreste obtinerea unui credit, modul
in care partenerii comerciali (clienti, furnizori) sunt influentati de forma de organizare
aleasa etc.
39
16. Reguli privind regimul microîntreprinderilor în anul 2013
16.1. Societati deja existente la 31.12.2012
La începutul anului 2013, fiecare societate trebuia să stabilească nivelul

veniturilor obţinute în exercitiul financiar 2012.
1. Pentru firmele care au fost microîntreprinderi în 2012:

a) Au realizat venituri SUB pragul de 65.000 euro, au rămas în continuare
plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Nu trebuiau să facă
nicio informare sau declaraţie la organul fiscal. După 1 februarie 2013, nu mai
era obligatoriu să aibă minim 1 salariat.
b) Au realizat venituri între 65.000 şi 100.000 euro, au rămas în continuare
plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor. Persoanele juridice
române care au optat pentru acest sistem de impunere, potrivit
reglementărilor legale în vigoare până la data de 1 februarie 2013, si-au
păstrat acest regim de impozitare pentru anul 2013.
2. Pentru firmele care au fost plătitoare de impozit pe profit în 2012:

a) Au realizat venituri PESTE pragul de 65.000 euro, au rămas în continuare
plătitoare de impozit pe profit.
b) Au realizat venituri SUB pragul de 65.000 euro, dar au avut între acestea şi
venituri din activități în domeniul bancar; activități în domeniile asigurărilor
și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția veniturilor din activități de
intermediere între domenii; activități în domeniile jocurilor de noroc,
consultanței și managementului, au rămas în continuare plătitoare de impozit
pe profit.
c) Au realizat venituri SUB pragul de 65.000 euro, altele decât venituri din
activități în domeniul bancar; activități în domeniile asigurărilor și
reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția veniturilor din activități de
intermediere între domenii; activități în domeniile jocurilor de noroc,
consultanței și managementului au devenit obligatoriu plătitoare de impozit
pe venitul microîntreprinderilor. Acestea trebuiau sa procedeze astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie 2013 – 31 ianuarie 2013, au ramas plătitoare
de impozit pe profit şi au depus Declaraţia 101 pentru luna Ianuarie
2013, până la 25 martie 2013;
- începând cu 1 februarie 2013, au devenit plătitoare de impozit pe venitul
microîntreprinderilor;
- au depus Declaraţia 010 privind schimbarea vectorului fiscal din impozit
pe profit în impozit pe venitul microîntreprinderilor până la data de 25
martie 2013.
RETINETI! Daca preluati contabilitatea unei societati, ar fi recomandat sa

analizati cu atentie perioada de inceput a anului 2013 pentru a constata daca
persoana responsabila cu evidenta contabila in acel moment a tinut cont de toate
aceste criterii de mai sus.
40
Exemplu:
Entitatea Leader a fost plătitoare de impozit pe profit în cursul anului 2012
şi a realizat venituri din prestări servicii de arhitectură în valoare de 100.000 lei.
În luna ianuarie 2013 a realizat venituri de 135.000 lei şi cheltuieli de
15.000 lei.
În luna februarie şi martie 2013 a avut venituri de 120.000 lei, respectiv
60.000 lei şi cheltuieli de 45.000 lei, respectiv 18.000 lei.
Care sunt impozitele datorate pentru primul trimestru din 2013?
Pentru luna ianuarie 2013:

Entitatea Leader datorează impozit pe profit.
Impozit pe profit = 120.000 lei x 16% = 19.200 lei
Entitatea Leader are obligaţia ca până la data de 25 martie 2013 să depună
Declaraţia 101 pentru luna ianuarie 2013 şi să achite impozitul rezultat.
Pentru lunile februarie şi martie 2013:

Baza de impozitare pentru venitul microîntreprinderilor este de 180.000
lei (120.000 lei + 60.000 lei), iar impozitul pe venitul microîntreprinderilor este
de 5.400 lei (180.000 lei x 3%).
Până la 25 aprilie 2013, entitatea Leader va depune Declaraţia 100
aferentă celor două luni, în conţinutul căreia va declara impozitul pe venit de
5.400 lei.
Exemplu:
Venim în completarea exemplului de mai sus şi considerăm că până la
sfârşitul anului 2013 entitatea Leader mai realizează venituri din servicii de
arhitectură în valoare de 30.000 lei.
Care este tratamentul aferent veniturilor obţinute şi ce declaraţii trebuie
depuse până la sfârşitul anului 2013?
Pentru trimestrele II, III şi IV, entitatea Leader va depune Declaraţiile 100
cu impozitul de 3% aferent, iar la sfârşitul anului va calcula veniturile totale
obţinute în calitate de microîntreprindere.
Astfel, totalul veniturilor este de 210.000 lei (120.000 lei februarie +
60.000 lei martie + 30.000 restul anului). La 31 decembrie 2013 cursul de schimb
a fost de 4,4847 lei/euro, plafonul pentru microîntreprinderi fiind de 4,4847
lei/euro x 65.000 euro = 291.506 lei.
Atenţie!
După cum observaţi, NU au fost luate în calcul veniturile din luna ianuarie
2013, deoarece entitatea era plătitoare de impozit pe profit.
Deşi veniturile totale obţinute în anul 2013 sunt de 421.000 lei (135.000
lei + 286.000 lei), entitatea Leader va rămâne microîntreprindere şi în anul 2014,
deoarece baza de calcul include veniturile realizate doar în perioada 1 februarie
2013 – 31 decembrie 2013.
41
16.2. Societati nou infiintate după 1 februarie 2013
O persoană juridică română care este nou-înfiinţată este obligată să plătească

impozit pe veniturile microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, atât timp cât
condiţia privind capitalul social al acesteia să fie deţinut de persoane, altele decât statul
şi autorităţile locale este îndeplinită la data înregistrării la registrul comerţului şi
aceasta nu intenţionează să desfăşoare activităţi conform definiţiei.
Exemplu:
Două persoane fizice se asociază pentru a înființa un SRL în luna mai 2013.
Care sunt condițiile și declarațiile pe care trebuie să le depună, pentru ca SRL-
ul să fie microîntreprindere?
La înființarea societății la Registrul Comertului, pe lângă documentele și
formularele de înființare, la completarea vectorului fiscal se va bifa opținea pentru
Microîntreprindere.
16.3. Obtinerea de venituri din consultanță și management in 2013
Desi in codul fiscal se mentioneaza la ART. 112^2 Reguli de aplicare a sistemului

de impunere pe veniturile microîntreprinderii
(5) Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu
anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prevăzute în
definiţia acestora.,
În normele de aplicare, se precizează:
„7. Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare
activităţi de natura celor prevăzute la art. 112^2 alin.(6) din Codul fiscal datorează
impozit pe profit luând în calcul veniturile și cheltuielile înregistrate începând cu
trimestrul respectiv.”
Microîntreprinderile care în cursul unui trimestru încep să desfășoare activităţi

de natura celor prevăzute la art. 112^2 alin.(6) din Codul fiscal nu mai aplică acest
sistem de impunere începând cu TRIMESTRUL respectiv.
Exemplu:
Societatea Leader obţine în perioada februarie 2013 – iunie 2013 venituri
din vânzarea de produse software și servicii de arhitectură de 150.000 lei. Ȋn luna
august 2013, realizează venituri din consultanță de 20.000 lei, privind
implementarea unui proiect. Cheltuielile deductibile la calculul impozitului pe
profit în perioada februarie-iunie 2013 sunt de 100.000 lei.
Ȋn trimestrul al III-lea, entitatea nu mai realizează alte venituri, iar
cheltuielile deductibile pentru această perioadă sunt de 9.000 lei.
Ȋn trimestrul al IV-lea, entitatea obţine venituri din vânzare soft de 50.000
lei și prestări servicii arhitectură de 6.000 lei. Cheltuielile deductibile în această
perioadă sunt de 32.000 lei.
42
În primelor 2 trimestre ale anului 2013, societatea rămâne plătitoare de
impozit pe venitul microîntreprinderilor, urmând ca doar de la 1 iulie 2013 să
devină plătitoare de impozit pe profit, prin depunerea Declaraţiei 010 in termen
de 30 de zile de la data realizării veniturilor din consultanță.
Pentru trimestrul al III-lea din 2013, entitatea depune Declaraţia 100 cu
impozitul pe profit. Profitul va fi calculat începând cu trimestrul III si va fi
(20.000 lei venituri din consultanta minus 9.000 lei cheltuieli deductibile) x 16% =
1.760 lei.
Pentru trimestrul al IV-lea din 2013, entitatea depune Declaraţia 101 cu

impozitul pe profit, până la 25 martie 2014. Profitul fiscal înregistrat în ultimele
două trimestre este de 35.000 lei (76.000 lei – 41.000 lei). Impozitul pe profit
aferent va fi de 5.600 lei (35.000 lei x 16%), iar impozitul datorat pentru ultimul
trimestru va fi de 3.840 lei (5.600 lei – 1.760 lei).
16.4. Regimul unei societăţi înfiinţate în ianuarie 2013
Persoanele juridice române nou-înfiinţate în perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie

2013 inclusiv NU au fost obligate să aplice sistemul de impunere pe veniturile
microîntreprinderilor de la înfiinţare.
Totuşi, acestea puteau trece la aplicarea impozitului pe venit începând cu 1
februarie 2013, dacă îndeplineau condiţiile aferente.
16.5. Regimul pierderii fiscale din anul 2012 şi ianuarie 2013
Pierderea fiscală înregistrată în anii anteriori anului 2013 se recuperează de la

data la care contribuabilul revine la sistemul de plată a impozitului pe profit, anul 2013
fiind considerat un singur an fiscal în sensul celor 5 sau 7 ani consecutivi.
De asemenea, pierderea fiscală din perioada 1 ianuarie – 31 ianuarie 2013,
înregistrată de catre un contribuabilul care, în această perioadă a fost plătitor de
impozit pe profit, se recuperează de la data la care contribuabilul revine la sistemul de
plată a impozitului pe profit, iar anul 2014 este primul an de recuperare a pierderii, în
sensul celor 7 ani consecutivi.
În cazul în care o societate a revenit în cursul anului 2013 la sistemul de plată a
impozitului pe profit, pierderea fiscală înregistrată în perioada 1 ianuarie - 31 ianuarie
2013 inclusiv trebuia luată în calcul la stabilirea profitului impozabil/pierderii fiscale
din perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013, înaintea recuperării pierderilor fiscale
din anii precedenţi anului 2013 şi se poate recupera în limita celor 7 ani consecutivi.
Perioada 1 februarie - 31 decembrie 2013 inclusiv nu este considerată an fiscal în sensul
celor 7 ani consecutivi.
Este importantă această prevedere pentru că deşi pentru luna ianuarie s-a depus
o Declaraţie 101 separată privind impozitul pe profit, această lună NU este considerată
an fiscal distinct în numărarea celor 7 ani fiscali de recuperare a pierderii fiscale.
43
Exemplu:
Entitatea Leader este plătitoare de impozit pe profit, iar în anul 2012 a
înregistrat pierdere fiscală de 50.000 lei.
În luna ianuarie 2013, aceasta a înregistrat tot pierdere fiscală la nivelul
sumei de 20.000 lei, iar începând cu 1 februarie 2013 este microîntreprindere.
În lunile februarie şi martie din 2013, aceasta înregistrează următoarele
- Venituri din vânzare de mărfuri – 100.000 lei;
- Venituri din dobânzi – 10.000 lei;
- Cheltuieli cu mărfurile – 80.000 lei;
În al doilea trimestru din 2013, entitatea Leader înregistrează următoarele
- Venituri din vânzare de mărfuri – 200.000 lei;
- Venituri din dobânzi – 20.000 lei;
- Cheltuieli cu mărfurile – 170.000 lei;
Care este impozitul declarat de entitate în anul 2013?
Trimestrul I (februarie-martie 2013):

În această perioadă, entitatea Leader este microîntreprindere ceea ce
înseamnă că aceasta declară un impozit pe venit de 3.300 lei (110.000 lei x 3%).
Trimestrul II (aprilie-iunie 2013):

Având în vedere că în perioada februarie – iunie 2013 entitatea Leader a
obţinut venituri de 330.000 lei, depăşind plafonul de 65.000 euro, aceasta va trece
de la impozit pe venit la impozit pe profit începând cu 1 aprilie 2013.
Venituri impozabile la 30 iunie = 110.000 lei + 230.000 lei = 330.000 lei

Cheltuieli deductibile la 30 iunie = 80.000 lei + 170.000 lei = 250.000 lei
Rezultat fiscal la 30 iunie = 330.000 lei – 250.000 lei = 80.000 lei
Nu trebuie să uităm că până la 31 ianuarie 2013, societatea a fost plătitoare

de impozit pe profit, înregistrând în perioadele preecedente pierdere fiscală. În
primul rând se recuperează pierderea fiscală înregistrată în luna ianuarie 2013,
urmând ca apoi să se recupereze pierderea şi din anii anteriori, în ordine
cronologică.
Pierdere fiscală din perioada anterioară = 20.000 lei + 50.000 lei = 70.000 lei
Rezultat fiscal după recuperarea pierderii = 80.000 lei – 70.000 lei = 10.000 lei
Impozit pe profit la 30 iunie 2013 = 10.000 lei x 16% = 1.600 lei
Impozit pe venit la 31 martie 2013 = 3.300 lei
Impozit pe profit declarat la 30 iunie 2013 în Declaraţia 100 = 0 lei
Regularizarea impozitului se va face la final de an prin Formularul 101.
44
17. Regimul cheltuielilor de protocol si sponsorizare
In cazul entitatilor platitoare de impozit pe profit exista limitari fiscale in ceea

ce priveste dreptul de deducere al sumelor aferente cheltuielilor de protocol si de
sponsorizare.
Cheltuielile de protocol sunt cheltuieli ocazionate de acordarea unor cadouri,

tratatii si mese partenerilor de afaceri, efectuate in scopul afacerii, se mentioneaza in
Codul fiscal.
Pentru societatile care datoreaza impozit pe profit, cheltuielile de protocol sunt
deductibile în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul
veniturilor şi totalul cheltuielilor, altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu
impozitul pe profit.
Atentie! În cadrul cheltuielilor de protocol, la calculul profitului impozabil, se
includ şi cheltuielile înregistrate cu TVA colectată pentru cadourile oferite de
contribuabil, cu valoare egală sau mai mare de 100 lei.
Cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private

reprezinta cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit, insa entitatile scad
din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă de mai jos:
- 30/00 din cifra de afaceri (50/00 din cifra de afaceri, incepand cu 1 ianuarie 2016);
- 20% din impozitul pe profit datorat.
De regula, sponsorizarile se acorda spre finalul anului, moment in care societatile
au o imagine de ansamblu cu privire la nivelul cifrei de afaceri si al impozitului pe profit,
criterii in functie de care se poate stabili nivelul sumei acordate ca sponsorizare.
Retineti! In cazul microintreprinderilor NU EXISTA LIMITARI de tipul celor de

mai sus. Aceste societati datoreaza un impozit de 3% din veniturile obtinute, nivelul
cheltuielilor neinfluentand acest indicator. Oricum, trebuie manifestata prudenta in
inregistrarea acestor cheltuieli, deoarece o entitate poate trece de la microintreprindere
la impozit pe profit in cursul anului, ceea ce inseamna ca trebuie sa tina cont la calculul
impozitului pe profit de limitele de deducere prezentate.
Chiar daca nu exista limite la calculul impozitului, ar fi bine sa nu exageram cu

astfel de cheltuieli, deoarece s-ar putea pune in discutie diminuarea profitului contabil
al firmei si implicit a dividendelor cuvenite asociatilor.
Care este tratamentul din punct de vedere al TVA?
Din punct de vedere al TVA, entitatile platitoare de impozit pe profit si

microintreprinderile aplica ACELEASI REGULI.
Incepand cu 1 ianuarie 2013, bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul
acţiunilor de protocol NU sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea fiecărui
cadou oferit este mai mică sau egală cu plafonul de 100 lei. Cadoul cuprinde unul sau
mai multe bunuri oferite gratuit.
45
În situaţia în care persoana impozabilă a oferit şi cadouri care depăşesc
individual plafonul de 100 lei, însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei
perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxa, dacă s-a
exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective.
Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei

fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza
impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu
în autofactura prevăzută la art. 155 alin. (7) din Codul fiscal care se include în decontul
întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit
în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul.
Opinie! Pentru facturile primite de la furnizori, aferente achizitiilor de bunuri

(apa, cafea, suc, zahar, etc.) destinate servirii in cadrul sedintelor de protocol legate de
derularea afacerilor se poate exercita, integral, suma TVA deductibila facturata de catre
furnizor, fara ca acest drept sa fie limitat similar tratamentului fiscal aplicat pentru
cheltuielile aferente inregistrate.
Pentru exercitarea acestui drept de deducere a sumei TVA trebuie sa justificati
acordarea tratatiilor respective numai in scopul afacerii. Totusi, retineti faptul ca nu
se exercita dreptul de deducere a TVA pentru achizitia de tutun si bauturi alcoolice
destinate tratatiilor oferite partenerilor de afaceri, chiar daca acestea se desfasoara in
scopul afacerii.
Care este tratamentul TVA pentru protocol aferent meselor de afaceri?
In ceea ce priveste protocolul sub forma serviciilor (mese la restaurant cu diversi

parteneri), TVA este deductibila daca actiunile de protocol sunt realizate in
scopuri legate de activitatea economica a societatii. Daca putem demonstra ca o
masa la un restaurant a fost necesara in scopul afacerii, atunci TVA este deductibila. In
acest sens, putem justifica scopul intalnirilor cu o serie de documente (note de
negociere, rapoarte, contracte incheiate etc.). Daca nu putem demonstra o astfel de
legatura, atunci trebuie sa colectam TVA prin emiterea de autofactura.
ART. 129 Prestarea de servicii – Codul fiscal

(5) Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată operaţiuni precum:
a) utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activităţii economice
a persoanei impozabile sau prestarea de servicii în mod gratuit, în cadrul acţiunilor de
sponsorizare, mecenat sau protocol;
Norme la Codul fiscal:

Nu constituie prestare de servicii efectuată cu plată utilizarea bunurilor care fac
parte din activele folosite în cadrul activităţii economice a persoanei impozabile sau
prestarea de servicii în mod gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în măsura în care
acţiunile de protocol sunt realizate în scopuri legate de activitatea economică a
persoanei impozabile, nefiind aplicabil plafonul de 100 lei.
46
Suma deductibilă aferentă serviciilor prestate gratuit prin oferirea unei mese la
restaurant nu poate fi dedusă în situația în care nu se poate justifica faptul că aceste
cheltuieli sunt efectuate în legatură directă cu activitatea firmei care le-a înregistrat în
evidența contabilă.
Cum justificam ca o intalnire de afaceri a fost in scopul activitatii economice?
Pentru a justifica efectuarea unor cheltuieli de protocol cu partenerii de afaceri,

este recomandabil ca responsabilul cu organizarea acestei acțiuni să întocmească un
referat prin care motivează necesitatea acestei acțiuni, însă fără a nominaliza
persoanele participante. În acest caz, este recomandabil să se menționeze doar scopul
acțiunii, de exemplu:
- discuții privind îmbunătățirea modului de derulare a contractelor deja existente;
- purtarea tratativelor pentru continuarea derulării contractului încheiat pentru o
anumită perioadă de timp;
- extinderea afacerii pe noi piețe de desfacere a produselor;
- menținerea relațiilor comerciale.
Referatul respectiv ar trebui supus aprobării conducerii societății pentru
efectuarea cheltuielilor respective, confirmând astfel că acțiunea de protocol se
desfășoară în scopul susținerii activității economice. La aceste documente puteţi anexa
copii ale corespondenţei purtate cu partenerii/ potenţialii parteneri prin e-mail, cereri
de comandă, invitaţii, diverse corespondenţe privind unele negocieri, oferte, contracte
încheiate etc.
Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în

perioadele anterioare anului 2012 s-au aplicat prevederile legale în vigoare la
momentul respectiv, inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii
plafonului şi a perioadei fiscale în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
Astfel, conform prevederilor aplicabile incepând cu 01 ianuarie 2013, există două

abordări diferite din punct de vedere fiscal, care generează şi înregistrări contabile
diferite:
- TVA aferent cheltuielilor de protocol - analizată prin prisma plafonului de 100 lei,
nemaifiind necesară analiza depăşirii cheltuielilor de protocol peste procentul de
2% din profit pentru care s-ar fi colectat TVA;
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe profit - plafonul maxim de
2% din profit rămâne nemodificat, cu deosebirea că în cheltuiala cu protocolul se
va înregistra şi cheltuiala cu TVA devenită nedeductibilă (colectată) peste cei 100
lei;
- cheltuiala cu protocolul pentru calculul impozitului pe venit – NU exista plafon.
De exemplu, chiar dacă o microintreprindere înregistrează profit sau

pierdere, poate să deducă TVA aferent cadourilor în limita plafonului de 100 lei.
Cheltuiala in sine cu protocolul nu o ajuta deoarece aceasta datoreaza un impozit de 3%
aplicat veniturilor obtinute. Nu există legătură între deducerea TVA şi impozitul pe
47
venit, analiza TVA făcându-se exclusiv faţă de plafonul de 100 lei, independent de
analiza cheltuielii cu protocolul.
Exemplu:
Entitatea Leader este microintreprindere si in anul 2015 a obtinut venituri din
vanzarea marfurilor de 50.000 lei. Aceasta a acordat in luna iunie 2015 unui grup de
100 clienţi cadouri a căror valoare individuală este de 150 lei, plus TVA 24%. Astfel,
cheltuielile de protocol au fost 15.000 lei. Perioada fiscala a societatii este luna.
Prezentaţi tratamentul fiscal aferent cheltuielilor de protocol.
La achizitia cadourilor, societatea si-a dedus TVA in suma de 3.600 lei:
15.000 lei 623 = 401 18.600 lei

„Cheltuieli de protocol, „Furnizori”
reclamă şi publicitate”
3.600 lei 4426
„TVA deductibila”
Din punct de vedere al TVA, valoarea fiecărui cadou depăşeşte plafonul de 100 lei.
Entitatea trebuie să colecteze TVA pentru diferenţa de 5000 lei (50 lei/cadou x 100
cadouri), avand in vedere ca este inregistrata in scopuri de TVA si ca si-a exercitat
dreptul de deducere a TVA la achizitia cadourilor.
1.200 lei 623 = 4427 1.200 lei

„Cheltuieli de protocol, „TVA colectată”
reclamă şi publicitate”
Entitatea este microintreprindere si datoreaza un impozit pe venit de 1.500 lei

(50.000 lei x 3%). Desi cheltuielile de protocol sunt de 16.200 lei (15.000 lei + 1.200 lei),
impozitul suportat de societate este acelasi.
Din punct de vedere al TVA, chiar daca datora impozit pe profit sau pe venit,
tratamentul era acelasi, rezultand TVA colectata de 1.200 lei.
Dpdv TVA:
Societatea colecteaza TVA doar pentru depasirea plafonului de 100 lei/cadou. In
cazul nostru s-au acordat 100 cadouri cu valoare individuala de 150 lei si astfel s-a
colectat TVA pentru suma de 5.000 lei.
TVA colectata de 1.200 lei va fi evidentiata in Decontul de TVA al lunii iunie 2015.
Daca societatea ar fi acordat totusi 150 de cadouri in valoare individuala de 100

lei, atunci impozitul pe venit ar fi fost acelasi (1.500 lei), insa NU ar fi colectat TVA,
deoarece valoarea unui cadou ar fi fost pana in plafonul de 100 lei prevazut in Codul
fiscal.
48
Apare totusi problema referitoare la o limita a „bunului simt” in ceea ce
priveste inregistrarea in evidenta contabila a societatii a unor cheltuieli foarte mari
de aceasta natura.
Este oare corect ca o microintreprindere sa aiba de exemplu venituri de 40.000
lei, cheltuieli de protocol de 25.000 lei si sponsorizari de 20.000 lei si astfel firma sa
ajunga pe pierdere practic? Ar trebui impuse anumite plafoane si in cazul
microintreprinderilor? Ramane de vazut in viitor.
Considerăm că este bine de precizat inca o data faptul că în practică trebuie să

acordaţi o atenţie sporită fiecărei societăţi căreia îi stabiliţi impozitul datorat la
bugetul de stat.
O societate plătitoare de impozit pe profit respectă regulile din Titlul II din Codul
fiscal, iar o microîntreprindere regulile stabilite în cadrul Titlului III.
De exemplu, pentru o societate plătitoare de impozit pe profit, incepand cu 1
ianuarie 2016 veniturile din dividende sunt considerate neimpozabile (fara alte
conditii de indeplinit), pe când la o microîntreprindere acestea se regăsesc în baza de
impozitare. De asemenea, la o microîntreprindere veniturile din subvenţii nu se
impozitează, pe când la o societate plătitoare de impozit pe profit, acestea sunt
considerate venituri impozabile etc.
Un alt aspect la care trebuie să fiţi atenţi este plafonul de 100.000 de euro. Acesta
NU este reprezentat de cifra de afaceri a societăţii, ci de baza de impozitare aferentă
acestora.
De exemplu, dacă o societate obţine venituri din vânzarea mărfurilor de 100.000
lei şi vinde un teren la preţul de vânzare de 400.000 lei (contul 7583), aceasta a depasit
plafonul de 100.000 euro şi trebuie să treacă la impozit pe profit din acel trimestru,
chiar dacă cifra de afaceri din contabilitate este de 100.000 lei.
Bibliografie:
 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 688 din 10.09.2015.
 OUG 50/2015 privind modificarea Legii 227/2015 - Noul Cod fiscal, publicata in
MOf nr 817 din 3 noiembrie 2015;
 H.G. nr. 1/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.
227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 22 din 13.01.2016;
 O.M.F.P. nr. 1.802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate,
publicat în MOf nr 963 din 30 decembrie 2014;
 Legea nr. 571 din 22.12.2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 927 din
23.12.2003, cu toate modificările şi completările ulterioare;
 H.G. nr. 44 din 22.01.2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în M.Of. nr. 112 din 06.02.2004, cu
toate modificările şi completările ulterioare
49

Ghid Practic Privind Microintreprinderile 2016

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid Practic Privind Microintreprinderile 2016

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ghid practic privind

Va puteti abona la Newsletter-ele noastre astfel:

Mai multe detalii regasiti la acest link:

1. Notiuni introductive............................................................................................................................. 003

Avem plăcerea de a vă oferi un ghid practic cu privire la aspectele contabile și

Precizam inca de la inceput faptul ca acest material este actualizat cu Legea

Până la 1 februarie 2013, regimul de microîntreprindere a fost opțional. Astfel,

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte

Astfel, începând cu 1 ianuarie 2016, in categoria entitatilor care NU pot fi

Nu uitati si faptul ca, incepand cu 1 februarie 2013, condiţia cu numărul de

Pana la intrarea in vigoare a noului Cod fiscal, trebuia sa ne raportam la

Cursul de schimb pentru determinarea echivalentului în lei este cel de la

De exemplu, dacă o societate emite o factură de avans, aceasta se regăsește în

Societăţile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului pe

Până la modificările aduse prin OG 8/2013, dacă o microîntreprindere încălca

Nu pot aplica acest sistem de impunere:

ATENŢIE! Începând cu 1 ianuarie 2014, cuantumul veniturilor din consultanţă şi

Retineti! Pentru a se stabili daca o societate obtine venituri din

OG 8/2013, publicată în M.Of nr. 54 din 23 ianuarie 2013, stabilea că firmele

De asemenea, persoanele juridice române nou-înfiinţate care, la data înregistrării

Societăţile nou-înfiinţate care vor să desfăşoare activităţi de consultanţă şi

Având în vedere că la data înfiinţării societatea nu se încadra în excepţiile

La sfarsitul celui de-al doilea trimestru (ianuarie – iunie 2015), ponderea

Încadrarea în categoria veniturilor din consultanţă și management se efectuează

Normele Codului fiscal, modificate prin HG 77/2014, prevăd: „Condiţia privind

Legea 227/2015 prevede foarte clar faptul ca microîntreprinderile care în cursul

Incepand cu 1 ianuarie 2015, Legea contabilitatii nr 82/1991 permite tuturor

Primul an fiscal modificat include şi perioada anterioară din anul calendaristic

Entitatea Leader trebuie să depună la organul fiscal până în data de 15

De retinut faptul ca, spre deosebire de persoanele juridice platitoare de impozit

Pana la 31 decembrie 2015

ATENTIE! Cota de impozitare va fi de 1% pentru primele 24 de luni de la data

Se observa asadar restrangerea numarului de entitati noi care ar putea utiliza

Cota de impozitare se va aplica până la sfârşitul trimestrului în care se încheie

În cazul în care persoana juridică română nou-înfiinţată nu mai are niciun

Tinand cont ca in primele 60 de zile de la data infiintarii a fost incheiat un

Daca exista un singur salariat, iar raportul de muncă încetează, entitatea va

In primele 60 de zile de la infiintare entitatea a incheiat un contract de munca cu

Tip contract Data angajarii Norma Data plecarii Venit brut

Trimestrul I 2016 – Trimestrul II 2017

Trimestrul III 2017

Incepand cu Trimestrul II 2018

Aceasta prevedere lasa loc la interpretari. Nici HG 1/2016 – Normele de aplicarenu

Atentie! In cadrul perioadei de 48 de luni de la infiintare, entitatea a incalcat

10. Baza de impozitare: componenta si exemple

Baza impozabilă in cazul microîntreprinderilor o constituie veniturile din toate

Începând cu 1 ianuarie 2016, conform Legii 277/2015, din baza de impozitare se

De la 1 ianuarie 2014, la baza impozabila se adaugă următoarele:

Măsura introdusa la 1 ianuarie 2014 referitoare la eliminarea veniturilor din

Incepand cu ANUL 2014:

In continuare prezentam cateva exemple cu modalitatea de calcul a impozitului pe

În cazul în care o microîntreprindere achiziţionează case de marcat, valoarea de

În februarie 2016, societatea achiziţionează şi pune în funcţiune o casă de marcat

Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru trimestrul

6.200 lei 4111 = 704 5.000 lei

 înregistrarea ajustării pentru depreciere la nivelul a 100% din creanţa

La calculul impozitului pe profit aferent trimestrului al IV-lea din anul 2015,

 scoatarea din evidenţă a creanţei neîncasate:

 ajustarea TVA colectată aferentă creanţei neîncasate:

 anularea ajustării pentru depreciere:

Insa, incepand cu 1 ianuarie 2016, tratamentul fiscal al veniturilor din ajustari

In continuare, vom prezenta un exemplu de impozitare a rezervelor cu impozitul

Înregistrările contabile efectuate sunt:

4.800 lei 6811 = 2812 4.800 lei