Sunteți pe pagina 1din 13

Cursul 1 CHIMIE GENERALĂ

Bibliografie:
1. Veronica Chiriac, Vlad Chiriac, Delia Isac, Curs de chimie generală, Editura
Mirton, Timişoara, 2003.
2. P.W. Atkins, General Chemistry, Scientific Aner. Books, New York, 1989.
3. C.D. Neniţescu, Chimie generală, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1987.
4. L. Pauling, Chimie generală, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1972.
5. S. Ifrim şi I. Roşca, Chimie generală, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.
6. E. Babaev şi R. Hefferlin , The Concepts of Periodicity and Hyper-Periodicity: from
Atoms to Molecules, in the book: Concepts in Chemistry: a Contemporary
Challenge, Ed. D.Rouvray, Research Studies Press, London, 1996, pp. 24-81.
7. A. Mihaly Cozmuţa şi L. Mihaly Cozmuţa, Curs de chimie generală, Risoprint Cluj-
Napoca, 2007.
8.http://www.meta-synthesis.com/webbook/35_pt/pt_database.php
9.http://www.unibuc.ro/prof/urda_a/docs/2013/oct/23_14_58_06curs_1_-
_legaturi_hibridizare_polaritate.pdf
8.http://ccia.ubm.ro/index_files/Discipline/CHIMIE%20WEB%20CCIA/Chimie-
generala-note-de-curs.pdf

Daniela Resiga, UVT


Cuprins

Capitolul 1. Introducere
1.1. Noţiuni introductive
1.2. Materie
1.3. Substanţa
Capitolul 2. Noţiuni de structura materiei
2.1. Atomi; molecule; ioni
2.2. Modelarea reacţiilor chimice
2.3. Mărimi şi unităţi de măsură
2.4. Legile fundamentale (generale) ale chimiei
2.5. Legile combinării gazelor
Capitolul 3. Structura atomului
3.1. Modele atomice
3.1.2. Modelul “cozonac” al lui Thomson
3.1.3. Modelul planetar al lui Rutherford
3.1.4. Modelul Bohr-Sommerfeld
3.1.5. Modelul mecanic-cuantic al atomului de hidrogen
3.2. Nucelul atomic
3.2.1. Compoziţia nucleului
3.2.2. Stabilitatea nucleelor
3.2.3. Stabilizarea nuclizilor 2

Daniela Resiga, UVT


3.3. Învelişul electronic al atomului
3.3.1. Numerele cuantice
3.3.2. Configuraţiile electronice ale atomilor
3.4. Sistemul periodic al elementelor
3.5. Proprietăţile elementelor ca funcţii de numărul de ordine
3.5.1. Raze atomice şi raze ionice
3.5.2. Energia de ionizare primară
3.5.3. Afinitatea pentru electron
3.5.4. Electronegativitatea
3.5.5. Caracterul electrochimic
Capitolul 4. Legături chimice
4.1. Legături intramoleculare
4.1.1. Teoria electronică a valenţei
Legătura ionică
Legătura covalentă; legătura coordinativă.
Legătura metalică

Daniela Resiga, UVT


4.1.2. Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice
Metoda legăturii de valenţă (M.L.V.)
Metoda orbitalilor moleculari (M.O.M)
Explicarea legăturii metalice cu cele ajutorul M.L.V. şi M.O.M.
4.2. Legături intermoleculare
Legătura van der Waals
Legătura de hidrogen
Capitolul 5. Soluţii
5.1. Noţiuni introductive
5.2. Concentraţii

Daniela Resiga, UVT


Capitolul 1. Introducere
1. Noţiuni introductive

• Grupul ştiinţelor naturii: fizica, chimia şi biologia.

• Chimia o ştiinţă fundamentală a naturii care studiază materia şi transfor-


mările calitative ale materiei, transformări materializate prin aso-
cierea atomilor şi disocierea moleculelor.

• Fen. chimice schimbări calitative ale substanţelor cu modificarea naturii


acestora şi apariţia de substanţe noi.
• Ramurile chimiei:

1. Chimia anorganică (chimia minerală) – studiază toate elementele chimice şi


compuşii lor (exceptând compuşii carbonului cu hidrogenul).

2. Chimia organică – studiază compuşii carbonului cu hidrogenul.

Daniela Resiga, UVT


3. Chimia fizică - studiază structura substanţelor, relaţiile dintre proprietăţile
şi fenomenele chimice, folosind legile şi metodele fizicii.
4. Biochimia – se ocupă cu studiul fenomenelor chimice ce au loc în organismele vii,
precum şi al structurii substanţelor care compun materia vie.

• Din chimia anorganică s-a desprins chimia analitică, cu următoarele subramuri:

- Electrochimia – studiază reacţiile chimice care au loc sub influenţa curentului electric.

- Fotochimia - studiază procesele chimice care au loc sub influenţa luminii.

- Chimia coloidală – studiază sistemele caracterizate printr-o anumită mărime a parti-


culelor componente: 10-7…10-9 cm.
- Geochimia – chimia pământului.

- Radiochimia – analizează substanţele radioactive.

Daniela Resiga, UVT


• Din chimia organică s-au desprins următoarele subramuri:

- Chimia coloranţilor
- Chimia medicamentelor
- Chimia alimentară
- Chimia compuşilor macromoleculari

• Aplicarea cunoştinţelor teoretice ale disciplinelor chimice în scopul obţinerii diferitelor


substanţe tehnologia chimică.

• Chimia a ajutat dezvoltarea:- biologiei


- ştiinţelor agricole şi alimentare
- a diferitelor ramuri tehnice
- farmaceuticii
- medicinei (chimioterapia, chirurgia, radiologia).

Daniela Resiga, UVT


1.2. Materie

Materia o realitate obiectivă care ne înconjoară şi acţionează asupra simţurilor


noastre, prin intermediul cărora noi facem cunoştinţă cu ea.

• Formele de manifestare a materiei:

- corpusculară
(atomi, molecule, ioni, radicali,
particule elementare) dualitatea corpuscular-
ondulatorie a materiei.
- ondulatorie

• Proprietăţile materiei: - mişcarea


- veşnicia
- unitatea

Daniela Resiga, UVT


1.3. Substanţa

• Substanţa o formă de existenţă a materiei constituită din particule cu


masa de repaus nenulă.

• Corpurile substanţe care se prezintă sub formă proprie şi volum deter-


minat; ele pot fi formate din una sau mai multe substanţe dife-
rite.

• Substanţa simplă (substanţa elementară)

= forma de existenţă a elementului pe Terra, constituită din atomi ai aceluiaţi element.

• Elementul chimic amestecul atomilor cu acelaşi număr de ordine Z.

• Substanţa compusă (combinaţia chimică)

= constituită din atomi ai unor elemente diferite.


• Amestecul sistem ce poate fi alcătuit dintr-o singură substanţă aflată în
stări de agregare diferite, sau din mai multe substanţe.

Daniela Resiga, UVT


• Fază porţiunea sistemului caracterizată prin proprietăţi identice
în orice punct şi separată de alte porţiuni prin suprafeţe nete,
în dreptul cărora are loc o variaţie bruscă a proprietăţilor.

• Sistem monofazic = un amestec omogen

• Sistem polifazic = un amestec eterogen


• Puritatea unei substanţe chimice = concentraţia acesteia în amestecul cu
substanţele impurificatoare.
• Transformarea = un proces prin care substanţa îşi modifică proprietăţile.

- Dacă prin transformare substanţa îşi păstreză compoziţia calitativă şi cantitativă

proces fizic. Ex: dilatare – contractare, topire – solidificare

- Dacă în cursul transformării substanţa îşi pierde identitatea

proces chimic / reacţie chimică. Ex: ruginirea fierului, fermentarea alcoolilor.

10

Daniela Resiga, UVT


Capitolul 2. Noţiuni de structura materiei
2.1. Atomi; molecule; ioni

• Substanţele au o structură discretă, ele fiind compuse din atomi, molecule, ioni.

•1805 - John Dalton:


- elementele constau din atomi, atomii unui element fiind identici,
- toţi compuşii rezultă din combinarea atomilor a două sau mai multe
elemente, fiecare într-un număr bine definit.

• Moleculă = un grup de atomi legaţi unul de altul (într-un raport bine definit al atomilor
diferitelor elemente ce intră în molecula compusului)

• Fizicienii au pus la punct numeroase metode de cercetare a structurii materiei:


- interpretarea spectrelor substanţelor
- metoda difracţiei
11

Daniela Resiga, UVT


2.2. Modelarea reacţiilor chimice

•Atomul = limita divizibilităţii chimice a substanţei


(atomos = indivizibil în limba greacă).
= un sistem stabil, electroneutru, constituit
din particule elementare cu masa
de repaus nenulă, aflate în continuă
mişcare şi organizate în 2 subsisteme:

nucleu (protoni + neutroni = nucleoni)


+
înveliş electronic (electroni).

• Molecula = un sistem de atomi legaţi, fixaţi în poziţii


perfect definite unul în raport cu ceilalţi. Atomii pot fi identici
(ex: H2, Cl2, P4) sau diferiţi (ex: H2O, PH3, CH4).

12

Daniela Resiga, UVT


• Prin convenţie, substanţele se reprezintă prin formule chimice.

• Formula chimică - se obţine alăturând simbolurile


elementelor ce formează substanţa însoţite de numere
naturale plasate în dreapta jos (indicii), numere ce
arată raportul de combinare al atomilor consideraţi
indivizibili.

• Ecuaţia chimică = o ecuaţie matematică în care


termenii sunt formule chimice amplificate cu numere
(coeficienţi numerici), care redă convenţional
procesul chimic.

• Ea trebuie să respecte legea matematică: egalitatea membrului stâng cu membrul


drept din toate punctele de vedere (legi de conservare).

Ex:
PbS + 4 H2O2 PbSO4 + 4 H2O
13

Daniela Resiga, UVT