Medicina Sportiva sau “CLINICA OMULUI

SANATOS”, asa cum a fost definita de Federatia

Internationala de Medicina Sportiva (www.fims.org )
a evoluat in paralel cu dezvoltarea educatiei fizice si
sportului devenind nu numai o realitate a zilelor
noastre dar mai ales o necesitate
 SPORTS MEDICINE
www.efsma.net

Multidisciplinary clinical and academic specialty of

medicine dealing with:
 Health promotion for the general population by
stimulating an active lifestyle
 Pre-participation clinical screening and examination
before exercise and competition as well as medical
assistance to the elite athletes
 Diagnosis, treatment and rehabilitation following
injuries or illnesses from participation to physical
activities, exercises and sport at all levels
 Research in basic science (effort physiology)
Medicina sportiva reprezinta singura
specialitate a carei curricula de pregatire
cuprinde aspecte specifice adaptarilor
fiziologice in efortul fizic sau patologiei
specifice performantei!

Fundamenteaza din punct de vedere biologic

exercitiul fizic ca factor sanogenetic!
 Prin Legea Educatiei Fizice si Sportului 69/2000 completata
in 2004 Medicina Sportiva este nominalizata expres pentru
protejarea sanatatii sportivilor si eliberarea AVIZULUI
MEDICO-SPORTIV (act medico-legal care-i da dreptul
sportivului sa participe la antrenamente si competitii)

 Informatii despre avizul medico-sportiv în țările din Uniunea

Europeana (Physical Pre Participation Examination-PPE) pe
site-ul: www.efsma.net
 Conventia internationala impotriva dopajului in sport”,
adoptata de Adunarea Generala UNESCO in 19 octombrie
2005 la Paris stipuleaza oligativitatea prezentei medicului
sportiv in comisiile de eliberare a scutirilor pentru uz
terapeutic ceea ce inseamna recunoasterea acestei
specialitati de catre UNESCO.
SCURT ISTORIC
 1911 Germania primul laborator de evaluare fitness
 1922- prima revista ““Revue Médicale d’Éducation
Physique et de Sport”.
 1928 Lausanne – FIMS, www.fims.org
 1969 Bucuresti - Asociatia Balcanica de Medicina
Sportiva
 1996 Porto – EFSMA, www.efsma.net
SCURT ISTORIC

 In anul 1932, la Cluj si Bucuresti se infiinteaza Societatea

Medicala de Educatie fizica cu scopul de-a studia fiziologia
efortului, apoi de-a asigura asistenta si controlul medical al
practicantilor de educatie fizica si sport, in special la competitii
 In 1949 ia fiinta reteaua de medicina culturii fizice (in 1985 isi
va schimba denumirea in Medicina Sportiva) care are ca scop
asigurarea controlului si asistentei medicale la antrenamente si
competitii
 1957 se oficializeaza sistemul de obtinere a titlului de medic
specialist si medic primar in medicina culturii fizice si formarea
specialistului de 3 ani
Terminologie
 Activitatea fizica reprezinta orice miscare corporala care
presupune un consum energetic superior starii de repaus.

 Activitatea fizica devine Exercitiu printr-un proces de

repetitie planificata si structurata care amelioreaza
conditia fizica si starea de sanatate, fara a constitui insa
un risc major pentru organism.
 Fitness-ul (conditia fizica) concept multidimensional
capacitatea organismului de a efectua activitate fizica.
Fitness-ul poate avea ca scop fie imbunatatirea sanatatii
(fitness cardiovascular), fie ameliorarea abilitatilor (forta,
putere, viteza, mobilitate musculara).

 Sportul de performanta inseamna activitati fizice intense,

antrenamente structurate si planificate, cu caracter
competitiv.
 EFORTUL FIZIC
Repetare sistematica de actiuni motrice,
care au ca obiectiv ameliorarea performantei fizice

Din punct de vedere al performantei sportive ne

intereseaza acel efort care prin parametrii sai volum,
intensitate, complexitate obliga organismul sa
reactioneze intens si generalizat
■ Prin caracterul sau de stress efortul sportiv modifica
homeostazia organismului, ai carui parametrii
functionali capata valorile mult superioare celor de
repaus

■ Dezvoltarea si perfectionarea functiilor organelor

implicate in efort face posibila desfasurarea efortului la
paramerii optimi.

Organism ↔ Efort relatie biunivoca

 ORGANE IMPLICATE IN EFORT
 muschiul scheletic (unic in ceea ce priveste
amploarea proceselor metabolice!)
 sistemul cardio-vascular si respirator
 sistemul nervos
 sistemul endocrin
 sistemul digestiv
 sistemul excretor
Clasificarea eforturilor
După tipul dominant de contracţii musculare eforturile sunt:
Eforturi dinamice ( contractii izotonice):
Fibrele musculare se modifica deplasand
segmentele corpului si realizand lucru
mecanic.
Eforturi statice (contractii izometrice):
Segmentele corporale nu se deplaseaza
şi nu se efectueaza lucru mecanic/ 6-8s
Eforturi combinate
După caracterul repetării efortului se descriu:
Eforturi ciclice ( miscare repetata identic in unitatea de
timp ↔ economie fuctionala)
Eforturi aciclice

Efortul poate fi:

Unic (o singura proba, o singura incalzire);
Repetat ( mai multe probe de concurs cu incalzire inaitea
fiecarei probe).

Eforturile din antrenamante care au drept scop

cresterea performantei si atingerea formei sportive

Eforturi competiţionale care presupun valorificarea

formei sportive in paralel cu o buna mobilizare psihica.
Funcţie de similitudinea efortului din antrenament cu cel din
competiţie
Eforturi specifice
Eforturi nespecifice ( pregatire fizica generala)

Funcţie de intensitatea:
 Efort maximal pana la 1 min
 Efort submaximal pana la 6 min
 Efort de intensitate mare – 60 min
 Efort de intensitate moderată si mică
60 min – câteva ore
După criteriul aprovizionării cu oxigen a organismului
Eforturi anaerobe se desfasoara in datorie de oxigen,
sunt de intensitate maximala si de scurta durata.
Eforturi aerobe, de intensitate submaximala, medie si
mica, de lunga durata si care se petrec in echilibru intre
cerintele si aportul de oxigen
Eforturi mixte, cu dubla componenta aeroba si anaeroba
(jocuri sportive, canotaj, caiac, box, scrima tenis de camp etc)
Efortul anaerob
 durata: 10-15 sec efort anaerob alactacid
15-45 sec efort anaerob lactacid
 intensitate: maximala
 substrat biochimic: compusi fosfageni [compusi ATP-CP] si
glicoliza anaeroba
 calitati biomotrice implicate: forta-viteza
 sisteme solicitate: neuropsihic si neuromuscular
 echilibru aport/cerinta de O2: NU-datorie de oxigen
 economie energetica: NU-acid lactic ca produs final, care are
energie potentiala
Efortul aerob
• durata: 1min- cateva ore
• intensitate: mica, medie si submaximala
• substrat biochimic: oxidare in ciclul Krebs [glicoliza aeroba,
lipoliza, proteinoliza]
• calitati biomotrice implicate: anduranta-sisteme solicitate:
cardiorespirator, metabolic si muscular
• echilibrul aport/cerinta de O2:
-real FC 120-130b/min
-aparent FC 160-170b/min
• economie energetica: DA-produsi finali CO2 si H2O fara
energie potentiala
Efort Anaerob Alactacid (1-10s)
Lactacid (10-35s)

Efort Anduranta scurta - STE (35s-2min)

Anduranta medie - MTE (2-10min)
Anduranta lunga I - LTE I ( 10-35 min)
Anduranta lunga II - LTE II ( 35-90 min)
Anduranta lunga III - LTE III (90-360min)
Anduranta lunga IV - LTE IV (> 360 min)
EFORTURI CARE IMPLICA O SINGURA CONTRACTIE
 Forta exploziva este principala calitate utilizata
(exemplu: aruncarea la baschet, sarituri atletism, haltere)

 Sistem implicat: ATP

 Antrenamentul se bazeaza pe specificitate, pe tehnica, si
mai putin pe schimbarile fiziologice induse de
antrenament intrucat
 Sistemul energetic implicat (ATP-ul) nu poate fi influentat
foarte mult prin antrenament, avand o importanta
determinare genetica.
EFORTURI FOARTE SCURTE sub 10 sec

 Puterea anaeroba
 Ex: saritura in inaltine,cu prajina, triplu salt, sprinturi in fotbal
etc
 Din punct de vedere fiziologic, trebuie antrenat sistemul
energetic alactacid (cresteri de 20 de procente ale capacitatii
anaerobe alactacide sunt exprimate de o crestere a
performantei de numai cateva secunde).
EFORTURI SCURTE
(10-60 sec )
 exemplu: alergare 400 m, ciclism 1000 m, inot fluture 100
m, anumite actiuni din rugby)
 Antrenarea capacitatii anaerobe alactacide si lactacide va
influenta performanta
EFORTURI SUSTINUTE
( 60 secunde - 60 minute)

 exemplu: repriza de fotbal, jocul de baschet etc, inot 1500

m, alergari 10 000 m etc
 Cea mai mare proportie de energie provine din sistemul
aerob dar si anaerob
EFORTURI PRELUNGITE
( peste 60 de minute)

 ex: jocul de fotbal, maratonul, triatlon, curse de ciclism,

tenis
 Predominenta majora AEROBA
 Sunt acelasi ca la eforturile sustinute, dar ce devine foarte
important este abilitatea organismului de a cruta si a
conserva sursele energetice
In funcţie de aparatele şi sistemele implicate mai
mult eforturile se clasifica :

Neuro-muscular
Neuro-psihic
Cardio-respirator
Endocrino-metabolic.
Efortul neuromuscular si neuro-psihic
solicitare predominanta la nivel sistemului nervos si
muscular , eforturile de forta/viteza, anaerobe alactacide si
lactacide

Performanta in aceste eforturi este dependenta de:

- procentajul tipurilor de fibre musculare din structura
muschilor
- nivelul de organizare si dezvoltare a sistemului nervos
central si periferic
- tipul de activitate nervoasa superioara.
Efortul cardio-respirator

- eforturi aerobe, cu durata cuprinsa intre 6-60

minute in care performanta depinde de
capacitatea sistemelor respirator si cardio-
vascular de a capta, transporta si furniza oxigen
tesuturilor active, in scopul asigurarii unui consum
maxim de oxigen( VO2 max) optim.
Eforturile de tip endocrino-metabolic

sunt eforturi aerobe cu durata cuprinsa intre

60 min - 8 ore, in care performanta depinde de
posibilitatile organismului de a resintetiza , chiar in timpul
efortului substratul energetic metabolizat.
Clasificare si Proprietati
 SISTEMUL MUSCULAR

 Corpul uman are peste

600 de muschi de
forme si marimi
diferite.

 Sistemul muscular
reprezinta 40-50% din
greutatea totala a
organismului.
 Rolul sistemului muscular
1. Producerea miscarii
miscarea se realizeaza prin
functionarea integrata a oaselor,
articulatiilor si muschilor atasati.

2. Sustinerea scheletului- postura

3. Producerea de caldura
(termogeneza) - contractia
musculara produce caldura

4. Protectia articulatiilor si a
organelor vitale
 CARACTERISTICILE PRINCIPALE ALE MUSCHILOR
 CONTRACTILITATEA
proprietatea de-a raspunde la stimuli
prin contractie
 ELASTICITATEA
capacitatea de a se intinde sub actiunea
unei forte si de a reveni la forma initiala
dupa ce forta a incetat
 EXCITABILITATEA
capacitatea de a reactiona la stimuli
nervosi
 TONUSUL MUSCULAR
stare de semicontractie permanenta in
repaus
 TIPURI DE MUSCHI

 STRIATI

 NETEZI

 CARDIAC
MUSCHII STRIATI (scheletici)

 Muschii inserati pe oase

 Sunt controlati voluntar
 Au aspect striat (in benzi)
 MUSCHII NETEZI

 Muschii care intra in constitutia

organelor interne (ex. peretii vaselor
de sange, peretele vezicii urinare,
peretele intestinal etc)
 Sunt controlati involuntar
 Au aspect neted
MUSCHIUL CARDIAC

 DESI ARE ASPECT DE MUSCHI

STRIAT,SE COMPORTA CA UN
MUSCHI NETED, INVOLUNTAR

 ARE CARACTERISTICI
SPECIALE (inotropism,
automatism, conductabilitate,
excitabilitate,tonicitate)
Clasificarea Biochimica

 Fibre lent-oxidative care contin doar enzime

oxidative (slow-twitch oxidative –SO)
 Fibre rapide-glicolitice care contin doar enzime
glicolitice (fast-twitch glycolitic - FG),
 Fibre rapide-oxidative care contin atat enzime
glicolitice cat si enzime oxidative (fast-twitch
oxidative – FOG)
 FIBRELE MUSCULARE
FIBRELE LENTE –Rosii (ST=SO)
- se contracta lent
- sustin eforturile aerobe
FIBRELE RAPIDE Albe
- se contracta rapid
- sustin eforturile anaerobe,
explozive
- 2 tipuri:
FG - exclusiv glicolitice
FOG - au enzime glicolitice si
oxidative Slow Twitch Fast Twitch
 Clasificare dupa Proprietatile contractile
Fibre rapide FG Fibre rapide FOG Fibre lente SO
Forta mare Forta moderata Forta scazuta
Oboseala rapida Rezistente la oboseala Rezistenta mare la oboseala
 Fibrele rapide au:
 prag de excitabilitate mai mare si o viteza de conducere
mai mare decat cele lente
 activitate ATP-azica rapida (elibereaza mai repede
energia necesara contractiei)
 Principalele caracteristici ale fibrelor musculare
(după McArdle, 2010)
SO (Fibre de tip I) : Viteza de contracţie lenta, contin ezimatic
oxidativ crescut, rezistenţa la oboseală
mare, forţa mică, activitatea ATP-azică joasă,
conţinut de mioglobină mare ( culoare roşie)
rezeve mari de trigliceride

FOG (Fibre de tip IIa): Viteza de contracţie rapida, conţinut

enzimatic glicolitic si oxidativ, rezistenţa la
oboseală medie, forţa medie, activitatea
ATP-azică inaltă, conţinut de mioglobină
mare, culoare roşie
FG (Fibre de tip IIb): cele mai rapide fibre, conţinut enzimatic
glicolitic, rezistenţa la oboseală mica,
forţa si viteza mare, activitatea ATP-
azică inaltă, conţinut de mioglobină scazut,
culoare alba, rezerve mari de glicogen
Distributia tipurilor de Fibre
 Toti muschii au si fibre
rapide si lente
 Distributia variaza de la un
muschi la altul pentru
acelasi subiect
 Distributia variaza de la un
individ la altul
 Majoritatea indivizilor au
intre 45 si 55% fibre lente
(SO)
 Exemple ale distributiei tipurilor de fibre

 Vastus lateralis 52% SO, 33%

FOG, 14% FG. La fel deltoid,
biceps brahial.
 Soleus 85% SO.
 Triceps brahial 30% SO.
Distributia Tipurilor de Fibre in functie de proba
sportiva in care sunt antrenati sportivii
De retinut
 Muschii scheletici sunt formati dintr-o combinatie de fibre
rapide si lente.
 Distributia si proportia fibrelor in muschi prezinta variabilitate
individuala.

Adaptarea musculară la efort se realizează

diferit la femei față de bărbați!

TIPUL DE ANTRENAMENT DETERMINA MODIFICAREA

PROCENTULUI DE FIBRE DIN MUSCHIUL ANTRENAT
 Diferenţe între femei şi bărbaţi la nivelul
compoziţiei fibrilare musculare
Brooke şi Engel; Nygaard şi Ingjer; Simoneau et al

 FEMEILE au nativ in lipsa antrenamentului o musculatura

mai adaptata pentru eforturi aerobe – proportie crescuta
de fibre strict oxidative lente (SO sau I)

 BARBATII neantrenați au o musculatura cu calitati

biomotrice de tipul fortei si vitezei superioara femeilor -
proportie crescuta de fibre mixte, glicolitice si oxidative
(FOG sau IIA)
Referinte:

 McArdle, William D., Frank I. Katch, and Victor L. Katch.

2000. Essentials of Exercise Physiology 2nd ed. Image
Collection. Lippincott Williams & Wilkins.
 Plowman, Sharon A. and Denise L. Smith. 1998. Digital
Image Archive for Exercise Physiology. Allyn & Bacon.
 www.efsma.net
VA MULTUMESC PENTRU ATENTIA DUMNEAVOASTRA !