Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea Tehnică „Gh.

Asachi” Iași

Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului „Cristofor Simionescu”

Audit de mediu
Societatea S.C. EXPUR S.A.

Studenți: Dragusanu Maria-Magdalena

Pasaniuc Florentina

Master anul: I

Specializarea: Managementul mediului

Coordonator: Șef lucr. dr. ing. Catalin-Dumitrel Bălan


Cuprins
Capitolul 1. Prezentare S.C. EXPUR S.A.................................................................................. 3
1.1. Istoric ........................................................................................................................... 3
1.2. Activitatile pe care le desfasoara S.C. EXPUR S.A.................................................... 3
1.3. Emisii .......................................................................................................................... 5
1.4 Gestionarea deseurilor de pe platforma ............................................................................ 6
Capitolul 2 Metodologia auditului de mediu ........................................................................... 10
2.1. Introducere .................................................................................................................... 10
2.2. Principiul de auditare .................................................................................................... 12
2.3. Obiectivele auditului de mediu ..................................................................................... 12
2.4. Etape in auditul de mediu .............................................................................................. 13
Capitolul 3 Raportul de audit .................................................................................................. 17
Bibliografie .............................................................................................................................. 21
Capitolul 1. Prezentare S.C. EXPUR S.A.
1.1.Istoric

EXPUR este una dintre cele mai mari societăți din România din domeniul procesării
oleaginoaselor.
Compania procesează semințe de floarea-soarelui și rapiță producând ulei brut, ulei
rafinat și șroturi proteice. Aceste uleiuri sunt comercializate atât pe piețele interne, cât și pe
cele externe, iar șroturile proteice sunt vândute, în mare parte, către clienți persoane fizice și
către producători de hrană pentru animale din România.
De-a lungul anilor, EXPUR a obținut avantaje semnificative care să o ajute să devină
unul dintre liderii români în domeniul furnizării de ulei, iar printre aceste avantaje se numără:
Fabrica și rețeaua de silozuri sunt răspândite în întreaga regiune de sud-est a României,
în bazinul fertil al fluviului Dunărea, ceea ce asigură accesul rapid către București și Marea
Neagră.
Pentru un acces mai bun la semințele provenite de pe piața locală, EXPUR a investit în
silozuri situate în vecinătatea fabricii sale și în principalele zone agricole ale României.
EXPUR este dotată cu echipamente tehnologice moderne. Grație investițiilor
implementate, acestea sunt, de asemenea, ecologice și conforme cu reglementările europene.
EXPUR este complet independentă și asigură în procent de 100% materia primă de ulei
brut pentru instalțiile sale.
Colaborarea cu lanțurile internaționale de hipermarket-uri, alături de extinderea în
rândul lanțurilor de magazine din țară, asigură o creștere constantă a vânzărilor.
Prezentă pe piața din România din anul 1997, EXPUR are angajați cu o vechime de
peste patruzeci de ani și o echipă de management ce a acumulat de-a lungul anilor cunoștințe
și experiență pentru a activa în industria uleiului.

1.2.Activitatile pe care le desfasoara S.C. EXPUR S.A.

PROCESAREA ULEIULUI
Principala activitate a EXPUR este procesarea seminţelor oleaginoase în vederea
obţinerii de ulei brut şi rafinat, şrot şi biodiesel.
Pe parcursul diverselor etape ale procesului de producţie, derivă și alte produse
secundare care fie sunt utilizate intern (precum cojile de floarea soarelui), fie sunt vândute
către terţi (şrotul de floarea soarelui şi de rapiţă, glicerină etc.).

PRODUCȚIE BIODESEL

Biodieselul reprezintă o sursă regenerabilă de energie provenind din ulei vegetal.

Biocarburanţii joacă un rol dublu în industria transportului. În prezent, aceştia sunt


singurii înlocuitori direcţi ai combustibililor fosili utilizaţi în transport care sunt disponibili la
scară largă şi care se pot utiliza astăzi în motoarele vehiculelor normale (nemodificate pentru
amestecurile cu conţinut redus sau uşor modificate pentru a accepta amestecuri cu conţinut
ridicat). Trebuie luat în considerare, de asemenea, faptul că motorina este carburantul utilizat
cu preponderență în Europa. Un alt avantaj important al folosirii biocarburanţilor îl reprezintă
impactul pe care aceştia îl au în reducerea emisiilor de gaze de seră.

Mai mult, biodiesel-ul obţinut din seminţe de rapiţă ajută Uniunea Europeană în a-şi
mări producţia de şroturi pentru hrănirea animalelor, în acelaşi timp micşorând volumul
importurilor de şrot din soia. Fiecare litru de biodiesel produs din seminţe de rapiţă înseamnă
în jur de 1,5 Kg. de hrană pentru vaci, porci sau găini, care sunt apoi folosite ca hrană pentru
oameni.

Instalaţii

EXPUR a construit o nouă instalaţie cu o capacitate de 100.000 tone pentru


producerea de biodiesel care este alimentată cu ulei produs în cadrul fabricii şi a cărei
producţie este comercializată, în principal, pe piața locală.

Procesarea

Fabrica este concepută pentru producerea de metil-esteri pornind de la un amestec de


uleiuri vegetale, ca materie primă, prin intermediul unei reacţii între trigliceride şi metanol, în
prezenţa unui catalizator alcalin. Ca produs secundar se obţine glicerina care este separată de
produs.

Metanolul care nu a participat la reacţie este eliminat între fazele de producere a


metil-esterului şi glicerinei. De vreme ce ambele reacţii secundare se produc în condiţii de
umiditate, garantarea unui sistem de reacţie care să fie cât mai uscat posibil este esenţială. În
acest scop, jetul de ulei face obiectul unei uscări rapide înainte ca acesta să fie pompat în
unitatea de trans-esterificare şi ca excesul de metanol să fie supus rectificării înainte de a fi
reciclat pentru trans-esterificare.

Jetul de metil-ester rezultat din unitatea de trans-esterificare este apoi supus unui
proces de purificare în scopul înlăturării excesului de metanol, a umidităţii şi a impurităţilor.
Jetul de glicerină separată care provine din unitatea de trans-esterificare face, de asemenea,
obiectul unui proces de purificare, în scopul înlăturării metanolului dizolvat şi a impurităţilor
încorporate pe parcursul reacţiei de trans-esterificare.

Pentru a maximiza randamentul total de metil-ester, acizii graşi rezultaţi din etapa de
purificare a glicerinei sunt supuşi unei reacţii de esterificare cu catalizator acid ceea ce
permite transformarea acestora în metil-ester prin esterificarea directă cu metanol; uleiul
pentru prăjeală cu aciditate ridicată poate fi, de asemenea, amestecat cu acizii graşi şi introdus
în unitatea de esterificare.
1.3. Emisii

AER

Emisiile in aer rezultate in urma desfasurarii procesului de ardere a conbustibillor sunt:

- CO;
- CO2;
- SO2;
- NO2;
- Pulberi;

Emisii rezultate din procesul tehnologic:

- COV;
- Pulberi.

APA

- Azotati ;
- Azotiti;
- Azot amoniacal;
- Reziduu fix filtrate la 105 grade Celsius;
- Detergent biodegradabili;
- Substabte extractibile cu solventi organici;
- Fosfor;
- Cloruri.

SOL
- Produse petroliere;
- Sulfati.

1.4 Gestionarea deseurilor de pe platforma


Deseuri nepericuloase
Deseuri periculoase
Deseuri refolosite

Deseuri comercializate

Deseuri ramase in stoc


Depozitarea definitiva a deseurilor
Capitolul 2 Metodologia auditului de mediu
2.1. Introducere
Multe companii, mai ales din sectorul petrochimic (în S.U.A.) simţeau nevoia să
măsoare conformarea lor la legislaţie pentru a evalua răspunderea legală. Termenul de audit
de mediu a fost introdus – din păcate cu întârziere – pentru a denumi procesul de inspecţie
care are loc la anumite uzine sau situri în scopul identificării abaterilor –existente sau posibile
– de la lege.

Între anii 1970 şi 1980 şi mai ales după Conferinţa de la Stockholm din 1972,
conştientizarea ameninţărilor la adresa mediului a cuprins sfere largi ale populaţiei, ale
industriaşilor şi ale decidenţilor. Astfel se explică şi de ce conceptul de audit de mediu s-a
extins dincolo de înţelesul său original de conformare la legislaţia de mediu.

Corporaţia “3M” a fost una dintre primele societăţi care au extins acest înţeles: ea s-a
hotărât să aplice standarde exigente, adaptate la cerinţele locale, adoptând în anul 1975
Principiul “Prevenirii Poluării”. Cu începere de atunci, programele companiei caută să
elimine cauzele poluării prin regândirea continuă a produselor, modificarea proceselor de
fabricaţie, reproiectarea echipamentului de producţie şi reciclarea produselor secundare.

Dacă auditul de mediu, la origine, poate fi interpretat ca un audit de conformare, celui


din exemplul amintit i se poate spune audit proactiv. Multe alte denumiri au fost ulterior
propuse, fie pentru a defini noţiunea de audit de mediu, fie pentru a preciza unele ţinte vizate
de acesta, dar niciuna din ele nu defineşte suficient de clar sfera câmpului de acţiune al
auditului de mediu.

Dezvoltarea şi utilizarea conceptului de audit în domeniul mediului sunt destul de


recente. La începutul anilor ’90 termenul audit de mediu a fost mai mult sau mai puţin folosit
la întâmplare în diferite tipuri de investigaţii (inspecţii, vizite, observaţii nebazate pe
evidenţă, evaluări cu un scop nedefinit etc.) pentru a desemna un statut.

Organizaţia Internaţională pentru Standardizare (ISO) a publicat în 1996 un ghid


pentru procedura care trebuie urmată în momentul în care se efectuează un audit (al
managementului) de mediu. Acest document furnizează un ghid referitor la ceea ce înseamnă
a fi un audit de mediu în termeni internaţionali.

Standardele pentru auditul de mediu se referă la principiile generale ale auditului de


mediu, proceduri pentru auditarea sistemelor de management ale protecţiei mediului şi criterii
pentru calificarea auditorilor.

Standardul 14010 defineşte auditul de mediu ca reprezentând procesul de verificare


sistematică şi documentară a dovezilor de audit care trebuie obţinute şi evaluate în mod
obiectiv pentru a determina în ce măsură activităţile, evenimentele, condiţiile specifice
referitoare la mediu, sisteme de management de mediu sau informaţiile aferente acestora sau
conforme cu criteriile de audit, comunicându-se clientului rezultatele acestui proces.
Standardul face parte dintr-o serie de standarde din domeniul auditului de mediu care
mai include :

 ISO 14011 - Ghid pentru auditul de mediu. Proceduri de audit. Auditul sistemului de
management de mediu.
 ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu-criterii de calificare pentru auditorii de
mediu.

În standardul ISO 14050 auditul de mediu este definit ca fiind un proces de verificare
sistematică și documentată a dovezilor de audit, obținute și evaluate în mod obiectiv, pentru a
determina dacă activitățile,evenimentele, condițiile, sistemele de management de mediu
stabilite sau informațiile asupra acestora sunt în conformitate cu criteriile de audit și de
comunicare a rezultatelor acestui proces clientului.

Pentru ţările cu o dezvoltată activitate de protecţia mediului, auditul de mediu al


tuturor catagoriilor de întreprinderi a devenit o componentă de bază a managementului de
mediu al întreprinderii, completând astfel managementul global al acesteia.În figura 1 se
prezintă definiţia auditului de mediu sub forma unei diagrame informaţionale.

Fig. 1. Diagrama informaţională folosită pentru a defini auditul de mediu


2.2. Principiul de auditare
Auditul de mediu este o nouă formă a unei vechi activităţi şi anume o analiză
sistematică a impactului activităţii companiei asupra mediului. Un audit de mediu care este în
concordanţă cu ghidurile internaţionale acceptate (ISO 14010), reprezintă un instrument de
management care comportă o evaluare sistematică, documentată, periodică şi obiectivă pentru
a stabili cât de bine funcţionează organizarea, gospodărirea şi dotările de mediu, scopul fiind
protecţia calităţii mediului prin: facilitatea controlului managerial al practicilor de mediu şi
evaluarea conformării cu politicile companiei, care implică satisfacerea cerinţelor legislative.

Această definiţie practic înseamnă că auditul de mediu este o procedură prin care o
persoană sau o echipă compară activităţile de mediu specificate (inclusiv energia,
evenimente, condiţii, sistemele manageriale ca o entitate) cu o referinţă specifică legată de
mediu (de exemplu, legislaţia de mediu, autorizaţia de mediu, sistemul managerial) şi
raportează constatările (diferenţa dintre activităţile, evenimentele etc. studiate şi cerinţele de
referinţă) clientului.

Fig. 2. Principiul şi structura procedurii auditului de mediu

2.3. Obiectivele auditului de mediu


Obiectivul general al auditului de mediu constă în identificarea aspectelor de mediu
asociate cu procese de fabricaţie, prelucrare, operare sau prestări servicii, înainte ca acestea să
se transforme în răspunderi (penale, amenzi, etc.). Acesta poate fi atins cu ajutorul unui
program aprofundat, focalizat pe dezvoltarea şi implementarea unor practici şi proceduri
eficiente (Best Practice Programme) şi prin verificări sistematice ale modului în care au fost
îndeplinite punctele din program.

Obiectivele specifice ale auditului de mediu sunt :


 asigurarea conformării cu legislaţia şi standardele de mediu ;
 satisfacerea cerinţelor investitorilor, bancherilor şi companiilor de asigurare;
 învingerea opoziţiei sectorului public faţă de activitatea companiei;
 confirmarea menţinerii şi funcţionării la un nivel corespunzător a sistemului de
managenemnt de mediu.

În alegerea obiectivelor programului de audit, specifice fiecărei întreprinderi, trebuie să


fie avut în vedere ca obiectivele alese să corespundă următoarelor criterii:

• sunt importante;

• sunt operţionale;

• sunt specifice şi măsurabile;

• sunt controlabile;

• sunt conduse.

Auditul de mediu este în primul rând un proces de verificare. Acest lucru implică
faptul că informaţiile legate de aspectele de mediu ale entităţii supuse auditului
(obiect/auditat) trebuie să fie disponibile înainte de a începe exerciţiul de audit.

În cazul în care nu sunt disponibile informaţii suficiente în documente, există două


opţiuni:

1. Pe baza unui chestionar, datele sau informaţiile sunt furnizate de către


obiect/auditat, înainte de a începe auditul propriu-zis;

2. Echipa de audit strânge cât mai multe informaţii prin intermediul interviurilor,
observaţiilor şi revederii documentaţiei disponibile şi foloseşte aceste informaţii ca o bază
pentru aprecierea lor.

2.4. Etape in auditul de mediu


În cadrul activităţilor desfăşurate în vederea protecţiei calităţii mediului înconjurător,
prima etapă o constituie pregătirea auditului propriu-zis şi anume desfăşurarea activităţilor de
preaudit.

A doua etapă o constituie analiza impactului activităţii întreprinderii (organizaţiei)


asupra mediului sau auditul de mediu (Environmental Audit).

Auditul nu reprezintă altceva decât o analiză sistematică a activităţii privind impactul


asupra mediului şi se concretizează prin culegerea de informaţii, de date într-un mod ordonat,
asigurându-se astfel abordarea riguroasă a problemei. Fără informaţii referitoare la
funcţionarea intreprinderii, fără date concrete care să caracterizeze o situaţie sau alta, toate
analizele efectuate nu conduc decât la afirmaţii neargumentate, fără valoare tehnică.
Ultima etapă, a treia, o constituie desfăşurarea activităţilor post-audit, în care
componentele cele mai importante sunt: realizarea şi implementarea planului de acţiuni
corective.

Din punct de vedere tehnic, analiza impactului activităţii intreprinderii asupra mediului se
realizează în cadrul fiecărei acţiuni.

Faza de preaudit:

 Sunt realizate toate conditiile necesare pentru pregatirea si realizarea auditului;


 Pregatirea planului de audit consultand clientul;
 Vizita preliminara a amplasamentului;
 Asigurarea privind disponibilitatea informatiilor.

Faza de audit propriu-zis:

 Vizitarea amplasamentului ;
 Verificarea conformitatilor ;
 Tehnici de audit (intervievarea, observarea);
 Colectarea dovezilor;
 Inregistrarea neconformitatilor;
 Comunicarea neconformitatilor.

Faza post audit:

Activitatea de dupa audit cuprinde intocmirea si finalizarea raportului pentru a fi


prezentat clientului.
Fig.3. Fazele auditului de mediu

În tabelul 1 sunt prezentate etapele şi succesiunea acestora până la diagnosticarea situaţiei.


Tabelul 1. Etapele principale într-un audit de mediu (auditul Sistemului de Management de
Mediu)
Capitolul 3 Raportul de audit

In intocmirea raportului de audit s-a realizat un chestionar pentru care s-au oferit o
serie de note in functie de cerintele impuse si respectate la nivelul intreprinderii.

Cerintele Chestionar Evaluare Observatii


impuse 4 6 8 10
Politica de mediu Este disponibila pentru intregul 8
personal?
Este cunoscuta de personalul 6
angajat politica de mediu?
Obiective Obiectivele de mediu sunt 10
impuse dupa un anumit standard?
S-au stabilit in functie de sectorul 8
de activitate obiective specific de
mediu specifice?
Sunt disponibile programele de 10
mediu pentru obiectivele impuse?
Programele de mediu includ 10
responsabilitatile pentru fiecare
sector de activitate?
Tipurile de monitorizare sunt 8
stabilite la nivelul intreprinderii?
Aspecte de Exista o procedura de evaluare a 6
mediu aspectelor de mediu pentru
sectoarele de activitate din cadrul
intreprinderii?
Materialele reziduale rezultate in 6 Nu exista o
urma procselor de fabricatie sunt selectie la
depozitate si selectate in functie nivelul
de procesele de fabricatie? deseurilor, toate
sunt depuse in
acelasi loc.
Se tine cont la evaluarea 8
aspectelor de mediu de situatiile
de urgenta, sau de fluctuatii
anormale la nivel tehnologic?
Controlul Sunt disponibile proceduri cu 8
operational privire la managementul
deseurilor rezultate din
activitatile de prelucrare a
produselor din oleaginoase?
Locurile in care se depoziteaza 6 La unele
substantele periculoase, toxice containere de
sunt marcate in conformitate cu depozitare al
legislatia impusa? substantelor
periculoase
lipsesc
marcajele si sunt
amplasate
necorespunzator.
Exista inregistrari cu modul de 10
prelucrare a oleaginoaselor?
Se intocmesc periodic fise de 10 Sunt
date de securitate cu privire la intampinate
aprovizionarea materiilor prime? probleme la
realizarea fiselor
de date datorita
lipsei licentei
softurilor
Echipamentele vechi contaminate 8 Majoritatea
sunt eliminate sau distruse? echipamentelor
contaminate sunt
depozitate
neconform
punand in
pericol sanatatea
angajatilor
Se intocmesc periodic planuri 6
privind decontaminarea
echipamentelor si a materialelor?
Gestionarea Se realizeaza operatiide 8
situatiilor de identificare a posibilelor situatii
urgenta de urgenta la nivelul activitatilor
de prelucrare?
Sunt disponibile echipamente in 6 Echipamentele
cazul intampinarii unor astfel de nu au mai fost
situatii de urgenta? verificate, iar in
sectoarele de
activitate lipsesc
stingatoarele
Exista planse cu planul de 6 Lipsesc in
evaluare in caz de incendiu? sectoarele de
activitate,
planurile de
evacuare acestea
fiind puse doar
la intrarea in
incinta.
Angajatii cunosc riscurile de 8
producer a unor accidente si sunt
instruiti in cazul in care se pot
produce astfel de situatii de
urgenta?
Verificarea si LA
rezolvarea
neconformitatilor
dupa ultimul
audit realizat

Categorii de conformitate

In urma realizarii chestionarului, rezultatele au fost incadrate intr-o serie de categorii


de conformitate dupa cum urmeaza:

Punctaj Evaluarea conformitatii


10 Conformitate totala
8 Performante bune
6 Conformitate acceptabila cu planuri de actiuni corective
4 Abateri critice-neconformitate
LA Lipsa aplicabilitate

Rezultat Scor Descriere


100-150 A Performante crescute fara
probleme majore
100-80 B Se cer actiuni corrective
<80 C Neconformitati critice pentru
care este necesar sa se
implementeze programme
speciale de imbunatatire

Raportul de neconformitate, actiuni corrective si recomandari

Nr Descriere neconformitate Omiteri Recomandari


crt.
1 Nu exista o selectie la nivelul Nu s-au respectat Implementarea unui
deseurilor, toate sunt depuse prevederile impuse prin system de sortare a
in acelasi loc autorizatia de mediu deseurilor pe cantainere
2 La unele containere de S-a omis imprimarea Se recomanda
depozitare al substantelor marcajelor pe containere implementarea marcajelor
periculoase lipsesc marcajele corespunzatoare pe
si sunt amplasate fiecare container si
necorespunzator. depozitarea acestora in
hale special amenajate
3 Sunt intampinate probleme la s-a omis actualizarea Se recomanda verificarea
realizarea fiselor de date licebtelor softurilor periodoca a softurilor
datorita lipsei licentei pentru evitarea pierderii
softurilor de informatii
4 Majoritatea echipamentelor s-a omis eliminarea Se recomanda
contaminate sunt depozitate periodica a acestora implementarea unui
neconform punand in pericol system de supraveghere a
sanatatea angajatilor echipamentelor si
verificarea periodica a
acestuia
5 Echipamentele nu au mai fost s-a omis dotarea Se recomanda verificarea
verificate, iar in sectoarele de sectoarelor de activitate cu periodica a dotarilor din
activitate lipsesc stingatoare incinta intreprinderii
stingatoarele
6 Lipsesc in sectoarele de s-a omis afisarea Se recomanda verificarea
activitate, planurile de planurilor in zonele de periodica a planselor si
evacuare in caz de incendiiu activitate a personalului la introducerea acestora in
acestea fiind puse doar la vedere sectoarele de activitate
intrarea in incinta.

Constatari si concluzii

Scorul obtinut: A (148 puncte)

Criterii de audit : Audit intern de mediu

Sectoarele analizate: Sectorul de prelucrare a uleiului

Auditul s-a desfasurat pe baza unui chestionar aplicat angajatilor si managerilor pentru a se
avea in vedere potentialele problem si neconformante.

S-au raspuns la intrebari fara retineri.

S-au furnizat informatiile solicitate de auditor pentru decurgerea cat mai rapida si mai usoara
a procesului de auditare.

Cerintele impuse trebuie sa se realizeze, iar problemele intampinate la nivelul intreprinderii


sa se corecteze pana la urmatorul audit de mediu care se va realiza in anul 2019.

Trebuie sa se respecte cerintele impuse de auditor.

Trebuie sa se conformeze la standardele in vigoare sis a se respecte legislatia stabilita pentru


reducerea neconformitatilor.

Se vor verifica in decursul anului cu privire la odul de aplicare a cerintelor legate de situatii
de urgenta.
Bibliografie
 Balan C. – Audit de mediu – Suport de curs, 2018;
 https://www.expur.ro/