FACULTATEA DE MEDICINA SI FARMACIE GALATI

APARATUL GENITAL
FEMININ

CONF.DR. DINU CIPRIAN ADRIAN

 CICLUL OVARIAN
Ciclul ovarian tipic are 28 zile (± 7 zile) şi conţine trei faze
consecutive: foliculară, ovulatorie şi luteală. Există cicluri
ovariene mai lungi sau mai scurte, dar singura fază constantă
este cea luteală(sunt 14 zile între ovulaţie şi sfârşitul
ciclului).
1. Faza foliculară este perioada când foliculul creşte
începând din ziua 1 până în ziua a zecea a ciclului.
Celulele pavimentoase din jurul ovocitului foliculului
primordial se transformă în celule cubice. În acest moment se
formează foliculul primar. Ovocitul primar creşte în
dimensiuni iar celulele foliculare(granuloase) cresc în
dimensiuni şi formează zona granuloasă(o capsulă în jurul
ovocitului). Celulele conjunctive ovariene formează o capsulă
fibroasă numită teacă foliculară.
Foliculii preovulatori sunt avasculari. Pentru obtinerea
nutrientilor si pentru eliminarea produsilor de catabolism, este
necesara prezenta unor jonctiuni speciale intre celulele
foliculare, numite jonctiuni de tip gap, care permit o difuziune
buna a substantelor.
În timpul creşterii în dimensiuni a foliculului se petrec trei
evenimente: celulele tecale şi granuloase secretă estrogeni,
în centrul celulelor granuloase începe să se formeze un
spaţiu cu lichid numit antrum iar celulele granuloase
secretă o substanţă care formează zona pellucida (o
membrană transparentă în jurul ovocitului).
Zona pellucida umana contine trei tipuri de proteine: ZP1, ZP2
si ZP3. Receptorii de pe capul spermatozoidului recunosc
ZP3. Aceasta interactiune duce la eliberarea continutului
acrozomal, penetrarea zona pellucida si fertilizarea ovocitului.
Enzimele eliberate de catre acrozom, interactioneaza si cu
ZP2 determinand intarirea zona pellucida si implicit impiedica
fertilizarea ovocitului de catre alt spermatozoid.
Femeia adultă are în ovare mai mulţi foliculi în diferite stadii
de dezvoltare. De obicei unul singur devine dominant şi
urmează calea maturizării. Ceilalţi involuează şi se transformă
în foliculi atrezici. Atrezia foliculara nu este un proces pasiv,
necrotic ci este un proces activ numit apoptoza, aflat sub
control hormonal. Apoptoza incepe in utero si continua pe
toata durata vietii reproductive.
Primele stadii ale dezvoltarii foliculare, pana la stadiul de
folicul secundar, se desfasoara fara influenta
gonadotropinelor (sunt gonadotropin independente).
Maturarea foliculara finala necesita prezenta de FSH si LH
(gonadotropin dependente).
2.Faza ovulatorie începe după minim zece zile de creştere
foliculară (zilele 11-14) şi culminează cu ovulaţia. Foliculul
este matur (folicul de Graaf) şi se îndreaptă spre suprafaţa
externă a ovarului. Antrumul folicular este mare şi plin cu
lichid, în timp ce ovocitul şi celulele granuloase sunt la
periferie.
Prin meioză, ovocitul primar se transformă în ovocit
secundar şi primul globul polar care este eliminat între
zona pellucidă şi membrana ovocitului secundar unde se
divide în globuli polari şi apoi dispare.

În acest moment poate avea loc ovulaţia.

Prin ruperea peretelui folicular din zona peretelui ovarian,
ovocitul secundar este expulzat în cavitatea peritoneală
împreună cu lichidul antral.
Zona granuloasă din jurul ovocitului din acest moment se
numeşte corona radiată.
3. Faza luteală durează din ziua 14 până în ziua 28.
După expulzia ovocitului şi a lichidului antral, antrul folicular
se umple cu sânge. Celulele foliculare rămase se multiplică
şi formează în final corpul galben care are secreţie
endocrină (progesteron , putin estrogen si inhibina A).
Daca ovocitul nu a fost fecundat, corpul galben
degenerează în 10 zile, secreţia endocrină încetează şi se
transformă în corp albicans.
Dacă ovocitul secundar a fost fecundat se formează al
doilea globul polar şi embrionul iniţial iar corpul galben
persistă 3 luni de zile (corp galben de sarcină) în timp ce
placenta preia rolul de secreţie hormonală.
 Reglarea ciclului ovarian
În timpul copilăriei ovarul se dezvoltă şi secretă cantităţi
mici de estrogeni care inhibă eliberarea de hormon
eliberator de gonotropine GnRH(din hipotalamus).
În apropierea pubertăţii, hipotalamusul devine mai putin
sensibil la estrogeni şi începe să elibereze GnRh care va
stimula secreţia de FSH şi LH hipofizări ce vor acţiona pe
ovare.
Nivelul FSH-ului şi LH-ului continuă să crească câţiva ani
(FSH>LH), dar ciclurile fetiţei la pubertate sunt
anovulatorii.
În acest timp apare prima menstruaţie(menarha). În
primii 1-2 ani dupa menarhă, ciclurile sunt tot anovulatorii.
Nivelele crescute de FSH si LH determina cresterea nivelului
de estradiol, acesta determinand cresterea in inaltime,
maturarea organelor genitale feminine interne si externe,
cresterea sanilor (telarha).
Stimularea glandelor suprarenale produce cresterea secretiei
de androgeni si aparitia pilozitatii axilare si pubiene
(adrenarha si pubarha).
Creşterea foliculului secundar şi maturizarea ovocitului sunt
realizate sub controlul FSH-ului, LH-ului şi estrogenilor.

Dezvoltarea foliculara este un proces care dureaza 3 luni, are

mai multe etape si culmineaza cu ovulatia unui singur folicul.
In fiecare luna, un grup de 3-11 foliculi (cohorta) incep sa se
dezvolte. Dupa 2-3 cicluri de dezvoltare, dintre acesti foliculi,
se selecteaza foliculul ovulator sub influenta FSH-ului
(ovulatia se produce dupa 3 luni de la inceputul dezvoltarii
cohortei). Restul foliculilor din cohorta mor.
În ziua întâi a ciclului ovarian, creşte nivelul de GnRH
hipotalamic. Aceasta determină stimularea producerii de
FSH şi LH de către hipofiza anterioară.
In ultimele zile ale ciclului ovarian precedent, scade nivelul de
estrogeni, progesteron si inhibina ceea ce determina
cresterea nivelului de FSH. Aceasta crestere hormonala
determina cresterea cohortei foliculare din care se va dezvolta
foliculul care ovuleaza.
FSH-ul şi LH-ul stimulează creşterea foliculară. Numai
anumiţi foliculi sunt sensibili la acesti hormoni, mecanismul
de selecţie şi acţiune nefiind pe deplin cunoscut.
În timpul creşterii foliculare, sub acţiunea hormonilor
gonadotropi începe secreţia de estrogeni.
LH-ul acţionează pe celulele tecale foliculare şi determină
secreţia de androgeni(androstendion si testosteron)
din colesterol. Aceştia migrează prin membrana bazală a
celulelor granuloase unde se transformă în
estrogeni(estrona si in special estradiol) si inhibina B
sub acţiunea FSH-ului.
Creşterea mică a nivelului de estrogeni în plasmă acţioneaza
prin feed-back negativ asupra hipofizei anterioare şi
hipotalamusului, determinând scăderea producţiei de FSH
si LH. Secretia de inhibina B inhiba eliberarea de FSH dar
nu si de LH din adenohipofiza.
Scaderea nivelului de FSH din faza foliculara este
responsabila de inhibitia dezvoltarii foliculilor
neovulatori.
Creşterea mare a nivelului de estrogeni de la finalul fazei
foliculare are efecte opuse, acţionând prin feed-back
pozitiv pe hipofiză şi hipotalamus. Efectele sunt creşterea
bruscă a nivelului de LH şi FSH, acţiunea având loc în
mijlocul ciclului.
LH-ul stimulează maturarea ovocitului primar şi
transformarea în ovocit secundar, precum şi ruperea
peretelui ovarin însoţită de ovulaţie în ziua a 14 a ciclului.
Rolul FSH-ului în acest proces este necunoscut.
La putin timp după ovulaţie (dupa scaderea nivelului de LH),
nivelul estrogenilor începe să scadă si poate sa determine
uneori o mica sangerare observata la mijlocul ciclului.
LH-ul mai stimulează formarea corpului galben care
secreta progesteron, o cantitate mică de estrogeni (la
mijlocul fazei luteale) si inhibina A.
Creşterea nivelului de progesteron şi estrogen din sânge
acţionează prin feed-back negativ asupra hipofizei
anterioare, determinând scăderea eliberării de FSH şi LH.
Datorită scăderii de gonadotropine hipofizare, dezvoltarea
foliculilor în faza luteala este inhibată, impiedicând ovulaţia
altui folicul.
Datorită scăderii nivelului de LH, corpul galben nu mai este
stimulat, scade vascularizarea lui, ceea ce determină
degenerarea (luteoliza) şi transformarea în corp alb.
Concomitent scade brusc nivelul de estrogeni şi
progesteron sanguini, ceea ce marchează sfârşitul
ciclului menstrual(zilele 26-28). Scăderea estrogenilor şi
progesteronului deblochează secreţia de FSH şi LH de
către hipofiză, ceea ce determină începerea unui nou ciclu
ovarian.
Rolurile estrogenilor sunt:
1. stimulează dezvoltarea organelor sexuale feminine,
mucoasei uterine, glandelor mamare, caracterelor sexuale
secundare
2. anabolism proteic
3. anabolism lipidic şi depunerea de grăsime
4. stimulează osteoblastele şi creşterea oaselor la
pubertate, DAR osifica si cartilajele de crestere,
determinand oprirea cresterii. creşte vascularizaţia
tegumentului
5. creşte absorbţia de apă şi sodiu la rinichi
Rolurile progesteronului sunt:
1. facilitează fixarea ovulului fertilizat la nivelul
endometrului uterin
2. scade frecvenţa contracţiilor uterine la uterul
gravid
3. proliferează celulele de la nivelul lobulilor şi acinilor
glandulari mamari, pregătind glanda mamară pentru
secreţia lactată
4. stimulează catabolismul proteinelor
5. creşte secreţia renală de apă şi sodiu prin
competiţie cu aldosteronul
 6. creşte excitabilitatea centrilor cardio-respiratori şi
termoreglatori, determinând stimularearespiraţiei, pulsului
şi creşterea temperaturii matinale cu max.0,5 grade C.
Reglarea secreţiei ovariene se face de către
hipotalamus(GnRH) şi hipofiza(FSH şi LH). Estrogenii prin
feed-back negativ şi pozitiv reglează secreţia de FSH.
Progesteronul stimulează secreţia de LH.
GnRH reglează secreţia ambilor hormoni hipofizari.

Sub acţiunea hormonilor, endometrul prezintă modificări

ciclice lunare care sunt cunoscute drept ciclu uterin sau
ciclu menstrual.
 Ciclul uterin şi relaţia cu ciclul ovarian
În timpul ciclului menstrual(uterin) mucoasa uterină este
receptivă pentru implantarea embrionului, dar acest fenomen
este valabil numai o perioada limitată de timp(şapte zile dupa
ovulaţie).
Se poate spune că ambele cicluri(ovarian şi uterin) se
desfăşoară pe decursul a 28 zile, ovulaţia fiind cu
paisprezece zile inainte de inceperea ciclului urmator.

În zilele 1-5 ale ciclului menstrual se desfăşoară faza

menstruală. Jumătatea superioară funcţională a
endometrului se elimină de pe peretele uterin, acest proces
fiind însoţit de o sângerare (50-150 ml) produsă de
spasmul arteriolar uterin care durează 3-5 zile.
Peretele endometrial şi sângele eliminat, formează fluxul
menstrual. În timpul fazei menstruale, foliculul secundar
(antral) începe să secrete estrogeni.

În zilele 6-14 ale ciclului menstrual se desfăşoară faza

proliferativă. Sub influenţa creşterii nivelului sanguin de
estrogeni, endometrul este refăcut începând de la
stratul bazal.
Glandele tubulare endometriale reprezintă sediul
refacerii endometrului funcţional, procesul fiind însoţit şi de
creşterea numărului de artere spiralate.
Mucoasa devine densă dar catifelată şi bine vascularizată.
Estrogenii determină formarea de receptori pentru
progesteron, pregătind celulele endometriale pentru acţiunea
progesteronului.
În mod normal, mucusul situat la nivelul canalului cervical
uterin este dens şi lipicios.
Creşterea nivelului de estrogeni din faza proliferativă,
determină subţierea mucusului şi formarea de cristale şi
canale care facilitează trecerea spermei din vagin în uter.
Ovulaţia se desfăşoară la finalul fazei proliferative şi se
produce sub influenţa creşterii descărcării bruşte a Lh-ului
de către hipofiza anterioară.
În zilele 15-28 ale ciclului menstrual se desfăşoară faza
secretorie. Sub influenţa progesteronului produs de către
corpul galben, arterele spiralate se încolăcesc iar stratul
funcţional al endometrului se transformă în mucoasă
secretorie.
Glandele tubuloase endometriale cresc în dimensiuni şi
încep să secrete glicogen în cavitatea uterină. Rolul
glicogenului este de a forma un mediu nutritiv pentru embrion
în momentul implantării în endometru.
Creştera nivelului de progesteron determină transformarea
mucusului cervical din forma diluată într-o formă
vâscoasă(dopul cervical).
Această modificare a structurii mucusului cervical împiedică
pătrunderea intrauterină a noi spermatozoizi şi faciliteaza
implantarea embrionului.
Dacă fecundarea nu s-a produs, corpul galben începe să
degenereze spre sfârşitul fazei secretorii, în timpul scăderii
nivelului de Lh din sânge.
Scăderea nivelului de progesteron are repercursiuni la nivelul
endometrului şi determină spasmul arterelor spiralate.
Acest fapt este urmat de hipoxie locală şi de scăderea
nivelului substanţelor nutritive care ajung la endometru.
Celulele endometriale încep să moară. Din ele se elimină
enzime lizozomale în cavitatea uterină, ceea ce determină
autodigestia stratului funcţional endometrial şi
începerea menstruaţiei în ziua a 28-a a ciclului.
 CICLUL MENSTRUAL
Faza Faza Faza
Faza
menstruala proliferativa menstruala
secretorie

Vase sanguine
endometriale
Strat Endometrial

Glande
endometriale

Bazal

1 4 14 28 1
Ziua
 Relatia ciclu uterin-ciclu ovarian
Folicul
Folicul Folicul matur Corpul Corpus Corpus
primar secundar hemoragic luteum albicans

Estrogens & Progesterone

Estrogen si
Estrogens progesteron
scaderea
Endometrial

secretiei

Bazal
1 4 14 28 1
Faza Days
menstruala Faza Faza Faza
proliferativa secretorie menstruala