Riga Crypto si lapona Enigel

de Ion Barbu
Modernismul este o orientare artistica opusa traditionalismului caracterizata
prin innoirea surselor de inspiratie si a tehnicilor poetice. Se remarca
orientarea spre actual, citadin, adancirea lirismului, ambiguitatea limbajului,
innoirea metaforica, versul liber. Totalitatea miscarilor ideologice, artistice,
literare, care tind, in forme spontane sau programate, spre ruperea legaturilor
de traditie, prin atitudini anticlasice, antiacademice, anticonservatoare
apartin modernismului. Ion Barbu este al treilea poet modernist, a carui
creatie imbogateste lirica in perioada interbelica alaturi de Lucian Blaga si
Tudor Arghezi.

Poet fara precursor si fara urmasi, poet al carui interes il reprezinta de

asemenea si matematica, Barbu se impune printr-o formula poetica
originala: „Starea poetica nu e provocata de evenimente autobiografice,
ca iubirea, prietenia, durerea, nici de incantarea in fata peisajului sau de
nostalgia copilariei, poezia lui e provocata de contemplarea lumii in
totalitatea ei, de dorinta de comunicare cu unviersul in ce are el ca esenta.

Creatia sa cunoaste trei etape: parnasiana, baladesc-orientala, ermetica.

Poemul „Riga Crypto si Lapona Enigel” face parte din a doua etapa a
creatiei, etapa ce se caracterizeaza prin poeme lungi ce au un caracter
narativ, ce evoca o lume pitoreasca, de inspiratie autohtona sau balcanica,
personajele lirice sunt doar simboluri pentru a transmite un anumit mesaj, iar
lirismul este de roluri si masti (lirism obiectiv).

Tema textului o constituie atat incompatibilitatea si neimplinirea in iubire, cat

si evolutia prin iubire.

Titlul cuprinde numele a doua personaje lirice prezente in aceasta opera.

Substantivul riga este un termen arhaic pentru rege in timp ce crypto
sugereaza incifrarea, criptarea. Lapona desemneaza o fiinta umana, care
locuieste in Laponia, iar Enigel este un cuvant de origine latina care se
traduce prin inger. O alta explicatie pentru nume ar fi ca ar proveni de la
numele unui rau inghetat , ceea ce sugereaza raceala, ratiunea care o
domina. Inca din titlu se prefigureaza incompatibilitatea dintre cei doi,
deoarece riga Crypto, fiind o ciuperca face parte din regnul vegetal in timp
ce Lapona apartine dimensiunii umane.

Din punct de vedere compozitional, poezia este alcatuita din doua parti,
fiecare dintre ele prezentand cate o nunta: una implinita devenita cadrul
celelaltei nunti povestite, modificata in final prin casatoria lui Crypto cu
maselarita mireasa. Formula compozitionala este aceea a povestirii in rama.
Rama povestirii contureaza in putine imagini atmosfera de la “spartul nuntii”
implinite si reprezinta dialogul menestrului cu “nuntasul fruntas”.
Prologul(inceputul, cadrul) contine elemente de arta poetica, indaratnicul
menestrel putand fi poetul in timp ce nuntasul fruntas ar putea desemna
citiorul avizat. Cantecul “larg” reprezinta creatia. Repetarea acestuia
sugereaza un ritual al zicerii, unei povesti exemplare, dar cu modificarea
tonalitatii.

Partea a doua reprezinta nunta povestita si cuprinde la randul ei mai multe

tablouri poetice: descrierea lui Crypto, prezentarea laponei Enigel, intalnirea
dintre cei doi si sacrificiul lui Crypto.

Crypto este prezentat cu ajutorul epitetelor sterp, naravas, inima ascunsa,

acesta din urma, fiind in directa legatura cu numele. Prin versul “Nu voia sa
infloreasca”, se evidentiaza faptul ca riga Crypto apare in ipostaza
increatului, Crypto nu isi doreste evolutia, deoarece aceasta implica
imbatranire, moarte, sacrificiu, iar el este “la vecinic tron”. Rolul comparatiei
dintre Crypto si celelalte personaje de origine vegetala “rai ghioci si
toporasi”, este de a intari ideea ca regele ciuperca este cel care isi doreste
sa ramana in acest stadiu si sa nu isi depaseasca conditia, cei din jur fiind
constienti de acest fapt.
Enigel reprezinta ipostaza umana, cea mai evoluata “omul, fiara batrana”.
Ea este prezentata prin intermediul epitetelor: lapona mica, linistita si al
versului: “In tari de gheata urgisita”, care prefigureaza, anticipeaza
incompatibilitatea dintre ea si riga Crypto. Enigel face parte dintr-o alta
lume, aceea a oamenilor si se afla pe o treapta superioara de evolutie, fata
de Crypto care provine din regnul vegetal si nu isi doreste evolutia.

Intalnirea dintre cei doi se produce in visul laponei. Crypto este cel care ii
adreseaza trei invocatii cu valoare de descantec. Prima invocatie contine o
oferta (dulceata si fragi). Cea de-a doua oferta contine rugamintea lui
Crypto de a fi “cules”, “daca pleci sa culegi incepi, rogu-te cu mine”,
optiune ce pune in evidenta puterea sacrificiului. Raspunsul lui Enigel
accentueaza incompatibilitatea dintre cei doi: “lasa-asteapta de te coace”.
A treia invocatie cuprinde invitatia adresata lui Enigel de a intra in lumea lui
cripto: “Lasa-l, uita-l Enigel in somn fraged si racoare”. Refuzul fetei are ca
motivare opozitia dintre ei, au scopuri diferite si se afla pe alte trepte de
cunoastere. Enigel se afla pe treapta lui Mercur(calea rationala de
cunoastere-cunoastere paradisiaca) si se indreapta catre soare, in timp ce
Crypto se afla pe treapta increatului si incearca sa ajunga pe treapta
Venerei(a lui Venus, cunoastere prin simturi-iubire, cunoastere). Prin prisma
acestei interpretari refuzul este firesc intrucat a se insoti cu Crypto este un
regres (o involutie) pentru Enigel, iar pentru regele ciuperca este nepotrivit a
aspira la treapta lui Mercur pe care se afla Enigel, deoarece aduce
moartea. Crypto se fereste de lumina solara, considerata benefica de catre
Enigel intrucat soarele pentru ea inseamna cunoasterea absoluta: “Ma inchin
la soarele intelept”. Vorbele lui Enigel pun in evidenta diferentele dintre cei
doi, cuprinzand mai multe simboluri. Astfel, roata alba este o metafora a
ratiunii, iar umbra de care se fereste Enigel este o componenta a lumii
instinctuale: “La soare roata se mareste, la umbra numai carnea creste”.
Simbolul fantanii este de asemenea important, deoarece fantana contine
apa cunoasterii. Din versurile: “Ma inchin la soarele intelept” “Ca sufletu-i
fantana in piept” se poate deduce ca pentru Enigel soarele este asociat
evolutiei, cunoasterii, in timp ce pentru Crypto lumina solara este distructiva
(lumina iute cum sa ii placa).

Ultima parte a poemului cuprinde sacrificiul lui Crypto. Acesta evolueaza prin
iubire si ajunge astfel pe treapta Venerei, unde are loc nuntirea acestuia cu
masalarita mireasa. Riga devine astfel un personaj tragic, nunta cu
masalarita fiind o pedeapsa pentru ca a incercat sa-si depaseasca conditia.

Astfel, consider ca textul vorbeste de fapt despre natura duala a fiintei

umane, aflata intr-o vesnica oscilatie intre ideal si material, intre rational si
instinctual, intre cunoastere si traire, intre viata si moarte. De asemenea,
apeland la ideile lui Nietzsche se poate observa ca lapona este
componenta apolinica (rationala) in natura umana in timp ce Crypto este
componenta dionisiaca (zeul petrecerilor, cu implicarea, traire). Ion Barbu isi
defineste opera ca un “Luceafar intors”, intrucat se pastreaza problema
incompatibilitatii dintre doua personaje care apartin unor lumi diferite cu
deosebirea ca personajul feminine se afla pe o treapta superioara de
cunoastere. Textul propune o aventura a spiritului, a constiintei, drama este a
lui Enigel, deoarece Crypto reprezinta tentatia sau tot ceea ce stinghereste
omul in aspiratia lui spre absolut.