Cap. 1.

Analiza literaturii de specialitate

1.1. Definirea suvenirului

În mod generic un “suvenir“ face referire la un cadou sau un obiect produs la nivel local,
care se leagă de o anumită destinație turistică (Dougoud, 2 000). În esență putem afirma faptul
că, un suvenir reprezintă un obiect mic și relativ ieftin, primit sau cumpărat (Swanson, 2004) ca
o amintire unică a locurilor pe care le-am vizitat (Medina, 2003).

Swanson și Timothy (2012) afirmau că există două perspective cu privire la suveniruri și

anume: perspectiva turistului și perspectiva comercianților. Din punct de vedere al turistului,
suvenirul reprezintă un mijloc tangibil care este folosit pentru a remunera experiențele
emoționale ale acestuia (Gordon, 1986), dar și pentru a pune în evidență vizitarea obiectivelor
turistice (Anderson și Littrell, 1995). Din perspectiva comercianților, suvenirul reprezintă
creșterea productivității finaciare prin atragerea unui număr cât mai mare de clienți din cadrul
pieței țintă (Swansson, 2004).

Suvenirurile oferite de comercianți pot fi clasificate în cinci mari categorii, și anume :

 imagini picturale, care conțin: cărți poștale, postere, fotografii, cărți ilustrate, etc.
 bucăți-de-stâncă inclusiv: pietre, ierburi, scoici, conuri de pin, etc.
 stenografii simbolice: replici ale atracțiilor binecunoscute, miniaturi, etc.
 marcatori : tricori, căni de cafea, etc.
 produse locale: produse alimentare, băuturi, ustensile de gătit, îmbrăcăminte,
etc(Blundelle, 1993; Gordon, 1986).
Fiecare categorie de suveniruri, amintite mai sus, exprimă autenticitatea și unicitatea
locurilor vizitate (Pysarchik, 1989). Dezbătând acest aspect al autenticității, Cohen (1988) afirma
că există trei tipuri de autenticitate pe care un turist le poate experimenta, și anume :
- autenticitate obiectivă: aceasta fiind dată de originalitatea obiectelor;
- autenticitate constructivă: evidențiată prin cadrul autentic evaluat de turiști;
- autenticitate existențială: care se referă la autoautenticitate provocată de o anumită activitate.
 În cazul autenticității obiective, originea acesteia provine de la muzee, unde un expert
examinează dacă obiectele sunt ceea ce par a fi sau nu (Trilling, 1972).
În ceea ce privește autenticitatea constructivă, aceasta este contextuală, negociabilă și
ideologică. Fiecare turist interpretează autenticitatea diferit, în funcție de anumite credințe și
atitudini. Un cadru turistic poate fi perceput ca fiind autentic sau nu, în funcție de judecata
fiecăruia. (Bruner, 1991 ;Silver, 1993).
Spre deosebirea autenticității obiective și a celei constructive, autenticitatea existențială
se referă la modul în care o activitate întreprinsă de turist, pe care nu o face zi de zi în mod
obișnuit, îl face să se simtă mai autentic. Autenticitatea existențială implică o stare de a fi de
adevărat pentru sine (Wang, 1999). Așadar putem spune că dezvoltarea unui suvenir autentic
joacă un rol important în managementul destinației turistice (Wicks, 2004) dar și în promovarea
culturii naționale.

1.2. Turismul și suvenirurile

Pornind de la acest aspect, suvenirurile sunt create pentru industria turismului, acestea
fiind folosite pentru a menține autenticitatea și pentru a sprijini identitatea indigenă (Lin, 2015).
Deci, turismul poate fi descris ca o unealtă utilă folosită de țări pentru a-și îmbunătăți situația
economică (Swansson, 2004), pentru aceasta ele trebuie să acorde o atenție deosebită
suvenirurilor deoarece, atât acestea cât și amintirile asociate acestora ajută turiștii să trăiască
experiențe extraordinare, pe care le vor împărtăși cunoscuților (Hume, 2009).

Potrivit ultimelor studii privind piața românească de suveniruri realizate pentru o

varietate de destinații turistice, s-a constatat faptul că majoritatea comercianților din această
industrie își îndreaptă atenția la crearea unor produse care să exprime unicitatea locurilor vizitate,
dar și diferențierea de produsele concurente (Ispas, ș.a., 2014).

1.3. Factorii care influențează comportamentul turiștilor în ceea ce privește

achiziționarea suvenirurilor
Comercianții, trebuie să pună la dispoziția clienților suveniruri care să incorporeze toate
atributele dorite de un turist(design, culoare, materia primă folosită, dimenisune, calitate,
simbolistică) (Swansson, 2004). Totodată, aceștia trebuie să țină cont de principalii factorii care
influențează comportamentul turiștilor cu privire la cumpărarea de suveniruri.
 Turner și Reisinger (2001) afirmau că, printre factorii principali care influențează
comportamentul de cumpărare al turiștilor se numără: prețul și calitatea suvenirului, mărimea,
culoarea și unicitatea (prin amintirea locurilor vizitate) .

Spre deosebire de Turner și Reisinger, Littrell ș.a. (1994) spunea că, principalul factor
care îl determină pe un turist să cumpere un suvenir este tipologia acestuia.

Littrell ș.a. (1994) împărțea turiștii în patru mari categorii și anume: a)turiștii orientați
spre artă, etică și oameni; b)turiștii orientați spre istorie și parcuri; c)turiștii orientați spre
activitățiile de entertainement; d)turiștii orientați spre activitățiile în aer liber. Turiștii din prima
categorie vor să experimenteze unicitatea comunității pe care o vizitează și în acest fel
achiziționează meșteșuguri pe care le vor folosi în casele lor (Swansson, 2004). Turiștii orientați
spre istorie și parcuri vor achiziționa meșteșuguri, cărți poștale, cărți, mâncare sau obiecte de
colecție (Littrell, 1994). Turiștii orientați spre activitățiile de entertainement vor acizițina ca
suveniruri tricouri inscripționate, insigne, magneți de frigider care simbolizează destinația
vizitată iar turiștii orientați spre activitățiile în aer liber vor achiziționa atât meșteșuguri, tricouri,
insigne cât și cărți poștale.

Berry (1969) spunea că un alt factor care influențează comportamentul de cumpărare al

turistului este magazinul din care acesta cumpără. Pysharchik (1989) afirma că, locația
magazinului, precum și calitatea servicilor oferite sunt factori deosebiți de importanți care
influențează comportamentul de cumpărare.

Littrell ș.a. (1994) este de părere că amabilitatea, modalitatea de plată, designul

magazinului, informațiile primite, atmosfera, promoțiile, reputația sunt de fapt principalii factori
care influențează comportamentul de cumpărare. Kim (1999) afirma că, o altă variabilă ce
trebuie luată în calcul ca factor de influență în achiziționarea unui suvenir este percepția asupra
sinelui, valorile și atitudinile individului, stilul de viață, starea socială sau grupul de apartenență.

Cu alte cuvinte, turiștii cu o percepție scăzută asupra sinelui achiziționează suveniruri

care le aduc beneficii. Turiștii cu o percepție bună asupra sinelui achiziționează suveniruri care
să simbolizeze cel mai bine locurile vizitate de ei.