Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ădăcnat
înto ntrndr
umină cu ruosu
c totul nouă tt ma acinntă
credinţ cît pun
rgosă
sau nu e subite aur căror e ntalase
tăc
CERCETĂRI FILOZOFICE
T
MIRCEA DUMT MC FLONT,
î b -P S
MC O
PL lSC
·1
D<
BUURŞT
Crt
ON DRGOMIRSCU MRDR
UDWIG WITTGNSTIN
PHILOSOPHISCHE UNERSU CHUNGEN /
PHIOSOPHI CAL INVESGAONS
© lkwll blh td 193, 198, 2001
© UMNITS 2003 ru rt vru â
1',>ITA HUMANAS
.\" hL 03701 Bucreşti România
1 / 2122 36
X
W ;:
I
/ ( < )� d
1 1 < I
O! I} ) I \ \w l;l: ro
)
No rucăoror
et ţie c lii ci s ses i s e
ts î cee ce st Wittestei ic tete scise
î i e ste t ce eit s ie sliit.
ci lţi citit i i lit et ii ilzi ce e i eez,
e l i s i lte ţi, se ee l titll eez l ceei
i itte lci ste i Wittestei i î-
ciţi s ietiice cee ce scis Wittestei c tce
e li sce
N e ic i îil î cee ce i ete ccte c
ttl eecii ezttel cii ste ci e
ce i s tct ei ci c este ce e
ţ e it. ei e e eect i îeî s
lţii
tilc et
siile e Îtţiie
D til i e î, cei et,
tctil tt,
sît
ttsi, liitte.
Mlţi i e cest c e celi e B
te et tcee etel i sti. R
îe c eseie îtţi celi i ieteli
st iP liesc, c e citit tet tceii se
îe eei i î ese sestii si
te. eeicit, e seee, e sestii ie eite
e îtţie sti istic i te ecti cţii,
i Lic, et ce îi sîte ecscti
cest este ce e se cee ei sciei i
Witestei ce e l it its te
îcei cest t sii eitl eitii î ci
ite ccesi ciiti â iteest e ilie
e i ite ei i iii, zi i c
ti îiti i seci XX
cii
ct
No oror rur ngză
anului
gns
4 Wigh
nă la plearea
o al ifiă lui
drep
n pro
Ameria
blemaiă
n vara
El
apreiază ee ublia de p pare a doua a Cer
cetărilor o ună u ale ee ise de Wi-
Literatură
Ludwi g Wigenein Tractatus LogicoPhilosophicus.
raduee de M Dumiru i M Flona, Buu re i, Huma-
nia 200
Ludwig Wig ensein raduer de
M Du miru M Flon a, ACaietul
P Il iealastru
u Buurei Huma-
nia 13.
Norman Malolm Ludwig Wittgenstein. A M emoir
London, Oford Universiy Pres, 958.
Ray Monk, Ludwig Wittgenstein he uty of Genius
Lon don Penguin Books 990
Joahim Shule Einleitung în (Hg ) J Shule, Ludwig
Wittgenstein Philosophische Untersuchungen Kritisch-ge
netische
GeorgEdition
HenrikFrankfur am Main
von Wrigh Suhrkamp
Ludwig Verlag2
Wittgenstein: A
Biographical Sketch în G H. von Wrigh, Wittgenstein
Minneapolis, Universy o Minnesoa Pess, 1982.
Georg enrik von Wrigh , he Origins and the Com
position of the Philosophical Investigation în G H von
W rgh , Op cit.
Georg enri k von Wrigh Vorwort în (g ) J Shul
e,
Op cit
SUDIU INRODUCIV
F î
wg Wg
Dţ ş
CF § 132 altfel pus elib erare a de anum ie că
»
Premise metafiloofice
Preia priă eeniaă a viziunii tîrzii depre fiozofie
ete filozofi este cercetre conceptul i nu cuno
tere empirică.Cea ai tranşantă foruare a acetei preie
ete ură toarea co ntatare acon ică : Ceretări fioz ofice
cercetăr conceptuae Eeniau petru etafizică că ea şter-
e diferen a dintr e cercetări factuae şi cerc etări concept u-
ae Wittentein era convin că fiozofia pecuativă
coite eroarea de a inora ditincia fundaentaă dintre
cee două tipuri d e cercetări şi ai ae fa ptu că deeru
fiozofic aparine ce ui dea doiea tip E a initat n repe
tate rînduri aupra teeiurior ideii c ă fiozofia ete o cerce-
tare pur concept
epirice (CF § uaă
19) Pro beee fiozofice
iar propoziiie fiozofnuiceîntprobee
nu înt pro-
poziii epirice ( CF § 8) Fiozofia ete deci ceva dit inct
faă de ştiină (CF § 87, 9) dacă ştiinee înt deer
Nu există robleme filozoice »
Witenstein e onvins ă s esu obişnuit temenu
ui pbeă este e popiu ştiinţe o eii e su ve ţii
patice, domenii n e pobem este o diiutate e pote
6 ARANPAU U
le ale
ate
nfunver
g vanătreentru
u mao t
atareăentf
etee
careoecte
treue
ma nt accetae convenţle lngvt ce ce guv ernează fo-
lorea cuvntelor al ş negru » or rntre acete
convenţ e află cha cea care treue utfcată (fără
o atare amtere rel mnară a regl lor gramatcale nu
D a, Cana b d b d nnun nu
dr înţ » dar t c , c cţ rzntanţ a
ntc
ţ a agc, cnvn
fra înţ urrdncb
mbutta nbtc a cnc
ntur
Pntu rrra uu ru atca vz
m u nt u b v Pntru nvta rznta
r a autn rmatc vz Hackr, 19-193
TD NTRODTV 5
e ot electa corect oe ctele reevante , n genere nu e
oate form ua un enunţ cu en ) Altfel u nu e oate
« verfca e teren că ce ete al nu oate f negru deoa-
rece nmen nu va acc eta ă numeacă al un oect ne-
gru egulle de alcare a termenlor nterzc un aemenea
a
ec Convenţle
autonome faţă concetuale
e realtate(regeleulle
exrmă
gramatcale
ceea ce )etent
eenţal (CF, § 1 7 ), ar autonoma lor n că eroa
rea nclnaţe met afzce e a trata eenţa ucruror ca
ngreent al lucuror ş fenomenelor au e a urmăr e-
tectarea eenţe (ca ş cum aceata ar treu « ecoertă
ealtae)
Interretaea wttgentenană a regull or gramatcale ş
a « eenţ e l oate ezamăg e ctt or n două felur e
e
uroşarte,
mlu oate crea mrea
ceva uectv, că « eenţalul
nemortant (e vreme evne ac
ce een-
ţa ete ncauată n convenţ gramatcale, e care oame
n le tae c ş tot e le ot c hma), n tm ce ntuţa
uzal ă ete c ă « eeţalul » e de ceea ce ete ma « adnc
( ec « tal n lucrur. Wttgenten a re-
văzut aceată reacţe a relcat atfel n atee « adnc-
eenţe e află e fat nevoa noatră ă e
leconvenţ Cu alte cuvnte,
BGM eenţalu
au convenţle ă neete frec
aară retca regul-
anc,
eoarece ele nt rofund neceare, nt e fat nden-
ae lmaulu ( CF, § 55) ş gdr făă covenţe en-
tru acarea cuv ntulu « tm no n am utea avea nc
concetul de tm , nc ee e care le avem ere tm,
c dme u ea temoraă a ( decrer or) real tăţ Pe de
ată arte, nerretarea u Wttgenten oate ezamăg
eoarece creează mrea că eenţa ete atrară (e ve-
me ce e regăete
neceară n regul gramacae
o clarfcare ar trare ). Ac ete
ete ntraevăr artrară
ez, n ces sens ş exce u Hce 95
60 ADRIANA U
n enul că n oate f utfcaă n raor cu realtatea (nc
comara tă cu nc euă n ea CF § 497), la f l cum
nu ot f utfcat » egul le ahu lu a a nu ese a-
trară n enul că ar utea f f xată orcum a libium e
cătr orcne Dmotră ntrun alt n conctle
fcate esenţele lornfonatoare
cconeţle mun (ctă
CFvrm
I xnu . nt
04)mo-
oa
rec ele nt legate e ntere că rora le răun o curle
lma uzual e (CF § 50 ) aa c um e va veea ma o n
act alt en lmau l nu e te auto nom faă raltat
Cea ea oua reuecată maoră a tolor moern
e lma motva cărea Wttgenten nu a nctat
ncoată ă argumenteze ete cea care contă n inaţia
e a pv mbau naura rn rsma moeuu mbae-
or ieale acă e al con era e acela t cu lm ale
artfcale (tnţfce e exeml u) nă egur mult ma e-
arte e erfecţune Dn aceată erectvă rezultă că
fecare cunt al lm natuale a rebui ă aă rg ul un-
verale exhautve e folore entu toate caurle o-
le (conţ trcte neceare ucente e alcare) granţe
ete ale fee alcalae f eae fa
caractertc enttare rele ante emantc e t categorc
genul
e un trăăturlor
anumt comune care
cuvnt trăătur tu turor lucurlor
au tocma rolul e
emnat
a ut-
fca alcarea cuvntulu reectv acelor lucru num a lor
nu altora (aa cum n teora mulţmlor confo rm axio
mei omehensiuniioţ memr une mulţm mărtăec
o anumtă trăătură comună e cotue conţa eceară
ufcentă e aartenenţă la aceaa ) ca lmaul n an-
amlul ău ă fe ne oonat omogen etc. t ora
ntrun cut e trăătur tce lmaelor formale ceea
ce fac ca mau natura ă aară ret un limba formal
imere De ac ntmenul că lma natrală nu ete
entr eiaţii m eaiat vei Haker, o, 19
TDI NTODCTIV
n eguă şi eui « egula izaă « efecionaă (u
aecul exactităţii) etc (entiment e cae
Wittgnein l atiui coningerii geşie că a exit, n lim-
a u gnie, un ieal unioc e exactitate u o oine
logică ieală cn e fat aşa ce nu exită C, § 1).
teleoate
men tlemulte
in eetăe
inte analizel e execiţiile
fozofe nt eicate
şi exeimen-
ein -
geii acet ei euecăţi « cientite au « logicite ele
ată că lima ul natual ete n (C, § 9 11
ezi şi CA . 7 n măua n cae el funcţionează fote
ine n infinit e multe czui n genea sau a nstument
global e ete a out « n eguă chi acă n sou se-
ale ieel ale com onente ot fi toteuna efecţio-
nate efomate comletate au cizate arial C § 1;
iluzia
me inimefecţiunii limii ine
uece limaului into
natul luiconfuzie şi anu-
fun cţional şi lu-
ialent confom citeiilor ecifice limaelo ecilizate,
monolitice chia fomale, eşi ototiul e lima ete lim-
a natuală şi nu lima ele eciali zate (C, § 494) e co-
mite aici eoaea tiic fil ozofică e a tanfoma un temen
e comaţie (limul ieal n etlon căeia relitae (lim-
a ntuală ) teui ăi coeună ( C, § 1 1) lmaul
oit, şifuncionază
natual nu unifom foae
au omogn
ine chia
(C,acă
§ 1)
aelimaul
caacte na-
ete-
tual t « OK chia acă exeiile ale nt n geneal
liite e caacteitici ientitae ctegoice, aică e ele
mente comune, efinitoii, entu toat e oiectele eem
nte e exreii ( C, § 6679), chia că nu exită g anie
nete al feei e licae a exeiilo (C § 7 1, 76 )
chia acă nu aem eguli exacte entu toae cazuile o
iile cu ce oitoul e ote c onfunta ( C § 671,
76, Witgentein
0 14 ) atiuie coeenţa emntică a aoităţi
eiior nu exienei uno caacteitici ienti a catego-
ce, i aemăno e fame (C, § 6667 a enatiă
ADANA EC
a moeu se mantic a « miezuui comun » tutuo ucu-
io esemn ate e un cunt Witgens tein suiniază o -
u « egătuio aiae » a « fiuui e nă » (C § 67)
O mae ate int e cititoi ominai e sentimentu e xis-
tenei unui « nees ine eteminat » a fiecăui c unt au
ag ea
iniia imesi
ax şiaea
că asemănăie
« sa ineunct
famiie
e eee
snt ceaconcetua
mut ea
entu a ute a seama e coeena semantic ă a exes i-
io şi e succesu foo iii o D e aici onesc numeo ase
neumeii oiecii şi fămntăi iin eetăile ilo
zofiePentu eitaea cesto teuie mi nti aut n e-
ee că Wittgenstein nu etine că toate semnificaiie
cuinte o imii natuae sa aza e asemănăi e fami-
ie e ecunoaşte şi existena uno exresii a căror aica-
e imuneacestoa
număru coiiiesteneces
e e
tişimic)
suficiente ( eşi aeciază
De asemenea e nu e-că
tine că nu sa ute a fixa asemenea c oniii entu toate
exesiie imauui ntua este eien că se ot staii
coniii necesae şi suficiente e aice a fiecăei exre
ii sau « ganie nete » ae sfeei ei e foosie numi că cest
ucu a) nu ete necea e ct n cazui secie moita-
ea ex eiio funcionn e eg uă imecai făă ee n
moiatea
ue cazuio
) coniiie e aoişnui
ice teotconiiie s ticte
fi oicn snt»sue
« fixte igi
a sfea e aicae a exesiei stfe tasată nu mai coin-
ie cu cea asociată oişnuit exesiei n ima ntuă (C
§ 7 CA 56) se exemu acă fiozofu a fixa con-
iii stite e foosie exesiei fmos (e genu « fu
mos nsemnă monios ) foosie ce a ezuta nu
oincie cu mou noma e foosie a aceeişi exesii în
C § 14)
ima natuaă
« fumosu
(cae »ezenta
stfe fixatnenumăate
nu a mai fi« «exc
fumosu
ii » »
de ae obim n mo obişnite fiin mi cun eci-
iat u a ea e nţeege fiozof in « fumos n cest
ens coiiie necesae ş i suficiente e aica e a exesie i
TDI INTODV 63
nt ielevante c) eczae f ee e al cae nu cont -
tue ect o aat temnoogc ă la neo ecae ( em-
ţte n anumte cazu), ncecum o ecoee » a eenţe
luculo enumte e exel e eecte cu ate cun-
te ca acă am euş ncaulae » foo unu cunt
n
t egul
» eenţatcte
uculu
aceata
eemnat
nu a e
nemna
cunt,căc oa
am fcă ounem
eco-
un nou fel e foloe cunulu ( căc foloea nomală
n e azează e egu l tc te ş ec nu ame ncaula-
ea CF § 40 , 402 CA 12)
Exte nţa aemănăo e fmle nu eeznă aşa a
un cteu exclu e ună alcătue » a exelo lm-
natuale, a nc fx e e egul tcte nu con ttue
nomalul » au elul » n lma natual ă Pent u a e-
enţ cet n
la a concee umă fat,
(conta Wttgenten
leoae ale nmegeCF uneo
§ 666)nă
că
a utea eentual ecoe ca cacttc en-
tta unce (e lemente comune tutuo cazulo e alc-
e a xee) o atae ecoee ulnază nă l,
ar f elevntă,tă eme o raea atentă a actc oa
te lngtce aată că, n mo oşnut, no nu folom efec-
t ace ele men comun et călăuză cotană a alcă
exelo
O altă oeaţe
ceea cezează
ncă fatu
fatul căcă,elnete u efluu
eoe c lace ale
lmaulu, elementul entta (comun) uca ş olu e
talman menta ntantaneu » , acă e ntument con
cetual nfall, ce geză coect foloea exee W-
tgenten nu ae neoe ă atue un ol mla aemănă
o fame, eoaece n conceţa a u cceul foo
cueo ae a bază eneea une en c au actc
oce
(CF § 9, 202 ), ş nu un algotm mntal (e e
Per ariarea ideii de taia ea iaau vei
Davd Par The Fse Prson,Card Pr 1 990 v , 08-0
3 469
S
fcae nstantanee a exsten ţe caactestc enttae sau
a asemănăo e fame cae a ustfca acaea exe
se ) Autou eetăilo filozoe nu etne ctuş e
ţn că asemănăe e fame ar eezent un gotm
nfa e etemnae a sfee e aca tate a une ex-
es un at gen e eg u excuste e acae) n e-
secta sa, un tae agotm nua u ş smu nu
est neces ctă eme foosea cunteo ste o nsttu-
ţe ucă su o ctcă socaă, nu efectu unor ec e
sone necestn o funmente ogcă cometă In ea
tatea cotană foosea m ămne su nenumăate
ascte neimsisă omplet, ec num paţal etemi
nată, a atunc cn se smte neoa comuntatea ezotă
o eczează mou e foose făă a onslta n a
itm logi (conţ necesae ş sufcente, efnţe ogcă
sttă egu semantce coeente ş com ete). Ieea că m
u co tan este sau teue să fe un sstem ne et e
mnat ecs, efect ccumscs, că ceea ce nu satsfa ce
aceste stngenţe nu este un aeăat ma » este o eu
ecată comaaă c ce cae a mnge e un ust
ă etnă că n neegem e at enunţu « mntu ea aco
et cu ante » eoace nu aem o efnţe exactă a pn
tei,
ecesau
acăa umna
nu este ne
eoze
ccumscsă
n este umnă
(CF §aeătă
681 CA,»eoa-
1 )
Peuecta scentstă afectează ş mou obşnut e
ee entttea ontoogc ă ucuo Wttgenste n nu
şa ou să constuască o ontooge a , e aza zu
n se ctce a aesa te oo casce ese eenă (n-
geentu « efntou )} a ocău uc) a scţat un mo
atenat e a enttatea ontoog că Acesta nu se n
să nsă n teze ontoogce ( n natua ucuo } )
cau
n şconstată n feu n cae este foost e fapt m-
n cae snt ecuate }} ucu e a cae ne efem
cu utou u Pma nte ceste consttă este că moe-
u uzua a aotuu te genea ş atcu (n
D NRODIV 5
comortamentu
Un mo evaa
a rv
shcă
A trea mae componenă a Cercetărlor floofce ete
cea care vzează te me de flozo fa psholog e Ş în acest
domeu Wttgens en umărete obet v de ordn crtc,
ş aboe e dep e ph c. a tre, a rma-
ţle sau negaţ le sale cu prvre la fenomene pshce u sîn
Dvi Prs o it 528
Wittgenstein st un numr men e nt e tem n cest o
ni ce st ubite ostm în vlmele Bemerkngn e
i Philoophi dr holog Blcwell 1 990 vl 1 2 ş Letze hi
/ er die Philoohie dr Phlogie B well 1 992 vl 1 2.
D NRODUCV
nunţuri metafizice sa u ştiinţifice categorice (valabie în toa-
e cazuile), ci execiţii conctuae a cor ro este de a
ne elia de eudcţi cu ivire la ce tebuie s eis-
te sa u nu oate exista , cu ivie la singuul mod o
sibil de a elica vi aţa ihic etc (vezi, în acest sens, mai
ocse
les CF şi§ sti
ihi
8,ce, 71dse
) Criticînd
caacteu
ideile cuete
ivat dese
al aces-
toa sau dese deteminaea actelo umane, Wittgen-
stein nu as i la concluzii on tologice definitive dese ce
eit sau nu exist în omului el umeşte
doa s stimueze gîndiea citic, în vedeea sesizii an -
mito oi cuent de interetare În acest ens, ot fi fica-
c i fomuli tot al neconcluzive asa cum este faimoasa
şi ovocat oaea idee c duea nu ete eva da nici ni
mic (CF,
be (uşo§de3 esiflat)
4 est limnu ede
ot c asemenea
constit fomulri
ui ţile unei teoriisla-
dar le o foarte bine cont iui a o teaie menta
Pima dintre edecţ ile citicate de auto este cea cu -
noscut î n eegez det suerdeterminism (vezi mai ales
CF § 68 89 92 98 92 Witgestein exmineaz
tndinţa gîndiii modene de a inteeta comotam entul
uman (incusiv conduia intelectual, adic activiti ca a
uma o egul, a cacula, a gîdi, a elica, a ustifica etc)
în tmnii
entu oiceînguşti ai înnţuirii
feomen de cauze
siic, înem tentaţisaus de motiveca
ostulm
uze, motive sau alte elemente ascunse ( inteioae sau
ivate ) cu ol detr minant, şi credem c ast fe am aun a
elucidarea doit Ins, de foate mute oi, aceast o tu-
lae dogmatic ( ebuie is t o cauz ! sau tebuie
s existe cev c determin rezultau coect al uu calcul,
al unei intereti, tebuie s exi ste o exicaie ! , te-
buie
ghizat
s eiste
a uneio mitlogii
usificare!(CA,
) nueste
84 dect afimae
eţii de-
i onvorbiri
uwig Wttgenten ecţii i ovorbiri des tetiă pihoo
gie i credin reigoă Humnit 199
ADRANAL ILIEC
pp 41 4) Acastă mtolog poat îmbrăca dferte form
magnara un cauze car nu ma trbu xplcaă prn nc
o ală cauză (o supercauză aşadar) sau a unu mecansm
a ăru funconare s auoplcaă n m necesă
al eplca ) dc a unu supermansm » Penu dba
roas
rasararţ
d asmenea
ar raă
l ment
că îndoll
Wtgnsten
noasr
propun
nu rg
num -
ncodată la nfn (CF II v p 1 89; vz ş Zettel, passm);
eplcaţle s termnă totdauna undeva ( CF § 1 ); usf
căl u otdeauna un sîrşt ( CF § 2 326 4 8 ); lanţul
de cauz sau mov a un capă nu xs tă sup ercuze
sau suprmcan sme » tc Scopul ac stor observ aţ nu
s acla de a respnge de pn plcaţle cauzale sau da
lul ustfcăr ca nsrumnte (şnfce dar nu f-
loofc
d ! d înlegr
a ne reamnt anumt alucur
lu.fundamn
Ma curîndtalrolul lorceste
dspr om-
porta menul uman lucrur uat » sub pr suna su
perde rmnsmulu » ş anum : că cea c un om fac fără
o ustfcar bn dtrmnată nu este napărat grşt sau ra
ţonal (CF § 289) că ndferent cîte lmnt d ghda ps
hologc (motve tmur) am postula pentru a explca
sucsul unor procedur (calcul urm ara de regul ntr
praea a corectă) va tebu orcum să aungm în
cel dn urmă
tgnsten la un ataplcabltatea
nu contestă neghdat (CF(locală)
§ 292)aPmodelelor
surt Wt
dermn st da conestă valabltatea superdtermns
mulu » metaic modlele xplcaţe usfcăr nlănţur
cazelor se aplcă corect în contexe locale ncorecă ese
deea meafcă a omnipreenei cauzlor sau j usfcărlor
a lanţulor infinitede motve sau emeu a neceităţii ab
sole a esenţe une cauze motvaţ sau u sfcr în spa-
tle
Zadarnc
fecăruîncarcă
ac uman
gîndtorul
euş sa domnat
u corc de paradga
inderent flozo
de context
fc supe determnstă » să explce sucesul urmăr une
rgul posulînd elemente d ghda (nrpăr fxate în
mtea ce u ce urmează rega) doaece funcţonarea fe
DU INTRODUV
cărui elment de ghidaj are ea însăşi evoi să fie explicată
(cum s fac că cel ce urmază regula nu interprteaă greşit
lntul de ghdaj ?) ceea c aaă că oic asmna le
ent ( oic intepetare » mentală că lăuzitoare) arnă în
ar împrună cu cea ce vrea să explice (CF, § 98 vzi şi
u
CA,vin
pp. din
824psupusa
Aşada,
capaciata
fora explicaivă,
superdteri
ci din
nsmulu
inca- »
pacitata minii de a se libera de modlul mtafizic al lan-
ulu de aueemeuri (CF, § 4 ; dacă s s eszază însă
că acste lanuri nu sîn niciodată infinite, dci că oricum
atît caualitat ea cît şi justificara îşi suspendă a n momn
dat rolul explicativ, dispar alarma prvnd absurdul » unor
conduite fără cauz » sau motiv » şi se dsfac cătul
superdetminismului » (CA p. 7
nelegerea
condue şi la sszaa mod lului suprderminist
limitlorvulnerabilităi n
odlului mentalist:
mentalim este a doua prejudecată importantă ataca tă d
Wittgenstin în filozofia psihologiei. Mentalismul plică
ore coduită uană sau fapt al ve pshce prn p osula
ra unui feno men mental invizibil (ntitate, proces, sare)
care ar însoi, defini şi dtrmina (deci eplica) con-
duita rspectivă ceva ascuns în ne dermiă să
aplică
tarea saucorct
rgulile (ca(CF § 8919
eniăi 198242
mentale) intrpre-
ne determină să în-
lgem corct (CF, § 7 , 8 86, 198 2 1 ; CA, pp 8 84 ,
connutur » ntal (odele, şanoan, iagn gîndui
ne determină să alegem corect variana vizată dintro serie de
altrnaiv (CF, § 7, 4, 77; CA, pp. 2426, 41 47 , gîndi-
ra (ca proces privat imateal) deermină vorbrea (CF, § 19,
18 29 2 ş I p. 28 22 CA, pp 228 , snsul cu
vintelor
Wittgnstein
dterminănsnsul
ntnionază
propoiiei
să neg
(CA,ur
pp.şi3639
simplu t
eis
ena poceselo sau stăilo entale (CF, § şi nici
nu rmăreşe idenificarea enomneor psihice cu faple
comportamentale vizibile ontar unei opinii sup rfical,
78 DR
da răpnde pnr fozof e noc ma opea a
aor Certărlor loo n a fo n bea ot W
tgenen tă apa mporaţe onde oberabe
n pe c a a ea n an angaamen ntee a e
aort, c penr ate moe, dnte care doă nt do
că,
ebpenr
de mpoante
o, nr P
ond
ee ntradeăr
cotna acă
nde
a fapt
nabă
a exee n fenomen p c X ete exena n o
de mba per apcaea adeaă a xpee «X» (CF,
§ 337, 338, nc ex ena no e efab e, re
coc pb, pe ae ă poaă axa afmaa ă e
manfă feomen X< prezenţa n eemen nteor
an a co eea enome n az
ee pobă, dar n ne aă e poate f ţe
pe baa ne
ad ana og
magea n pntr
a are
a o magne ptaă
febe apă, eeăefeea
n
ă fe ndepne anm e cte de aemăn ae dee a
ă eme ne a magnea abor ema a de apă
ă fe zbă et n t nă neapă at neesar ca n pc
ră ă ex apa ae f eb (F, § Wttgenen
argmeeaă n mt e fagme e ă, p e pan p c a
pe pan , ee jo-
cl de lmbJ�
te pbl prct
ordl ocl eten
comntr n et den
rter reno
nttţ/
n prpe elemente nteror (ez n aet en, CF,
§ 982 6, 24, 4 , 4 2, 37 47, 788 , 8,
ş II, x, p 2 e dea doea mo ete că nem n
genea domna ş de o mtoloe mentltă ce pocamă
ă extenţa feomeneo p ce n ar ptea expa fă ă
preenţa o ntăţ, t ă a procee ane Wtgen
en
daa,
doee
penrăoe
cob
fenomen
en
poog
e de ps o
a ompotamena,
i�i ir ci iă iiă
i e g ă
RO 79
n eee na ae a eena a
cau nt a fenen a ae are a reaa
înun aae a eea e n a re e a
t reaa eaţ ne e (
Acea e e n ea
at
at (n
aea
taa l
ea
n
n tans
nata
în
n e a u a ea n e
h aeal ea na
X ae te a n /et ae î
ţet fe e X ut e
e a a e n e e
reaae a trebe e n ert < a
ze a nea n nta ea
lelnt
( ane
una aet
a n e
a n en
r
st enaţ eue ma na une -
raţ enae (a e enţ nle
a eme a a aţ F § 43 a
în n tena f a e aae raa
s a ean a aea la ne e eaţ
lae an ţl eet e rn
tal atre
eae n rna
a na
a care ne ît
e înţelee det n
l are l trtăm pe e e m re delo neo
e de reo eple eea e nan î anrmm
î permnm a în mem m ec
z
Menal ne ue a nerea c rmre de
re e ean eeţaene pă e
exc n eeene enale în aua a cn
nea c olore lmblee u nal (e
e ncle ne a ee caae
ra al en ee § 3 3
x aa ee n l
R-PL s
care
Augu
doar cădeacest
scresste
a puea
u este
spue
to ceea
u sste
ce ui
d cou
o
lbaj . Ş rebue să spue asta î ulte cazur î care se
ue îtrebarea "ste acasta o descrere p otrvtă sau u
spusul este auc : Da ese po trvtă dar ua pe-
u ace s dou strc dela ş u petru to cee ce
petdeai să desc ri
ste c a şi cu ce va ar explca : "A juca cosă î a uta
lucuri pe o tablă porivit autor regul . iar oi a
ăspude
tablă dar :acestea
Se pareucă sît
te gîdeşti la jocuriPo
toate jocurl car eface
se joacă pe o
eplicaa
a corectă liitîdo î od explct l a acste jo curi
4 cpuie şte o screre î care liteele ar fi foloste
ptru desearea suetelor dar şi petru desearea c -
cetuări ş ca se de puctuae. O scriere poate f co
cepută drept u lbaj petru descrere a uor cofguraii
sciere
de suete)
ca ş cpueşte
cu fecărei lere
acuiarcăcorespude
ceva a r îelege
pur ş sacea
-
plu u su et iar lterel u ar av ea şi cu t otul alt e fuci.
O aseea cocepe prea siplă despre scriere este ase-
ăătoare cocepiei lu Augusti asup ra libajului
Dacă e uă la exeplul d § 1 , ău poate î
ce ăsură coceptul geeral al seficae cuvtelor îvă
uie fucioarea libajului cu o ceaă car fac posiblă
vederea clarăcuCeareferre
le lbajulu a se prăşte
la oduri primtve
dacă studalefolosirii
feoee-lor
în care scopul ş fucoarea cuvtlor pot f cuprse car
cu pvrea
4 LDWI WININ
smna frm prmt al lm al flsşt c-
pll aunc cî nd înaţă să rbască năţara lmbal
n st ac plca c nstrc
am pta în chp că lmbaj l dn § 2 st nre-
Cp
lmba
sînaldca ; ba char înrgaese
l ţşsăB îndplnască l lmbaj
actăţ
al nsătb.
lsască atnc acese cnt s să rctnz în aces fl
la cnl ala
O part mprtană a nstc ţ a cn sta în aca că cl
carl înaţă p cpl arată căr bct îndrapă atnţa
cpll cătr l ş rsşt în acla tmp n cîn d
ldă cîntl lspd ndcînd acasă frmă . ( d
rc să numsc acasa plcaţ stnsă sa dfnţ
darc
mr O cpll
nmnînăţar
pat încă să nrebe
stnsă c pr
a cnlr . laSpn
n
că a a f part mprtantă a nsrcţ darc aş a s
pr c lcrrl c amn n pntr u că n nam p a
închp că lcrl s ptrc altfl) S pat spn că acas
tă năţr stnsă a cntlr stablş t rlaţ d as
c în r cînt s lcr Dar c nsamnă ast a E bn
pat să însmn lcrr dfr dar n gîndm dsgr
pll
ma ntîanc
la faptl
cîndcăad
magna
cîntl
l crl
Dar dacă
apaacm
n mnta
s nîm
c
plă asta ar acsta scpl c întl Da poae
să f scp m p închp astfl d fls r a c
ntl (a şurlr d sn ). (Rstra n cînt st
ac ca ş apăsara ap p panl magnaţ) Dar
în lmbajl dn § 2 scp l cntlr nu st acl a d a
ca magn S pat frt afla că acst lcr pat cn
trb la at ngra scpl prprz s.)
Darsădacă
ar spnînăţara stns
c ă a pdc ar acstcîntlu
înţ lgra ct rb u
în
lg ar strgătul Lspd cl car acţnază ntrn
anmt fl cînd îl aud ? Dar năţar a stnsă cntr
CRCRI FOOFIC
fără îndală la ralzara acst lcr ma împr
nă c anmiă insrcţi însă C altă insrcţi acaşi
năţar stnsă a acst cint ar fi prds înţl
c ttl dfriă.
m ps fîna cnctîd manta c pîrgha. Da c
nda
na să ist
c acsta da a
ttmată
rstl mcai
d fînăsmli. Nmaidîmpr
ar sparaă s
tl i n st nic măca pîrghi ci pa fi ric altca
a m.
7 n practca flsr lmbajl (2) na dn ăr sr
ctl ia r calală acţinază prit l. n înăţa
a mbaj s a găs însă acest prcs cl car îaă
lnueşe
naţă arată
bictl
sp dică
matrallrsşt
S acîntl
găs ac cînd
r cl
cl carş
mai simpl cl car înaţă rptă cintl p ca l sp
cl carl nsr şt amîdă fnd pcs c s
asamăă c limbajl.
pm înc p d asmna că întrgl pcs d
flsir a c intl în (2) st nl din acl jcri c aj
rl cărra cp înaă lmba lr man ă Vra să n
rbsc
msc ast
njcr jocur
dspr de lbaj"
n lmbj pm(
prachspele"
ca dspr nşjcsă
d mbaj
Ş pcsl d nmr a mtall d csc ş
d rptar a cîntli sps lam pa nm d asm
a j cr d lmbaj Gîndşt la ml flsr cl l
cintlr î jcri prc m ra n a nit m gr
na ss.
s împltşt
E i nmil şi"jc
înr
d gl
limbaj
limbajl şi actiăţl c ca
' Cl tz u fl l s f u
tou (o rd
DWI WININ
8 Să aminăm acm tindr a limbajli (2) n afa-
ra clr patr cint cărămidă bîrnă tc l cnţin
sri d cint car sîn flsit aşa cm fls ş în
zătrl nmral l î 1 ) (l pt i şirl litlr alfab-
li) mai dpart ă lăm dă cint l p să fi
aclscpl
nal şi acsta
lr ) (ntr
ca sîntcăflsit
asta indică dja înc linii
în rlaţi g-
mişcar
mîinii ca indic ă şi în sfîrşit n nmăr d şantian d
clar dă n rdin prcm : d lspd acl n
aclaşi timp l îi arată cnicli n şanin d clar şi
cînd rstşt cînl acl l arată căt n lc p şan
i B ia din grămada d lspzi na d acaşi clar ca
şi şantinl pntr icar liă a alfabli pînă la d
şirări
l adc la lclasta
dă rdinl indicat d cătr
acl
. Cînd n al
spn împrj-
asta l ara-
tă cătr n matrial d cnstcţi. Şi aşa mai dpart
Cînd cpill înaţă acst limbaj l trbi să înţ
p dinafară şirl nmral lr a b c . . Şi trbi să în
ţ sira lr ntrin î acastă instir şi pr
dar stnsiă a cinl r ? Ei bin s a arăta d pildă
spr lspzicşi sprdara
asmănar a nmăra: a ba cclspzi
stnsiă . căăm
intlr Mai mltă
idă
bîrnă tc. ar aa pda ra snsiă a nmr allr ca r
n srsc la nmăra ci la dsmnara nr grpri d l
ci car pt fi ăzt din pir. şa înaţă întrad-
ăr cpiii flsira primlr cinci sa şas nmral
cardinal
Vr fi şi cintl cl şi acsta pdat stnsi ?
maginazăţi cm sar pta prda pat flsira l!
Sar arăta în acst caz sp lcri şi lrri dar aici acas-
tă indicar ar lc şi în olosirea intr şi n nmai
atnci cînd s înaţă flsira.
RRI OOFE 7
0 C desenea acm cintl acsti imbaj
Cm trbi să s arat am dsmnază l, dacă n
în mdl î car sînt flsit ? ar p acsta lam dscris d a.
Eprsia " Acst cît dsmnaz ă a trbi aadar,
să fi pat a asti dsririi. Sa dscrira trbi să
ia frma: "Cîtl
Am pa acm să. .rscrtăm
. dsmază . . . . flsiri i c
dscrira
tli "lspd spînd ă acst cît dsmn ază ac
bict. Vm fac acst lcr, daă a fi rba, d pidă, d
îătrara înţlgrii că lspd s fră la aca fr
mă a matrialli d cnstrcţi p car nmim d fap
cărămidă dar gnl acsti reeriri" adică flsira
acstr ci st, d altfl, cnsctă
i tt
ază aşa s pat
mr spn căîlătră,
dacă acasta smnbăa
"a, "b
ră, c. d sm-
nînţlg-
a că "a, b, c, jacă în limbaj rl l p car îl acă d
ap "cărămidă , "spd, bîră i s mai pat spn
că "c dsmnază acs nmăr şi p acl a daă acas
ta srşt , bnăară, la plicar a fapli că litrl r -
bi să fi flsit în dia a, b, c, d, tc. şi în rdia
a, b, d, c
milat
Darîpri
as
fap
fl nl
că dscriril
lrllt,flsirii
acstăci
flsir
lrsîntdasi-
in ttşi mai asmăăa r Dac, aşa cm dm,
a st c tt l asm ănătar
Gdşt a t ditr adă d nt xi-
tă aii n cica n lşt, făstră, şrblniţă,
riglă, n brcan d cli, li, i şi şrbri. Cît d di-
frit sît fcţiil ac r bi, tt atît d dfri în
fnţiil cuintlr. i istă asmăn ări şi întrn caz şi
clălalt
Dsigr, ca c dtaz ă st irmitata aspc-
ti lr rir, dacă îtîlnim cintl rsit, sa s
8 DW WEE
şi tip rit. D arc olosrea n ni înfăţişa ză a tît
d car md dbit atci cîd fizfăm !
12 Et c atnci cînd priim în cabina ni cmti
aici înt mante car arată ta mai m t a mai p -
in
ă ia acţinat
f (Actcc
mîna.) tDardna
îţ
t căci tat
aţinara nitrbi
man-
t car pat fi mişată în md cntin (a rgază dchi-
dra n i a) şi atca t aţinara ni cmtatr
car ar dar dă pziţi t i dchi fi închi a tri-
a caz t acţinara braţui ni frîn c cît tragi mai
tar d c aî mai ta a frîna a patra caz t ac-
ţinara ni pmp a aciază nmai atîta timp cît t
mişcată î şi în j
13. Anci cînd pnm : "icar cînt în imbaj m-
nifică ca p ri acata n am p încă absolu nimic c
pţin atî imp cît n am fi xpiat în md prci ce di-
tincţi drim ă facm ( ar pta ă fi dri digr ă
ditingm cint imbai () d cint fără mni -
ficai prcum aca car apar în pzii i L wi Ca-
r a d cuin ca "aa într cîntc.)
14. Închipişt i că cina pn : oae nt r-
c pntr a mdifica ca Af cican mdifică pzi-
ia ciui frără frma cîndrii tc. Dar c anm
mdifică riga brcan pntr ci ci ? "Cnaştr a
ntră a ngimii i ucru tmpratra cii şi idi-
taa ctii. ar cîştiga ar c a prin acată aimi-
ar a xrii
1 Cîtu a mnifi ca t it pat în md
c mai dirct ac nd tă pntr bict p ca
mifică. Prpn că n p car fşt A
cntrcţi partă anmit mn Daă A îi arată cic
CRCR FIOO
ui un asl d smn atnci acsta aduc nalta ca ar
cl smn p a.
n acst fl şi î ntn md ma mlt sau m pţin as-
mănătr n nm smnifică n lcr si ni lcr i s dă
u nm dsa s a ddi f lsi r dacă atnci cînd
filzfăm atasa spn
mănătr cuna m ni nă
lcr înşin c
tăbltă nmi
nca
nmst ase-
Cm stau lcril c şantianl d clar p ca
A l arată li B aparţin l ar libjului ? Ei bin st
a cm rm El n aparţin ni limbaj al cintl dar
dacă spn cia Prnnţă articll , atnci îl i s-
cti c sigranţă p acst al dila articl ca aparţi-
nnd d smna prpzţ Ş ttş l a n l c
ttldasmănăt
cl limbaj (8)cadică
cl alstni
n şşantin
antind a clar
c a c î j-
trbi
să spnă clălalt
Est lcrl cl mai fisc şi pricinişt în ca mai mic ă
măsă cnfzi dacă sc tim şantianl ca făcînd par-
t din instr mntl limbajl i
Rmarcă aspa prnmli rflxi aceasă pp
ziţi. ) )
7 Vm pta să spnm : în limbajl ( 8) am difit
genuri de cuvine Darc fncţia cîntli lspd
si a cîntli cărămidă sînt mai asmănătar n a alt
a dcît fncţia cîntli lspd şi ca a lui d Cm
anm nsă grpăm n cnl Î gnr a dpnd d
scpl clasificării şi d înclinaţia nastă.
Gîndştt la difritl pnct d dr din car s p
clasifica nltl în gnri d nlt Sa pisl d şa în
gnri d pis
18 aptl că limb ajl (2 ) ş ( 8) cnsta nmai din r
din n trb i să t dra njz. Dacă să spi c l n
sînt din acastă cauză cmplt anci ntrabă daă im
00 UDWI WINN
bajl nstr s c mpl dacă a fst aa înain ca sim
blisml cimii si ntati a callli i nfinitzimal s ă fi fs
încrpa î l căci a sta sît, ca să zi cm aa, prifr ii
al limbajli nstr (Şi c cî cas sa străzi încp n
ra să fi ra ?) imbal sr pat fi ăzt ca a
ci
i ni, n
i dlabirint
cas cdpărţi
străd
adăgat
i d piţ
în difrit
mici, d
priad
cas ci
de
timp ; i acsa, încnjrat d mlţim d prifr ii ni, c
străzi drp i rglat, i cas nifr m
19 Es r să n încipim n limbaj car cnstă n
mai din rdin i cmnicări într b ătăli Sa n limbaj
car cnstă nmai din î trbări i dintr xprsi a înc
iinării i a ngării i nnmă at atl. ar a rpr
znaCmu sa
limbajînsă
î samnă
lcrrila nEst
przna
strigătlfrmă d !iaţă.
Lspd din
xmpll () ppziţi sa n cînt ? Dacă st n
cîn, atnci l n ar, c sigranţă, acai smnificaţi
ca i cîntl car s nă în aclai fl din lim ajl nsu c -
tidian, pnr c ă în § st n strigă Dar dac st pr -
pzi, atnc i c sigraă că n s prpzii lipi că
Lspd ! din limbajl nstr În ca c prit pri-
ma întrbar,
asma pţiziţi
prp să nmi
pat, îtrn
Lspdmd! n
maicînt i d
ptriit,
prpziţ i dgnrată » (aa cm s rb dspr i
prblă dgnrat ă) i d fap acasta ese tcmai prpzi-
ţia nastră lptică » . Dar acasta st c sigra ţă dar
frmă prscr tată a prpziţii "Admi lspd iar
acastă prpziţi n xistă, dsigr, în xmpll ( ) Dar
d c n tbi, diptiă, să msc prpziia Admi
lspd ! exndere a prpziţii Lspd ! ? Da-
rc cel c strigă Lspd ! ar în d de fapt Admi
lspd ! Da cm faci asta cu a n vedere aces
lucru înd spu Lspd ? Spi pntr tin, ar, prp-
zi a rscrtată ? Dar d p tr a spn ca c ar
CRCĂR ILOOIC 0
î dr cia c strigătl Lspd trbi s ă tra-
dc acastă prsi îtr alta Şi dacă l îsamă ac-
aşi lcr atci d c trbi să sp
cîd sp
Lspd l ar î dr Lpd ? Sa d c
pţi să ai î dr Lspd dacă pţi a a î dr
ra
dmic spd
sigraţă
a st
Dar
că elcîd strisăi
rebuie Lspd oca
aducă c
lespe-
de! Dsigr dar stă a ra acasta î faptl că t
îdşti îtr frmă arcar altă prpziţi dcît aca
p car spi
0 Dar dacă ca sp acm dmi lpd s
p ar că l ar pta gîdi acastă prsi drpt un cît
g şi am drpt ca c crspd cîti spa-
rat
ît Lspd patr
dată drpt Patcit
fi a gîdită
Şi cmdată
tdarpt c-d
gîdită
bici Crd că m fi îcliaţi să spm gîdim pr
pziţia ca fii d frmată di paru cit at ci cîd f-
im î pzi ţi c alt prpziţii prcm ninde
pd D lui lspd d două lspzi tc
adică î pzi ţi c pp ziţii c cţ i cit al rdi-
li str î alt cmbiatii Dar î c cstă a fl
si prpzi
cia ţi î
pri mit pziţi
acst c alti prpziţi
prpziţi Şi oae i? ?Şiintrc ar
oen-
ul î car s pr ţă prp ziţi sa îait sa d pă
aca Chiar dacă asma plicaţi tta-
ză îtr amită măsă trbi să rflctăm dar ci-
pă la c a c s îtîmplă d fa pt pt a d a că sîtm
aici p drm grşit Sp m că flsim rdi î p-
ziţi c alt prpzi ţii pntr c ă libajul nosru cţi p-
str acstr
sibilitata străi car
altarprp
fi azit
ziţii.mai
Ci
dscm
îţlg
cialimbal
dă r
dil dmi lspd ar pta crd că acst îtg
şir d st ar fi cît şi ar crsp d pat cîn-
tli matrial d cstrci î limbajl s ă Dacă api
0 LUWG WGNSTN
6 idearee
tare faem aiinueea e faem
putem miio de
speifia azurirpral
aţiue asem-
pe are nuim idiarea frmei (n pziţie, de exem
plu, u idiarea ulii), spuem aetr u le -
espunde aitate mntaă
Al ude limbajul nstru e las s presupue m un
p şi u ese i i u rp, am ra s sp unm ese
mnte
imba
8 Ce
(8)aume
sau unu
umeşte"aea
s n
uu
definiţia
"aesa
sensi
u"ae-
de
a se umeşe . ? Da u drim să prduem re -
fuzie, atui e se e mai bine să u spuem de aese
uie numes ea Şi ntrun md iudat, sa spus d-
despre uu "aesa e ar fi umee propruzs
t
eea e mai umim "ume ar fi asa ea dar nu ses
mpre, aprxmat
Aeasă epţie uriasă prvie dinr endiţă de
a subima gia
Aderau imbauui
rspus a aeastastru
este numim
a s e"num
exp rimm aşa
lucrur
foarte dferte uu um e araerizeaz mue m-
uri diferie, r udite uee u aee mue feuri diferi
te, de fsire a uui ut dar nre aeste mduri de
fsire u ese şi e a sirii untuui aesta.
Este t se pae de aderat i arăm adesea sp re
eea e ese numi şi rsim ttda umee, de exempu
deiţia
tensiă, n stesi
sim u Şintu
t aşa, d exempu
aesta, arătspre
defiiţia s -
u uru.
ar untu aesa şi u nume sau adesea n aeaşi
extu prp ziţiei Dar araerisi petru nume este
tmai fapu ă e este defini pri expresia dem srai
Asa es e N (sau "Asa se umee N Definim i
s Asta se umeş e aesa , sau "Aest a se umeş -
e aesa ?
s ziem
Aeasaaşa,se
eagu de
Numirea
neperea
aparenuamirii
nexiue uda-
a u pr es, a
tă a uui u u u biet. Şi asemeea exiune
iuda se prdue, rade ăr da fizfu, peru a de -
ermia care este eaţia ditr u ume şi uru um i, se
CRC IOOFIC 11
u fx la u be dn faţa lu ş repe de enumae
un ume, sau har uul "aesta C prblemele f
zfe apar atu nd lmbaul sărbăoreşte ac pu-
m rader s ne magm umrea este u a
marbl al m , aprape u b tez al un u b et pu
m, obec-
uludesaseme ea, spue
ne adresăm u tul
aes f el lu"aesta arum
flsre uda
stu u are, fă dal, apare numa d
lzfm
9Dar de e e ee prn m e s drm s fam t
ma d aes un u nume au d ese ede
nu este u ume ? Tma de aeea C sntem teaţ
ut
s beăm
"um empra
bea apae
eea fermulaă
ese umnnfelul
mdurmr
bş- :
numele rebue de fap să semnfce ceva smplu am pu
ea nemea asa bunar aşa: U nume pp u n sen-
sul bşut es de exemplu, utul "Exalbur Sab a
Exabur ns d părţ ae st mb nae ru au
m fel. Da ele sn mbnae n md dfer aun Ex-
albur u exs Dar ese la ppzţa "Exalbur are
lam asuţ are sens ndfere da Exal bur este n
C se fe prin vintele "Ace este lbstr" em eee
o t n ennţ e spre obiel spre re rt l expliţi
vînli lbstr" Î n el el oile z se re în veere e fpt
Ael este nit lbstr e pote şr s se ib în veere
vînl este" o t rept este nit ir vînl lbstr" rep
lbstr" ir lt t vîntl este întrevr rep este" ?
Se pote e smene nt nev s eriv o exliţi
vintelor in ee e este vt în veere rept inforţie [Nt mg
nlă: Aii s sns o persiţie plin e onseinţe]
Pot e ore s m în veere prin vînt bbb" D n plo
voi merge s plimb " ? Nmi întrn limb pot s în veere ev
prin ev Aest grmti li ve în veere" n este se
ntore elei expresiei şi repezen ev şi lor e est fel
6 LDW WIGENSIN
întrag sa s dja rpt Dar dac "E calibr s
ml i bic acs bict mai is aci cîd E-
calibr st rpt în bcţi şi cm ici bict ar
crspd atci mli l ar aa ici smifica-
ţi Dar atc i prpziţia "Ecalibr a r lam ascţit
ar cti
pri prpz
mar cî iţia
carari araa ici Dar
ss smificati
a ar ssis
aşa îcî trbi ca îtdaa s ist ca car crs
pd cilr din car cs a şadar atci cîd st
aalizat ssl cîtl "Ecalibr rbi să dispară iar
lcl s rbi l a d cr cit ca r m sc lcrri
simpl P acs ci l m mi p b drpat
ml prprizis
40 S rbim mai îîi dspr punctul cral al acsti
dmrs al gîndirii am c cît ar ici m-
iicai dac i crsp d imic Est imprta s
stabilim c prsia "s mificaţi s flsit crar pi-
ritli limbii da c pri a s t dsmnat lcrl car c-
rspd » cîtli casa sam a cfda m
ificaţia i nm c purtătorul mli Cîd dl
mar s sp c mar prtrl mli ş i că ma-
r
ccismificatia
dacă mlm li. Sia arsă fiaibă
ar îc smificaţi
ss s rbim
aci asa
ar aa ici ss s s sp " D N. a mr .
41 § 15 am itrds m prprii î limbajl ( 8). Pr-
spn acm c nalta c ml " sa rpt şti
asta şi îi dă li B sml ". r ar acm acst sm sm-
ificaţi sa ar ni ci na C trbi s fac B aci
cîd
acasprimş acs
priiţ smn
am pa întrba
am cc
va facilimic î
Ei bi
pa c l a fi ps î îcrcr sa îi a ara li b-
cţil. ar putea aici sp " a rmas fr smifica
ţ iar acast prsi ar sp c sml mai ar
CRCEĂR OOC
um ii utilizare n jul sru de limba (n afară de
aul are ia da ua u). "N ar puea rmne fr
mifiaie şi datrit fapului , ditru mi sau al-
ul, i se d ueltei un al ume, iar sem ul "N nu mi ese
ulizat jul de limbaj Am puea s e hipuim şi
pt
ală şieţie,
A i dă luipiit
B semulreiaaestei
aui
u nd
elte, B utrebuie,
ealt este
a
spuns , s dea di p n felul aest a, sar pue a spue
ă rdinul " N a fst pre luat j ul de limbaj, hiar d
as uneal u mai exis , iar semul "N are se mifi-
ţie iar da puul su eaz s exise.
42 Dar, buar ael j umele are u au ft f-
lsie nicodată
fiaţie petru ueală
? Să presupuem, aşa dar,audeX
smeea
se u asf
semni-
el de
mn şi A iar da aes sem lui B i bie, ş aseme-
ea semne ar puea fi preluate jul de limbaj, ia B a
rebui s rspud şi l aestea, s zem dd di a.
(Neam putea nhipui asa a u fel de disraţie ea l r)
4 Penru las rgă de azuri de fl sire a un-
lsirii
lui "semifiaie
sale se pae
hiar
defiia
aesuuperu
t asfel
tate: semnifiia
azurile f-
unui un ese flsirea lui n limbaj
Iar semnificaţiauui ume este expliaă ueri ar
re purtătorul ei.
44. Spuam ppziţia "Exalibu ae iş asuţi
are sens şi da Exalibur este d eja ruptă. Ei bie, lururi-
le stau aşa dearee n aest de limbaj u ume ese f-
lsit ş i abseţa pură rului u Dar putem nhipui
un j de limbaj u ume ( adi, u seme pe ar e le m
numi u siguran "nume, are aesea sn s -
e numai prezena puăului prin uma e, p s
LUDWG WGNSN
înluie nodeauna prin prnumele demnrai împre
u u gesul idirii
45. Demstraiul "aesa nu pae fi nidat fr un
purtr Sar puea sp ue : "atît timp î exis u acesa,
uîul
ea
simpluaeta are si sel semifiaie
sau mpu fae
Dar asa nu acesa ese
fie îui de pu
ţi uîul u ume Dimpri dearee un ume u
este uiliza u gesul idirii i dar explia prin el
4 Ce e spue u a re faptul ă ume le deem ea
z prpriuzis eea e ese i mplu ?
Srae (în heaeos "Da u mă îel am auzit de
laareîţia peru elemenele prme a s ziem aa di
sîem mpui i tţi i tt resul u ar exita nii
defiiţie i t e ese î sine i peru ie pa e fi de
semna umai pri ume; alt deermiare u ese psi
bil, i i ese i ii nu ese . ar eea e ee î ie
i peru ie rebuie . s fie umi fr ate elelalte de
ermiri P ri urmare ete impibil s se rbeas de
spre re expli aţie a uui ele me prim ; i peru aeta
nu
umele exit u
nimi
Cumîsă
afare
de esimpla deumire;diel aese
e altuiete are dar
ele
mee prime este figuraţie siui pri mpunere
i umirile ei în aeas mpuere dei rbire are ex
pli ăi eseţa aeseia este mpuerea umelr
Aele elemete pri me erau i ndvduals ale lui Russell
preum i egensnde ale mele (og Phl bh '·
' S-a ras ă vrsia grmaă (ralizaă Pisaz) a
dialogli laoici a, ar o iază Wigsi Cosidraţ iil
car l fac Wigsi isc ss clar doa c rfrir la xl
acs vrs not t )
Idivii la ssll şi obic" la Wig si not t)
CRCĂR FOOFC 9
47 Dar are s mpeele simple din are ese al-
tuit realiaea ? Care sn mpneele simple ale un ui
sa Butile ' de lem din are ese f ? Sa mleu
lele, r at mi ? Simpl seamn: eea e ese m-
ps i aii, esiuea n disuie ese n e ses mpus ?
le abslu
Nu are isimpl
u sens
e alesuui
se rbeas
sa u despe mpete-
Sau Cns imginea mea ual a aesui pa, a aes
tui san, di pri? i are st mpnetle ei simple?
Calitaea de a fi mulilr este ge de mpunere n
lul ese, de pld, aela al u r frn, mpus d
bi drepe. Iar despre bua rb se pte spne
ese mpus dir raur aseden i ua deseden
Da, fr ii al expliai e, i spu uia: Ceea e
d aum: "Ce
drepate n faa meaiese
ele prin mpus,
mpus el ?aC
nreba pe bu
asta pae s
nsemne rie Ireba rea Ceea ezi u este m
pus ? are rader se s, da ese d ea sabil despre e
fel de mpuere adi, despre are aume flsire a aes
ti u a rebui s fie rba. Da sar fi sa bili
imagiea izual a i pa a rebui s fie nmit m-
pus , da u edem dar un ri, i i ramri, atuni
rebarea
pl sa mpus"Este, are,
, i magnea
rebareazua
"Care
l asaesi
n mpe
pa s m-
le ei simple ?, ar aea n ses lar il zare lar Iar
la a da nrebare rsp sl nu est e, firee, Ramuril
(aesa ar fi rspns l a nrebarea Ce an
me ai mpe nele ?, , pae, d-
sriere a fierei rmri
Dar u ese, de exemplu , abl de a n md eide
i md absl mps ? Te gndei prbabil la f p-
ilreizei
ea ese mpus
i d di reizei
de ptrae i d
egre. Dar nu ademprae albe
pea spne,
de exemplu, i ese mpus di lrile alb, negr i
shea reee de prae ? a da a exs mdr -
ul dierite de a prii lril, ani ei mai spune are
10 LDW WGENSEN
taba de şa ese ru md absu mpus
A nreba în arauni ami j de imbaj "Est aest
bie mpus ? seam u ee e a ut da u b-
ia, are trebu ia s spun da aumite exempe de pr -
pziţii erbee era u sie n rma a i sau pasi, şi
areşi
"a drmibeaseamn
apu uea
reb
ati
areasauda,
pasi
d exempu, ebu
Cuntu "mpus (şi pri urmare u "sipu) e
fsi de i tr muţime de feuri dieri, nudie nre
ee n mduri difrie (Ese uarea uui pra pe taba de
şah simp, sau s ea di ab pr şi gae pur? Şi ese
ab simpu, sau s e di urie urubeuu i Ese
ast segment de m simpu sau nt dn du p,
ieare d 1 m? Şi de e u ditr buat u gi-
direţia
mea de pus
m şi?) bua u gimea de 1 m msurat n
nebarea flozofcă"Ese imagiea izua a aes-
ui pa mpus şi are s mpetee ei ? rspu-
s re este "Aeasa depide de eea e ţeegi pri
mpus (ar aesa este, fireşe, u u rspus, i res-
pingere a ntrebrii.)
48. S apim metda di § prezerii di heate-
to S dem
znare n aabi
e e u aderat de maj imbau
pen are aeasperu
ar sri pre
a desrie mbiaţii ae ur prae rae pe spra
faţ. Praee frmeaz mpe x de frma tabei de şah
Exis prae rşii, erzi, abe şi egre Cuiee imba-
uui s n md re spuzt r) " R V , "A " iar
prpziţie ese u şir d aeste uie Ee desriu u
araamen de ptrae su esiu ea:
CRCĂR OOC 11
Ppziţia "RRNRAA derie, de eemplu, u
rame t de elul ceta :
•••
•••
• 0
Aici prp ziţi a ete u mpe de ume, ruia i -
epude u mple de elmete Elemetele prime t
ptratel e lrate "Da t acetea impe ? Nu tiu e
aume ar trebui md irec umit " implu aet
de limba , alte mpeuri, a umi u prat de
igur uae "mpu, de eempu di du dreptu-
ghiuri,
de au di eleme
mpue ar puteatelei ulare
eti iirm.
aa elDar
tceptul
upraa
ţa mai mi ie umit mpu ditrua mai mare
i di al e ete czu di ea Cmpa mpue
rea rţer, divizarea uei iii pritru pu e
rir aete epreii arat , aumte mpreurri, i
tem de aemee a liaţi pem eea e ete mai
mi drept rezult at al cmpuerii u r prţi mai mari, ia
eea
ete ma
e ete
m.mai mae dep rezula al diviziuii a ceea e
Nu tiu da trebuie pu aum igura pe cre
drie prpz iţia atr t di pat ru au di u
elemete ! Ei bie, t aea prpziţie di pa tru lite
au di u ? i ar elemetele ei tipurile de lite-
re, u iteree Are re imprta pe re ditre acetea
puem, atta timp c eitm eţelege rile ieare az
particular
49 Dar e em c i u putem dei i adi de-
r ie) aest e eemete, i dar e putem numi Aeaa
ar puea eme, de exempl, c d tu calimi
LUDWG WGNN
tă u mplex tă da dtr pătra dererea lu
ete pur mplu umele pă tatulu lrat.
Sar puea pue a de aeaa due u uur
la t feul de upert fzfe ă u em " R au
N et pte f dată uvt daă prpze. Da daă
ee uvt au prpze depde de uaa are ete
rtt au r Daă, de exemp lu, A tre bue ă der e lu
B mplexe de p ărate l rae el fle te a doar u
vu R atu vm pute a pue ă ae t uvt ete
derere prpze Dar daă e memrează uvele
emfale lr, au daă vaă pe aleva flrea
uvtelr le ree urul pr edăr eve, au
u m pue ă ele ar f a prpz eaă tuae ,
uvtu
numt u"R de exemplu,
elemet dar de uaeea
ete ardef uat
ee;ăpr
e epuă
ete
a ă elemetu l ar putea ă fe doar um Că umrea
dererea u tau pe acelaş pla umea ete pegă-
e petru d crere Numrea u ete ă care jul
de lmbaj tt aa u aezaea ue pee pe tabă u ete
mare jul de ah Se pate pue pr umrea uu
luru u a realzat ă nmc afara julu, el mă-
ar u ared
ge atu ume.
puAeata
ea uee
ut
eeaareeemf
avea n vedere
e uma
Fre-
ctextul prpze
50 Ce eamă acum ă e puă depe elemete ă
nu e p uem atrbu n exteă, n exeă ? Sar
putea pue daă tt eea e umm exte ă n
exteă ctă d exen a extea exu-
depre
lr dtre
extea
elmete,
auatun
exea)
nu are uu
u en
eleme;
ă et
vrbeaă
aa
cum dcă tt ea numm dtuge tă epa-
rarea elemete, u ae n u n ă vbm dep re d-
rugeea uu elemet
CRCETĂR ILOOC
Da am di puem : u putem atri bui exite ţ ee-
mtuui, i da e u ar exsta tui nii mar u m
putea umi şi, pri urmae, u am pue pune abu ni-
mi depr e e S iderm u az aag ! Depre
un anumit ur u u e pate pune are ugimea de u
metru şietan
metru nici deua are
Pariungimea
Prideaeaa,
un metru, u iaşi maeatribui,
ta ete
fireşte, ve prprietate uria, i iam aaterizat dar
ru apa rte u m urrii u rig de u metru S
e hipuim, pri aagie u metruet a, şi eşatiae
de uare p trae a Pari. ae a defiim epia -
eamn uarea epieieta, ptrat a, ermeti hi-
. Atui u va avea ii u e e pu depre a et
şati nii a re aeat uare, ii u are
Puem exprima aet uru aşa ae eşati ee u i-
trumet a imbauui u autru ruia faem euţuri
depre uri aet , e u ete eva reprezetat, i
mjloc a reprezetrii i tmai acet uru ete vaabi
u privire a un eeme di u de imba ( 48 ), da, de-
umidu rtim uvtu "R am dat atfe aetui u-
ru u u tru de imb a ; e et e aum mjlo a
reprezetrii a a pue "Da u ar exsta u ar putea
avea umnume
preu da upuear exittaatt
acetdeucr
mutu şiutam
atputea
de puţin
utii-
za u tu d e imba Ceea e e pare trebue
exite aparţine imbauui E ete u tru pa-
radigm; ea u ae e fae mpaaie a a tabii ae
uru pate em a fae ntatare imptat; dar
ete tt şi tatae depe u tu de imba de-
pe mdu tru de epezentae
51 Spueam n deri erea uui de imba (48, u-
rir ptrater epund uvitee R , N et Dar
e n aeat repde Î e e e pae pune
aet emne e repud anumite ui ae pae
1 LUDWG WGNN
lr Expliaia d 48) abilea da exiue te a-
te eme şi aumie uite a le libajulu tru umele
ullr E be a preupu flre a emelr î
j a ft predat îtru m d dferit, şi aume pr idca
ea paradgmelr. Fare be ; dar e eam aum a pue
î practica limbajulu
elmete eamemelr
are cler crpude
el are derie umi
mple-
xele de p trate lrate pu e îttdeua R, l u de
t u pta rşu ; N, acl ude e t uul eg u
t Dar e e îtîmp da î de rere el greşeşe şi pu
e î md era R, al ude v ede u pt rat egru
are ete aii riteriul c aeata a ft greeală Su
faptul R deemeaz u pt rat rşu î aee a
ame
daualr
u car
ptratfl
rş uecatu
lmbajul
îdl eie tree
flpr
e mte
emulît-
R
Petru a vedea ma clar a a î eumrae azuri
aemte , trebue uprde u prvirea amute-
le pr eelr; ne uităm de aproape la eea e e petree.
Da îli preupu u şarece a aş ere pr
geerae pa, di îpe de ulare gr ş d praf au
a f be e er eteze îdeaprape ae te îrpe, peru
a dea
tut um a
l ajuge pu ettutaude
al Da îtî
ele uv
şaree,
um
u şa are-
pu
e u pate lua aşere d aete lururi atui eat
cereare a f pae de pr
Dar ma ît trebue ă îvţm îţelege m e aume
e pue î flzfie ue aemeea examr a amu
telr
Ex
de lmbaj 48aum dferte
) dferte azurpibilti
î are amperu
pue j ul
u tru
em
umeş te î j u pta are are ulare a uare ş utare
Vm pu e aa, d pld da am şt ameii are f-
lec aet limbaj au ft ţa f lea emele î
CRCĂR LOOC 5
uar s cua el. Sau dac sar cnsmna în scrs să
cm, ub rma un ab că acsu smn î cr spun
cuar lmn ş dacă acastă ablă ar lsă în pr
aa lmbajulu ş sar ac ap la a pnru a dcd în
um cazu cntrrsat.
lăspum
un nsrun
însă d asmna
în lsra
înc hpu
lmbacăjulu.
asmna
Dsrra
ta
ca pl ar c unc as l : c car dscr c m-
ul ar la l tab lă ca uă în a car lmn a cm
lulu ş c d la l a smnul dn tablă (ar l cărua
s dă dscrra pa să lsasă ş l abla pnru a
aduc dscrra nr magn d părat cl ra) Sar
uta spun că acas ă ablă pa a c rlul p c al j a-
că al cazur mmra ş ascaţa n md bşnu nu
m
laracua rdnl
rş înr abAdu lar
lă d ulr rş ! ap
aucînd ăuînd cu-
lar
dn aca cular p car găsm în ablă dar cînd s r-
a d a alg su d a bn prn amsc anumtă nuanţă
d rşu atun s înîmplă să n srm d un şann s u
d ab lă. )
Dacă nu asmna ablă prsa un rgul a j-
culu d lmbaj atun pum să spunm ă acu lucru p
carl
jc numm
rlur arrguă a unu jc d mba î p rn în
dr.
4. Să n gîndm uş în c caur sunm că un jc
s juca du pă anumă rgulă
Rgua pa un ajur în pdara cuu. Ea a
cmunca clu car înaă ar aplcara a rsaă.
Sau a s un nsrum n al jculu nsuş. Sau r-
gulă nu s aplcă nc în prdar ş nc în ul însuş;
şutînu
nc n scum
cnsmnaă nr
îl acă a să dnsă
Sum rgu.
că nvăm
s juacul
după uar ş cuar rgul pn că cl car pş pa
să scaă acs rgul dn patara cuu a p lg
1 LUDW WGENN
a aurii pe are urmea aţiuile julu Cum de-
ebet e î, î aet az, el are prie te îtr greeal
a jurilr ma e re î Peru aceaa
eit idi i î mprame ul jurilr. Gîdetee la
mprtametul araceri al elui are reeaz gre
eal de
ae luru,
vrbre
hiar Ar
i aui
fi pibil
îd u
e dm
îţelegem
eamalimbajul
ievaluifae
"Ceea ce de emeaz umele î limbaj trebuie fie
detrutibil ci trebuie putem derie area de lu
ruri î are tt eea ce ee detru tibil ete ditru ar î
aeat deiere eita uite; iar eea e le repu
de u are ie api fie diru i almeri uele
u ar avea ii emifaţe Nu am vie m tai ra-
a peSarcare au.firee bieta de îdat deieea îi
putea,
ar trebu fie ferit de ditrugere. Dar eea e repude
uvielr di deriere i u ae vie, aadar, fie dru,
da ea e te adevrat, e te eea e le d uviel e mifi-
aţia lr ael ea f de are ele u ar aea ii emifi-
aţe Dar aet m ete ttu, îru e, eea e repude
umelui u El ete î detutbil iar umele lui u
pierde
Ceea eemifiaia
repudeatui îdael
umelu, purtrul
ea freee dtru.
are el u
ar aea c emificaţie, ete, d eemplu, paradgm
ae e fl it î relaţia u umele î ul de li mba.
6Dar e e îtîmpl da ii u tfe l de e ai u
ete parte a lmbaului, atui âd, d e eemplu, avm n
mnt cularea pe ae deeme az u uvît da
îd
avemtim
î mite,
uvîul
ea apare
Aada,
î aţada
hilr
trebuie
miţii
atre
fie pbl
atui
e reamim î re mmet, aui ea trebuie fie î
ie ideutb . Dar e aume tim drep r
eriu al faptului e aduem amite de ea î md ret
CĂ OOC 1
Da l de memie rm eşati atci p-
em amite mprej ri c eatl şia himbat -
ra i jdem aeaa atr memriei Dar
tm amite mperri vrbim de eempl ş de-
re nteare a imagiii atr e di memri e ? N -
m
ela
i alare
nin eşatn
aeeaş mr
? Cilaieva
hereml
ar ptea
mmieii liat
a şi
p "Da am avea memrie ati am i la here-
l n eşati Sa pate la hereml i e aii
himie Inhipieşte ar trebi pitezi amit -
are "C care ete laea pe are edem ati d
a mbiat btaţee himie X şi Y Pepne
eat clare i ar pra mai deh i t z i det
ta vi pne are aete mprerri "Trebie
m
ratşl
lara et ttdeaa
e lim igraţ aeeaşi
de eeaaeş e
ieipne
? Aeata
m e-
mria a de etinţa lei mai a lte rţi aţ de ae
mai ei apel
57 "Cea ş pat i ditr da rşl pate i di-
r şi de aeea emiiaţia vntli ş » ete nde-
pedent de exiteţa lr rş eşte are
ii n e
mel) eept
e pn area rie
a miat Dar n larea
pem şii
are
pg-
"Rş ipae ? Ş e agţa de apt pem ad-
m ata h mii ha da n mai et im
ş Ee aelaş l a şi m ai d pi ma i r
me mere t şi reie hm e prd e a-
rşi e Ci m ta lrle d ni mai pţ
amit lar ea ? a im re ete ea lae are
aeata
are aeteam
me ati
e l
ş pierde
mai ptem
emiiaţa
jmpetr
el
ni
de limba anme ar ati itaia ee m parabi
ea ae a pierdt paradigma are era itrmet al
limbai tr
1 LUDWIG WIGNSIN
Vreau a num umea dar ael eva e
u pate ta raprul X e i u e p ae at-
fel pue Rşul eit dearee da u ar exita rşul
u ar putea vrbi del dep re el Mai et da
X ei u ra de pu eva de felul X" are em-
t îeteclţbgat
ada : adaîte al,
prie şi tt al
a te şipperi,
am îtreba iar
ieva
da ata ae vede, prbbl ar pue u g-
dt del md pei al, la ada mtur ii au, md p-
ial, la perie ar aeta r i rp uul orct ci el u via
rbeac md peial dep e ada mtu rii, şi ii de
pre perie Gîdşete ai i pu uiva î l d Adu mi
mtura Adumi ada mturii şi peria are ee b
gat î ea ! Rpu l la aeata u va i, are Vri m
tura Şimai
aşadar, de ebiete peprimi
rpziţiatîa are
de iudat departe
ee mai Va elege el,
an alz
Sar putea pue cea t prpzţie rea lieaz ae
laş luru a şi ea bişuit, dar pe ale mai lit
0 UDWG WGNSN
Îhputeţ u j de mbaj are ua e du
de adu aum e urur mpue d ma mu e prţ,
e me au aeva de ae fe Ş du feu de a jua
ruu a urur e mpue mur , aue, mee e. )
au ume, a ( 15) eat b uma prţe rme
ume, ar tregu ee der u a utru r I e fe
ee
parteare u rd
aaza drd
a uu e dea de a
d prmu fm
Ete m aare
ţ ut de-
e dnt e d urm ee e a vea cum pr
aaz Da, m ura ete dempu , da deprţm
ada pera dar t de aeea rdu de a adue m
ura d pre repuztar e ?
61 "Dar u v e ega ttu u a umt rd d a)
pue
pe ce aea uru da
dea dea, a uu
u d b) azat
frm um ve umd-
a eu ar e
Frete, eu a pue u rd (a ) are aea
e a uu b) au, a a um am exprma ma a-
te : ee reazeaz aea uru. ar aa eam da m
ar arta u rd d a m ar pue trebarea " Care
rd d b) are aea e a aeta au "Pe re r
d d ( b) tazce e , au rpu de a re
bare uare nutare
eamţee fe.uAeata
geneal prvreua eam
fea expree
"
avea aea e au "a rea za aea ur u Se pae ad
reba: n e z punem "Aetea t da du
frme df erte ae aeua j
62 Preupue bunar e rua au da rd ee
d a) b), ae de a adue eea e a erut, rebue
e ute tru tabe are rde az ume mag
Fae e are acelaş lucu
a pe e raum
eputr d b )da eeu
Da uu
Pţrd
pud
lcul er du rde ete ae a Ş eu a pue a e-
a uru. Dar u ete ate azure ar e trebue
CRCEĂR IOZOIC
umm tlul rdnulu Tt aşa se pate sp une desp re
umte lurur spul lr este utare ş utare Esenţal
aeasta este lampă are sereşte pentru a lumna
ea de reaz amera umple un s paţu gl et nu
st esenţal Dar nu nttdeauna esenţalu ş nees enţalul
n lar desprţ te )
6 Dar expresa prpzţe dn b) este frm anal-
at a unea dn a) ne reeaz uş r tentaţa de a gnd
a dnt este frma ma fundamental; aba ea arat e
are n edere prn ealalt et N gndm bunar e-
lu are deţne dar frma neanaz at aelua sap ana-
lza; el are unaşte ns frma analzat aela deţne prn
aeasta ttu Dar nu pt eu pune actuia sap
u aspet al estun a ş elulalt
64. S ne n pum ul 48) mdfat n aşa fel nt
umele desemneaz nu ptrate de sngur ulare,
drptungu r are nstau fea re dn du aseme nea p-
rate U n astfel de dreptung umtate rşu umtate er
d se numeşte "U un dreptung umtate erde umtate
alb se numeşte "V et Nu neam putea are npu a-
men
dar nuare
pentru
ar aea
ulrle
numesep
pentru
arateastfel
Gndeştete
de mbnaţ
a azure
de ulr
n
are spunem "Aeast mbnaţe de ulr bunar tr
lrul franez) are un arater u ttul desebt n e
sens au nee semnele aestu de lmba de anal
n e msur poat s fe nlut ul prn 48) Este
tma un alt de mba ; ar da nrudt u 48)
65 A n e lm d e marea ntrebare are st n spatele
tuturr estr
aum "Iţ nsderaţ
fa aţa uşar Vrbeşt
C despre
m sar tt
putea
elulbeta
de -
ur de lmb a dar nu a spus nunde n e ns esenţa
ulu de lmba ş prn urmare, a lmbauu Ce este
13 UW WNN
mun tuturr aes tr pres ş le fae lmbaj su prţ ae
lmbajulu Te lpseşt aşadar tma d aea parte a er-
etr ar a dat altdat el ma multe durr de ap
ş anume de ea are preş te forma gnraă a propoţ
ş a lmbajulu
areIareste
aest
mun
lurupentru
este aderat
tt eea e numm
n l de
lmbaj
a nda
eu speun
a
a str fenme ne nu le este tuş de pţn ea mun
eea e n fae s flm pentru tat aelaş unt
el snt nrudt unele u altele n mult flur dferte.
datrt aese nrudr sau aestr nrudr le numm
p tat "mba j V n era s expl a sa
66 Cnsder de pld ma nt presel p ar l nu-
mm "jur
de rţ Ammngea
jur u n edr jur
jur juateş. a.pemtabl
sprt d. Cej ur
le
ste mun tuturr astra Nu spune rbu a ea
s le f mun altfel l nu ar numt jur
da exst ea mu n tuturr C a pr-
eşt nu edea ea are ar f mun tuturor dar
edea asemnr nrudr ş anume un şr ntrg de asem-
na lurur C um am spus nu gnd preşte ! Prşte
Tr
de pld
aumjurl
l a jurle
juate
de pe
rtabl
ţ augseş
flurte
t multe
l lrres
nr udr
pn
denţe u prma las dar multe tr tur mu ne dspar al-
tele apar Da trem aum la j urle u mngea atun
ea mun se pstreaz dar mul dn eea este mun
se perde. Snt are ele tate dtract Cmpar
şaul u ţntarul. Sau exst pretutnden ştg ş perdre
sau mpetţe ntre e are ja Gndeştete l a pasen
n jurle u mngea exst ştg ş prder dar da
un pl arun
trstur mngea
a dsprut n perete
Preşte e rlş ja
prnde dn nu aeast
ndemnarea ş n-
rul t de dfert este ndemnarea n jul de şa ş
ndmnaea n jul de tns Gndeştt e aum la dansur
CRCĂRI IOZOIC 1 33
ru 68.
teEste
dreptsumă
ordelogcă
coceptul
clordecocepte
umăr ste deft-pe
dstcte
rudte uele c ltele cre st umăr crdl umăr
rţo umăr rel etc. ş celş fel coceptu de oc
c sumă ogcă su coceptelor corespuzăto re. Nu
4 WG WIGNSIN
este ecesr c lucrurle să ste ş Căc felul cest eu
pot d coceptulu umăr » grţe rgde dcă pot să o-
losesc cuvtul "umăr petru desemre uu cocep
rgd delmt t dr pot de seme să olosesc ş fel
ct extesue oceptulu să nu fe chsă prtro gr-
ţă. Ş ş coceptul
elmtt folosm odeşoc?
cuvtul
Ce este"oc
că Căc
oc şceceuelmest
este oc ? Poţ să dc grţele ? Nu. u poţ să tra ue-
le căc c u u fost că trstă ( Dr st u te de-
rt p cum codtă c d folost cu vtul oc.)
"Dr tuc folosre cuvtulu u este reglemettă
ocul » pe cr el ucăm cu el u este rglemett El u
ste delmtt pretutde pr reg ul ; dr u exstă de se -
mee
tre vemcvoe
o regulă uăoră
să rucăm petru
mge c t dedesus
ocu tessu dr
ct te-
de
sul este totuş u oc ş el re de semee regul
69 Cum m explc ore cuv ce este u o ? Cred că
vom descre jocur ş m pute dăug descrer "Acest
ş at amănătoar st umte jo cur ». Ş ştm or e
o şe m mult ? Nu putem să l e spuem ex ct dor
Nu cuoştem
celorllţ ce estegrţele
u oc ?petru
Drcăcest
c uuueste
fost
eştţă
trstă..
Cum m spus pute m petru u scop ume să tr-
săm o grţă. Dr fcem o re pr st coceptul ut
lzl ? Ctuş de puţ Exceptd cest s cop specl . ot
ş de puţ cum cel cre dăde defţ 1 ps 7 cm fă-
ce utzlă expres u ps » c măsură lugm . Ş
dcă vre să spu "Dr m te u exst totuş o mă-
sură exct ă lugm tuc vo răs pude e e dr
inev îmi ne Ară-le coiilo r n oc ! Îi învăţ ă oce
ri , i el îm p ne N m v în vedee n emene oc Teb
or ă- fi rec rin c, nci cînd m d ordinl, ă ocl c
rri e e exc l ?
CRCĂRI IOOC
xst u exctă Deş tu m răm că dtor cu de
fţ excttăţ.
70. Dr dcă coceptul » este edelmtt cest
fel tu u şt de fpt ce vedere pr oc ». Dcă
u du
descrere
ve : Pămtul
spu e ore er despre
că u ştu completcecopert
voresccue
pl-
d pute d o defţe plte ?
defţe cee ce m vedere r f să zcem u dese
cuvtel Aprox mt ş r ăt pămtul Pote chr
spu răt xact felul cest Aşdr eru exct ac-
erur ş fruze ceste pozţ, colo ? Nu u sem
ă st. Ş act ses u ş recuoşte c o mge drept
exctă.
7 Se pote spue că oţ ue joc est o oţue cu
grţe g. Este să o oţue vgă geere o oţu
e ? Este o fotogrfe eclră geere o mg e uu
om ? Este, ore chr totdeu u vtj să locum
o mge eclr ă cu u clră ? Nu este or e dese ecl
rul tocm lucrul de cre v em evoe
Frege compră coceptul cu u dstrct ş spue u ds-
trctgeere
cre u este d elmtt
u dstrct Aest semod
preclr u potecăf u
că semă umt
pu
tem fce mc cu el. Dr este ore lpst de ses să se
spuă St pe c ? chpueşteţ că ş st cu c ev
tro pţă ş ş spue cest lucru Pr st u vo trs vreo
gră, c, pot e vo răt cu m c ş cum ş dc
u umt punc Ş tocm ş se explcă ce um e este u
joc. Dăm exemple ş d orm c ele să fe ţelese tru u
treue
mt sessă. vdă
Drcum,
pr cestă
cesteexprese
exemple,
ucel
vreu
elemet
să spu
co-el
mun pe c re eu dntru motv su ltul u m putut
să exp rm c, că el treue să fooacăceste exem ple -
tru umt mod. Exemlfcre u este c u m loc n
6 UWG WIGNSN
dirct l explcţe î lps uu m bu. Căc ş orce
explcţe gerlă pote de seme s ă fe îţelesă î mod
greşt. Tocm aşa jucă m o jol. Am î vder jocul de
lmj cu cuvîtul j oc .)
7 mg
dferte da ca c comunPresupue că răt cuv
multcolore ş î spu Culore pe cre
o vz î tote ce ste se um şte ocr » Acest ste
o defţ c r v f îţelesă pr ce că celă llt cută ş
vde ce ce este com u celor mg. l pote po să pr
vescă spre cee ce este comu să rt.
Compră c u cstă s tuţe răt fgur de orme d
ferte tot colorte l fel ş spu C ce u comu ces
te Şse comp ocru ».
umesrăte cu cest cz răt eştoe cu dfrte
uţe de lb str spu Clore cre le este comă
tuturor o umesc lstru »
7 Dcă cev m defeşte umele culorlor rătîd
spre eştoe ş spuîd Acestă culore se umeşte l-
stru » cest verde tuc cest cz pote f com-
prt
tel îîmult
cre ecuvtel
prvţeecustucelsu îşto
cre e l îm de culor. u
eleîmîeză
Chr dcă cstă omprţe po te îşel îtro umtă
prvţă. Sîtem cum îclţ să extdem compr ţ
îţlege defţ îsemă v e î mte o oţue lu-
crulu de ft ş cet este u eşto su o mge Dă
m se rtă cum dfert e fruze ş m s spe Acest se
umete frză » tc cpăt o de e despre form fr-
ruze
ze o mge
cre u epue
î mte.
î evdeţă
Drocum
formă
rtă
determtă
mge ue
cee ce este comu tuturor formelor fruzelor » ? Ce u
ţă re eştoul d mte me » l culor verde cee
ce este comu tuturor uţelor d e verde ?
CRCĂRI OZOC 137
Dr u sr pute să existe stfel de eştioe geer-
? Să zicm o schemă fruzi su u sti o de verde
? Fără doilă ! Dr c cstă sc hemă ă fie e
s ă c chmă u c formă uei umit fruze şi c o
liţă d verde pur să fie ţelesă c ştio tot cee c
diverui
ou deumodul
c u eştio de verde
cre st purceste
folosite ces dep
es tioe.
treăte ce formă trebuie să iă eştio ul culorii
rzi ? ruie să fi e el ptrulter ? Su r fi uci eşio
ul petr u ptrultere verzi ? ruie el pri urmre să
ibă o for mă eregultă » ? Şi ce u me e mpiedică
tci să cosiderăm dică să folosim dor c eş
io l form ei eregulte ?
74 De st ţie şi gdul că cel cre vede cestă fru-
ză drept eştio l formei fruzei geerl o d lt
f dect cel cre o cosideră să zicem drept eştio
ptru cestă formă ume. Acum cest sr pute să
e ş deşi u ete ş căci r sem să spuem că
cord c experieţ ce l cre d fruz tru u-
mit fel o fol oseşte poi ctre şi ctre mo su potrivit
rgulilor ctre şi cutre. Există fireşte cev de felul ve-
de aşa atf şi exis tă de semee czuri
cre celsucre
vede
vede u eştio aşa l v folosi geerl
act fel şi cel cre l vede ltfel tru lt fel. Acel
cre de exemplu vede deseul schemtic l uui cu c o
figură plă costd ditru pătrt şi dou ă romuri v
xecut ordiul "Adumi cev de cest fel pote tru
mod diferit dect cel cr vede imgie trei dimesiui.
şii 75
cesCelucru
semă
şi să usăoştii
poţiepue
este u? Este
joc ces
? Ce ăsemă
cuoştesă
re orecum echivl etă cu o defiiţie efomultă ? Aş
ct dcă r fi formultă ş pute să o recuosc drept expresie
cunoşterii mee ? Nu este ore cuoşterea me oţiue
UWIG WIGNSIN
me de joc exprimtă pe detregul î explicţiile pe cre
le pute d ? Şi ume pri cee că eu descri exemple
de diferite felri de jocuri rtă cum se pot costrui î -
logie cu ceste lte jocuri î tote felurile posiile sp e
că e u u mi umi c utre i cutre lucr u u jo c i lte
l de ces fel.
76. Dcă ciev r trs o griţă precisă tuci eu u
put eo recuote drept ce e pe cre i eu m vrut î-
totdeu să o trs ez su pe cre m trsto î mit. Căci
u m vru să trsez vreu Se pote tu ci spue oţiue
li este ceei cu me dr este îrudită cu e. rîru-
dire este cee două imgii di cre u cost ă di pete
de culore crecuormă
semăătore sît siprecis delimitte
distriut celltă
ie dr et di pete
delimitte.
rudire este tuci tot tît de iotestilă c i deoseire.
77. r dcă ducem îcă mi deprte cestă compr-
ţie este clr că grdul pîă l cre imgie cu cotururi
precise oe fi semăăore celei cu cotururi vgi depi-
de de grdul de imprecizie celei de dou. Căci îchipuie-
cotururi
tei c ă r vgi
trebuiu
s ăprecisă
schiţezicreprisăirpo
corespudă
rtre l o imgie
celei di
cu
tîi ce di urmă există u dreptughi rou cu coturu ri
vgi pui î locul ui uul cu co tururi ete. Fire te se
pot dese mi multe semee dreptughiuri cu cotururi
precise cre corespud celui cu cotururi vgi. Dcă îsă
î imgie srcilă culorile se mesecă fără ici o urmă
vreuei griţe nu v devei o re o srciă lipsită de
respuzător
sperţă să se edese
celeieze
cu coturu
o imgirie vgi
cu cotururi
? Nu v treui
preciseore
co-
tuci să spui "Aici pute dese tot tît de ie u cerc
c i u dreptughi su o formă iimii căci tote culori-
le se mestecă. Orice e ste corect i imic Şi î cestă
CRCĂRI IOZOIC 139
uţe se găseşte uăoră cel cre cută defţ cre co-
sud oţulor ostre estetcă su etcă.
treăte totdeu tuc cd te găseşt ces-
ă dfcultte Cum am învăta o ore semfct ces-
u cuvt (de exemplu " ) ? D ce fel de exe ple ?
c jocur
vt de slmj
treue ă ă ?oVe vedede tuc
fmle m uşor
sem fcţ . că ce l cu-
78 Compră a ş a sune
cţ metr ălţme re Mot Blc
cum ste folost cuvtul "joc
cum suă u clret.
Ce cre
gdeşte se mrăcăuputem
evetul cz cş tprmul.
ş u putem spue ce
Cu sgurţă u lse
uul c cel del t rel.
79 Cosderă cest exemplu Dcă se spue " Mose u
exstt cest pote se m lucrur dferte. Pote
sem: srelţ u u vut un coducător tuc cd su
rtrs d Egpt su : pe coducăto ru lor u l ch emt
cee ceB
Mose su relteză
u exsttdespre
c uMose
om cresus ă etc.
f făptut
et c. Ur-
tot
mdul pe Russell pu tem spue umee Mo se pote
f deft cu jutoru dfe rte descrpţ. De exemplu drept
"ărtul cre codus pe sreţ pr deşert , "ăr-
tul cre trăt ce tmp ş ce loc ş fost umt pe
tuc Mose "ărtul cre tuc cd er cop
fost scos d Nl de către fc Frou u etc r fuc-
ţe de fptul că preuăm o defţe su lt propozţ "Mose
exstt cpătă u lt ses ş tot ş orce ltă propozţ e
despre Mose Ş cnd s e spue " N u ex stt
treăm de seme e "Ce vedere ? Vre să sp u că ..
su că .. etc. ?
40 LUDW WNN
Dr dcă fc cm euţ despre Mose sît e ore
îtotdeu pregătt să susttu petru Mo se un d-
tre ceste dscrp ? Vo spue, de eemplu : Pr Mose
îţeleg pe ărtu l cre făcut cee ce releză B l de -
spr M ose su î orc cz multe dtr cele relt t Dr
treue
cît d multe
să se ?dovdescă
Am hotărîtflsore
petru
cît dcmul
să tdoez
dtr cste
pro-
poz me drep flsă ? Ar ore umle Mos o folo-
sre f xtă ş uvoc ă î tote czr e posle ? Nu
st ore czul că petru spue ş u m prgătte o s e-
re îtregă de proptel ş că sît g t să mă spr j pe u
tuc câd lt fost r rsă ş ve rs ? Exmeză îcă
u cz. Dcă sp "N murt tc cu semfcţ ume
lu "N lucrurle s tu cm î felul rmăto r Cred c ă trăt
u
creom (2)pe cre (1)
rătt lm văzut()î locurle
ş (mg) cutreş şctre
făcut cutre cure,
lcrr ş (4) î vţ cvlă portă cest me "N. -
tret c e um îţeleg pr "N vo emr tote ces-
te su cîte cev d ceste, ş î împrejrăr dferte lcrur
dferte. Defţ petru "N r f, şdr, să zcem : omul
despre cre tote ceste sît devărt . Dr dcă cu m
cev d ceste sr doved f ls ! Vo f u gt să declr
sedrept
preflsă
fărăpropozţ
mportţă"Nse dovedşte
murt chr
f flsdcă ceveceîsăm
? Ude
grţ cee ce este lpst de mportţă ? Dcă ş f d t
îtru semee cz o defţe umelu, tuc ş f cum
pregătt să o schm.
Ir cest lucru po te f exprmt î felul următor eu fo-
losesc umele "N fără o semfcţe bne fxă (Dr
cest duce folosr sle tot tît d pţ prejudcu c ş
de
folosr
tre, şue
de ce
mese,secre
cl se
tăsprjă
eor.)
p pt ru pcor î loc
Treue ore s ă se spuă c ă eu folosesc cu vît că
ru semfcţe u o cuosc ş că pr urmre spu lucrur
făă ses ? Spue c e ve ît tmp cît cest u t e m
CRCĂR FLOZOFIC 11
pidic zi cum au ucruri. (Şi dac zi aa u i
pu a umit lucrur i)
(luctu ia dfi iiilor ştiiific Ca c coz a
i drp c car potrii xp ri oşt fom
u A a fi fooi m i pru dfii p A.)
0 Spu:
g pr l şiAcolo
ru afl u cau.
aduc C mpl
iar l dipr dac
diro dt
di fa ochilor mi ? Aşda u ra u cu ci u fl
iluzi. Da dup c cud l dm di ou şil
pum tig tc Aşadar cauul ra touşi aic i ir di
prii lui r u fl d iuzi. Dr prupu c dup
u timp l dipar di ou au pr dip ar C r
bui pum acum ? Ai rguli pr gtit ptr u am
czuri cr pu
ca cu ? Drdc
lm
u oi
maiu
umim mi dpr
l dipoz ş
ii atuci
cd folo im cutul cau şi rbui pu m c oi
u aaşm d fpt ctui cu ici o mifici doa
c u m z ri cu rguli pru oat poibili
il folo irii lui ?
1 P. Rmy a ubiit od dicui cu mi
c
i logica
trcu r
prifi omit
ştii
uci
ormati
ct rNu
şiufr
xcicico id
-
doil r rudit cu c cr colit mit m
i rziu şi u m c fiozofi oi comarăm d
foloir cuilor cu jocuri cu ccul cr u rguli fix
r u pum pu c c l c foloşt i mbjul trebue
joc u tfl d joc Dr dc pu cum c xpr i
or igvii c aroxmează doa f d ccu -
t pri t p puctul d cd tro lgr. Cci
uc
limbjfldeal
pr C fi
şi ccmşilogic
cum otr
logicrmiorbi dplor-
orcum
gic uui piu id imp c gic u rtz tuşi
dpr limbj repci dpr g dir nul c r
1 LWIG WGNSN
o ştiiţ turii trtz dpr u fom turl şi
pot pu cl mult c oi consrum limj idl Dr
ici cuvtul idl nr iduc ror deorc u
c şi cum ct limj r fi mi u mi dvrşit dct
lim otr d tot zill şi c şi cum r fi voi d
przit
gici ptruo propoziţi
l rt corct.
cl di urm omnilor cum
Tot ct pot pr tro lumin dvrt
dc cştigt o mi mr clritt cu p rivir l oţiuil
d ţlgr mificţi şi gdir. Cc i tuci v dvi
d m cl r ce pot mi şi m mit p
mi gdim c cl c rotşt o propoziţi şi i acordă
un sens u o nţelege fc pi ct un clcul dup r-
guli drmit
82 C uc u rgul dup cr coduc l » ?
pz cr dc ri mod tifc tor foloir d ct r
l cuvintlo p cr i o orvm ? Su rgul p cr
o r vd cd folot ml ? Su c c o
d c rpu dc l tr m cr t rgul lui ? C
tmpl n dc o rvţi u n gdui rcuoş-
tm mo d clr vro rgul ir trr u cot l iv-
pri
l vru
N? mi
Cci
dtlci
rr
drpt o defiiţi
m c ume
dr rţl
gtg
lo
rtrg şi o rvizuic Cum rui şd d-
trmi rgul dup c r joc l ? El uşi u o şti Su
mi corc c trui mi pu ici xprei "rgul
dup cr coduc l ?
8 Nu fc or ici lumin logi dintre limj şi joc ?
N putm chipui c uşuriţ omi cr ditrz j u
cdu p u tern
i cp difri jocuricucunocut
o mig şidrnum
u l şpflul
joc nct
p l cpt ci runc ming r ţit u fugridu
uii p lţii cu mi nge şi rucndo glum uii lţii
CRCEĂR LOZOC 1
t. r um v spu Tot tmpu om jo u
o u mig s od fier rure dup m-
t rgu
Şi u xst or i zu î r jum make u
e rules as we go along Ş d sm zu în r
vzuim as we go along.
84 Spum despre foosr uui uvît u s
dm p drgu d regu Dr um r or un
o re ste deimit pe detregu d regui rui
rgu u s s se streor îdo i sup ot
gure pri re s r pute i fitr ? Nu puem î-
hpu ore regu r regmn ez pir regui ?
Ş oDr
îdoi
sp u acea regu
reînsn noo suprim dore
e îndoim . m. n?
putem nciui o îdoi Pot u uuriţ sm îhpu
iev ove îtoteu îit e deshe u si
s îtreînduse d î spte e u s desc hs o pr-
pse e s s gur î st priviţ îite de ei
p u ( eori se po te dovd v drptte) dr
st u m f în ce z s m îoes
85 O regu st i u st îp idtor. Nu îgui
i o în do supr drumuui pe r trei s merg ?
Art ore î e drţe treue s merg dup m tre-
ut de e? D true s merg de ugu strzi su p
drumu de ţ r su d drptu pes împ ? Dr und se
spue î fe truie s î rmez ? D î reţi pe r
o rt mî su (de exmpu ) î e opus ? Ir d î
ou
su destîpuui
ii trsinitor
u rt p
st pmî
n rtompt
xstor
or
p tru
e or o interpretre ? Po dr, s spu stîpu
ditor prmite u t o este i o îno Su mi
gr ueor e permte o îdo eor u r s
1 UDWIG WGNSN
t u m t cum o propoz flozofc c u d x
pr
8 U joc d mj cum t ( 2) v f juct cu jutorul
uu tl Sml p c r A d lu B v or f cum m
cr
cr ît
B r
folot
u tl
î ;joc
î prm
î ccolo
d dou
tumg
ml cr-
fomlor mtr lor d cotruc î rt lu B u t-
fl m cr B îl cut î tl ut l mg d
drptul lu tc Tlul t pr urmr o rgul dup cr
l coduc î xcutr rdlor Cutr mg-
î tl îv pr xrcţu o prt ctu r-
ctu cot zcm î c c uccul îvt mt
gtul p tl p orzotl l tîg l rp; -
dr îvţ ptru pu ş trg o r d l r-
zotl
chpuş t cum c f trodu dfrt modur
e um o m porv c
m
tur96.altl
Iluza
apart
vn dn
p dt
ar oavmdrţ
în vd
Gîndra
a lmbajul
se al-
n apar aum drpt olatul un în fll lu drpt magn
a lum. Noţunl propozţ lmbaj gîndr lm stau
la înd unl dup altl far fnd hvalnt u l-
lalt ( ntru sînt folost îns aum ast uvnt ? Lp
sşt j oul d lmbaj în ar l trbu olost)
9 Gînda st în onjurat u un nm b. Esnţa
loga pzntosblăţlor,
ad odna o ordn ş anam s fa omun
ordna
tbu ror a lum
lum
ş gînd. Dar aast ordn aşa s par trbu s f de-
oseb de smlă Ea recedă or xprnţ ş trbu s
tra prn într aga xprnţ; a nu ar vo s f afta-
t d n o nlartat ş ns guran propr xp rnţ
Ea trbu ma dgrab, s f dn l ma pur rstal A st
stal n apar îns drpt o abstaţ dpt va on
rt ha drpt luul l ma onrt oarum l ma dur
(og Pl b N. 63)
Sîntm przonr luz a st dosbt po-
fund a st sntal în rtara noast st a
nzşt s prnd sn a omparabl a lmbajlu Ad
ordna ar exst înte noţunle d popozţ uvînt n-
frnţ adv xpnţ ş a m. d Aas t ordn st o
uraodn pntru a spun aşa înt suranoţun.
In tmp touş vntl "lmba j "xpr nţ "lum
da
s uvntl
a o fol"mas
os rb
"amps"us
ab n tot aşa d ml a
9 d o pat ste lar far propozţ a lm
bajulu nostru st în o dn aşa um st a Asta în
CRCĂRI LOZOC 5
am u asrăm cătreu dal Ca ş um pr-
zţl astr bşut vag u ar ava î u ss u
ttul rprşabl ş ar trbu aba s strum u lm baj pr-
ft. P d alt part par lar al ud xst ss
rbu s xst rd prft Pr urma rda
rft trbu s f prpr pî ş l ma vag r-
ozţ
99. Ssul pr pzţ sar puta s pu pat ds-
gur s las aumt lurur dsh s dar prpzţa trbu
tat ast a s ab n ss dtrmat U ss d-
mat asta nu ar ma f d fapt cîuş de uţn u
s. Asta st prum dlmtar mprs u st
d fapt îtuş d puţ dlmtar. Gîdm a am aşa
da spu "Lam îhs p m b î amr dar uş
a rmas dshs atu pur ş smpl u u la m îhs.
El st dar î aparţ îhs A am f îlaţ s spu-
m "aşadar u ast a u a ral zat abslut m O îm
pjmur ar ar sprtur st tt aşa d bu a nc
un Est ar îs ast luru advrat?
ît
va fi Cu
maiîtputerni
bservm
nflitul
mai îndeaprape
dintre a estalimbajul
şi erinţareal
nas-
u
( Puritata de ristal a lgiii nu mia fst ttuşi dă;
i e a fst erinţ) Cnflitul devine insuprtabil; e-
rinţ ameninţ s devin aum eva lipsit de nţinut Am
ns p gh eaţ lucie unde l ipseşt e freara prin urmar e
odiţiil e sînt întrun anumit sens ideale şi tmai d aeea
u putem s ne mism rem s ne mism; atuni avem
vie de ecre Inapi pe trenul zgrunţurs
1 Ne dm seama eea e ni numim "prpziţie
limbaj nu ste unitatea frmal pe are miam imagin at
i familia struturilr înrudite mai mult sau mai puţin una
u alta Dar e se va aege aum din l gi ? Rigarea ei
are aii s slbeas Dar prin aeasta n u dispare ea u
otl ? Ci um p ate lgia sşi piard rigarea ? i-
reşte nu p rin aeea i se ia eva di n rigare Prejude-
c puritţii
ăstrnm de ristal
întraga nastrpate fi înlturat
cerctare. ( Sar uteanumai
spuneda
er-
etarea trebuie rsturnat dar avînd a punt de sprijn pr
pria nastr nevie )
ilzfia lgiii nu vrbeşte despre prpziţii şi uvinte
în vreun alt sens deît faem ni în viata bisnuit înd
spunem bnar "Aii este sris prpziţie în hinez
sau "Aeasta dar pare s fie ceva de felul srierii este îns
un Ni
rnament
vrbmet.
despre aspetu spaţia şi tempra a imba-
jului; şi nu despre inepţie în afara spaţiului şi timpului.
[oă margne ginii Numai ne pute m itresa în
diferite feui de un emen] Dar n bim despre t
5 LUDW WNSN
aşa ca ş despre pese le joulu d e şah dînd pentru ele r e
gulile joulu ş nu desr nd însuş rle lor fze
Intrearea "Ce este propruzs u n uvînt ? este analoagă
ele "Ce este o pesă de şah ?
tăr9
ştnţfe
CoretEperenţa
era că eretărle
ă în
noastre
ontradţe
nu puteauu preju
f ere
de-
cata noast ră utare sau uta re luru poate f gîndt » ore
poate să însemne aeasta nu po ate să ne ntereseze ( Con-
epţa pneumată desp re gîndre. ) nu avem voe s ă pro
punem n u n fe de teor e Nu treue să fe nm po tet
în onsderaţle noastre Ore exlcţe treue lăsată la
o parte ş loul e treue să a desrerea Iar aeastă de
srere îş prmeşte lumna ad ă ţelul e d e la prolemele
flozofe
vor Aestea
f dezlegate nu sînt freşte
utîndune proleml emajul
um lurează empre ele
nostru
ş anume în aşa fel înît aest m od să poată f reunos ut
moriv une pornr de al înţelege în mod greşt Prole-
mele sînt de zlegae nu prn produrea une eperenţe no
prn punerea laolaltă a unor lur ur de m ult unos ute
Flozofa este o luptă împotrva vrăj r nteletulu nos tru
u mjloaele lmajulu
"majul (s au gîndrea) este ev a unc aeas-
ta se dovede şte a f o superstţe (nu greşeală ) a însăş pro-
dusă de luz gramatale
Iar pat osu se conentreaz aum asupra acestor uz
asupra prolemel or
Proemee are au naştere prntro nterpretare
greştăElea sînt
mi formelor
nelnşt
lmajulu
adîn ; nostru
înrădănarea
au araterul dnc-
lor este tot atît
de adînăîn no a ş formele lmajulu nostru ar însemnă-
tatea lor este tot atît de mare a ş mportanţa lmajulu
nostru. Să ne întreăm de e resmţm o voră d sp
CRCĂRI OZOC 55
rt u aracter gramatcal drept dîncă (Cc toma aeas-
ta este adînmea flozof)
2 O anaoge are este a bsorbt în formle lmbaj u
u nost ru produe o apar en fals aeasta n nen şteş-
"Nueste! " to tuş �!" spune m no "Dar trbue totuş
e:f
ă
4este
poz og: lururle
Phl bhstau
(4 în
)utare
"Forma
ş utgeneral
are fel. aune
Aeasta
pr o-
este o propoz e de ael gen pe are n l repetm de nen u-
mrate o nou înşne Ced m arş ş arş urmm
ontururle natur dar ne m şm doar de a lungu forme
pn are o eamnm no.
O mgne ne ne apt v Ş nu putem eş dn ea
pee
deoaree
întrun
ea st
modîn neîndurtor.
mbajul nostru ş aesta pare s neo re-
6 Atun înd fozof foloses u n uvînt "uno aş
ere fn "obe t "u "propoze "nume ş
înear s prnd eenţ lurulu trebue s ne întrebm
întotdeauna : este oare aest uvînt foost de fapt în mba-
jul are este lou su de obîrşe întotdeauna în aest fel ?
o onduem uvntee dn nou d e la folosrea lor me-
tafz a ea otdan.
M se spune : "Îneeg aeast eprese nu aşa ?
bne ş eu o foloses u emnfaa pe areo u oşt.
156 UDWI WINSIN
Ca ş cum semnfaa ar f mdul eter pe are u vîntu
îl due u sne ş îl transportă în orare dn utlzărle lu.
Daă de exemlu nev a spune că propoz a " Aest a
este a (arătînd pre u n obe t dn faa lu) are pentru el
sens atunc ar trebu să se întrbe în e îm rejurăr anume
atun
este foostă
sens de fapt această propoze In aestea are ea
De unde provne însemnătatea eretăr noastre d e
vreme e ea pare să dstrugă toma tot eea e este nter-
sant adă tot eea ce este grandos ş mortant? (Ca să
zem aşa toate onstrule; lăsînd în urmă doar buă
de patră ş molo z) Ceea e dstrug em sînt doar astele dn
ăr de j o ş scoaem la veaă fundaa mbaju u pe are
au stat.
19 Rezultatele floz ofe sînt desop errea unu smplu
nonsens oarcar ş a cucuelor pe are ş lea făcut nte
letul lovnduse în goan a sa de granele lmbajulu. Ele
uu ele ne îngădue să reunoaştem valoarea aele d es-
cope
2 Cînd vorbes despre lmbaj (uvînt propoze et )
trebu e săpre
baj poate folos es lmbajprea
a grosolan ul otdan
materal Este oare eea
pentru aesetvrem
lm -
să spunm? cum v f conu un lul ît este
de udat ă no putem atun să faem în genere eva u
al nostru
Faptul ă atun înd dau expla rvtoare la mbaj
eu trebue să foloses în tregu mbaj (nu bunăoară unu pre -
găttor provzoru) arată deja că eu pot să produ despre
lmbaj
Daddaoaratun
ons dera
um potdeănatură
n e satsfacă
exteroaeste
ară expl a ?
E bn întrebărl e tale au fost ş ele formuat în aest lm-
baj; au trebut s ă f expr ate în acest lm baj daă era eva
de întrebat ! Iar srup uee tal sî nt neîneege r
CRCĂRI OZOIC 15
Întrebările ta le s referă la uvinte; de aeea trebuie s ă
orbes despre uvinte
S spune ntează nu uvîntul i semnii aţia lui ; şi ne
gîndim la semniiaţie a la un lucru de aelaşi gen u uvîn
l hiar dacă dierit de uvînt Aii uvîntul al semni-
fiaţia
ă parte
anii
însăşi banii
vaa pe
şi flsirea
are utem
lr cumpăra u ei (Pe de
121 Sar put ea gîndi daă ilzfia vrbeş te despre
osiea uvîntului "filoz fie ar trebui să existe filzfie
d rdinul al dilea Dar nu este del asa i situatia' res-
unde elei din rtgrafie are are de fae şi u uvîntul
otgrafie fără a ea să fie atuni una de rdinul al dilea.
a ă122niOnusursă prinipală
curndem a neînţelegrilr
cu rvre nastre este
lsirea uvintel ae-
r nas-
te Gramatiii nastre îi lipseşte puterea de uprinder e
Rprezenta rea are uprn de u privrea întregu eră n-
elegere a are nstă tmai în aeea ă ni vedem re-
ţiile De aii însemnătatea găsirii şi inventării verglor
nermedare
Cnceptul reprezentării are uprinde u vederea între-
semnează
gul este pentru
rmaninastră
de însemnătate
de reprezentare
fundamental
mdul înă El
carede-
edem lururile (Este aceasta o elnschuung )
23 O prblemă ilziă are frma "Nu mă desur.
2. Filzia nu are vie să aeteze în n un chip -
lsirea reală a limbajului ; ea pate p rn urmare în ele din
urmă dar să desr ie
Căi
Ea lasăeattul
nu pate
aşa unim seste.
ă fundamentze
Ea lasă ş i matematia aşa um est ş nici desc perire
matematiă nu pat a să înainteze. O "prblemă en
15 LUDW WINSIN
trală a log matemate este pentru n prblemă a ma-
temat a ş rare alta
12Nu este treaba flzfe să rezlve ntradcţa prn-
tr descperre matemată g matemată C să faă
psblă
are necuprndera
nelnşteştecua prvrea
stăr dnne
a aele stăr
rezlvăr
a matemat
ntra
dţe (Iar prn aeasta nu lm eva de felul une dfultăţ)
Faptul fundamental este a ă n fxăm regul tehn
ă pentru u n j ş ap atunc înd urmăm regulle lurur
l nu merg preum presupusesem Că n sîntem areum
aptv a prprlr nastre regul
Aceast ă aptvt ate în regulle nastre este eea e vrem
să înţelege m să uprndem u prvrea
cevaEaînarună
vedere lumnă
Că înasupra n eptulu
aele azur lururlenstru de ade-
stau altfel avea
ît avus esem n în vedere deît antpasem. N spunem
tma atunc înd bunăară ntervne ntradcţa: "Nu
asta am avut eu în vedere
Statutul cvl al ntradte sau st atutul e în lumea -
vlă aeasta este prblema f lzfă
ş nu26.expFlzfa
ă nu dedue
aşază pur
nm.
ş smplu
Dearee
ttul înttul
faţastă
nastră
des-
hs în fa ţa hl r nşt r nu exstă nm de explat Căc
eea e este asuns nu ne nteresea ză
"Flzfe ar putea f numt ş eea e este psbl -
ne tuturr nlr desprr ş nvenţ
ul16
s feCe aume esecuacum
u proces oul îapate
propoze
? Asacare face capo-
îsea c
babl c au cîd cm are loc odeaua un proces
apare pe cae o îl ecuoaşem Da da eu cesc o
da propoza p ş al da scru dup seele Mor
se ae loc ac îrade acelaş poces m al ? Pe
de al pare exs desgur o uorae î perea
subec a c ue pag pe Cc procesul ese
ul u form Ş ese uşo de îeles c aces proces s e de
osebese s zcem dela aue
cu e îdue acela î cae
ls
Cs dja
smplame
r
re a uu rîd p ee cea deosb de caac
adc o mage cu ul apa e leele t oa apo a
82 UDWG WIGNEN
de aceeaş mrme îrude ş î ceea ce preş e forma re
peîduse od eaua uele care î mare pare se re-
pe î mod cosa ş care e sî deoseb de famlare
ca ş feţee foare be uoscue Gîdeşee l a epl-
cerea pe are o resmţm auc cîd orogra fa uu cuî
a f schmba Ş la se meele î ma adîc pe care
leau csîr
reşe îrebr
u fecare semcusaprre la screrea
îpr cuelor )
dc î o. U sem
de exemplu î algebra logc poae f îlocu cu orcare
au fr ca asa s e prooace semee puer ce.
Gîdeşee c magea cuîuu scrs e ese î aceeaş
msur famlar ca ş a celu auz
8 ar prrea pueşe alf el pese rîdur pre de-
cî
bescpes
îse ac
o sere de cîrlge
de spre ee a ceşpoa
îflorur oarecare.
e f sabl pr ob Nu or-
servarea
mşcr ochlor celu care ceşe.) Am dor s spuem c
prrea plu eşe cu deoseb uşurţ fr a rmîe ar-
a de cea; ş ouş ea u lunecă. Ş î acelaş mp î
reprezeare r o orbre olu ar Ş aşa se pe rec lu
rurle îd cesc î germa ş î ale lmb ; pr sau scrs
ş î dfere forme de screre. Ce ese î oae acesea ese
ţa peru cre a aare ? Nu o rsur care ar surve
î oateobşue
pre azure cu
î cu
care cm ! Compar
cuelor care sîcrea screr
pre -
î î-
regme u lere mar um sî ueor soluţ le cu eor
îrucşae. Ce proces d fer ! Sau rea screr oas
re de la dr eapa a sîga. )
9 Nu smţm îs auc cîd cm u fe de produ-
ere a vorbr oas re de cre mage cu elor ? C-
eş e o propo zţe&8§=
! ާ=acum
? u+%
e 8la!§
sera
ş î mp ce o fac roseşe o propozţe. Nu se s me oare
c î prmul caz vorbrea era legă de prrea se melor
CECEĂ OZOC 13
ar î al dolea caz c ea alearg alur de vedere fr c
legur cu aceasa ?
Dar de ce spu c smţm o c oexue cauzal ? Coe-
uea cauza l ese ou ş ceva ce se sableşe pr exper-
mee observd de exemplu o producere smula
uform a uor evemee Cum aş puea oare s spu
sm ceea ce ese sabl î aces fel pr experme ? Ese
pe depl adevra c o sablm relaţ cauzale u u ma
pr observarea ue producer smulae regulae) Ma de-
grab sar puea spue c eu sm c lerele sî emeul
apulu c cesc î ru aum fel Cc dac m îre ab
eva "De ce ceş ş ? eu usfc aceasa pr le
rele care sau ac.
Dar ce poae î sema a smţ aceas uscare pe care
am exprmao
esc o aumamnuenţă
gîdoa? lerelor
Aş dor asupra
s spumea
sm
darcîd
u
m o flueţ a acelu ş oarecare de îflorur asupra
a eea ce spu S comparm d ou o sgur ler
u o asemeea îflorur. o s pue oare c s m flueţa
lu cîd cesc aceas ler ? Exs desgur o dfereţ
dac roses c sueul uîdum la sau la § Dfe-
reţa ese poae aceea c uîdum la ler aud î mod
eul îurul
auoma ; ar d cesc
meu char
lera împorva
cu voc e are
voţe
o prouţ
mele su-
cu
ma puţ efor decî auc cîd prvesc la § Aceasa î-
eam c lucrurle s e desfşoar ca ş auc cîd fac exe
rmenul; dar frese
lucrule u sau asa cîd uîdum
îîmplor la semul § aş prouţa s zcem u cu
vî î care surve sueul "
7 Nu ear f recu coda pr me c smţm
nuenţ lerelor asupra oasr auc cîd cm dac
am f compara ca zul lerelor cu acela al llor oarecare
ar ac obse rvm b eîţeles o deosebre Iar aceas de -
sebre o erpr em a flueţ ş lps a flueţe.
1 DWIG WIGNEN
i sîem u deosebire îcliaţi spr aeas ierpre are
aunci cîd iim î mod ieţioa ce buoar pe
ru a edea e se îîmpl cîd ciim. Cîd peru a spue
aşa e l m î mod iteţioa condu de ier e Dar aes
a m lsa odus os di ou doar î fapul priesc
gîduri
u aeţie lierele şi poae la la o pare aumie a le
Ne îchipuim percepem priro sare ubiei ea
de felul uui mecaism cosrîgor are leag imagiea
uîului şi sueul pe carel rosim. Ci auci cîd or
be depe modul um resimţim subieci iflue nţa oe-
xiuea cauza coucerea e cre ea aeasa îseam
c sim peru a spue aşa mişcaea pîrg hiei are leag e-
derea lierelor u orbirea
1 Ceea ce sim cînd cies u uîn aş puea s ex-
prim pri cuie î mod porii î diferie feluri. Aş fi
puu exprim î feluri diferie pri uie î mod po
rii eea e i m îd ies u cuî Afel aş fi puu
spue c ceea ce ese scris îmi nrăsueele Dar şi c
liera şi sueul osiuie auci cîd iesc o untte
oarum u aliaj. (O coopire aemoare xis de
exempu
lor Ni se re
pare cfeţele
acesoamei
ume lor
ar ficelebi
siguaşi expresie
sueu umelui
corec-
pru aceas faţ. ) Auci cîd sim aceas uiae aş
puea spue : d s a aud sueul î uînul sris.
Cieşe s acu îea propoziii iprie aşa cum o
faci n mod bişui auni cîd u e gndeşi la ccep-
u cirii i reab e dac ai au cîd cieş asmeea
expeieţe subieci ale uiţii a ifueţei e Nu
sp
nu c leaii u
ne m în roar
duşi î mod eicoşie
de imagiea i de aseeea
c aces s
e fenom
sa aa cîd pm mai de apoae ! D ebuie
s escriu um u obic pii de depre au ci de
CERCEĂRI IOZOFICE 5
rerea u va deve ma eac pr aceea spu ce se
oae oberva la el îd îl pves ma deaproape.
2. S e gîdm la expereţa su bev de a f o
ş Să e îrebm î e os ă aeast expereţ auc
hpueşte
îd de pldă sem
aete caoduş
zu dea lugul uu ?
Eş pe u ere de jo poae lea la oh ş eva te
e de mă ueor la sîg alteor la dreapa; rebue
ă f mereu gaa s rspuz mşrlor mî ale ş de ase
ea f ae să u e mpleeşt au îd el fae
o mşare eaşepa
Sau eva e duce de mî u forţa acolo ude u vre
ă merg.
oţSau
de ecepv
eş codus la da
peru s de u
a ghc par eer
eţa u ş; ea urma
comporţ î
ea ma
şoar apsare a mî sale
Sau ceva e duce la plmbare pe o alee ; mergeţ s îd
de vorb; orude mer ge el merg ş u
Sau merg dea lu ul uu drum de ţar; te laş o
ds de el
Toae acese sua se aseam îre ele; dar e ese o
mu uuro aesor ep ereţe ?
3 "Dar a f codus ese ouş o ex pereţ sub ecv
be derma Rspusul la aceasa se e gîndeşi
aum la o aum expereţ subev pe are o a îd
eşt odus
Dac vreau sm acualzez expereţa subecv a celu
are ruul d exempele de ma îae ese codus
îd sre de exul pr ş de abel au îm chpu
omt
eamare coşcoas ec au cu aes plej o au
expee a feţe (aceea de exemplu a uu coab co
şcos) In aceast ma enţ e de eempl foae
mpoa î aa, elmae depl a voţe prop
18 LUDWG WENSEN
hipuieş eţi îs c ciea îsoţeşe cu expres ia şi de e
u cu sezaţi ile ? aeţiei lucruri pe care omul obiş ui
e face fr a le bga î seam se e aum g rijuliu ?
Îchipuieşei c serioruui îi sap jos aa de ceai cu
o ceea ce ese pe ea aîd semele exerioare ale aeţiei. )
Dacmi reprezi o asemeea experieţ ea îmi apare ca
exerenţ subieci de a fi codus sau de a cii). Acum
m îreb îs ce faci u ? Te uiţi la fiecar e sem ai î
pus aeas expresie a feţei scrii lierele cu bgare de seam
şi aele de aces fe). Aceasa ese aşadar ex periea su-
biei de a fi codus ? a asa aş rspude : "Nu u ese
aceasa ese cea mai luric mai ese ia se ca si
cum mai îîi oae acese procese mai mul sau mai pu-
ţi eeseţiale ar fi îluie îro aumi amosfer care
se risipeşe auci c îd priesc u aeţie.
17. Îreabe cum rag i « cu enţe » o liie paralel
cu o liie da al da cu aeţi e ua îru u ghi faţ
de ea Care ese experieţ a subie i a aeţiei ? aces
az îţi ie î mie de îda o aumi expresie a feţei
u gest şi atuci ai dori s spui : "şi ese o cmai o num-
ă experieţ subieci Iar u aceasa u ai spus fireşe
imic
xis
mai mul)
aici o relaţie cu îrebarea priioare la eseţa i-
eiei
a oiei)
17. Deseeaz pe hîrie u coduc or de ehicu oa -
recare. Şi acum copiaz eea ce ai desea lase co-
dus de de se Aş rea s spu "Sigur Mam lsa acum
odus Dar ce s a îîmpla aii caracerisic ? Dac spu
eea e sa îîmpla auci u mi mai apare drep ea a
raerisi .
Acum obser îs urmorul lucru : în m cem las
codus oul ese absolu simplu u obser imic deoseb
dar dup aceea cîd m îreb ce aume sa îîmpla aui
CERCETĂRI ILOZOICE 18
pare s f fos cea ce u poae fi descris uă aceea u
m mulueşe c o descriere Nu po peru a spue aşa
ă red c am pr pur ş simplu am au aceas mi am
tras lia. Dar îmi aminesc oare de alcea ? Nu ; şi ouş
mi se pare c ar f rebu s fie acea; şi aume auci cîd
îm
aelespu
de aces
me îsum
fel "Cci
cuie le aouş
am fos conduce" inuenţă"
condus" îmi spuşi
mie îsum. Abia auc e re ideea acelei fluee
eterice epalpable
6 Cîd m gîdesc uleror la experea s ubeci
am semeul c ceea ce ese e sea la ea ese o expe
rie a ue ifluee a ue leguri î opoze cu o
ăimpl
umessmulaeiae
c vreu feome
a feomeelor
resm subieci
ooda"experieţ
u aş dori a
iflueei . (Ac s deea oia u ese u fenomen) Aş
vrea s spu c am au expereţa u « deoarece şi u
oae acesea u reau s umesc ici u feome "expe
riea subec a lui deoarece
Aş rea s spu "Am experiea subec a lui
deoarece Dar u peru c îm amesc de aceas expe-
rie ciasemeea
îru fidc auci cîdcreflecez
caz pres la ea prasupra
medula ceea ce sim
cocepului
deoarece (sau flue sau cauz sau legur
- Cc ese fireşe corec s se spu c am rasa aceas-
lie sub ifuea srcialului aceasa u cos îs pur
şi simplu î ceea ce sim auc cîd rag lia ci î au-
mie împrejurri poae s osea î fapul c o rag parale
u cealal ii e; deş la rîdul lu ic aces lucru u ese
î geera eseial peru a fi odus
Spuem de aseme ea ei doar c m las co-
dus de ea ş ce aume ede ce care ede aces uru ?
188 UWIG WIGNI
Da îmi spun me însumi "Dar sîn ondu fa pe
lîngă asa poae o mişare u mîna are exprmă ondu
erea ă o ae menea miare a mîini a si um ai on
due pe neva şi apoi în eabe în e o să araerul
de a conduce al aesei mişări. Căi doar nu ai ondu pe
nimeni aii. Si ou
onduere rin 'udoresi
rmar în nume
aeasă ' mi
misarea
�re suna de
senzaie
nu a fos uprinsă eenţa condueri şi o uşi ţi e impu e
foloseş aeasă desemnare. Tomai o formă de mni
fesrea ondueri ese ea are ne impue aeasă exprese
az
ar fiş
de n
pidăfolosie cese
u oul cuvine
îşelăor să umim
Î aesuviee
di urmăo
esriere a uei sări miale Leam puea umi aii
ai degrabă u "sema; iar daă a os uiiza î mod
ore aeasa o ju deăm ţiîd seama de eea e fae e mai
epae.
Peru a îţelege aeas a rebuie s ă relem şi asu-
pra urmăoarelo r s presupuem spue ă şie s ă o-
iue darvom
u poae îdspue
vrea oare
aumaui
să oiue s eaîmpomoeş
ă e u e şi
avu drepae
ă spuă ă poae s oiue sau mai deg rabă ă e puea
aui să o iue dar aum u poae ? Ese lar ă î
azuri diferie vom spue lururi diferie (Releează asu-
pra ambelor g euri de azur i)
2. Gramaia expresiilor "a se porivi "a puea şi
sea poriveşe
ţelege Exeriţii ) Cîdoav
î ru ilidru se spue
H ?Doar
u ilidru C
aîa imp
î C ese irodus î H ? 2) Se spue ueori î momeu
uare C a îcea să se porive as î H Ce fel de rierii
sî folosie î ru asemeea az peru a sabil i aceas-
a sa îîmpla î acel mome al impului ? 3 ) Ce se o
sider drep crierii peru fapul c u orp şia shimba
greuaea îru aumi mome al impu ui dac e u a
sa aui pe îar ? ) Ieri şiam poezia pe de ros ; aszi
u o mais şiu
îea şiu pe
Î de
e ros
cazuri? are ses îrebarea
) Cieva "Cîd
mă îreab ams
"Poţi
ridici aceas greuae? Rspud "Da Acum el spue
ăo ! şi eu u po s o ridic Î ce fe de împreurri
19 DWIG WIGNIN
va f valabl usfcaea "Cîd am rspus « da » auc
uem umai acum u po ?
Creri le pe care le cosderm valable pe ru « por
vre » « pu » sî mul ma complcae
decî ar puea s par la prma vedere Adic jocul cu acese
loace sîfolosrea
uve ese m alorîorochea
î comucarea
rolul
verbal
acesor
ale cror
cuviemj-
î
limbajul osru ese alul decî sîem ea s redem.
(Aes rol ese cel pe care rebue s îel egem peru
a dzolva paradoxuri flozofce. Iar peru aceasa u aju-
ge î mod obşu o defţe ş ic cos aarea c u cu-
vît ar f « de edef
183. Dar s îseme oare propoza " Acum po s co-
iuume
pri î cazul (11) acelaş
for mula sau cevalucru a "Acum
difer ? Puemma recu c
s spuem
aceas propoziţie î acese împrejurr are acelaşi s es (re-
alzeaz acelaşi lucru ) ca ş aceea Dar ş c în generl aces
e dou propozţi u au ac elaşi ses Spuem de aseme ea
"Acum po s coiu ad c şu ormula aşa cum spu -
em "Po s merg ad c am mp dar ş "Po s m erg
adic m sm deja desul de be sau "Po s merg cî
prveşe sareacesă
ras ocma poarelor mele
code auc cîd
a mersulu alorpuem
codî co-
Ac
rebue îs s e ferm s credem c exs po rv aur
cazulu o ole a uuror codţ lor (de exemplu pe-
ru ca ceva s mearg) asfel îcî, dac ele oae sî î-
depl el nu r ue peru a spue aşa s fac imic
alceva decî s mearg.
î me
18. reau
deoda
smispu
amiesc
"Ac umo melodie
o şu şişi oeacî
umCevie
sa î-
împla cîd dro da am şuo ? Doar u se puea
sm v î mte în înregmeî acel mome Poae
c ve spue "Ese u aum seme ca şi cum e a ar f
CERCETĂRI FOZOFCE 9
um a" da ese a aum aii ? C întîml da î-
p aum s o ît şi m îmotmols ? Da u ut am
iu sigur î al mom t o ştiam ? Ea a ost totuşi î
u aumit ss ! Da î ss ? Sui dsigu
lodia ar i aii da s zim l o ît toat sau o
otst
ud î ua
işt itioa
i s oatddalaşiîput
u u totul
îaltla ssîşit
s u-
Nu
ului mlodia a i aii d xmlu aa aş ava o
oa mi d ît a a st is Şi î ost
atul l st sigu » o şti ? S oat işt su-
n da iva zi u ovig şti a um mlo dia
tui a st î ast momt (umva) î întgim în mi-
sa şi aasta s o xia i a uvitlo "mlodia
st î îtgim î mita sa .
8 S îtoam la xmlul ostu (3 Elvul
uoaşt aum jud îd du itiil obişuit şi
ul umlo atu al Îl îvţm aum s s i şi alt şi-
ui d um adi al şi îl am s si d x mlu
la u odi d oma + şiui d oma
2 3
tSiasuum
la odiul +am
ut
sixiţ
şiuiilumo
şi iamatu
dat tst
al.
pî la
Îl sm a um v s otiu u şi ( s zim +2
ps ia şi si 8 2
i su m "Uitt ai ut ! El u îţlg
Sum "buia s adui u doi; uit t um ai îut
şiul ! El sud "Da ! Nu st oa o ? C-
dam rebuie s a aşa Sau suu a su
atîd s şi "Doa am otiuat î aaşi Nu a
i aum d ii u olos s sum "Da u vzi ? şi
si ptm vi xml ş i xliaţii Noi am u ta
îtu asma az vtual s su m ast om îţ
1 DWIG WIGNSEIN
lg în mod fis oi odin p aza xpliaţiilo noas
t aşa um îl gm noi odinul : "Adun pîn la 000 n
totdauna 2 pîn la 000, pî la 3000,
As az a ava asmi u ala în a un om a
aţiona în mod fis la gsul d a ata u mîa pivind
d
spla vîful
vîful dgului
dgului la înhiua mîinii în lo d a pivi
8. "Ca spu i vi la faptul ptu xutaa
ot a odinului n st nvoi p fia tapt d
o ou în ţlgr intuiţi Pntru xutaa ot
m s va did oar a st pa sul ort întn an
mit punt ? "Pasul ot st l a în aod u o
dinul aşa um a fo st l avu n vedere Cînd ai dat
odinul +2"
si dup 000ai avut
002 tu
înşi aivd
avut aşada l tui
d asmna at unisîn
vd l tui s si dup 8 88 ia dup
00 034, 0 0 03 ş a m d. un nm infinit d as-
na popoziţii ? "Nu ; u am avut în vd l tr i
dup fearenum p arl si s si p l u dou
if mai ma; şi d aii div la îndul lo toat ast
popoziţ ii. Dar întaa st tomai anum div
în oia
tui punt din
s numim aa anumit
întun popoziţipuntSau"aod
d asmna
u aapro-
poziţi (şi, d asmna u semniaţia p ar ai dato
atuni popoziţii oiar a fi fost aasta Dît s spui
în fia pun a fi nsa o intuiţi, a fi apoap mai
ot s spui în fia punt a fi nsa o nou d izi.
87 "Dja atuni înd am dat odinul am şt iut l t
ui s sri dup 000 002 Cu siguan poi hiar
s spui ai avu n vedere atuni asta; doa tu nu t-
u s t aşi înşat d gamatia uvinto "a t i "a
ava î vd Ci nu ai în vd tai gn dit atuni
la tra d la 000 la 002 iar da ta gndit şi la
CERCETĂR FOZOFCE 19
aat tr atun to tuş nu ta gînd t la altl . Exp-
maa ta "Am ştu dja atun înamn poat : "Da
aş f fot înbat atun num tbu l dup
000, aş f pun 002 Ia d at luu nu m în
o. Aata t o pupun zm d flul u-
mto:
E bn
"Da
î n a afontat
zut aun
a
în ra
apgşt
aş f t
în ddup
a ta
?
88 A aş do ma întî pun: da ta a fot aca
o înţlg a odnulu a fut dja în f lul toat
a tr mnta ta zbo a oaum înant atun înd
a va în vd ş fa toat tl ma înant a tu
aun fz la una au a alta.
Ea aşada înlnat p xprm a "Tl înt de
f, dja fut; ha înant a u l fa în oal
au în gînd. luul apau a ş um a f fot p-
tmnat antpa întun fl un - aşa um numa
atul a ava în vd va poat anp z altata.
89 "Dar nu înt oa tl dtmnat pn uma
t fomula algb ? n întrba t o gşal
No utlz m xpa "tl înt dtmn at d -
zm . . um
fomuladpr faptulutlzat
oamnaîn
? învţaţ
No pumpnvob
du
aţ ( xrţu apl fomula y : în aşa f înît da
ubttu alaş num pntu toţ vo alula întotda
una alaş num p ntu y Sau putm punm : "Aş
oamn înt ntuţ în aşa fl înît la odnul + 3 fa
p aaş tapt aaş t Am puta xpma at a
în flul um o: odnul 3 dtmn p dpln pn-
tru
n at oamn
op zţ u alţo tr
oamn adnu
la un
ştunum la umorul.
au d fu înd
pm at odn; a u a aţonaz la l
dpt u dpln guanţ da far în alt fl.
19 LUDWIG WIGNSIN
Putm p d alt pat s opunm un l altoa dft
gnur d fomul ş dfl gnu d utlzar (dfr
tl gnur d xsar a n d l umm atun fo
mul d un anumt gn (ş modul d utlzar orspunzto
"fomul a dtmn un num y pntu un x dat a
fomul
y pntu d
un un alt gn
dat y ala
a a
f d "u dtmn
pmul gn y numu
d al
dola Popoza "Fomula .. dtmn un num y
st atun un nun dsp forma fomul ş tbu s
dstngm aum o propoz a aasta "Fomula p a
am srso a îl drmn p y" sau "Avm a o formul
al dtmn p y, d o popo z d gnul � "Formu-
la y dtmn numul y pntu un dat ce Intbaa
"Est aa o fomul arl dtmn p y însamn
atun
sau d alaş
al gnluu
? adarş a
"Estaa
avmoînformul
vd d
u ast gn
ntba-
a "Est y o fomul al dtmn p y pntu
un x dat ? nu st pu ş smplu la Aast întba a
puta f pus s zm unu lv pntu a vfa da l
înlg utlzaa uvîntulu "a dtrmna sau ar pua
s f o poblm matmat a d a dmons tra întun
anumt sstm a numa u n ptat
19. S poa t aum spun "Flul în a st înlas
formula dt mn paş trbu s f fu. Ca st
tu l pntu flul um s t înlas fomula ? Poat f-
lul n a o fol osm în mod on stant flul um am fost în-
vtat s o folosm.
' spunm d xmplu unua a folosşt un smn
nu n st unos ut "Da pn !2 înlg x atun
ob aeasăvaloa
Intabt anuy,mda
aumpntru a p n2x!2"
faînlg acea valoa
s s n-
ţelegă va sau alva ?
n aes fel a s a în vdr poa t s dtrmn
d la înput paş
CERCETĂRI FIOZOFICE 5
. "Est a um am puta pnd dntro dat întra
a oos a uvntuu Cum a a u d pd ? Nu
o putm înun anumt sns pnd dnto dat ? Ş
n sns n poţ s fa ast luu ? Es a um am
pua s o pndm dnto dat întun sns mult ma
rt. A ns pntu aasta un mod ? Nu N s of
oar aast
mag a modaltat d xpmar
s înuaz Ca zultatul un or
92 Nu a n un mod a astu fapt xtm da v
f tntat s folost o supaxprs. (Aasta sa puta
num un supr latv flozof
93. Mana a smbo al modu u d a aţona Ma
na a puta
a aţoa dja înspun
a Cma întî pa
însamn asta s
? abCunosî
modundl ma-
d
na tot rstu l anum ml p a a l v a fa pa
s dja p d pn dtrmnat.
Vobm a um ast pţ n u sa pua m a dî
n flul asta a um nu ar puta fa nm alva Cum
s poat aa va utm no pn uma, pos bltata a
s s îdoa s s up s s topas t Aa st
n mult azu nu n gînd îtu d puţn la as ta olo-
sm o man
un anumt modsaud magna
a aţona n man adsmbol
I tansmm pnu
xmplu uva
aast magn psupunm va dva dn a m-
aa pţlo (To t aa um putm da uva un numr spu-
nîndu s l dal douz s nla dn sul ,
9, , .
"Mana pa s ab dja n a modu d a aţona
nsamn sîntm în lnaţ s ompam mrl vtoar
al
arman
stau djaîn prvnţa aatrulu
întro lad lo dtrmnat
sînt soas apo d noudobt
ao lo
Nu ma vobm ns aa atun nd s voba d a p-
vda omp otaa ral a un ma n. n ast az nu u
UDWIG WIGNSIN
tm în gnal posltata dom plo t Dm
potv am asta atun înd n mm putm olos ma-
şna dpt smol pntru un anumt mod d mşa înd
sama d aptul a s poat mşa ş u totul altfel.
Am puta spu n maşna sau magna st înpu
tul unumagn
aast ş d magn a a m învat s d vm dn
Da n gînd m îns maşna sa putut mşa ş alt-
l atn poat s pa a ş um lul în ar s mş t-
u s onnut în maşn a smol întun mod u
mult ma dtrmnat dît în maşna ral Nu a sunt
în as az a asta s mişrl prvzt p aza
xpn l a tut s în altat da rezen-
e
maşnasmol
întn sns mstros
st prdtmnat
Ş st oat
întrun
advat
alt lmşara
dît
a a un maşn al dat
4. Oa înd gîndim maşna on n da î n a în-
tun mod mstos oaa mşr l posl ? E
n atun înd lozom Ş anum n a s gîndm
asta ? lul în ar vom dsp maşn. Spunm d xm-
are
plu
no vom
maşnadspr maşna
(posdgd
astdal a sd oae
posl mşa;mş
a numa în uta ş uta l Posibiliaea mşr
st a oa ? Ea nu st mişcrea da a nu pa s n
smpla ond z a mş poat î nt lag ş ax
xst un o axul nu s potvşt pa n în lag C
aasta st dpt onom xpn onda mş-
da nam puta magna lururl stau altl Po
sltata mşr t u s ma dga a o umr
aum
mşi însş Da
nu înlg unştoaa
o magn o asmna um
a mş ? Iaaas
prn
t magn nu trui s toma magna aestei mşr
Dar po slitata ast mş tu s posltata
EREĂR FLOOFE 7
omai a asti miri . (Vzi t d su nalţ aii valu-
l limbajului!
Valul s lnit s d ndat n ntbm um fo-
osm noi oar xpsia "posbltata mrii d vor
m d o main ? D und vnau atuni idil iudat ?
ma-
ne
i bin
a mi
i art posibilitata
« aadar posmiii
iblitatasst
zim
vapintro
asmntor
alitii . Spunm "Nu s mi n da a dja posi
iltata d a s mia « aadar pos ibilitaa st va
oart apopiat d alitat utm s punm la ndo ial
uta i uta ondiţ fiz fa posbil aast mi
a da nu diutm niiodat da ar fi posibilitat a
ast sau ali mi « aada posibil itata m st
nro laţi uni u miara nsi; ntuna mai stn-
dt a
ndoal daa magini
asta st uimagna
obtulastu
s poat
obit sau a palu
un la
a Spunm "Exprna n va nvţa da asta i d axului
ast posibiltat d mia da nu spunm "Expin-
ţa n va nvţa da asta onsttu i posbiltata ast i m-
ri « aada nu st un fapt al xprnţ aast
posibilitat st tomai posibilita ta asti mii
Aodm atnţi modului nostru popu d a n x-
prima
ntrptm
u privir
gitlaAtun
as luru
nd filozofm
ri da nu lsntm
nţlgm
a i slba-
i l
tiii a oamnii primitivi a aud xpimril oamnilo
ivlizai l intrptaz grit i tag apo din itpr
tara lo l mai iudat onluzi.
9. "Dar nu am n vd a fa aum (atuni
cnd prind un sns dtmn n mod aual i potivit x-
prinţi folosia vitoa ntun mod uda, aast
utilizar nsşiaa
ls st st«pznt ntrun anumt
ntrun anum sns sns in
D fap n
n a
spui st fals doar xpsia "ntrun mod iudat. Rs
tul st ort ; iar iuda n apar popoziţia numai da
8 LUDWG WGNSN
n magnm pntu a un alt jo d lmbaj dît l în a
o olosm d apt. (Cnva îm spuna p vma înd
ra opl sa mat un oto ar uea să oasă o haină »
l da asta însmna va podus o han pn
smpl oas usînd un u altul. )
. Utlzaa
ntptat dptuvntulu a roes
xps a unu nu întlas
udat (dCano va
atun
înd gîndm tmpul a mdu udat mnta dpt n u
dat)
7 "Est a ş um am pua pnd dnto dat în-
traga olos a uvînulu Ş spum o a m Ad
no dsm un o a am pn ast uvnt . Da
în
Dvn
a
udat
s întîmpl
atun înd
nu st
sînm
nm
onduş
umto
s gîndm
nm udat
dz-
volara vtoa tbu s pznt dja întun anu-
mt l oara în aul pnd sns ulu touş nu st
pznt C spunm nu xst n o îndoal în-
lgm uvîntul a p d alt pa s mnaa lu st în
întbuntaa
lu. Nu xst n o îndoal u vau aum
s jo şah da ahul st ast jo în vtuta tut uro gul
lo sal ( . a. m. d) Nu ştu aşada voam s jo î nant
aml
d juat ? Sau sînt st
? Expna toatoar
gull
a ups în atulntn-
a m înva as-
tu at al ntn î umaz în mod obşnut ast gn d
jo ? Nu pot oar s u pn uma sgu u pv la a
avam ntnta s a ? S da asta st un nonsns
atun l d lgtu s pagd xst într atul n-
tnt s a st n tntonat ? Und st ut l-
gta t sn sul uvnto "S jum o p ad d şah
ş toat rgull joulu ? E b în lsta g ullo joulu
în învaa şahulu n pata d z u z a joulu.
8. "Da u m m poat înva o rgul a am d
ut în aes lo ? O a st n o anumt ntrp
CEREĂRI FOOFICE 1
a, în aod u rgul a Nu, nu aşa bui s spunm
aşa oi in par, împun u a a inp-
az, aîn ouşi în a; a nu poa si svas dp
upo. Inrpil singur nu dmin smniiaia
"Es, aşadar, oi aş a u ompaibil u gula ?
psia
Daimigulii
v oi sînb
s zim
în lul
sîlpul
urmo
indiao
a da
u aiunil
a x
ml ? C l d lgu xis aii ? Ei bin, poa aas
a am os
. insui s raionz înun anumi l a as
mn, Ş aşa anz aum
Prin aasa ai da îns o onxiun auzal, ai xplia
oa um sa u noi n oinm aum dup sîlpul
niao; şi nu în ons popiuzis aas urma a
îlpul indiao
mnului. Nu ; amnumai
mai india
în msua
inva
în as xis
oinoaz
olosi
dup
onsa, un obii.
99 Es a numim "a uma o rgul va ar
pua s a numai un om, doar o datăîn via ? Şi aas-
a s, irşe, o obsrvai u privi la gramaia xp-
sii "a uma rgula
daNu
numai
s d
posibil
r a
un oom
gul
Nu ssi
poa
uma
a doar
doa o singur
da o omunia, s s i da sau înls un ordin A
uma o gul, a a o omunia, a da un odi, a ua
o parid d şah sîn obieiuri (daini, insiuii.
A înlg o p opozi i însamn a înelg un lim ba.
A înlg un limba însamn a spîn i o hni.
200 N pum nhpu, ş, o omuia a
nu
a unoa ş uni
muil ouri,paid
doi oamni
d şah;s şiaşaz la odabl
aasa, d ş ah i
asmna,
u oa nom n minal însoioa. Si da noi am v-
da asa, am zi i a şah Î hipui ş i aum o par
LWG WGNSN
tid d şah anspus în aod u anumit guli înt un
şi d aiuni p a nu sînm obişnuii s l asoim u
un joc s zim soata d ipt ş i tropili din piioa.
Şi aştia doi a tbui aum s ip şi s topi în lo s
joa foma d şah u a sîntm obişnuii şi anum în
aşa
guli
fl advat
înî a înt
fao ipatid
s poat
d şah.
fi transpus
Am maipotivit
fi noi înli
uno-
nai s zim i juau un jo ? Şi u dpt sa puta
spun asta?
20 Paradoxul nostru a fost asta o rgul nu a puta
drmina un mod d a ationa doa oi mod d a
aiona a puta fi pus d aod u gula Rspunsul a
da fia mod d a aiona poat fi pus d aord u
gulaaatuni
nu xisa poat fi pus
aii nii aodşi înniiontradii
onaditiu a D aa
C aii xist o nînlgr s aat d ja în faptul în
ast dms d gîndi noi dm o intpta dup alta;
a şi um fia din l na linişti l puin pntu un mo
mn, pîn înd nam gîndi la o intpta a st din
nou în spat l asi a. Ca am pin aasa st
xist un mod d a pind o gul a nu st o inere
are;
a inumim
d la un"aazurma
la alul al apiii
gula i l s înxpim
şi "a aiona pin
ontadi-
i u a
Exist d aa o înlinai d a spun oi aiun
a a lo potivit uni guli st o intpta. A tr
bui îns s numim "a intrpta doa înlouia uni x
psii a gulii u o alta.
202 D aa a urma o rgu s o prati Iar a
crede s umaz gua nu st totuna u a uma gula
Şi d aa o gul nu poat fi umat în mod pivat
i alfl a d s umaz o rgul a fi alaşi lu u
u a uma gula
EREĂR FLOOFE 2
23. mbaul t u n labnt d . dnt pa-
ş şt u nd t afl; v p aelaş lo dn alt part ş nu
şt und t afl
24 Aşa um tau luul u pot no d pl
ru nşjo
at
aeluu
nu t
u putnţ
juat v odat
omenra
d nva.
nu a juat
Ano
f în
t jou ; la un momnt da t nv a a not un j o
r frşt nu a fo t juat nodat
2. "ar toma ata et udat în azul nenţe, a pro
ulu mntal pentu l xtnţa obul u a thn
nu t na. C n putm înhpu d xmplu do
amn juînd întro lum în a nu a juat pîn atun
partd
d aşah
ş apo ff ş numa înputul un patd d şah
întupţ.
Nu t în joul d şa h dfnt pn rgul l al Ş
um înt at rgul pzn t în mnta lu a ntn
onaz j oa şah
2.A uma o egul t eva analog u a exuta un
ordn. Sîntm ntuţ pent u aata ş aţonm la o -
dn întun anumt
ş la ntu fl.l eaţ
unu a um tauînrun
onaz luul
felda
altullaîno-al
fel? Cn a atun dpta te
Înhpuştţ a aun a tto în to ţa n-
unout u un lmbaj a îţ t u totul trn In
împju a pun oamn da u aolo ordne înţlg
odn l xut împotv ordnlo ş a. m. d.
Modul obşnu t d a aţona al oamnlor t tmul
de rfnţ u ajutoul ua ntptm no un lmbaj
tn.
27. S ne înhpum oamen dn aa ţa ar df-
şua atvtţ ome neşt obşnu t ş a v pn tu aa
202 UDWG WGNSN
ta dup um s pa d u lmbaj atulat a pv m
ea e fa o îţlegm apae log » a da î-
m s l îvţm lmbajul ostatm ast luu s t
mposbl C u xst la o oexue ostat
îte a spu ît sut ş aţu; ş totuş ast
gua
sutuua
u sît
d d
aşt
psos
oam
; da
aastada
xmplu
alaşîum
astupm
a
ş la o f ast suete aţul lo a jug s f hao
t aşa um vau s m xpm.
Tbu oa s spuem aeşt oam a avea u lm-
baj od o mu ş. a m d
Ptu a umm "l mbaj lpseşt gulatata
208 fs u aşada a e îsam "od ş "-
gul p
faţa "gulatat
uvtelo ? "ufom
"g ulat Cum xpl"aulaş
uva
? sem-
Uua
a s zm u vobşt dît faz î vo xpla a s-
t uvt p uvtl f aţuzşt o spuztoae. a
u posd î aste noţiuni p ala îl vo îvţa s
folosas uv tle p eemple ş p eerciţiu. Ş îd
fa asta u omu ma puţ deît ştu u îsum
I vo ata de î aast s tu a laş ulo a-
lelaşpodu
lugmş. a.alaş
m d Il gu îl vo lsa
vo îduma s l gsas
buoa ş s
s ot-
ue alzaa la od a uu ş de oamt î mod
ufom » Ş p lîg aasta s otue pogsl. P
uma d xemplu la odul . . s otu astfl .
Eu o fa î faţa lu l o fa dup m ; ş îl fluţz
p ex m al apob dzapob aştpt îu-
a Il las s fa ea e va sau îl ops ş a m d
Îhpuş ţ a f mato la o asmea stu
N u uvît
podu uua vos
f explat a p l îsuş u sa
Expesl "ş aşa ma depat "ş aşa ma depat ad
infinitum sît ş ele explae î aast stue Peu
ERETĂR FILOOFIE 2
easta poat sei ît atl şi u gest. Gestul a îsam-
oiu tot aşa sau "şi aşa mai dpa ae o fuţie
semtoa lei a idiii uui oit sau a uui lo
Tbu i s doseim p " şi aşa mai dpat a e ste
o psuta e î si d a e nu st aşa a. "i aşa
mai putemad
udpat intoat
si nu ifl
ste o p
lui suta
u ste
a sii
o isufiiţ
i. Faptul
omas um ed uoi matmatiieii
° istuie î a m s mîm la xempl e dat
s deose bşte d ua a indic dincolo » d ele
209. "a u ajug oa îţlga mai dpat det
toat xe mpll ° xpsie u totul iudat şi foate
ias
maia
adî; st utotul?
asta sau Nu oa
tbui xistaoa o xpliaţi
nţelegerea î şi
xpliaţiei
s fie mai adî ? Ei bie am u î sumi oa o îţle-
g mai adî? m mai mult dît dau î xpliaţ i
a d ud i atui szaţia a m aut mai mult ?
Est a şi um itptz e a u este limitat a p
o lugim a dpşeşte oi lugime?
2 0.? Nu
suţi "aî îilaşixpii oa useţialul
s ghiceasc adat?ea
Îi daiexemple
îţeegi tu
l tbuie s s ghias tediţ a o aşada itţia ta
Oi x pliaţie p a pot s mio dau mi îsumi io
dau şi lui "El ghişt ea am eu î de a -
sma îi i î mite difite itpeti ale expliaii mle
şi d pes ua die e El a puta aşada î aest az
s îtebe ia eu aş putea spud ş aş spude
2 "Oum lai istui î otiuaa şiuui de o
amet, um poat e s ştie um au me tebui s o
tiue d uul sigu ? Ei bie eu um o ştiu ? a
asta îsam "A m eu oae tm iui ? spusu l este t
0 UDWG WGNSIN
mule îm vo lps î ud atu vo aoa fr
temeur
22 a va d a m tm îm d odul s o
tuu şrul atu u vo aoa pd u dpl sgu
a ar lpsa temurlor u m s tîeeşte
23. "ar ast îput al şulu a putea î mod v-
de s f npretat î feur dfer d xmplu p
xpres algbr ) ş ar f trebut aşad a s f als ma î
tî asmea tpreta Cîtuş d pţn O îdoal
ra posbl î aumt îm prjur ar asta u spu
mam îdot sau ha aş puta s m îdoes Cu aas
ta st î lgtur
psholog a uueea trbue
po
s) s pus dspr atmosfra»
oa ntua a put ea îltua aeast îndoal ? a
st o vo lu t um ştu n ce feltebu s o urmz ?
um ştu a u m du în oare ? C da a m
poae odu e ore atu m poa ş du oa .
Itua u ptext ut
2
rulu 2a
3 4 otu
atust
stsar
sarptu dsfşuaea
ş p etru desfşur ş
a-
ra şulu 2 2 2 2 .
2. a u st l pu alaş acelaşi
Ptru d ttat s par avem o paradgm falbl
î dettata uu luu u l îsuş. rau s spu "A
u pot xsta totuş trpetr dft a el vd u
luru î fatadou
Aşada ohlo s atu
lu ru s dttata
e vde da
sît det el sît aşa um
ste un luu ? um trbue u oae s apl aum a
m aat un uu p tu azul a dou luu ?
EREĂR FLOOFE 205
2 "U luu st det u el îsuş Nu xs t
u xemplu ma fumos d propozţe l ps d ultae
r st totuş lgat de u jo al pzt Est a ş
um î prezet ar am pu lur ul î forma lu popr ş
m da s potreşt
rşt
Am puta
î el îsuş
d asema
Sausaltfl
spu: "O
m "Or
luu
luru
s pot-
s po
şt î popa sa for m Ne utm atu la u luru ş
n îhpum spaţul ptr u l era lsa t gol ş el s po
rşt au m î mod xat î asta
e porieşte aeas pat î am aţa e de uloare
l ? ar tocmai aşa ar arta lucrurile da î loul
r f exstat ma îtî o gau a a sar f potrt aum
n aea gaur Cu xpsa "s potşte u a f ds
s pu ş smplu aast mag ; u pu ş smpu aas-
situaţie.
"O pat ol orat se pot şt xat î amaţa
st o fom oaum spaza t a prp ulu dttţ
27 "Cum pot s urmez o reg ul ? da aeasta u
st o îta u p la auz atu ea st ua u
prr la ju stfaa faptulu u aţoz ntrun anu
mita
fel, îam
aod u ajustfrl atu am ajus
puzat p stî
u ş azmau a ma s îooa Sît atu îla t s
spu "Toma aşa aţo z
Amtştţ o m uo dfţ u ptu
onţutul lor ptru foma dfţ Cerţa oast
ste ua arhtto; defţa u fel de praz aparet
p ar u st m )
28.
zl udşe
a ue dee a aîputul
zl r se îtşulu
d la st o part
ft ? E
î loul gul putem gîd la şe Iar apl
nlmtat a regul î orespud şe ft d lug
2 UDWG WIGNSN
29. "Toţ paş sît d fapt dea fuţ sam u
ma am o alg Rgula maat deja u o aumt
semfaţe, tasaz ll u m p îtgul spaţ u.
a da aşa a sta u advat luul la ma ajuta ?
Nu ; dsa ma ava ss doa da tbua s f -
ţlas
but s î mod smbol şa miapar lucrurile a f t
spu
a umz gu la atu u alg.
Umez gula orbeşte.
220. C sop a s aa popozţ smol ? Ea a
f tbut s vdţz o dos b t odţoa a a-
uzal ş odţ oaa log.
22 Expsa mea smol a d apt o ds m -
tolo g a folos u gul.
222. "La m sugaz um tbu s mg. a
aasta st fşt doa o mag C da u osd
a m sug az uta sau uta tu mod a s z
m aşa sposabl atu u vo spu am uma to
a pe o gul
223. Nu smţm tu totdaua s aştptm -
daţa şoapt a) gul mp otv Nu aştptm u o-
da a va spu a aum a e spu mu
alaş luu ş o fam ea spu a
Am puta spu lu p ael stum "z eu fa
totdaua aelaş luu u
224. Cuvîtul "aod ş uvîtul "gul sît nrudite.
Sît veşoae a îvţ p eva folosa uua d-
t uv el vaţ p aas ta ş folos a lul alt
ERETĂR FOOFE 2
22. Folosirea u îuui "rgul st trţesut u fo-
sira uîtuui "aelaşi. Ca şi folosirea uîtului "pro-
oziţi u a uîtului "adrat)
22 Prsupu ia urmaz şirul , 3 ... sri
şi luru2saud.'fiar
d şirul Şi ldat
sarea
îtreba "ar fa mreu ae
diferit?
Cl a r promit d la o zi l a alta "Mîie te oi izita
spu oar ala î fieare zi alaşi luru sau de fia-
dat a dirit ?
242 D îlegrea
î df oî dep
udat
lmaj
poatee
s su
u uma
ast a) u aod
aord
î jud. Aasta pa a suspda loga da u o sus-
pd Ua st s dsr mtoda msurr alta est
s o ş s formulz rzultat al m su. Dar a e
umm "a msua este dtemat ş pto aumt o-
sta a rezul tatlo msurtor
243. U om s poat îu aja pe s îş poate da od-
poat s asult
s fomuze s s şîoeas
o îtare s seN
s rspud la a. pdpsas
putem î -
hpu ş oam are ar puta doa moo ogu Şar î-
sot atttl od u e îss Uu rto ar
o s ş sult a spu ar puta uş tradueea
lmajulu lo îtal ostu Aasta la pu î stuaa
s pz î mod oet au ale asto oam el
î aud d asma luîd hotî ş dz)
puteaDaota
am
sau putea îhpu
ar puta exp ma ş u majsaleîlut
tl a a
şa
s
tmetl strl sa de sp t ptru popa sa fo-
los E u putm o oa s aem asta î
lmajul o stu oşu t Da u asta am u î dre
Cutele as tu lmaj teu s s rfee a ea poat
şt doar otorul la sezal e sae mjlo t pat. U
atul u poat pr uma s î eleag ast lma .
244 Cum s raporteautle a sza A u
pa s xst o dfultate ; u om o oa z
d sp seza ş le dm ume D um s saeşte
gtua umlu u ea se umt Itaa s de
ERETĂR FLOOFE
u aeasa um înva un om smnifiaia numlor sn
ailor ? De exmplu a uvînului "durre at o posibi -
la uvinl vor fi lga u xprsia srci nar natural
snzai i şi pus în loul i Un opil sa lovit l ip; iar
um adu lii îi vorbs şil înva xlamaii şi mai tîrziu
opoziii
durer Ei îl înva p opil o nou omporar pntu
"Tu spui aşadar trmnul durr dsmnaz d
ap iptul ? Dimpotriv xpria vrbal a durrii în-
loui ş ipu l şi nu îl dsr i
45 Cum pot eu oare u ajuorul limbajului s mai
jung între xpresia durerii şi durere ?
46 În msur sîn snzaiil mele private ? Ei bin
doar u po s ştiu da am întradevr durri; llal poa-
doar s o bnui as Întru n fl asa se fals în altul
un nonsns Da foosim uvîntul "a şti aşa um s
l folosit în mod norma ( şi um altfl bui oare s fo-
losim atui eiali ştiu foart ds înd am dureri. Da
dar ouşi nu u sigurana u ar o şiu u însumi De-
spr min nu s poate spune d lo (dît poae în glum )
ştiu am durri Ce trbui oar s însem asa î
afar poat d fapul am durri ?
Nu s poat spun alii înva snzaii am u doar
din o mportara mea i dspr min nu s poate spu
n le am înva Eu le am
Asa ste oret ar sens s se spun desp re alii i
s înoies u am dureri dar nu s s spn dspre min
însum
47 "Numai tu poi s şii da avai aea inteni
Aeasta i sar puea spune uiva da i s a explia semni-
fiaia uvînului "intni. Înseamn adi aşa îl foosim
LUWG WIGNSIN
(ar "a şi însamn aii xprsia inriudinii s
lipsi d sn s.)
4. Propoziţia "Snzaţiil sîn priva s ompara
bil u "Pasinţa o fam singuri.
4. Sîntm noi oar vnual pra pripiţi u p rsup u
nra zîmbul sugarului nu s simula r ? i p
xprinţ s bizui prsupun ra noas r ?
(Miniuna s un jo d limbaj ar rbui s fi înv-
ţat a oriar alul.)
50. D nu poat un îin simula durri ? Es pr a
insi ? Am puta oar s învţm un îin s simulz d u
rri
url ?aEvntual poaarfi în
auni înd vţafr
durri a însanumi împr Dar
aib durri jurri
pn-s
tru simulara propriuzis asi omporri îi lipsş în
ambianţa adva.
5 C însamn a spun "Nu po smi înhipui on-
rariul astui fapt sau "Cum ar fi da ar fi alfl ?
D xmplu da inva a spus rprznril ml ar
fialpriva;
lururisaudalaşi
doar fl
u po s ştiu da sim o durr; şi
"Numi po înhipui onrariul nu însamn aii fi-
rşt imaginaţia ma nu s sufiint Noi n apr m u
ast uvin d va ar prin forma sa d imprsia uni
propoziţii d xprinţ dar ar s în ralita o pro
poziţi gramaial
Dar d spun u "Nu po smi înhi pui onr ariul ?
D nu "Nu po smi înhipui a spui ?
vaExmplu
d flul numim
"Ori va
bţ ar
(sauo lungim. Aasa însamn
aceasta) "lungima unui bţ
dar nimi "lungim a uni sfr . Po oar aum smi
înhipui ori bţ ar o lungim » ? Ei bin î mi înhi
EREĂR FLOOFE 213
pu pur ş smplu un b ş aasa s otul. Doar aas
magn n lgur u aas propoz joa un u to-
ul al rol d o magn n lgur u propoza Aas
mas ar aaş lungm a ş a d aolo C a n
lg nsamn s fa o magn dspr onraru (ş nu
rbu
Dar magna
s f o magn
lga dmprop
nal)oza
gramaal ar pua
s ara bunoar doar anum s numş lungma
unu b Ş ar rb u s f magna onrar asa ?
((Obsrva asupra n gr un propoz riori.
252La propoza "Ast orp ar nndr am puta
spund "Nonsns dar snm nlna s rspundm
rş ' D .
253 "Cllal u poa ava durrl m l Care sn
durr mele ? Ce rprzn a rrul dn ? Gîn-
dş fa u pu a n azul oblor fz s
s vorbas d "dou lurur xa la fl, d xmplu s
s spun "As saun nu st ala p ar a vzut r
dar s unul xat la fl.
msura n ar ar sens s s spun durra ma
s aaş durr
do aaş a ş a lu putm pua
(Ş am s avm d asmna
nhpu amn-
d asmna
do oamn ar sm dur r n alaş lo nu numa n
uul omolog Asta ar pua f azul d xmplu la g-
mn samz.)
Am vzu um nro dsu asupra ast sub n-
va s ba n pp ş spuna "Dar llal nu poat, ouş
s ab ACEASĂ dur r Rspunsul la aa sa s
prn
nştsublnra
un rrumfa a uvnulu
al dn "aasamanudgrab
Emfaza rfl s df
doar fapul un asmnea ru n st famlar dar r
bu s n s amnas d l.
14 LUWIG WIGNSIN
4. Şi înlouira uvînului "alaşi prin "idnt i (d
xmplu) s u n xpdi n ipi în filozofi Ca şi um am
fi vorbi d nuan al smnifiatii si ar fi vorba do ar d a
gsi prin uvinl noasr nuanţa or ar dspr asa
se vorba înd filozofm doar aolo und sarina noasr
s dnaţia
logi a înfţişa
d aînfolosi
mod oxa din pun
anumi formddvdr ps iho-
xprimar.
Ca e sînm naţi s spunm» înrun asfl d az
nu s firş filozofie ; i se maria i prim Cea
aşadar s înl ina un mam aiian d xmplu s spun
despre obieiviaa şi raliaa faplor mamai nu ese
o filozofi a mamaiii i va ar rbui s fi obie
d teraie în filozofi
ilozoful raaz o înrbar a p o boal.
Cum sau aum lururil u limbaul ar dsi
ririle ml lunri p ar numai u însum i îl po înţ
lg? um dsemnz u snzaţiil ml prin uvin ? Aşa
um o fam în mod obişni ? Sîn aşadar lga uv in
l ml p nru snz aţii u xriorizril m l naurale al
alul
snzaţii
lar pu
? În as
a înţlg
az limba
la fl djulbin min.
muanuşis priva
Dar».um
Un
ar sa lururile da u nu aş ava xeriori zri naural al
snzaţii i numai snzaţia ? ar aum u asoe, pur şi sim-
plu num u snzaţiil şi f oloss as num nro d-
srre.
7. Cum ar sa lururil da oamnii nu şiar x
un opildurrile
rioriza nu ar pua
(nu arfiofa
învţa
nu sar
folosira
shimonosi
uvî nului
) ? Auni
durr
d dinţi » Ei bin s prsupunm un opil a r fi un
gniu şi l ar invna sing ur un nume pnru s nzaţi !
Dar aum l nu sar puea fa dsigur înţ ls prin as
ERETĂR LOOFE 215
uvîn Aşada înlg l oar numl dar n poae x-
plia nimnui semniiaia aesuia ? Dar e însamn oar
l a « dnumit durra lui » ? Cum a fu l asta s
dnmeas drra ? ! Şi ori a fu sop a avu ?
Da s spun "E a dat n num snzaie i s ui dja
mult
numiretrebui
s aib su nfisns
prgit
Şi daînvorbim
limbaj p
dsp
nrufaptul
a simpla
in
d-
va d un num durrii auni gramaia uvîntului "dure
st aii a e st prgti ; a ara ou în ar va fi aş-
zat noul uvîn
258 S n înhipuim az rmor. rau s in un jur-
nal dspr rpara unei anmite snzaii Pentru aasta
o asoiez u smnul "S şi sriu a es smn întrun aln-
dar în fiar
mai întîi nuzisînpoa
ar am snza oia.definii
formla Dorsa sms nului.
o bserv
Dar po oti s mio dau mi a un fl d dfinii osn-
siv ! Cum ? Pot u s ar spr snzai ? Nu în sn-
sul obişnuit. Dar u pronun sau sriu smn ul şi în a laşi
imp îmi onn z atnia asupra snzaii at prin
urmar oaru m înunrul mu spr a. Dar ost a
aas rmonie i doar a şa va par a s fi ! O d-
finii
Ei binsrvşt
asta s dsigu fixrii smnifiaii
pr omai prin onntraraunui smn
anii;
i prin asa mi întipres lgtu ra dinr smn şi sen-
zai "Mio în tips n poat e nsmna dî ast
pros fa a în viitor smi amins n mod corect lg
tura. Dar în azul nostr n am nii un ritriu pnru o-
rtiudin A m dori s spnm a ii or st ea îm i
va pra întodauna or . Iar asta nsamn doar aii
nu s poat vorbi dspr « or »
25 Sîn rglil limbajuli privat impresii dspr re-
guli ? Cîntarul p ar s înres impsii nu est im
presia nui ntar.
1 LUDWG WIGENSEIN
60. "Ei bin cred c acasa s din nou snzaţia S
Poa u crei c o crzi !
Prin urmar cl car şia noa smnul n calndar nu
ia notat absolut nimic ? Nu apar drpt cva d la sin
ţls c cinva şi otaz va nd fac o nsmnar
d
iar xmplu
acst "S nru calndar
nu ar nici Cci acum
una n o noiţ ar o fucţiun ;
Poi vorbi cu in nsuţi. Dac cinva vorb cu sin
suşi vorbşt acla oar cnd nimni alciva nu s pr
zn)
6. C tmi av m noi s numim "S smnul pru o
senaţie ? Cci "snzaţi s un cuvn al limbajului nos
ru
miomun
olosira
nu acsui
a l unuicuvnt
limbajcr
carmi
prin st
urmar
intlio gibil
ju sificar
doa
p car o nţelg Toţi i nu ar ajua la nimic s s spu n
nu ar rbui s fi o senaţie; cnd scri " S el ar eva
iar mai mul nu am puta spun. Dar "a ava şi "cva apar
ţin d asmna limbajulu i comun Asfl cd filozo
fm ajungm n cl din urm la puncul n cr am vra
s scoatm do ar un sun narticula. Dar u asmna
urmaz
sun s acum
o xprsi
s fi doar
dscrnrun
is anumit joc d limbaj car
6 Sar pua spun l car ia dat o dfiniţi ri
va a unui cuvn trbui sşi propun acum sişi s folo
sasc cuvntul n cutar şi cuar fl i um i propun
asa Trbui oar s prsupun c l invnaz thnica acs
i folosii Sau c l a gsio ga ta fcut
63.
n viior "Po smi propun
ACEASTA n gndul
durr "Darmu)
stotuşi
cr csţiai
numsc
pro
puso Eşi sigur c pnru acsta era dsul sţi concn
rzi anţia asupr a snzaţii al ? Ciudat nrbar
EREĂR FLOOFE 217
264. "D înda ş ce dsmnaz uvîntul îl înţ
lg unoşt înraga lu folosr
265. S n înhpum o abl ar nu xs dî în ma
gnaţa noastr bunoar un dţonar. Cu ajutorul unu d-
onar s poa j usfa radura unu uvînt X prnrun
uvînt Y Dar trbu s o numm no oar o jusfar
da n um la aas tabl doar în magnaţ ? "E
bn toma aasa s o ju sfar subtv. Dar jus
fara ons ouş în aa s fa apl la o nsanţ
ndpndnt. "Dar u po t dsgu r s apl z pnru o
mnr la ala. Nu ştu d xmplu da am rţnut o-
t ora d plar a trnulu ş pntru ontr ol înr sm
mnts magna pagn mrsulu trnurlor Nu avm
oarprodu
s a alaş az ?ral
în mod Nu ast
amnra prosDa
corectă rbu aum
magna
mntal a mrsulu trnurlor nu ar puta f verificatădn
punul d vdr al ortudn um ar puta a oar
onfrma orttudna prm amnr ? (Ca ş um n va
r umpra ma mul xmplar al zarulu d dmnaţ
d az pnru a s asgura l sr advrul.)
A n ua la o abl în magnaţ rprznt ot atî d
zultaulu
puţn o onsular
unu xprmn
a un abl
magna
î st
rzultaul
rprznara
unu xp-
r-
mn.
266. M po ua la as a s vd î s asul. Dar
pnru a ghici ît s asul pot s m u d asmna la
adranul unu as sau în ast sop s mş lmba unu
as pîn pozţa m s par or Astfl magna
asulu poa srv în ma mul d un fl pntru a der-
mna ît st ora (A n ua la as în magnaţ)
267 S prsupunm aş vra s j usf dmnsona ra
unu pod ar va f onsu în magnaţa mea fînd ma
21 UDWG WIGENSEN
întîi în imaginaţi prob d rupr u matrialul podu lui
Aeasta ar fi firşt imagi nara a a s numeş j us
ifiara dimnsionr ii unui po d Dar am numi o noi oare
şi o justifiar a rprezenrii unei dimnsionri
26 D nu poa mîna mea drapt s da bani mîinii
mlstîng.
mea sîngi Mîna
Mîna
mama drap
drapt poatpoat siopun
s sri în mîna
dlaaţi de
donaţi ia mîna ma sîng o hianţ Dar onsei nţel
prati a ar urma nu ar fi l al uni donaţii Da mîna
sîng a lua bani i din mîna drapt vom înreba "Ei
bne şi i u asta Şi nam pua pun aaşi înba
re da inva şia fi da o dfiniţi privat a unui uvîn;
adi da a fi spus uvîntul pnru sin şi şiar fi îndrp
tat în alaşi tim p atenţia asupra uni sn zaţii
26 S ne aminim xist anumit rir ii d ompor-
ar pentru situaţia în ar inva nu înţlg un uvînt
atuni înd nui spun nimi înd nu şti s fa u l
Şi ririi pnru faptul l rede înţlg » lag de
l o smnifiaţi dar nu p ea or Şi în sfî şi ritrii
pntru faptul înţlg în mod ort uvîntul In l dal
doila az sar puta vorbi d o înţlgr subitiv Ia s u-
nt
parpsă are nimni araltinva
le nţeleg puta finunumite
l înţlg dar peprivat.
un "limbaj ar u
270. S n înhipuim aum o utilizar a introduri sm-
nului "S în jurnalul meu a urmoara xprinţ De
î ori am o anumit snzaie u n manomru ara tn
siunea ma artrial rst Î ast fel voi fi în sar s anun
rşra nsiunii ml arerial fr ajuorul unui aparat
indifrnt
Asta stda
un am
rezulta
runosu
uil. Iarsnzaţia corectssau
aum par finuu Stotul
pre-
supunm m înşl în mod onstant în idnifiara i
as fapt nu a nii o impotanţ. Iar asa aat dja ipo-
tza asti grşli ra doar o aparnţ (Oarum a şi um
CERCEĂR FLOOFCE
am f învîrt un but on car n d m prsa c poa f fo-
los pnru a rgla cva la o maşn; dar el era un smplu
ornamen nelga cîuş d pu n cu mcansmul )
Ş c me avm ac s numm p S dsmnara un
snza ? Poae flul în car acs smn st ulza în acs
joc d lmbaj Ş d c o anumt snza aşadar ot
mpul
fcar aceaş?
dat E bn prsupunm c no scrm S de
7 nchpuşt u n om car n u poa s pstrz în
mmor ce însamn cuvînul duree » s car nums
d acea mereu altcva în acst fl dar ar folos o uş
uvînul în acord cu obşnuel smpom ş prms al du
r îl folosş aşadar ca no o Ac aş dor s spun
ouroa
a nucar
aparn
poat fmaşn
învîrtt fr ca rstul s se mşt o dat
7 Esnalul în cazul xpn prva nu s d
fap c fecare posed proprul su xemplar c c nmn
nu şt dac cllalt îl ar ş l p acesta sau cva cu oul
dfr Ar f prn urmar posbl supoza dş a nu
s vrfcabl c o part a omnr ar o snza d
roşu o al par o ala.
73. Cm sau acum lucrurle cu cuvînul rosu ? r-
bu u oar s spun c acsa dsmneaz cv c st în
faa noasr a uuro » ş c fcare a rbu d f ap s
ab în afara acstu cuvînt înc unul pnru a desmna ro
ria sa snza d roşu ? Sau s aşa cuvîntul "oşu d-
smnaz cva cunoscu nou uuro ; ş pntru f care în
afa d acasa cva cunoscut doar lu? (Sau poa ma
bn s referla cva cunoscu do ar lu )
74 Pnru s szara func lu roş u nu ne au f-
rş s spunm c se referla în loc d desmnaz
ca c s prva; dar s xpr sa ma po rv dn punc
0 UWG WGENSEN
d vd psholog pnru o anum xpr nţ sub
v aun înd floz ofm. Est a ş um aun înd pro-
nun uvînul aş aruna o pvr dnro par asupra prop
ml snzaţ a pnru am spun şu dja am în v-
dr prn a.
75. Prvş albasru rulu ş spun ţ însuţ î
d albasru s rul ! Da o fa în mod s ponan
nu u nn flozof nuţ r prn mn aas -
mps d uloar îţ aparn doar ţie. Ş nu a n o
m înd xam asa adsîndu atuva. Ş da atun
înd ronunţ uvnl arţ spr va asa s rul.
Am în vdr Nu a snmnu ar r n îns ut
al sn mnt ar însos
adsa numra snza »
aun
dş înd
nu arnrbu
lmbaju prva » Ş n nu gîn
gîndmdlafap s arţ uloara u mîna doar
u anţa. (Rfaz la însamn "a ara spr va
u at nţa.)
76 "Dar nu avem no oar n vedere pun va bn
dtrmnat da prvm spr uloar ş numm mprsa u
or? Es pur ş smplu a ş um am dsprnd impre
sia
s nulor
rzas
d obbnu
u l vzu
l. ) a p o plţ. (Asa ar rbu
77 Dar um s oar în gnr posbl s fm naţ
s rdm avem n vedere prnrun uvîn o da u-
loara unosu d r oţ al da mprsa vzua
» p ar eu o prmes acum ? Cum poa xsa a f
ş o naţ ? În as azu r nu aord ulor alaş p
d atnţ. Da am în vdr ( um mar pla s spu n)
mpresa
ufund înduloar
uloarar
amîmaaparţn
ş aundoar
îndm aun m
nu po s m
saur d ulo ar ». De aa st ma uşor s s produ
aas xprnţ sub v da s prvş sp r o uloar
EREĂR FLOOFE 1
lcoa a p o comp d clo ca î
pş î m
78. cm îm apa mie cloaa vd b
aa a C ga ; c lz a a popoz
î vd ?
79. Îchpş p cva pîd: doa cî d
îal î ş ca aa aa îş p mîa p cş
80 Cva pcaz ablo pu a aa cm îş -
z zcm o c d a. a acm p
Ac ablo a o fc dbl l comc c va aloa
o aşa cm ablol a cv l comc cva da
p
omacl?)cdcomc co
al g p l şmag
o pza (a -
a pz
al aşa cm poa f p m alcva. mpa
l pva apa ab lol î p c şa pza ; î
ca ablol o poa fac pu clal
cu c dp vobc î ac al dol a caz d
pza a d foma dac ac cv a fo
olo î primul caz î mod coc ?
8 . Da ca c pu v la fapl c x-
d x mpl d f comportarea caracteristică du-
erii" Îam aa poa p doa dp o ml
v ş dp ca c am ( poa amo ) c
a za ; vd ; o b; ad ; d ; c oş
a coş
8 Da î povş poa ş oala vad şi ad
(CDa
ga; a poatezdam
povadamaga şa
macvobac)
a c
pc î al a ; a pun oş nonsensuri"
Lcl aşa d mle adva au l
UDWIG WIGNSIN
d sns s s spn c o oal vob ? Avem oa o mag-
n cla c pv la împjl î n ca am sp n dsp
o oal c a vob ? (Nc o po znonsns nu s non-
ss în fll în ca s, s zcm, gîngul un col)
Da; spunm dsp ca c s ps d va c a d-
: î jocul
a noun d cu ppul,
d d xmplu
s una scdaDa
S nacas folos
îchpm
cazul în ca oamn a zc numai dsp c a c s lp
s d va c a du; am compm doar ppl (Dac
cop s joac d a l jocl lo s lga d cno-
l o dp n Da cop dnn b, c oa
nl l s ncosc a f p la acs joc d la al
s joac f s c pn acasa s m cva Sa pua
spn c jocl nu a pn acla sens ca nu no )
83 D nd ne vn nou fi şi numai gîndul: fn v,
obc a ua sm cva?
Oa caa ma ma conds la acasa, fcîndm
an la s ml ca l am, a a cm ansf da
asupa uo obc dn afaa ma ? cnosc c xs c va
(în mn) p cal po num "d, fă a na în con-
adcţ c folosa cuvînlu d c alţ ? Nu ans
f da ma asupa plo planlo c
Nu a pa oa sm închp c a ava d îngo-
zoa c a dvn o pa cî mp l a d ua ? n ,
cum u, cînd înch d och, dac am dvn o a-
? dac acas a s a înîmpla acm, în c sns va ava
piaa du ? Î c sns s va pua afma asa dsp o
a ? D c a bu ac ca dua s ab un puo ? !
s poa sp dsp pa c a u sf c aces-
a a d ? C a un sufl, c a dul d a fac c
o a ?
Numa dsp ca c s compo ca n om s oa
sun c ar du
EREĂRI ILOOE 3
Cci va rbui s o spnm dspr n corp sa, dac vri
dspr u suf ca ar u corp i cm poa ava n corp
sf?
284 Privş o piar şi ncipuiţi c ar snzaţii
aÎţiaribi
spui : Cum am pua
o saţ unislucru
ajng Am
m fipua
şi nmai la ida
o aşa d
d bin
s o aribim i numr i acum pivş o musc zvr-
codus ş d nda acas dfcula a dspru ia du-
rra par s se nstal acolo und mai nain o ul ra
ca s spunm aşa, în mod clarmporiva i
i d asmna un cadavr n apar ca p dplin inacc-
sbi durrii Aidna noasr fa d ca c s vu nu
s ca Dac
difi faţ dcinva
ca cspun:
s mor oa
"Acasa racţiil
n poa noasr doar
s consa sn
fapul c cl vi s mişc n car şi cuar f iar cl mor
aunci vrau s fac s nţag c ac snm n faa
ni caz d rcr d a cania la calia »
8 Gndeş l a rcunoaş a xprs f Sau a
dscrira xpsii fţ car n ons n a da dimn-
sinil
om frfsio vdm
Gndş şi la cum
n oglind p asnoasr
poa imia fa ţa ni
86 Nu s ns absrd s s spun dspr n co c
ar di ? i d c simim n asa o absrdia ? n c
sns n sim mna ma durri ci , n mna ma ?
C fl d poblm conrovsa s acasa: oul
s ac la ca sim d urri ? Cum a pua fi a dcis ?
Cm s impn
aşa dac cinvafap c nuas
a drri corpl
mn n ?ospn
i bin
mînaoacum
(doa
dac nu o scie) şi nu compimi m na ci p c ca su
fr n uim n ocii l ui
UDWIG WIGNSIN
87 Cm sî cps d ml penru ace om ? C
s aa c fl d obc a mla ? (Mla s poa spu s
o fom a covg c alcva a du)
88 Îcmnsc dvn pa a dl ml îca-
ac
z Sdac
mm poîsl
uacm
în la;
s naa f dure!
mass s m îdosc
Da
c am d Asa îsamn : dac cva a spu N
s oa o d ca c sm sau s alcva ? auc
am gîd vual c l c îsam cvînul omâ
sc d lam xpl ca Cm ? Poa pn g s
sa îpîdul c ac spîd : Vz asa s du
Acas xplca ca o ca ala l a pua s o î-
lag î mod coc fals sa cî d pun. cm a
îls
cm s oî oall
va aa î folosa cvîl î acs caz p
Dc l a spn acm d xmpl : "Oh c îsam-
d da dac ca c sm acm ac sîn d
asa o ac am da p smpl d cap a
b s socom cvl sal ca p o ac sa p
ca am cm s o lm. (A f oacm ca anc
cîd am az p cva spnîd î mod sos: Im adc
am î mod cla c c cîva mp îna d a m f s
cAcas " .) a îdo l n apa jocl d lm-
cdamxps
baj da dac acm xpsa sza compoaa om
asc s lma au c s pa c d ou am voie s
m îdosc apul c sî na ac s spu c snzaa
a pua f soco dp acva dcî ca c s zv o
d acasa : dac socosc ca fd abol jocl d lmbaj
oma cu xp sa snza am nvo d n c d
a
dna
o. p sza ac a xsa posbla
89. Dac spun Am du sî î oc caz js-
fcafaă d min însumi C îsam asa ? S însm
CERCEĂR FOOFCE 25
oa Dac al cina a pa şi c nmsc dui »
a coas l c folos sc cvînl în mod coc ?
A folos un cuvîn f jusifica nu îsam al folo-
s f îdp ţi
290.
lossc acaşi
Fişxpsi
idnific
Daszaţ
pi acs
ia ma
a j pin
ocul ciii
d lim ajci fo-
s rmnă; pin acasa l în cp
Da n încp l oa cu szaţia p ca o ds ciu ?
Poa c acs cuvîn dsci n joac aici o fs Spn
Dsciu saa ma mial şi Dsciu cama ma -
bi s n aminim dif ţl di joc il d limbaj
29. Ca c oi umim dscrr" sî isumn pn-
şiiîbuiţi
la o scţiunspcia l Gndş
la o schiţ cu msui lapdsn l ni
ca o a î ma-
faţa
li hicianl Dac n gîdim la o d scie ca la o imagi-
n cvi a faplo aci acasa a î a cva înş-
lo: n gîdim vual umai la abloui ca cl ca an
p pţii noşi; ca pa p şi simpl s oglidasc cm
aa u lc cm s l alci. (Acs imagini sî oa-
cum iil)
292 S nu czi m c îţi cişi cvinl al din fap
c l oglidşi p acsa în cuvin dp guli Cci apli-
caa gulii în u caz paicla bi s o alizzi o-
şi f o îdma.
293 Dac spun dsp min îsmi c şiu c însam-
d doa c fi la cazul m bui s
sp asta şi dsp alţ ii ? i cm po u oa s gnalizz
un caz î mod aî d isponsabil ?
Acum cinva îmi spn dsp sin c l şi c sî du
il doa cu fi la si ! S psupum c f ica
a ava o cui şi î a a fi cva p cal mim cbuş
LUDWIG WIGENSEIN
Nm poa s pvasc v oda î ca cllal ;
fca sp c c s u cb ma pvd c-
bul său Ac a f posbl ca fca s ab u al lu-
c î cua s a. Nam p a cha îchpu c asmna
lucu sa schmba co Da dac acm cvînl c-
a aalfacso
b aca oam
a dsm
a ava
o
luc
o folos
Lcl?dn
Ac
c
apa p smplu jo cl d lmbaj c cl p
ca cva: cc ca a pua s f goal N pum
fac împa p acs l c d cu oc a f -
zlaul s aulaz
Asa îsam Dac cosum gamaca xps s-
za dup modlul obcl dsm auc
obcul ma s la î cosda doac s
lva.
94 Dac sp c l vd î faa sa o mag pva p
ca o ds c ac a fcu ocm o psp as-
pa a ca c a î faa sa a acas a îsam o po
dsc sa c o d sc ma îdapoap Dac co c
a c o d aspa a ca c a pua f ca c s î
faa lu aunc c am adm s spu o c
a cvalî faa
cva l? Nu
are cva Das
dacasa
acaba
cm a zc sau
sau dao dsp
o cas
d ba goa l asa .
9. c popoz poa s f ma dsp ca
zl mu ? O popoz d xp ? Nu a ga-
macal?
M gîdsc d asmna ca spu dsp l îsu
N
c s
c oam
c s da
sp cuma
adva
c f
acs lucu
la da
sa sî lu
cl
pu
gaa s spu. Da dacăfca a spn o a pa f
u fl d xclama cha dac nu spn mc ca fo-
ma a s o o mag; d c n a b s vo
CERCEĂR FLOOFC E 7
m o asma ima gi ? Închipii n loc d cvi-
o imagi algoic pica
Da dac anci cnd filozofm pivim noi i p i
mim adsa ocmai o asma imagin. P i simpu o -
pza î imagii a gamaicii oas N fap; ci
pac fom d xpima ilusa
96 Da xis îs n cva ca ov xcla
maia ma d d Si d aca o sco a acs cva ca
c s impo an s îficoso
Da ci îi comni
cm acm asa? i c mpja?
97 Dsig dac apa fib n oal aci abl s i-
dic di oal i d asma imagia abli di ima
gia
c oal i Daoali
imagia c umasa
lcil dac am va
bui d asma s spm
s fiab cva ?
98. apl c a plca a î d ml s spm L-
l impoa s acesta" idicîd pu oi s za
ia aa dja c snm d nclinai s spm cva ca
s o ifomai
99 Dac
obligai s spm
n ddm
cagndilo
i ca lcui
ilozofic
a finclinai
vdm n
mod izisibil s spnm asa însam s fim cosi
s facm o prupunere sa s dm sama n mod -
mijloci d o sa d lci sa s o coam.
300 Joculi d limbaj cu cuvil l a dui i apa-
i am doi s spm u umai imagina compo-
ii ci i imagia dii Sa mai paadigma
compo
ii in ii ci i ca
n jocl a duii
d limbaj A spu du
cu cvînul "magia
sdo
nţg pzaa dii u s o imagin ia
acastă pzna n poa fi d asma înloci n
UDWIG WIGNSIN
jocl d lmbaj p cva c am num magn pzn-
aa du n d sgu în ss î jocl d lmbaj ;
da ca mag
30 O pza s o mag, da o mag
poa s cospnd
30 Dac b s pznm dua ala dp
modll cl pop ac asa u u luc aa d uo :
doac bu sm pzn d p ca nu l simt
condcîdm dp du p ca l sm N am d f-
c î pzna p smpl, o c d la un loc al
d la a ll Ca d la dua la mî la dua la ba
Cc
a copl
n b
ssm
(Capz
c a f, d
c sm
asmna,
dpos
îno
l)pa
Compoaa caacsc pn d poa s n-
dc loc dos da psoana ca suf s ca ca
xozaz da
303 "Po doa s d c cllal a du, da o stiu
cîd l am Da: pm dcd s spm " cd
c a d î loc d "A du Da asa o Ca
c aa ac ca o xplca sa , dsp poc
sl mal s în ala o îlocu a fom d
xpma cu ala ca apa ma pov anc cîd
flozofm
Îcac o da înu caz al s p la îdoal
fca, dul cllal!
304 "Da v cuoa o c xs o dos b î
compoaa
compoaa caacc
caacsc dfd
d, îso dDdu
acod?
C dosb a pa f ma ma " o ajg m
la zulal c szaa îns s nm c N
CERCEĂR ILOOFCE
dloc aşa . a s n cva da s nc nmc
lal a doa c mc a fac aclaş svc ca ş
cva dsp ca s poa na mc. spgam
doa gamaca ca ca va s s mp ac
Paadoxul d spa doa ac cd o pm mod a
dcal
m fl
c sv
daş
c lm
muajlaclaş
fconaz
l a asm
m
g d
anu
l gndu dsp cas d ş sa dsp
oc alcva
30 Da po oş s g c d xmpl ca
ul amn a loc n pocs ln c D c avm m
psa c am do s gm c va ? Dac s spn A loc
oş
a ac doa
seama u pocs
oma
lunc
acspocs
domnc
s consm
c: a
vd p cvnl aş am mpsa c am do
s gm cva a naş d n fapul c n dpm mpo
va magn pocsl l c . Ca c consm s
c magna poc sl lnc n d da coc a ulz-
cvnl a n amn Spunm c acas mag n cu
amfcal n mpdc s vdm lzaa cvu
l aşa cm s a.
306 D c oa s g c ac a loc u po -
cs l c ? ocma a av loc n m pocsu l lc
al amn dsp . nsam ns mc alcva d-
c Mam amn acm d . A nga pocs l mnal
a nsmna s ngm amna a nga c cva ş amn-
ş d cva.
307 N ş u oa uchavos camfla ? Nucom-
spu
oa ouş n pncp o s fcţ n afaa
po omnş ? Dac vos d o fcţun anc vo-
sc d o fcn gramatcală.
230 UDWG WIGNSIN
308 Cm ia aş oa poblma filozofic a poc-
slo şi s ilo mial ş a bhavioismuli ? Piml pas
s cl ca aag dloc aia Noi vobim dsp po
cs şi si şi ls m dcis ca s aa lo Vom şi
poa oda ma ml dsp l cdm oi Da oc-
v. pi
mai Cciacasa
avm o a
ami
m fixa
oi
aspadsp
i ca
ami
c îsamn
pspc-
a coaş mai îdapoap poc s (Pasl ho îo î
scamaoi s c şi ocma i l apa ioc a
acm compaaia ca a fi p fac iligibil gîd-
il oas s pbuşş b aşada s gm poc-
sl p ca l am înls îc î mdiul p ca lam
cca îc i asfl pm c am f i ga aşada poc
sl mial Da vm fiş s l g m
309 Ca s lul î filozofi ? Si ai muş i
işia di sicla c mş
3 0 Sp civa c am di Aiudia li fa d
min va fi acm ca a îcdii a îcdii; a bi-
ii ş a m d.
S psupm c l sp : N s a şa d N
s asa
colo dovada faplui
d xioizaa c l ?cd
duii î cva ca
Aidia s odi-
lu s do-
vad a aud ii li Îchpiş u mai c popoziia
Am dei ci ş spus l Nu s aşa d a fi în
locui sn naal ş c gsi.
3 C dosb a pua fi ma ma În caz
dilo cd c îmi po nfişa acas dosb i î mod
piva Da dosba di n din p şi ca
s p po s o înfişz oici Da pn pzaa
piva bu cşi d p si picişi dui
ci s sficin dac i l rprnţ d pd dac îi sch
monosş puin faa i ş i oa c ca c î îfişzi i
CERCETĂR FLOOFCE 3 1
î de ş de exempl o expee a fe ? De
aemeea cm ş ce ame ebe fşz a-
e de a fşa ace lc ? Pzaea privată e o
lz
3
ş dDa
oaem
î oae
oaecazle
? Ccdl
ezaaş gmae
al dlo
o-
a
coepde ezae de dee cealal Sezaa gma-
po mo fşez m m o aî d p a o
aî de b ca ş ez aa de
S e chpm ace caz: Spafeele lclo dm
pejl o ( pee plae e c) a avea pee ş zoe ca
a podce dee pel oae ac cîd am ag.
(veal p com poza chmc a aco pafee Da
e voe
fz paîşm
o şaa. ) oame
a e aşa cmlae
vobmvom azvob
d do
o fz c p cae podc de m îchp c p-
pa aco pee ş a fomei lo a olooae p
o c am pea age d ea coclz c pve la -
ş mpoae ale lclor
33 Po şez de aşa cm po îfşez o-
pac
şl ş aşa
peecm îfşz
ocmacea
astacenumim
ee dep
o "aş îfşa
îmb ş. co-
34. Dac î îcla examez deea mea de cap
d acm p am clafca poblema lozoc a eza-
e aa aa o eîelegre fdameal
3. Poae îeeag cvîl "dere cel cae a
m nicidată dee ? ebe m vee expee -
a dacepze
poae e aşaaa dac
de Ş
dacleapem "C eva ş
m veoda de
de şm aa ? Cm e poae decde dac ace lc ee
adeva
3 LUDWG WGENEIN
3 Pe a e cafca c pvr a semcaa c-
vîl "a gîd s e m a o îe cîd gîdm:
cea ce obs evm va f ceea ce îseam cvîl Da
acs cocep ese cî de p folos aa (A f ca
cm f a coae joc de ah e a vea s afl p
obsvara ae a lme mc a e pade de ah
ce îseam a da ma)
37 Paalel îeloae : sgl o expes a de
popoza o expese a gîdl
Ca cm scopl popoz ar f s fac pe ceva s
e î c dspoze s cella l ma ca s zcem aa î
apaal gîd î somac
m 38
efeDac vobm
la modl sa, dede aasemeea
ob sc emgîdd
o fac ac vom sp-
î ge al c am gîd ma epde decî vobm c gî
dl nu apa ac ca desprns de expes Pe de al pae
s vobee îs de epezc ea gîdl ; cm e ece p
cap gîd ca flge cm dev do da po-
blemee clare ec Ac ese fesc s îrebm se îîmpl
î cazl gîd flgeoae acea lc ca î cazl vor
Asfel
b cae
îcî
îesepm
f gîd
caz ceasor
doaclaccelea
por eela aada
maxmmc o?
smc b sc î al d olea caz s fîa de cve pas
c pas
39 Î acela ses e po s am î faa ochlo sa s
eeg gîd îreg îo cp o a a cm po s o
e î cî eva cve sa l
Ce face ca aceas o s fe ez ma al aces g îd ?
30 Gîdl flgor poae s se com poe fa de ce
os ca fomla algebrc fa de de mee pe
cae îl dezvo d a
CERCETĂR FOOFCE
Dac m e d de exemp o cţe agebc ac
î SG c vo pea calcla valole p agme
e , 2 3, pî la 0. Acea gaţ va f m b-
îemea cc am îva calclez aema
fcţ a. m d Î al cazr va f îemea da
va f o j fca p cce
32 "Ce e îîmpl cîd om îţelege do da ?
Îebaea ee p o p . Dac îbm c p ve la
mfcaţa expee "a îţelege d o da ac -
l ee dcarea poce pe cae l mm aa
ebaea a pea îeme cae î dc c ceva
îelege do da cae î feomeele ps hce îo ţ
oae ce î caacc p e îţlegerea bc ?
(Nxmpl
de ex expesle
eme pe
mca feţe
pepe c
ale a om m-
chmb
caacec p o emo e î paa a Cha dac
l le m de îda ce î îdeap aeţa apa lor.)
((Po
322 apl c pl la îebarea prvoae la e m-
fcaţa xpee ee da o d a c acea dc r
deam ac agm
xpeeţ becv pecfccocza c îţeegeea
ce poae f defeSee o
îs c cea ce ebe e ee eze ee îebare a:
cm comparămacee expeţe becv e c tablm no
dep cer al deţ eveme l ?
323 "Acm s
cm s co ee o exclamae
corepde se aral e rer plc D
zaacemea
îda îc
ercezl
s meg free
ma deparc e.m vo
xîmpo
acmol de
caz
î cae vo spe : "Cîd peam c co era
aa. Asa se va spe de exempl ac cîd ve o
4 LUD TTENTEN
peba eprevz Da pvzl ar eb
fe pr ş mpl fapl c mam împomol
Nam pa d aemeea îch p c cv a a ava o
mpl apa lm a exclama "Acm am p o
ş apo a pa le jfce coda p fape
a pea
fcaa mag
peacae
c aa a
ap
îo
î faa
clp
ochlor.
d o em-
324. A f co c se p c e voba ac d dc-
ş c î o aî d g c vo pea co a şl
cm î c acea care va cda pe pmî dac da d
m; ş aş f ma m oae dac f o caz vde
aş mî împomol î dez volaea ş l dcî a f dac
acea cae î loc de a cdea a mîe peda î ae?
a aceaa doec s pd c o am ava voe
c pe aceată ga de v em C a pea
jfca gaţa ma mult decî cc l ?
32 Cedea c vo pa coa dp c am av
acea xpee becv de exempl am vz aca-
foml e îemeaz p ş mpl p dc . Ce
îam aa ? Ceda c focl m va ad e î-
emeaz pe dce
clza c pve la meÎam
Mam asaaîodeaa
oa c e laag co
flac
p mae va îîmpla ş acm ? Sa ee expeea
aoa cauza cerd mle ş emel ? e x-
pra a eoa caza ced ? aa dpde d
eml de poe ze de leg ale a î cadl ca co-
dem feomel ced
e jfca îcedeea ? Cea ce oame accep
ca jfcae e aa î modl î care gîdec ş ec.
32. Aşepm act lc ş î em sprş de acela;
da lal e melo a fîş
CERCETĂR FLOOFCE 35
327. "S poa e gîdi f a vorbi ? Şi ce gîndi-
re ? i bie gîdei icioda ? N e poi obev a
i vzi c e îîmp aici ? Ace cr a rebi fie o
i i mpl N rebi doa api aa aa cm a epi
eveim aoom ic i apoi i faci poa î gab
obevaiil al.
328. i bi c e mai mee aci "a gîdi ? Pe-
c ame a î va foloira cvîli ? Dac p
am gîdi bie oae am îodaa depae ?
C gen de greeal xi aic i ? xi oare împjri î
ca eam îba "A fos ceea ce am fc aici c adev-
a gîdi ; m îel oar ? Dac cieva fac o m
oar
oa gîdira
î impl
dac î
impl
i dmr
mrii
de gîdie
îi vobee
a îrp
ieiel?
329 Dac gîdec î limbaj aci mi rec pi mie
ari d xpeia ligviic i mificaii ; ci limba-
jl îi e vhicl gî diii.
330. e oare gîdiea fel d vobire? Am doi
pm c ceea c e diige vobira îoi d e gîdi
d vobiea
oa f
a vorbiii. gîdi
pocecae
i afel ea pa
val poaefiîsoac
o îoi-
alceva a e defoar î mod idepde
Sp ec vea "Pia ee oci i meg i aa O
da gîdid; apoi f a gîdi apoi gîde ma gî
dl da fr cvi i bi î imp ce ci e a p-
a veific vîfl peiei ml m îmb i apoi
ci mai depae c ge d sma e A pea de
aemeea
î fiidcelocpa
aa fel îcî c mcpiv
difeiearmroi
pe c amacioez
gîdi
f cvie: dac do mimi sî egae c a ia aci
le î gale îre ele Da ceea ce coiie aici gîdi
23 LUD TTENTEN
rea ee proce care rebe îsoeac cvele,
dac ele ar reb fe roe fr gîdr.
33. Îchpee oame care po gîdeac de-
cî c voce are ! (Aa cm x oame care po c-
eac decî c voce are .)
332 Cea ce mm o eor a gîd ese a îo
propoza c proce mal dar mm gîd ace
proce îsoo. ose o propoz gîdee o
roseeo c îelegere ar acm o ro f doar
acel ceva c care a îoo ac cîd a roo c î-
elegere (C acea melod î mod exprev acm
o cîa, dar repe exprea c care o îoe ar
pea ac
reprae maepea ceva ma
îcea d exempl mc ale corpl
rapd ec)
333. Aa o p oae pe doar cel care ese convns de
ace lcr Î ce fel îl aj covgerea , dac el o p-
e ? xs ea, ac alr de expresa ros ? (Sa ee
ea acopr de cr aceaa la fe l ca o lab de c-
r l perc afel îcî ea ma poae f oarecm,
az,
spe : dac
Per
o exprmm
a pa cîa
c voco emelode
are ?) Dar
ddac
memore
c evar-ar
be o azm î me o cîm dp asa ?
334 Voa de fap, p . . C ac fel de a vorb
o codcem pe ceva de la o form de exprmare la ala
Sîem ea folosm magea ceea ce a vr sp
de fap ceea ce a av î vedere exsa î ma
l îc îae ca o s rosm acel lcr Ceea ce e face
fs lcrr
rem la odfer
foare xpre e. Per
adopm alaasa,
a îelege î locl e po
e e l
cod rm relaa î car a sol le problem elor mae
mace c ceea ce coe ocaza orgea formlr lor
CERCTĂR FLOOFCE 237
Cocepl îpririi î rei a ghili c igla şi co-
pasl dac cieva îcearc îpirea î rei şi pe de al
pae dac ee deoa c exi aşa cva
33 Ce e îîpl dac e di s zice c oca
zia crierii ei sci oi gsi expres ia coec pe
gîdile oase? Aces od de a vorbi copar poce-
l c cel al radceri sa al descieri gîdle sî aici
(poae deja ai îaie) şi oi doa î e îc î caea
xpreii lo. Acea iagie e poriveşe ai l sa
ai pi pe dife ri cazri. Da cîe lcrri se
po îîpla aici ! M la pad ei dipoziii şi expe
a vine Sa o iagie pe cae îcerc o descri îi pl-
şe î faa ochilor. Sa: îi rece pri ie o expeie
glezeac
î geaşiSa:
vra
fac i
geaiesc de cea corepz
şi îb: Cae sî oae
c-
viele ce coespd acei ge ? c.
Dac a fi ac îrebai : Ai av gîdl îaie de
a avea exprsia 1 ce ar rebi p aic ? i ce ae
la îebaea : c a coa gî dl aşa c exia l îa
ea xpeiei ?
cae33
cieva
Ne îşi
îchipie
î fa aici
c
ar
caz pa
aeo
gîdicpracela
şi i-î
pl o propoziie aşa c ese ea c odiea ap ae a c
vlo di liba gra a lai. Î pil îd bi
o gîdi şi apoi cviele sî pse î acea ordi ci
da ( poliicia facez a cri oda c ar fi o paicla-
iae a libii fraceze c î a cvile a î acea odie
î care l î gî die )
337 Da a av î vedre deja de la îcep de exe-
pl fora popoziii î îregl ei? a ea pi rae
oşi de ja î iea ea îaie de a fi fo rosi Dac
a î ie a a ac i era î geral îo a l o
3 LUD ENEN
d a cvelo Da o facem ac o mage îel-
oar depe a oa ; adc dpr folo ea ac-
cvî. a e sea î ae î obcl
l ome Dac a xsa ehca joc l d
ah a pea eo a joc o pad d ah. m-
poz
a î cae
lcl
î a
acea e
mafc
d
posblîcp
p fapl
fo macpo
po
vobe c î gma
338 Pem sp cva o doa dac am îva
vobm Cel car vrea aada p cva ebe f î-
va pîeac lmbaj ; o e cla c ac
cîd va vobeac reb apa vobeac Ca
cm
dac
vrîefle
d cm
daz
apraace
daeaz.
lc ac ma ca
imaginea dal vor b ec
339 Gîd a ee poc corpoal cae poa
cof vobr va car ar pea f dep d
vorbr aa cm Davoll depde mb a l Schlmhl
d pe pmî Da cm : proc copoal ?
Cosc aadar pocee copoal dar gîdrea e
l d ele?
copoal N; am laîcacae
î îcca ajor
mxpea
geam poc vo
doac
am s xplc îr m od pmv mfcaa c vîl
a gîd
Am pa î p e A gîd poc copo-
ra dac vm dsgm p aceaa d xmpl ga
maca cvîl a gîd d ca a cvîl a mîca
Doar c pr aceaa d osebea emfcalo apa ca f-
d prea mică (Amo ee c îd p cfl î
obc al meel obc ea le) mod de exp-
mare eporv ee mjloc g de a rmîe p î
o cofze l îchde pac eea d ea
CERCETĂR FLOOFCE 3
40 Cm ame fcoaz cv poae f gh
be ne uităm lzaea l ş vm d aa
Dfclaea ee s d a la prjdca a ca
cala ace v r N s o pej dca proteacă
4 A c
ompaa vob
excaea
fr gd
f gd
ş a vob
ş ccgd
gda e
b-
d
mzcal.
4. Pe a aa c ee pobl gdea fr vob-
Wllam Jame caz aml dom dl B al
lad cae ce c pma a eree c ae de a pa
vob a av gd dp e Dmz ş lme C poa-
ma
me
clo ! do
aa? c Ballard
a ce
a: aea
ra mp
l acelor
ml
pmele elemee ale lmbajl cr cd am cep
m p ebaea cm a ap lmea ? ş gr
aa adcrea coec cve a gdrlo al
f cve ? am do s bm. d c ş dc ac
apl acas ebare ca d alfl par x c-
ş de p? Vo pe oae c p cl cae ce l şal
ata
mmoa
Ace a m
? Nşfome
c cl p
cda
dacalvo
mmoe
p ş
ş c coclz e po ag d ele c pv la c-
l pove ol !
4 Cvel p ca m xpm aml e-
aca memo m
44 Neam pa chp oar ca oam vo
beacl
l coda
c maga
mba j cep
poaf eaz
şşda? vobeac
' În txl onal în lmba nl not t
40 LUD ITTENTEN
"Dac oameii a vorbi îod eaa doar îrl lo
c ei îsii
aci i a r face constant ceea ce fac uneor
aszi se pri rmare le e îchipim aa e
bie facem doa eceea şoar d la ii la oţ i (Pe
cm " şir ifii de lg de copaci ese p şi impl
cievacae
l nu arepecap
vorbeşe l) Criei
îsşi e
l o
ceea cepe
e r
p fapl
e pe
c
cm şi rel compor ii ale şi oi pem c vobeşe
c el îsşi mai dpre ac ela cae poate să vorbească, î
esl obişi i o spm şi depe papagal şi ici
despe gamofo.
4. "Ceea ce îîmpl eori ar pea e îîmple
îodeaa
oar c aceaa
c fel
Dacde popo
(a)ziţie
ae eas
fi aa
aci
? a
(x)aem
(x)
ae es
"Dac se poa îîmpla ca civa fac î joc o
mişcare geşi aci a pea ca oţi oameii îoae joc
ril fi fc imic alcva decî mişci geşie Sî-
em aşada eaţi îţlegem aici î mod gşi logica
expsiilor o ae s przem î mod icorec foloi-
rea cvi elo oae
eoi ordiele î execae Cm ar fi î dac
odil ar fi ncodată execae ? Cocepl ordi
şia fi pid cop l
46 Da eam pea oa îchipi c Dm eze ar
di bc i papagal ielec şi c acea şiar vobi acm
li îşi ? Da aici ee impora c e am la imagi-
ea ei diviiţi ca aj or pe acas imagi e
4 "Si î o si c refeire la mie ce îeam a
vorbi c ie îţi ar dac aş fi lipi de orgaele vo-
birii ooe aş pea oşi vobc c mi îm i
EREĂR FLOOFE 1
Dac o ş doar c rf rr la ac ş a
ca c eu sc asa
ca c all ns asa
38 "Acş srdoţ a îvţa doar lbaj al gs
rlor dar fcar vorbş c s îrl s l
dacsoor
baj îţlgasa
b
?
C îţlg
po s
facasa
c ?acas
Cforaţ
ş oar
(dac a s aşa cva) ? Ira ga d a îţlgr prş
c ros sspc. N ş dac rb s sp c o
lg sa Aş dor s rsp d "s o propoz î ro
; î mod aaret c ol ord adc îa
d a vra s lcr c a; a s c al propozţ îro
cox car fac s f gr s spn c s ş
proprzs c a coc a orc a dv
d·ssbl
pr flozofar ob srv c ac cva s î or
3 "Dar acas prs pr ar oş î od sgr
ss Da ; acs cv ş acas a g a î î
prjrr obş o lzar car s falar Dac
prsp î s caz î car srv acas lzar
c o dv pr pra da oarc coşţ
d golca cvlor ş a ag
30 "Dar dac prsp c cva ar drr ac pr
sp p r ş spl c l ar aclaş lcr ca ca c a
v aî d ds Acasa dc a dpar s
ca ş c aş sp doar c sa Ac s ora
» a c ş d asa c îsa c s ora p
Soar sa c acolo s îoca aca or ca ş ac
ac cîd ac s ora xplcaţa c ajorl ide
tităţi fcţ oaz ac Doarc d fap c oa
ac poa f "aca or ca ş ora acolo dar u
ş oca c caz b s s orbasc d acaş
or ac ş acol
LUD ENEN
o aa o xpl icai p ppa
c l a di ocai ppa c a aclai
c ca i i Cci această pa a gaaicii îi p
dpli cla i a c va p c oba a acai
xpi bi civ ca i i dacă p : a a d
i i am di
3 Am doi oi p îodaa Szaia
dii zaia dii fi c o a ea a o a eu;
i idif c i dac civa o a a C aca
a a pa dcla d acod i dac m îbi : N
ii oa c a î vd cîd p c oba a d
i ?" Aci po pd : Ac cvi po
codc l a o fll d iagii ; da iliaa lo mg
ai dpa
vil a iocai
po i
oa îchipi cvapîSoa
dpamiaz lg c c-
i a
ca c pdl ca aa Da ai b a fi x
pll foloi ii cvilo i jo p globl pî c
Aici av c oii o iagi p dpli cla dp c î
a i jo Vd doa c î ; cci pî-
l b mi (N zîmbi la ac xpl Sîm
îvai îc di coala la c poc p
pobm
aa cvadDa
cî
o z
oi
ov)
l iaiabiao
o flci
îgop
aa
o
c î ac caz i jo bi foloi î odl
obii (C p d xpl p c o amii d
la aipozi î b » paa oa d p î da c
bi coa c coc dac i aplic o
acai xpi )
3 Aici îîmpl ac c gîdia oa joac
oc
fi cida
zic Noi
: idoi adic îfa
îi pl cio aa
lga li x-
iagi-
fi ; u xi Ac a g cida î
îîli i î al doii al filozofii Î dzvoaa i
EREĂR FLOOFE 3
a l f aa o da gl 7777 f aa
xs Acasa îsa : "Dz o vd
da o o C îsa îs asa ? No folos o
ag ; aga vzbl p ca cva îl cd
c va a alcva . Lga l xcls sp ac :
b s aa f aşa f aşa a s ozs -
c asab
a pobla s dac
la ss f:
îls
dacalaa
c ds
o ag
î acod
c aga sa a acas ag pare ac s d-
c b s fac s c b s c da
o ac oca doac c b s f a
lca Dac s ac "N xs sa "Da u
poa s xs î aca sa s xp fal c
p s îoac pva d la acas ag
c aa
sola ca
î
ccîoa a bo
simim s sac dja pobla
s aa
od aso cîd s s " a acas sza-
f o a ac faa ochlo pl î a
d oa o ag ca a s d dja ssl
lo tru mod care u e poate şela "
c dsp c s voba a do s s oc
acs lc l îc l asa
33. baa pvoa la odalaa osblaa
vfc pooz s doa o fo spcal a î
b "C îlg asa ? ssl s o cob
la gaaca pooz
3. Osclaa î c so î gaac las
s a a sa c a xsa î g dc î s-
o Sp s zc: "xa îva c plo
cîd baol
c lo sa
cîd av î scd da d îva
sza d asa
zal fg sa
ca ca s vzal Ca ag asa
s dc ac c acs s al slo o î
2 LDW WNN
la N gîd îs c fal c oca l da
sa îloa a lo s bazaz o dfţ
3 N s voba d fa l c s l s lo
o îla c d fal c o l îlg lbaj l (a acs
lbaj s sj ca oc a all covţ )
36 Sî îcla s s : "Plo sa lo c
asa, c a av foa a ds asa s o
al chs Da s îbaa asfl : C
sc "o foaţ ds fal c lo ? (S a a
ds acas foa doa o foaţ?) c
caaczaz oa acas "foa ca foaţ ds
cva ? N dc î oa foa xs oas ? N
s oca acasa o afo îloa "Ochl î s
c acolo a s a sca ?
37 N s c cî a vob poate c l îs
Asa doac coa aî d b sfll l ? b
a a s aa Dac vd cooaa fţ v
ac vd sfll Da s ds c
vobsc cu î s doac coo î ca
ca fl? a u o s baza obsv coo
ss
l Da a doa c coo aa
a a ss doac o am vedere ?
38 Da s ceea ce avem î vedereacl lc ca
d ss ooz ? ( d asa ţ î od fsc : d
cv ls d ss o f av î vd ) a a av a
î vd cva d dol Da s cva
va s aclîs
c coţa cva c oa f ssz a; co aabl doa
C a a cva s gsasc acs lc dcol l
s ac vs al lba jl os
EREĂR FLOOFE 5
3 Poa o maş s gîdasc ? Poa a s ab d -
? b rb corl omsc s f m o as
ma maşă ? l s c l ma aroa d osblaa d
o asma maş.
360. Dar
roozţ doxrţ
maş ?oa oş gîd
N Nma dsr oms as a o
ş dsr
ca c s ca l sm o c gî dş. O sm ş d
sr ş ş, d asma , ds r sr Prvş cvî
l "a gîd ca sr m
ooll g îds r s
36
d ? Î a d rţl sal ? Sa î afara corl s
î
sarl
ac
ddosbra
jrl s dr
? Sa cîş
vor bra
d lr udeva
ţ c a acsu? Car
fo
ol ş a ala car s lîg l ? Dar cm s ac c
oml d vorbş el c s ? Cm s fac c acas -
rbar ar s f ls d s s ? c s csar c
drmar a locl î afar d faul c ocma acs
om vorbş c s ? Î m c rbara ude am vor-
bş fooll c s îsş ar s c ar rss Mo-
cum
s
vl om; dac
Dormdsxml
şm cal
d s
sacla fooll
cal asmor
d ss al
sarl ş a m d.
C s asa, c cva vorbş lr c c s c s
îml ac ? Cm rb s xlc asa ? b -
m aşa cm oţ s îvţ all sm fcaa xrs "a
vorb c s. ar cîd sm co îvţăm dsgr acas
smfcaţ Doar că m va zc c cl car î
vaţ asa s c s îîml ac
36. Ma dgrab, s ar î acs caz, cl car -
rş îl face să îţeeag lv smfaa fr s
o s î mod drc d c lul s ad s î cel d
6 LUD ENEN
r î aa ş da gr dfa ov corc-
î aa co lza oar
363. "Dac î îch p cva ac îtîmpăoş
c gra cva b rc c va ş p r c
cacac
fac prc
zgo
Dar
o ? c
C gra
coc
pr
oara coca
î gr
cva ? Cîd p c cva coc a ? Car jo-
cl d lbaj al cocr ?
Aş dor p ocoş drp cva pra d la î-
l c poa coca cva cva Acaa a:
î aî d obş coc pr lbaj î co-
vra îcî par c î raga o a cocr
î aca c all prd l vorblor l cva
al dp
fac l pra î a
aca cva cl
aapr
acaac
plc
aşa
Dacalaar
a-
copl jl oc al lbajl
Sar pa p "Cocara fac ca l ştie c a
dr a prodc ac f o a l oc alcva
al pr co car C ac fo c
da al coaş r la aa raz gîd Proc
l al cha î cda ( ca ş c ar p
"Cal
rî decea ra ora laeca
pl
aa îc
r azcva ho-
a)
36 Cva fac calcl î zlal îl aplc
zc o la co rra pod a a aş r
p oar c l a g de fapt rl pr calcl ?
a cz l î poal poa cva dp f l d rvr
rba ac oş calclz ş a calcla Cc l tie
c a calcla ş c a calcla ; ar fr calcl rzlal co-
rc ar f xpl cab Dar dac a ş p se pare
c a calcla d c ar rb poa f xplca rzla
corc? N d d lgbl c l a p
CACLZ fr cvî fr a cr cva ?
ERETĂR FLOOFE 7
s calcll car ar loc î îr a ss
a ral dcî cl d hîr ? s cl eal calc-
î s l aso r calcll hîr ?
N ş dac rb s sc asor s o b-
ca d hîr alb c l gr a a so ar
cor osc ?
36 Joac oar Adlhd ş scol o ard adevă-
rtăd şah ? Dsgr rd r ş sl c joac
a c sar a îîla oş îro s d a
r Dar acas ă ard ar îsă d xl c
îc Ba da; alfl ar f o ard d şah.
366 s calcll î a ral dcî calcll
hîr
? Sî
îs ajg oa îcla
d asa s s
la a aşa c v a; -
os sîd
hî cral c sî dcî cosrc logc d da-
l oasr sz oral
A fc îra . . . î cred oar
asma ? A fos îs îradvr o îl-
? N a fos r ş sl o îlr c aceata î -
s cl î car grşsc drl Căc vra ac
s s
hîracî
fos
ar aa
rocsss
al corespuzător
s s s: cest îlr
rocs î
corsd acestui rocs hîr ar ava ac
ss s s vorbasc dsr o od d l srar orv
cra ag a sl rrz sl îsş
36 aga a s aga car va f dscrsă
cîd cva dscr a ga car o ar
368 ds cr ca o car ş a o r a aa c
l a îls dscrra a îl s c o ag im-
presostă d acas dscr l cază ac
roş îchs scal car î dscrra a ra vrz acolo
D ENEN
d am ss gab, icaz î abas Asa s
imsia ca o im ds acas cam i acm
s C o coc aşa aa a.
69 Am doi s îbm Cm s asa c s în
îmă aici aci cîd civa cacaz î mi ?
a c
î ami ca z s oa fi : Ad mai îî
7 8 aoi scad 9 Da acsa s ăss a
îbaa oas Ca c îsam a caca î mi
s xica î acet f
30 N c sî imagi i sa c s îîm cîd ma
gim cva bi să îbăm , ci cm s foo si cvî
imagi. Acasa îsam s c va s vo -
bsc doaoba
ma s d cvi Cci îimag,
d cvî sa î o
caaşas
îbaa
şi î î
baa ds sa imagiii i s doa c aca să
înba caa n ndca f n
c ca a imagia, fi a ici i dscia
i ocs am i ima îba c o xicai
cvîi da a îda aş aa oasă s gn
fas d ăss
7 senţa xmaă î gamacă
7 Gîdş ic co a î imbaj a i
csii aa s o g abia a s sig
c c oa fi xas îo oziie di acas csia
aaă.
7 C f d obc s ca, acasa o s gama
ica (oog a ca gamac )
7 Maa difica ici se să n ză
chsa î aa f ca i cum am utea fac cv. Ca
EREĂR FLOOFE
cm a xia îadv obic di ca co dc i-
a da ca a fi î a a civa. a c
c mai b ca o o î mod ig d a
cda aţii d a fooi acaă imagi da ccm
aoi cm aa aplcarea aci imagii
37 Cm m
îvţm
î i Cm dacciva
oa oci ac
c Cm
îc i
c fac ca c i c
376 Cîd mi ABC ca cii d
ca aciz c fa c acai c ca i a ca î
îc i Sa a d coi c î ai g m
î a îîm aici acai c. (i o aa dac
gîdim amîdoioa
Da îvţam a acai c,
iizaa doi acai
cvio aţi c
c.)
îc
ca i ca idicîd oc î aig a î
c N oa d osi ca magii m i a
i ds s a i cod oc fzioog ic di
fi Îba a cum comparăm imagii
377 ogici gî d oa Acai acai
vaodchi
fa ci
do
hoogic
ciiî
am
a f cm
(ţima
covig
î-
ci
m ţi d sihoogi c civa o vede oi o aude
oi)
Ca ci i c do imagii î a f Ca
cii oaţa i imagii P mi dac
a a ca c i fac P mi îmi dac
am abo imic. i ca c s vaabi o
vaabi i aca i.
378 "ai d a fac jdcaa c do imagi i a m
î acai bi oi s coc d acai
i dac a ma asa m voi i aci c cvî ac
50 LUD ENEN
laş dc ca c coc ? Nma ac cîd o
xm ca c coc î al fl ş all m oa
îvţa c ac aclaş cvîl ov
Cc dac am vo d o jfca foloa
cvî ac b x a all
379 coc cva ma îî d asta ş ao îm
amc cm mş. Gîdş : î c caz
oa î mod îd ţ ac lc ?
380 Cm coc c acaa oş ? Vd c
aceasta; ş ao ş c acaa mş aşa. Acaa?
C ? C fl d la aca îba a ?
( îdţ m o dfţ o v lc )
N aş a alca c o gl aa c private
d la ca c vd la cvî Ac gll a aîa d fa
î a; doac lş ţa fo lo lo
38 Cm ş c ac a cloa oş ? -
a f Am îvţa lmba gma
38 Cm o juticfal c îm fac aca mag
azd
Maac
aacv ? maga clo alba ş ma
oa cva
c aceata a ?
C mfc cvl aceastămag ? Cm aa c-
va o mag? Cm aa cva d do o
acaş mag ?
383 No aalzm fom (d ml gîda)
c coc
lzaa (dcvî
xml cl aloa
Aşa îcî gîd ) ca
a ma
ş cm ca
c facm ac a f omalm N omalş fac gşala c
a z oa c vl d ume, aşada dc
EREĂR FOOFE 5 1
d fap ilizara lor ci pr a sp aşa da doar o i
dicai p hri p r o asma ds crir
384. onceptul drr lai văa o daă c limbajl
385 Îr
văas să calclz
abă :Nam
mip
fărăaachipi
calcla vrodaă
oar că civa
scris
a ora A văa asa s amă poa a fi ads
iaia car poi să o faci i s p doar rbara c
va coa drp criri pr fap l că civa poa să facă
acs lcr s să posib il d asm a ca i rib
ăi fi cosc doar calc l mi şi ici a Aici
rbi să rbăm C m va arăa acs lcr Va
rbi aşada r să i făişăm ca p caz limi ă i s va
p
plapoi
d rbara dacă oi
calc mi mai
savrm
dacăsă asma
folosim aici co-
mpr-
rări şia pird ssl ; doarc foml graviază
acm spr al modl
38. Dar d c ai a d pi ă crdr i si
ii doar d af odaa c samă a cacla
Dacă sp i pri rmar că ai calcla mi aci va fi
ocmaispiaşac Dacă nu fi calcla ai fi spso o aşa
dacă ă ai văz aicva roş chipir aci va fi
ocmai roş şii doar d al fl c s roş i mai
dpar: bizi odaa p acordl c aii; căci ad-
a rlazi că ai văz cva car a fos văz d imi
aciva Dar am oşi crdr mi sp doar
fără ziar că am calcla asa mi miam rprz-
a acasă cloar N acasa s dificlaa că mă
doisc c ă miam
ta că pm rprza
fără mlă vorbă d
să fap cvasa
arăăm Ci acea
roşsă dscrim
c cloar am rprza c ilsrara rprzăr ii
raia prodc oă absol ici o difica Araă
5 UD TTENTEN
l oar a d amăă or c po f cofda Dar
po d ama fără dfcla ă rcoc om d ă
d Dar po oar ă rb Cm araă o r
prz ar corcă a ac clor a Cm a al
că ă ; po ă învăţ oar aa
(Nl
uie po
măp
accpdoar
mărra
ca c l
doarc
înclinaă
pă
o
)
8 Apcl adc capă şor
88 N v ăd d fap ac m c vol dar dacă m da
o c c acarl po ă l ară a Cm pm că
pm ă a răăm da că p m ă rcoaşm aşa
darCm
cd ş
l vdm
d epezenea
ma cm araă d fap c-
loara
Cm ş ă vo pa fac cva C al cv că a
ra car mă g c ac a pa fac acl lcr
89 "przara rb ă f ma amăă oar c
obcl dc orc mag Că o d amăăoa
fac maga c c a c rb ă rpr z a poa f
oş odaa maga a cva df r Dar rprză-
r al c ă a rprzara dpr aceaa ş
dpr mc alcva Am pa ajg afl ă prv
rprzara ca p o pramag
90 Am pa oar ă chpm că o pară ar ava
coş ă dacă cva ş poa chp aa d c
rb ac lcr ă dovdacă pr ş mpl că ac fa
azăr prză r p r o
9 po val ăm chp d ama ( dş
şor) că far d oam p car văd p radă
EREĂR FOOFE 53
ar drr groazc dar l ascd c îdmîar s
mpora că rb s ăm îchp ac o dsmlar făcă
îdmîar. Că îm sp pr rmar pr sm p
b sfll să ar drr dar c ar asa da fac c
orpl să sa Asa rb î cl d rmă să s ara
î
cop
fac Cîm
dacăsp
îmm
îchp
îsmacm
Cm
acsî lcr
prvscpaun
oa-
m Mă poa la mă gîds rb să f
g să rîz cîd a asm a drr m lcrr as-
măăoar joc parcă ro acţionez aa, ca cm c-
la ar ava drr Dacă fac asa s sp po că îm
îchp
392
m Dacă
allîm
zcîchp
ac c Crd
ă ar drcă r
po săm
ar loc
magz
doar î
d asma să mă gîdsc a (Crd că po să gî-
dsc fă ră să vorbsc ) Asa dc la m Aalza os -
lază îr a d doml lor ar Ş
gamacală
393 Dacă îm chp c ă l car rîd ar a a
drr ac îm îchp o comporar spcfcă drr
căc văd ocma corar . Aadar ce îm îchp Am
spso dja m îchp p lîgă asa î mod csar
că e sm d r Da cm ar oc aadar ac s lcr :
a îchp asa d am (î afara flozof) fo
losm o cvl P o săm îchp ă ar drr sa
Îmi î chp că sa Îchp că .
Cl ca rb să joac rol s sp d xmplu:
rb să îchp ac că acs om ar drr p car
l ascd
ca să
c rbu facădămdeacm
a c
D oaca
dcaţ
c
aca spm
aază
s ac la locl No ăm acm la acol car
magază acas ă sa
54 UD ITTENTEN
94 Î împrjurr vom îrba p cv a "C sa
prcu, d fap, î îd a îchpu asa ? c
fl d spus aşm a c ?
9 xs claa cu prvr la rolul p ar î ar
cpaciaa d a n imaginaî crcara o asr Adc în
c msur asgur a snsul u propoz .
96 s o aî d pu sal p u înga u
prooz rpzm va î lgu u a, ca ş
fapu am sha p baz a u ds n
9 În o d "apaa d a rprzna cva s poa
spu, a, d asma capacaa d a rpz a u
u aum mjo
prznae poa asl rprzn a
du un drum d laaooal
sgur asma r
uzar
P d a a, s poa mu o mag ş a s u
n foosas la nm
9 "Da dac îm prz va sau văd cu adva
obe, aun a ouş va vu mu nu a
îeeg Ve s rveş î juu u ş s spu "Numa
u
bun
amaouş
nmASA
Nu soa
a ouş
bun as
spuecuv
"Nu s
? a
uvo-
sîn
ba d un a vda ş d aca d a ava c d
u sub ş, pn uma, d asma d u ? Nu
aş pua înba acl uru dspr a vobş ş dsp
ca spu a doar u, în msur îl ai oa ? Î posz ?
N nu vi pun Nu a rbu s spu dsp
nu î a mn S s, d asma, lar da xuz
dn puc d vdr log c u aul a cva, aunc îş
d, Da
d asea, ssul saspu
s, au, uspr
luu î a ca vobş u
Sunam, s adva, c şam îuu mu c a u în
vd Da asa nsna u şu avam în vd prn
CERCETĂR OZOCE 55
a cop acs obc, al vda, al dsmna, p a sp
aa, pr vr gsr u î fl s prv, î acs
caz, spr c a c să î faă î jr sul Crd că s
poa spu vorb (d xmplu, cîd z î camră)
d spaul vzal » Spal vzual s l car ar po-
prar P o să îl posd o aa d pu c î po să mrg pr
l dapa
m ac aolo,
msa să îl vsc,
î măsua î casausăpoa
ară spr l. l -
să apană
mănu Sa l îm aparn î măsa în car vrau s ă
folossc p l aa fo mă d xprmar a p
spal maal îs, î ar d Dsra lu dn rmă
moaa unu pop ra, c nu rbu să
abă v n poprar Aunc însă spaul vzal n poae
să abă vul Căc ar săpî în afara l c l
î l sa a
Înhu sunn p saj fazs î l o casă
u psaj,
că cnva a îba Cu î apa asa ? a asa răs
psu l a a f, d al fl Ţăraulu a să p baca
d faa Da au acsa poa, de xmplu să
r î casa l
99 Sar ua, d asmna, s poprarl spa
lvzual
dar
lu u s agăse
rbuîsspaul d acas
ă f os
vzual, xsă,
auădasl
mna, un î afaă
4 Ca c a găs l car s ăa că a dsopr spa
l vzual a fos o fl d a vob, o noă com a
ra sar a, d asm a, sp, o nouă sza
4 u n z noua în lg dp vdr a
no ob
făcuo, dpz
un fomo ma
cvasfzcgamaală, p a(Gîn-
p car îl obsv a
d, d xmlu, la nbara Sîn daele snzoral
maeralul dn ar es osru unvsul )
5 LUD ENEN
Dar xprmara ma s rp roablă a făc o
mcar gramacală a găs îa d oa o oă
îlgr Ca c m a f găs o fl d a pca ; sa
d asma o mr sa o g d cîc
402 Sp c drp am acm car car ma
g dar cvl sî doar sm pr
clălal lma mag s rprzaă p dpln î de
scrra mag. Gîd acs am s ca
Acm a îcla să sp că l ar rb d fap
să f xprma alfl. Să zcm băoară făcîd pr sm
pl s c mî a ao dscrd Dacă ca ac
sîm d acord c xprmărl lmbajl osr ob
(car î îdpl o msa l) ac î ma
oasră
r să o mag
ob. Î mp ccar smî a
sî coflc c ca acăxprmă-
să spm mod
osr d xprmar dscr fapl aa cm sî l î
rala Ca cm d xmpl propoz a l ar drr
ar pa f falsă r al fl dcî î acla că acs o
ar drr. Ca c m modl d xprmar ar sp cva
fals ha dacă propoza afrmă d vo cva corc
Căc aa araă dspl dr dal solps r-
aaca. o
al afrma
aacă forma
; claldo xprm
apără caar cm
ormală
ar cosaa
ca cm
fap
a
p car l rcoa rc om raoal
40 Dacă a rz rva cvîl drr doar pr c
c am m pîă acm drra ma pr ca c al
a m d rra l L W, s fac ala c o
dpa a mp cî sa r ava î vdr doar o oa n
car prdra cvîl drr î al cox ar f oa
rcm
păîlocă.
raa dClal
mdvo f ac
amd. c oa acsa co m
u a f fr o ob e
împorva form d xprmar să s sp ă Dar clal a
o ac la lcr p carl a
CERCETĂR FLOOF CE 57
Dar ce a cîtga atunc dn ac est no u od d e prezen-
tare ? Nmc. Dar de fapt nc solp sstul nu vea aantaje
practce atunc cînd î susţe concepţa!
404 "Dacă spun Eu am durer , nu arăt către o persoa-
cîtu
nă caredearepuţn
durerle,
cine ledeoarece,
are. Ş acest
întrun
lucru
anum
poatet sens,
f justfcat.
nu tu
Căc, înante de toate Nu spuneam că o persoană anume
r durr, c "Eu am . . . E bne, prn acea sta u nu nu
msc o persoană. T ot aa de puţn ca prn faptul că gem
d durere. De celalţ î dau seama dn gemete cne are
durer
Ce înseamnă, oare : a t cine are dure? Înseamnă, de
l care ade
xmplu, a t acolo
care om
saudncelaceastă
care stăcameră
în acest
arcolţ,
du rer:
cel înalt
aadar,
cu
părul blond de acolo etc. Unde reau să ajung? La aceea
că xstă crter foar te dfert ale ideniăţii » persoane.
E bne, car dntre ele este acela ca re mă determnă să
pun că eu am durer ? Nc unul.
40 "Dar tu re, întotdeauna cînd spu u am durer
să atrag atenţa clulalt asupra une anumte persoane
Răspunsul
pra mea
ar putea f : Nu, reau să atrag atnţa numa asu-
sta44. Gndeti
n faţa că trebuie
unu războ totuidacă
car să ţeşi
nu oarstofă
fire:
doarece
i faci
mişcările ţesutului
4 Cea ce furnizăm noi snt de fapt obseraţii pri
itoare la istoria naturală a omului nu snt nsă contribu
ţii curioase ci constatări care nau fost pus e la ndoială de
nimeni şi car sc apă atnţiei doar pentru că sn permanent
n faţa ochilor otr
Î n e vîn enees nen. (t trd)
'� mă da e în a îne ş î » (t trd )
EREĂR FOOFE 1
416 "Oaenii spun n acord unii cu alţii : ăd aud sit
tc. (ciar dacă unul este orb i altul este s urd) Ei confiră
adar despre ei că au conşiină" Dar ce ciudat ! Cui i fac
u de fapt o counicare cnd spun "A contiinţă ? De ce
mi spun ie asta i cu poate să ă nţeleagă un altul ?
Ei
u bine propoziţii
ntradeăr ca "Eulor
folosirea ăd "Eu audi "Eu
Doctorului spunsnt contient
"Acu aud
din nou cu urecea asta celui care crede c i a pierdut
cunotinţa i spun "Snt din nou contient a d
417 Mă obser prin urare i percep că ăd sau c ă snt
contient ? Şi de ce să orbi n genere de obseraţie ! De
ce să nu spune pur i siplu "Percep că snt contient ?
Dar
spunăce "Eu
rost snt
au aici cuintele
contient ? " EuNupercep de
arată nsă aicicecuintele
să nu se
Eu percep că snt atent la contiinţ a ea ? ceea ce nu
ste totui n od obinuit cazul Dacă lucrurile stau aa
tunci propoziţia "Eu percep că nu spune că snt con-
tient ci că atenţia e a este ndreptată n cutare i cutare fel.
Dar nu este o anuită expe rienţă cea care i oferă pri-
ul să spun "Snt din nou contient ? Ce experienţă?
î ce situaţie spune asta ?
418 Este oare un fapt de experienţă că a contiinţ ă ?
Nu se spune nsă despre o că este contient despre copac
sau piatră că nu snt ? Cu ar fi oare dacă ar fi altfel ?Ar
fi oaenii cu toţii fără cunotinţă ? Nu nu n sensul obi
nuit al cuntului Dar eu de exeplu nu a ai fi con-
tient aa cu s nt de fapt acu
419 În ce prejurări oi spune c ă u trib are o căpee
nie ? ar căpetenia ti bine trebuie s ă aibă conşiină Ea
trebuie fără ndoială, să fie contientă !
6 UD ENEN
420 Dar îi pot încipui că oaeni i din jurul eu ar f
autoate nu ar fi constienti, desi odul lor de a actiona este
aceai ca i întotdea na? acă acu fiind ingur în
caera ea îi încipui asta atunci îi ăd pe oaeni fă-
cîndui treburile cu priirea fixă (ca în transă) ideea este
poate puţin înspăi întătoare. Dar încearcă acu, o dată
să răîi fixat asupra acestei idei în relaţiile obinuite cu cei
lalţi de ex eplu, pe stradă ! Spun eţi ţie bunăoară: "Copiii
de acoo sînt sipe autoate întreaga or ioiciune este
pur i siplu autoată. ar fie aceste cuinte nu îţi or spune
niic fie ei produce în tine cea de felul unui sentient
înspă iîntător sau cea aseă nător.
A edea un o i u drept un autoat est e analog cu a e-
dea o figură ca un cazliită sau ca o ariantă a alteia de
exeplu a edea crucea ferstrei drept o zastică.
421 Ne apare paradoxal că aestecă în od pestriţ în
tr relatare stări corporale i de contiinţ : "El suferea ari
cinuri i se răsucea dintro parte în alta fără întrerupere
Asta este cea cu totul o binuit de ce ne apare aadar para-
doxal ? Deoarece no re să spune că propoziţia se eferă
la ceea ce est e palpabil i la ceea ce nu este palpabil Dar
ziste
te supăr
nţăă?cea
Sînt dacă
trei ispun
rezi stenţa
: "Aceti
palpa
treibile
stîlpi? dau
Priete
clădiriipro-
re
poziţia ca pe un instr uent i sensul ei drept utilizarea ei !
422 În ce cred cînd cred că oul are suflet ? În ce cred
cînd cred că această substantă conti ne două inele de atoi
de carbon ? În abele cazuri : pe pr ul plan este o iagine,
iar sensul este departe în fundal aceasta înseană că uti-
lizarea iagini nu est e cea u or de cuprins cu prirea
423. Cu guranţă în tne se petrec toate aceste lucrur i
ar acu lasăă să înţeleg nuai expresia pe ca re o folo-
si aginea este a ci. Şi n ui conte st alabiltatea în
EREĂR FOOFE 3
46 "Dacă
n edere atunci
aemn eînmicăm
ederenoicea,
îninatunci
e Nenoi
precipităm
înine aenoim
nine i nu putem de aceea să ob serăm totoda tă precipi-
area. În mod sigur nu.
4 Da a avea în edere cea este ca i cum am merge
la cinea.
48
uţia, mai"Ordinul
nainteordonă
ca ea săexecutarea
aibă loc lui
Dar Îi asta
cunoate
era oelpro-
xe-
poziţie gramaticală i ea spune Dacă un ordin sună "Fă
cutare si cutare ! atunci "a face cutare si cutare se numeste
xcutar ea ordinului
49 Noi spunem "Ordinu l ordonă s i facem asta
dar si "Ordinul ordonă asta eu trebuie . . . Noi îl tradu-
m o dată întro propoziţie, o dată întro demons traţie i
dată în fapt.
este44 Că focul
certitudi ne. mă a arde dacă bag mîna în el: aceasta
Adică noi edem aici ce înseamnă certitudine. (Nu nu-
mai ce înseamnă cuîntul "certitudine dar i în ce constă ea)
47 Dacă sîntem întrebaţi cu p riire la tem eiurile unei
presupuneri ne aini aceste temeiuri Se întîmplă oare
aici acelai lucru ca atunci cînd reflectăm asupra cauzelor
posibile ale unui e eniment ?
476. Va trebui să distingem între obiectul fricii i cauza
fricii.
Astel faţa care ne inspiră frică sau încîntare (obiectul
ricii al încîntării) nu este de aceea cauza ei ci am pu
tea spune ţinta ei
477 "De ce crezi că te ei arde la tabla fierbinte a cup-
torului
ai neoie? de
Ai tu oare? temeiuri pentru această credinţă ; i
temeiuri
478. Ce fel de temei am ca să presupun că degetul meu
dacă atinge masa a simţi o reziste nţă ? Ce fel de temei pen-
tru a crede că acest creion nu a străpunge fără dureri mîna
mea ? Dacă întreb asta atunci se anunţă sute de temeiuri
fiecare din ele reducînd la tăcere pe celelalt e. "Am simţito
doar eu însumi de nenumărate ori ; si am auzit tot atît de des
de experienţe asemănătoae; dacă nuar fi aa ar fi . . ; etc
479 Întreba rea "Pe ce tem eiuri crezi tu asta ? ar pute a
însemna: "Din ce temeiuri o deduci acum deduso acum) ?
CRCĂRI IOZOIC 75
Dar i "Ce temeiuri îmi poţi indica ul terior pentru această
prsupu nere ?
48 Sar putea aadar înţelege prin "temeiuri pentru
opinie de fapt numai ceea ce cinea ia spus sie însui îna-
inte de a ajunge a opinie. Calculul pe care la făcut de fapt
Dacă sar
ioară să fieîntreba acum
un temei : Cumpresupunerea
pentru
poa însă xperienţa ante
că mai tîrziu se
a întîmpla cutare i cuta re lucru ? răspunsul este : Ce fel
d concept general al temeiului pentru o asemenea presu
punere aem noi oare ? Tocmai acest gen de informaţie de-
pr trecut îl numim noi temei al presupu nerii că asta se a
întîmpla în iitor. Şi dacă ne mirăm că jucăm un aseme-
na joc atunci eu mă refer la feculunei experien ţe trec u-
(la faptul că unui copi l care sa ars îi este frică de foc. )
481 Pe cel ce spune că el nu poate fi conins prin infor-
maţia despre trecut că cea anume se a întîmpla în iitor
acela nul o i înţelege. am put ea întreba : Ce anume
doreti tu să ţi se spună ? Ce fel de informaţii numeti tu
tmeiuri pentru a crede asta ? Ce numeti tu oar e "a con-
inge ? Ce gen de coningere atepţi t u ? Dacă acsa
ta sînt
nu nu artemeiuri
fi temeiuri
ce sînt
atunci
atunci
trebuie
temeiurile
t otui? săDacă
poţispui
indica
că aces-
cum
tbuie să stea lucrurile pentru a putea spune pe drept cu
înt că există temeiuri pentru presupun erea noastră
Căci noa ben : temeiurile nu sînt aici propoziţii din care
dcurge logic ceea ce credem
Dar nu ca i cu m sar put ea spune : pentru cre dinţă este
suficient mai puţin decît pentru cunoatere Căci aici n u
t orba de o aproximaţie a inf erenţei logice.
482 Sîntem înelaţi de către forma de expimare : "Acest
temei este bun deoarece el face probabilă producerea ee-
nimentului. Aici este ca i cum noi am mai fi afirmat acum
7 UDWIG WIGNSIN
"îndetăire
scoate ? D esciefatului
i însemntatea jocui de
delimbaj ! Din ele se va utea
a fi îndetăit
48 "Păăsesc camea deoaece tu o odoni
"Păăsesc camea, dar nu deoaece tu o odoni.
CERCRI IOOIC 2
5 Dacă dau cuiva un odin atunci mie mi este u ou
sufiintsăi dau semne Şi nu voi sune niciodată acestea
sînt doar cuinte i eu tebuie să ătrun d în satele cuvnte
lo. ot aa dacă a fi ntebat e cineva i mi- a da un răs
uns (aada un semn a fi mulţumit asta este ce ea c
atetam i nu obiectez : da ace sta este doa un ăsun s.
cae59 Vem
va fi să sunem
exectată unlui;
otivit odin
da este
i o oimagine
imaginea aaciunii
aciunii
cae trebuie executată otivit lui
(a) "Că trei negaţii dau din nou o negaţie trebuie să stea totuşi în
acea egaţie pe cae foloec acum. Tena de a vena u mi a
semniicării )
Se pae ă din natura egaţiei ar decre că o eaţie dubă este o
airmaţie (Şi cea corect există în asta Ce? Natura noastră este cone-
tată u amîduă)
(b) Nu poate să eiste discUţie cu pivire a aptu dacă aceste regui
sau ate s ee oree pentr untu " (a n edere daă ee
înt potrivite cu semiicaţia a) Căci uvîntu nu are înă, ăă aeste
egui, o semiicaţie; iar acă schimbăm reguie atunci e are aum o
ată semniiaţie (sau nici una) i putem tot aa e bine să şi shimbă
cuvîntu
CRCR OZOC
a as
idem de grade » şi 2 ori2Prin
a prin Cinrospecie acee5a »căncercăm
nu ese Trebuie să de
ve-
dem ce gdim cnd pronunăm ambele propoiii
552. Cum ese dacă aş nreba Ni se araă oare car n
mp ce pronunăm propoi iie "Aceasă vergea are ungi
mea de 1 m şi "Aici să 1 soda că noi avem n vedere prin
»1 lucruri dierie că ,,1 are diferie semniiaii Nu
aces
i 1 m să
se araă deloc
un solda
Spune
pe aceşi 2 m sau
bunăoară 2 soldaicaFiind
o propoiie "Pe
reba "Ai n vedere acelasi lucr cu ambii unu ai răs
punde poae "Desigur a n vedere acelaşi lucru unu!
(idicnd poae u n dege)
292 UDWG WGNSIN
şah se dcide prn tagere la sorţi care jucăto are albul. Pen
tru aceasta unul dintr e i ţin n fiecar dinr palmele sale
nchise un reg ia clălalt aleg la ntmplre una din cele
dou mini Vom socoti oare drep rol al eglui n jocul
de şah faptul c el est folosit pentru alegea culorii?
564 Snt aşadar nclinatamsdori
disting şi n joc
ţial i seni ale Jocul să spune reguli
nu areesen-
doar
reguli ci şi un tl
565 Pnu c celas i cunt ? Noi nu utilizăm n calcul
această idntitate ! D ce ace leaşi piese de joc pent ru am
bele scopuri ? Da ce nsamnă aici "a fac uz de iden i
tae ? Nu est oar o folosire dacă olosim tocmai acelasi
cunt?
566 ici ne apare ca şi cum folosirea aceluiaşi cunt a
aceleiaş piee ar aea u sp dac identitata nu se
ntmpltoae neesenţial. Şi ca şi um scopul ar fi să s poaă
recunoaşt piesa şi s s şti cum trebui să se j oac ste
aici oba de o posibilitae fizică sau d un lo i ? Dac
este ca din urm atunci identiaa pieslor aparţine jo-
cului.
567 ocul trebui doa s fie detemina prin rguli Dacă
prin urmae o regul prscrie c pntru tragea la sorţi de
la nceputul partidi trebuie s fie folosiţi regii atunci ceas
ta apaţine n mod esenial ocului. Ce sa puea obieca
mpotria acestui lucru ? Că nu s ede tlcul acestei pre
scripţii. Bunăoar ca şi cum nu sr edea nici tlcul unei
reguli potrii căia fiecar piesă ar rebui s fi noars
de tri oijocnainte
ntrun de a oatunci
p eşichier mut neam
Dac m
miagăsişi aceast
m facgul
prsu
puni supra scopului rlii bui s m -
piedic aceast prscripţi s um s n gdi ?
2 WG WGNSN
amosfei
faţa mea deosebit
aîa imp mi s-a impus
cît privirea nuomi-e
ăd pu şi impluasupra
îndepată în
a cea ce porivi aminirii mele s-a înîmplat în mod real
ar cît priveşte s nimentul siguranţ ei : eu îmi spun une
ori "Sî nt sigur că ese ora . întrun ton mai mul sau mai
puţin sigur Dacă înrebi care este miul pentru aceasă
sigurană eu nu am nici unul
Dacă spun ştiu ora uiîndu-mă la un ceas lăuntric
aunci aceasta ste o imagine căria îi corespunde oar fap
ul că u am i ndica această oră Iar ţelul imaginii mele este
d a asimila aces caz ceuilalt Mă împotrivesc recunoaş
terii celor d ouă cazuri difrit.
are rămîne daă sad dn faptul ă rd braţul meu fap
tul ă braţul meu se rdă ?
((Sîn oare senzale knesteze atul meu de a o ?
6 înd îm rd braţul, de obe nu ne să rd
63 Vreau negreşt să ajung la aeastă a să aă însă
nu nerne n o dfultate, pot eu oare să tnd să ajung
negeşt la aeastă asă ?
64 În laborator, să zem sub atunea uenulu ele
tr nea spune u oh înhş m mş braţul în sus
ş în jos deş braul nu se mşă El ar prn mar,
senzaţa aparte a aese mşă r, spunem no Mşă u
oh
în mpînhs baulsă tău
e fa te oînoae
nngsăînolo.
braţul Stăîneaă
nemşataum,
ş ă
a doar anume senza udae în muşh ş în înheetur
65 um şt tu ă a rdat braul? 0 smt
eea e reunoşt, pn umare, est senzaa ? Ş eşt sgu
ă o reunoşt în mod oet ? Eş sgu ă ţa dat
braţul nu este aesa rteul, măsura renoaşte?
66 aă ang u un bason aest obet eu am sen
zata tatlă în îful bastonulu, nu în mîna arel tne.
ă nea spune Am dur nu a, în mînă, la îhe
etura mîn atun onsenţa este ă medul examnează
înhetua mîn. e deosebe este însă daă spun ă sm
durtaa obtulu în îful bastonulu sau în mînă? În
seamnă eea e spun Este a um aş aea termna ner
oase
bne, euîn sînt
îrfulînbastonulu ? n esămăsură
oe az înlnat spun Smtste aşa
durtatea
? E
e în îrful bstonulu Ş lega de aeasta ste faptul ă
un înd ppă u pres spre mînă spre îful baso
nulu ă dsr eea ăd prn unel Smt aolo ea
CRCR LZC 3
tar rotund nu rin uvintl Simt o rsiun vîr-
furil dgtului mar miloiu i arătător aă mar în
tra unăoară inva simţi aum în dgt l ar ţin
sonda ? atuni ia uta răsund Nu tiu simt a
l va tar asru
i ărsa
eu sînt Nu
agentul, iarexliă nimiu
în al dilea dar ăşisun ă în
simlu elrimul az
e bser
ă Sau : în rim ul az ăd relaia auzală di năuntru, în al
dilea di n aară Şi mult e lururi asemănătare
De asemenea, nu i ne de rblemă s ă sunem ă re
diie de rimul l nu este ma i inailibilă deît ea de-al di
lea el.
Nu e temeiul bseraiilr asura mrtamentului
meu suneam
aestei ă i
rziii eraulua aumAm
altele duă
în r aurigîndurile,
edere Anteed entl
aiu
nile et, are ndu la ea Şi este ttuşi înşelătr să se su
nă : "Singura remisă esenială a e xrimării tale a st tmai
deizia ta
6 "Ai st mai der eme întrer t mai ştii înă e
iai să sui ? Daă ş tiu aum aest uru şi îl sun în
seamnă are asta ă l-am gîndit deja mai înainte şi dar ă
u l-a m sus ? Nu. D ar daă tu iei sigurana u are eu
ntinuu r ziia întrerută dr et riteriu al a tului ă
gîndul era e atuni dej a înheiat. Dar, ireşte, situaia şi
gîndurie mee nineau deja tt lul de lururi are au
ajutat a ntinuarea rziiei
CRCR LZC 33
648ntenţa
exat Nu m-amnte unte
me a u rbele le mele,
mele, amdasăî -mlnştes.
amntes
Ce îm arat mem ra mea e înăţşeaă ea mnţ mele ?
E bne, daă nu a ae m altea deît săm sugere
aeste unte ! ş eentual ş altele , are înăţşeaă î nă
ma exat stuaţa ( Nu m-amntes untele mele, dar
îm amntes bne srtul untelr mele)
tăzi este ziua mea e naştere şi "Pe 26 arilie este ziua mea
e nastere ar trebui să se efere la zile iferite eoarece
sensu lor nu ar fi acelaşi
69 Este oare corect dacă cineva sune : "Cînd i-am dat
această regulă am avut în vedere că, în acest caz, tu trebu
ia . ? Chiar dacă el, atunci cînd a dat egula, nu s-a gîn
ditvedere
în cîtuşi denu
uin la acest: caz
înseamnă a te ?gîndi
Fieşte, esteAcum
la el core ct. "A avea
întrebaea
este însă : Cum trebui e să judecă dacă cineva a avut în ve
dere asta ? Că e stăînea, de xemu, o anu miă tehnică
a aritmeticii şi a algebei şi a instruit în modul obişnuit e
altcineva cum să dezvolte un şir, este un astfel de criteriu
ăsun
Oare cu ivsăiesere
oae la astaoar
? cel care oate vorbi ? Numai
cel cae stăîneşte utilizarea limbajului Aceasta înseamnă
că fenomenele seranei sînt moif icări ale acestei fo rme e
viaă comlicate (Dacă un concet se referă la o carace
ristică a scrisului e mînă al omului, atunci el nu se alică
la fiine care nu sciu
uărarea
riaii e covorulescrie
vieţi i un tiar
Dacă careomrevine
la un în iferite
exresia va a
c ororaă
mîhnirii şi bucuriei ar alterna c a tic-tac- ul unui ceas, să zi
cem, atunci nu am avea esfăşurarea obişnuită a tiarului
mîhnirii, şi nici a bucuriei
..
11
e "He
n eeu de e
Shweize e nu
i ken e d
Shweize nînD
b ânănu
Shweze du
ee
in Se deebie de ib genă în b ână e ub
niee ne ebuie ie u eă iă De ee în ie
zţe de e e nu ue nund sie eui uîn de
nue iu i un (not td
CERCEĂR LOOCE 333
în mntea mea s ab loc ceva dfe r la prmul ş la cel d eal
dolea "Schweer ? (Presupun înd c pronun propo a
papagalceşte » ncearc s e prmul "Sc hweer ca
ubsta nv comun, ar pe cel de-al dole a ca nume prop ru !
Cum se face asta ? Dac u o fac atunc cpesc dn och
dn caua încordr, încercînd s-m înfşe în caul fe
crua dntre cele do u cuvne semnf caa corect m
, " eu oare s în caul folosr obsnute
înftse a cuvntelor
semnfcaa lor ?
III
IV
V
determată
besc eu ae
este,îttdeaua
d e aceea, ceea
cu cetee
spu făă
fate
sesbe
Dacă îtr cuîtae fueaă se spue "N îl plîgem
pe al stu asta tebue să dea expese îtsăi as -
te ş u să cmu ce cea cel de aă Da t ugă-
cue la mmît, aceste cuite a f u ge de cmucae
Pble ma este ttuş i aceasta Stgătul, pe cae ul pu-
tem umealzeaz
scee, descee,
ă, cu cae
tateeste m a secul
acestea, pmt decît
ue ce de-
descei
a e lăutce.
U stgăt este desce e. Exstă îsă stai ite-
medae a ctele "Me fcă p t să fe ma appa-
te sau mai îdepătate de u stigăt Ele pt f fate
appate de el ş foa îdepătate de el
Nu su em ttuşi î md ecdat că el se plîng
deaece spue că ae due şada, cutele "m du
ei p f plîg ee ş , de asem eea, cea dfet
CRCĂR OZOCE 37
Dacă îsă Mie fică u este îttdeaua plîgee i
tui uei cea asemăăt plîge ii auci de ce tebuie
ea să fie nodauna desciee a uei stă i a sfleului
Cum sa ajs ae să se flsească e xpesie cum este
Eu ced . m deeit a u me dat ateţi l a u
feme (cel de a cede)
Neam bseat pe i îie i pe aţii i am găsit ast
fel fapul de a cede
ea Paadxul
Eu ced căluilucuile
Me stau
paeasafi fmulat
este utilizată
astfelîtu
Expima
md
asemăăt cu afimaţia ucile stau aa i ttui p
supuna că eu ced că lucuile stau aa u este utiiza
tă îu md asemăăt cu pesupueea că lucuile
stau aa.
ici lucuile ap a ca i cum afimaţia Eu ced u a fi
afimaea aceea ce se ae î edee pespeea e ced !
T aa: euu Eu ced că a plua ae u se s ase
măăt adică utiiza e asemăăae cu Va plua da
Cedeam atuci că a plua u ae uul asemăăt cu
uci a pluat
Da Eu cedeam ebuie ttui să spuă î tecu tc
mai a spue Eu ced » î pezet ! Tebuie ttui
ca să îseme peu tcmai ceea ce îseamă pe
tu 1 ! sta u îseamă abslut imic.
eseă eu desciu pi cuitee Eu ced p
pia mea stae a miţii da această de sciee este aici î
md idiect afimae a îsei stăii de lucui cae
38 LUDI IENEN
ced t aa ca atuci cîd eu desciu î aumite îm-
pejuăi ftgafie petu a descie bie ctul ftgafiat
Da atuci tebuie să mai pt spue că ftgafia este
ua buă Pi umae i "Eu ced că pluă ia ceea ce ced
este dem de îcedee aa că mă îced î asta. acest
caz ceea ce ced e u a fi u ge de impesie a simu il.
Putem să u aem îcedee î ppiile simui da u
î ppia astă cediă.
Dacă a exista u eb cu semificatia a cede î md
fals auci el u a aea ses la pes �a îîi idicaiul
pezet.
Nu csidea
emacabil că ebdept
ele "acecede
a de la asie îeles
di ci dept
"a i cea
pezită
tate fmele
" ga maticale
" pe cae e au i ebele a tăia
"a mesteca "a a ega .
Jcului de limbaj al elatăii i se pate da asem eea tu
uă îcît elataea să ul ifmeze pe ascultăt cu pii-
e a biectul elatăii ci cu piie la pesaa cae elatează.
a este de exempu atuci cîd pfesul îl exami
ează pe ele. Putem măsua petu a testa igla )
Să pesu puem că a itduce exp esie de exem -
plu pe aceasta "Eu ced î felul umăt: Ea tebuie
să peceadă elataea acl ude e a seete pe tu a da i-
fmaii despe cel cae elatează. Nu tebuie aada să
se as cieze cu expe sia e su gestie de esigua ă. î
detete că esiguaa afimaiei se pate expima i îtu
md
. si" impesal
u este asa: "Sa
a fi putea
ctadictie
să iă astăzi) Eu ced
"Eu ced acă lmiă asupa săii mele Di aceas-
tă expimae p fi tase ccluz ii asupa cmptăii mel e.
EREĂRI FLOOFIE 49
Estă ac aada asmăna cu expesle eme stă
de spt etc.
Dacă să Ced că este aa au că lumă asupra stă
mele atu c tt aa f ace afmaa Este aa Căc sem-
ul Eu ced u pate face pae cel ma bu caz
sugea
Să e chpum u lmbaj cae Ced că este a a a
f expmată uma p tul afmaţe Este aa lc
de El cede s e spue acl El este clat să spuă . .
exstă de asemeea pesupueea c juctul) Să pe-
supuem că a f clat etc. da u expmae de fe-
u Paadxu
Eu st clat
u Msăespu
u aexsta acest lmba lc
de aceasta a exsta să u eb căua lpsete fmă.
sta u a tebu să să e supdă detete că
se pate pezce popia acue tae p expmaea -
tee.
Eu spu despe u altul El pae să ceadă . . . a al
spu despe me cum de ce u spu eu ae c-
dată despedspe
îndpăţi meme
c cha
Nua tuc cd u
mă ăd almă aud
spueuînae
mod
pe me sum O putem spue
Cgeea este esmtă lăut c u deducem d
pple cute sau d ul l Este adeăat D
bele pp u se deduce ppa cgee sau ac-
ule ce au atee d aceasta
c lucule apa ca cum afmaa Eu ced u
a f afmaea a ceea ce se ae edee pesupuee.
St aada tetat să caut altă c jugae a ebul u la pe-
saa t a dcatulu pe zet.
350 LUDI IENEN
Eu gdesc aa cede este stae a miţii. Ea due ază
i asta idepedet, buăaă, de duata expesiei sale
t ppziţie Este aada u ge de dispzi ie a celui cae
cede ceasta mi se dezăluie ca zul altuia pi cmp
taea lui pi cuite le sal e i t t aa de bie pi ex pi-
stau lucuile
maea Eu cedacu .m. ,cacazul
i pi
meusimpla
Cum e i afimae.
ecusc eu Cum
p -
pia mea dispziţie ici a tebui sămi dept ateţia
spe mie, aa cum face altul, să ascult cuitele mele, să
p tage ccluzii di e le
Eu am, faţă de ppiile mele cui te, aiudie cu -
tul difeită dect ce ilalti
cea ctiuae a putea să găses c da dacă a putea
să spu Pa să c ed.
Dacă a asculta cuitele cemi ies d i guă, atuci a pu-
tea spue că u altu l bete pi gu a mea.
udecd după expimaea mea, eu ced s cum
e puem gdi la mpejuăi cae ace ste cuie a a ea
ses.
a atu ci ciea a puea să spu ă, de asemeea , Pl uă
i euuueste
da ced
a a.sau Mi se pae
tebui, petucă asta,
eg ul
să meu cede asta,
e chipuim
cmptae cae idică faptul că pi gua mea a bi duă
fiiţe.
eja prsupunr stuctua este ala dect gdeti tu .
cuitele Să pesupu em că eu ced . tu pesu-
pui, deja, teaga gamatică a cuului a cede , flsi
a lucuil
ea lui biucae,
ită, pe
petu
cae a săpei
spue aa,.
ţi Nu
stă pit
pesupuiimagi-
sae
e, md uic faţa chil, aa fel ct tu pţi să
adaugi acestei pesupuei ală afi maţie dect cea bi-
uită. Nu ai ti ctui de pui ceea ce pesupui ai ci (adică,
CERCEĂRI ILOZOCE 35
ceea ce decuge, de exemplu, dnt asemenea pesupunee),
dacă lsea u "a cede nu a f fst deja famlaă
îndetete a expesa "Eu spun . , de exemplu în "Eu
spun că astăz a plua, cae este, pu smplu, echa
lentă cu afmaa
apxmat "Vacă a "El
"El cede spune
. "Să că a . . cănseamnă
pesupunem eu spun
nu înseamnă Să pesupun em că astăz a
"
temPeînteba
cel cae "La
spune
ce schimbae
"Pentu mine
f acieste
tu aluzie
acum faă îl pu
Văd duă imagini în una din ele capulR încnjuat
de iepui, în cealaltă de ae Nu bse identitatea Decurge
CRCTĂR ILOZOC
de aic i că eu văd în cele duă cazui cea difeit Ne dă
n temei pentu a utiliza aici această expesie
m ăzut cu ttul altf el nu a fi ecunscut n ici-
dată ceasta este ac um exclamaie i ea ae i ju s-
tificae
Nu ma fi gîndit nicidată să pun astfel unul pest e celă
lalt cele du ă capete, să l e cmpa aa Căci ele sugeează
un alt md de a le cmpaa
Capul ăzut astfelnu ae nici cea mai uaă asemănae
cu capul ăzut astfel dei ele sînt cnguente
eu Mi
spunse sta
aată unesteiepue
un "imagine
Nu sta
i sîntesteînebat
acum ceuneste
". asta
C
mnic ceea ce pecep Mi se aată capulR i sînt în-
tebat ce este asta aici pot spune cesta este un cap R .
Da e pt să eacinez la întebae i cu ttul altfel
Răspunsul că este capul R este din nu cmunicae a pe
cepiei ăspunsu cu m este un " nu este. Dacă a fi spus
Este un iepue atunci ambig uitatea mia fi scăpat i a
fi eatat pecepia.
Schimbaea aspectului Vei spun e ttui că imagi nea sa
schimbat acum cu ttul
Da ce este ae d ifeit impesia mea Pnctul meu de
edee Pt eu să o spun Eu desiu schimbaea ca pe
pecepie ca i cum biectul sa fi schim bat în faa chi-
l mei
Văd acum asta" a putea eu să spun aătînd , de exem-
pu sp e altă imagine. Este fma elatăii unei n i pe
cep.
Expesia schimbăii aspectuui e ste expesia unei noi pe-
cepii, în acelai timp cu exp esia pecepiei neschi mbate
356 DW WTNTN
Văd dnt dată slua une aade nde ma înante
eau amu, este acum fmă menească. mpesa mea
zuală sa schmbat i îmi dau seama acum că ea nu ae da
fmă i culae c, de asemenea, ganizae bne de
teminată mpesia mea zuală sa sch imbat Cum
ea ma înainte
pnt Cumeste
cpe xactă nue aeste
acum a Dacă
aceast bună epezen-
epeznt
tae nu se a ată nic schmbae.
i nu spune mpesa mea zuală nu este ttu dese-
nul este s ceea ce nu pt aăt a nmănu Fe e
că nu este desenul, da de asemenea nu este, nmc dn
aceea catege cu ceea ce pt în mne
Cnceptul imagne lăunt ică este în elăt deaece
mdelul pentu aces t cncept este magnea exeă
ttu, utiliză le cuntel pe ntu aceste cncepte nu sînt
ma asemănătae decît cele pentu cfă numă .
a cel cae a d s ă numească număul cfa deală
a putea pduc e pn asta cnfuze asemănătae)
Celcae
cul fme, pleacă deganzaea
cmpune la mpesi a »zuală
mpescaebect
zualelăun-
dn
tc cest bect deine fiete, pn asta nepie cnstuc-
e cuasă, cae se clatnă Căc asemănaea cu magnea
este acum afecta tă.
Dacă tiu că exstă d fete aspecte ale scheme c ubulu
eu pt, pentu a aa ce ede celălalt, să pun să facă, pe lîngă
dacă
cpe,elunnumdel
tie cîtu
a ceea
de pun
ce ede
pentu
sau săm
ce petnd
aateeuunulduă
cha
ex
plca
n cazul schimbă aspectulu lucule se sch mbă Ceea
ce ma în te păea să fe sau cha ea î n apt cu cpia
CRCTĂRI OZOIC 357
o specif icae inutilă, de ine singua expesie posi bilă a ceea
ce am smt
i doa as ta anulează compaaea oganizăii » cu cu-
oaea i foma în impesia iz uaă
Dacă am ăzut capulR ca , atun ci am ăzut aceste
fome i culoi le edau în mod exact) i în afaă de ele
cea de acest fel i acum aăt spe o muime de imagini
difeite ale ipuilo sta aată difeena dinte concepte.
edea ca . . » nu ine de pecepie. i de aceea este
i nu este pecum a edea
pundPiesc
"n spe
iepue.
un anima
Văd unsîntcîmp
întebat
dinto
"Ce
dată
ezitece
Răs-
ale
gînd un iepue. Eu e xclam "n iepue !
mîndouă, elataea i exclamaia, sînt expesii ale pe -
cepiei i ae expeienei izuae Da excamaia este aa cea
în alt sens dcît eataea Ea ne este sm ulsă Ea se apo-
tează la expeienă ca i stigătul la due e
Da fndcă ea este descieea unei pecepii, poate fi nu-
mită
să se igîndească
expesia lagîndului Cine
el cel cae piete
ae însă obiecul
expeiena nu tebuie
uală a că-
ei expesie este exclamaia, acela i gndeşe la ceea ce ede
i de aceea licăiea aspectului ne apae pe ju mătate dept
expeienă izuală, pe jumătate dept gîndie
Cinea ede dinto dată în faa lui o fomă pe cae nu
o ecunoate
înto poziie(poate să ie cunaeobiect
sau lumină bineobinuite
nu sînt cunoscut) ui, da
neecu-
noatee duează poate doa cîtea secunde Este oae co
ect să s spună că el a aut o altă expeenă izuaă d ecît
cel cae a ecunoscut de îndată obiectu
358 LUD ENEN
Nu a putea ae cinea să descie fmă necunscută
lui, cae îi apae în faă, tt aa de exac ca i min e, căuia
ea îmi este familiaă i nu este acesta ăspunsu Fiete
în geneal nu a fi aa i descieea lui a suna cu ttul alt-
fel. Eu i spune, de exemplu, "nimalul aea uchi lungi
el : "Eau du ă apendice lungi i acum le desenează )
ntîlnesc un m pe cae nu lam ăzut d e muli ani îl
ăd cla, da nu îl ecunsc Dedată, îl ecunsc, ăd în
faa lui schim bată pe cea dinainte. Ced că ia face acum
un alt ptet, dacă a putea să pictez.
Dacă miam ecuns cut acum c nstinta' mea în multi-
este pate
me, asta ae
dupăuncefelamapate
piit de
m aia edea
mult mp a edeaei i'
Esteînundiecia
un a gndi Sau un ames tec al cel duă cum apape
că di să spun
ntebaea este De ce dim să spunem asta
ceeai expesie cae este i elatae a ceea ce sa ăzut,
este acum exclamaie a ecunat eii
Ce este citeiul ex peienei izuale Ce tebuie să fie
citeiul
Repezentaea a ceea ce este ăzut .
Cncept ul epezentăii a ceea ce este ăzut, ca i acela
al cpei, este fate e lastic dată cu el i cnceptu l a ceea
ce este ăzut Cele duă sînt stîns celate a asta nu în-
seamnă că e e sînt asemănătae )
siuniCum
sel înteb
bseăpecăcinea
amenii lucuileteenl
văd acl)
cum este în teipedimen-
cael
cupinde cu piiea "E ste aa i aăt cu mîna ) "Da.
"Cum tii tu asta "Nu este ce aă, îl ăd fate cla
Nu se da temeiu i pentu pesupunere. Singuul lu
CRCĂR ILOZOC 35
cu fesc pentu n este să epezentăm ceea c e edem în
e dmensun în tmp ce pentu epezentaea în duă
dmen sun , fe pn desen, fe pn cunt e, este nee de
un execu apate de nstuce Caacteul cudat al
desenel cpl)
Dacă cnea ede un zîmbet, pe cae nu îl ecunate ca
zîmbet, nu îl înelege aa, îl ede el altfel decît cel cael în
elege El îl mmează, de ex emplu, în md dfet.
Ţne desenul une fee ăstunat atunc n u p să e-
cunt expesa f ee Pate p edea că zî mbete , da nu
în md exact cum zîmbete Nu p mta zîmbetu l său sau
să desc ma exact.
ttu magnea ăstunată pate să epeznte fa te
exact faa unu m
Fgua a Q este naea fgu b O
Ca c) <\a nesaea lu d) B
Da înte mpesa m ea despe c ) d) exstă a d
să spun altă deseb e decît cea dnte a ) b) d)
aată, de exemplu, ma dnat decît (c) (Vez emacă
a lu Lews C all .) d) este u d e cpat, c) ma geu.
lnnchpuete
Dnt dată,caîl bse
pulRînascuns
magneînt
anume,
înălmăeală
pu sm-
de
plu, dept un cap de epue . Ma tîzu, pesc aceea ma-
gne bse acelea ln, da ca aă, nu am nee să
tu că în ambele cazu au fst acelea ln. Dacă ma tî
60 LUD ENEIN
iu ăd aspectul schi mbînduse pt eu, ae, să spun că
spectele i R sînt ăzute cu ttul altfel decît le ecuns-
usem p e fiecae în pate în înălmăeala liniil Nu
Da schimbaea pduce uimie pe cae ecunate
ea nu pduc e
Cel ca e caut ă înt figuă 1 ) altă figuă 2 ) , i api
o găsete, ace a ede ( ) întun md nu . E nu numai că
pate să dea un n u fel de desci ee a ei, d ace a emaca
e a ui 2 în a fst uă eeenă izuaă.
Da nu tebuie să se întîmple ca el să dea scă să spun ă
Figua 1 ) aată acum cu ttul altf el ea nu mai ae nci
asemăna e cu pima dei este cnguen tă cu ea
Există aici mulime imensă de fenmene înudite unele
cu altele i d e cncepte psibi le.
Este a ada cpia fgu ii desciee incompleă a expe
ienei mele izuale Nu Depinde ttu i de împejuăi
dacă sînt necesae detemăi mai pecise i cae anume
Ea poae fi desciee incmplet ă dacă mai este eo n-
tebae de pus
Se pate, fiete, spne Exis tă aumite lucui cae cad
în egală măsu ă sub cnceptul de iepueimag ine de
aţăimagine a un astfel de lucu este imagin, un
desen mpresa nu este însă în acela i timp cea a unei a
ăimagine i a unui iepuem age
Ceeaîncemine
pduce ppiuzis
vdpin aciunea tebui s ă fettui
biectului Ceeaceea
ce secep
se -
duce în mine es te un fel de cpie, cea cae pate s ă fie, la
ndul său pii au în faa chil; apape cea de fe-
lul unei maerializăi
CRCĂR OZOC 36
ar acastă matrializar st ca spaial i trbui să pată
fi dscrisă p dantrgul n cncpt spaial Ea pat, d
xmpl u, surîd dacă st faă), dar cncptul amabi li-
tăii nu aparin dscririi i, ci st ca stn acsti d-
scriri chiar dacă îi pat s ri).
Dacă m ă întrbi c a m ăzut, atunci i puta fac n-
tual schiă car arată asta dar dspr flul n car sa trans-
frmat imagina ma nu îmi i aminti, în cl mai mult
cazuri, cîtui d puin
Cncptul a da » lasă imprs ia a ca încîlcit. Ei
bin, aa st l Prisc pisajul priira ma rătăct,
una
ăd
clar,ttcaa
flul ddar
micări
fart
cl tr
ar is nclar
Ct d cu ttulmipt
s ntipărt
n bucăi
n pat apăra ca c dm ! i acum uităt a ca c
nsamnă "dsc rira a ca c s d ! Dar asta st
tcmai ca c s numt dscrir a ca c s d Nu
istă un caz auntc, în rdin pnt ru astfl d dscri
r iar rstul st încă nclar, ca c ataptă ncă cla-
rificar sau tbui să fi, pur i simplu, dat a part ca un
rziduu
Eistă aici pntru ni primdi a uriaă d a dri să facm
distincii fi n Est a fl ca atunci c înd rm să d riăm
cncptl cpului fizic din ca c s d în md ral
Est rba mai dgrabă d accaa cului d limba c-
tidian i d caractrizara tutur clrlalt d rpt faspr-
zntări cul d limba primiti, p car îl înaă cpilul,
nu a ni d nici ustificar încrcăril d stifica-
r trbui să fi rspins
Considă acum, ca mplu, aspctl tiughilui Tri-
ungiul poat fi ăzut ca gaură triunghiulaă, ca un cp,
ca un dsn gmtric stînd p baza lui, atrnat d îrful
3 LUD TTENTEN
lui; ca n munte, ca pană, ca săgeată sau ca un indica
tr ; ca n crp răsturnat, care de e ) ar trebui să s tea pe
cateta cea mai scurtă, c a ju mătate de paralelgram i ca
diverse alte lucrri
duceNuaceastă
ne întrebăm
impresieaiciîntcare
runsîn
cazcauzele
speia i ce anume pr -
Ş ese are impresie specială Eu văd n md si
gur ceva dieicînd văd glbul plutind decît atunci cînd
34 LDW WINEN
îl ăd, pur smplu, stînd sta nseamnă de fapt : ceas-
tă exprese este justfcată Căc, luată lteral, ea este dar
repete)
ttu, mpresa mea n este nc aceea a unu glb
eal care plutete Exstă var etă ale veder în tre d men-
sun »
natateaTrdmensn altatea
a ceea ce edem prnune ftgraf) trdmens-
sterescp
" este, cu adevărat, altă mprese Pentu a răs-
punde la asta, a d r săm pun ntrebarea dacă x stă, cu
adevărat, ceva dfert în mne Dar cum mă pt cnnge
de asta Eu desiu ceea ce ăd în md dfert.
numte desene
dmensun, sînt văzute
altele uner înttdeauna
sau char înttde ca fgur
auna, în în
treduă
d-
menn
c sar putea acum să se spună magnea zuală a de
senelr ăzute tdmensnal este în tre dmensun pen-
tru scma cubulu, a este, de exemplu, un cub Căc
descrer ea mpree ste descrer ea unu cub.)
esteesteatunc
desene ceacurs c ădmensun,
în duă mpresa nas
în tră pentru
cazul altra,anumte
ceva
în tre dmensun Ne întrebăm : nde se a termna asta
Cîd ăd ma gnea unu cal care trece n galp iu eu
ae că este aut în vedere acest tp de mcare Este însă are
superste că eu îl văd în magne trecînd în galp
face asta acm magnea mea vzuală
Ce anume îm cmuncă cneva care spune l ăd acum
ca . Ce umăr a re această nf mae Ce pt face eu
cu ea
CRCĂR ILOZOC 35
Oamenii asciază ade sea culri cu vcale Sar putea ca
pentu cineva vcală săi scimbe cularea, atunci cînd ea
este prnunată adesea este entu el, de exemplu, acum
albastu acum rsu
Exprimarea l vd acum ca sar putea să n u însem-
ne
acumpentru . nimic mai mult decît: este pentru mine
runi
Crelată cu bservaii fizilgice, i această schimbare
ar putea să dev ină impr tantă pentru ni)
ici îmi vine în minte ă în discuii despre chestiuni es
tetice se flsesc cuvintele Trebuie să vezi s asa
avem în vdee Dacă vezi ş atunci vezi und stă gre
eala Trebuie să asculi aceste măsuri ca intrducere
Trebuieşsăiasculti
frazezi asta 'seîn ate
aceastăreferi
tnalitate Trebuie
la ascultare, ca i săla in
terpretare ).
Figua
inem
ce esi enuacum
facemacest
asa "mereu
Uite cum
în timp rivet
p ce privim
este
a imagine.
el a re
exresia unei senza ii
(Nu năuiesc rin toate acese exempe spre o oarecare
ompletitudine Spre o casiicare a conceteor psih ogi
370 LUDWG WGIN
ce. Ele trebuie doar s ă pună pe ciit or în situaţi de a se
ata n neclarităţi cu caracter conceptual .)
" l văd acum ca un . . merge împreună cu ncerc să
văd ca un . sau Nu po încă să văd ca un . . Nu po t
însă încerca
tot atît să vă
de puţin imaginea
precum pe Fconvenţională
drept aceas tăaliteră.
unui leu leu
(Potaînsă
foare bine s încerc să văd de exemplu ca spînzurătoare.)
Nu te întreba "Cum stau lucrurile în azul m eu ? n
trebare Ce tiu eu despre altul ?
Cum uc ăm oi oe ocu A pu tea să f ie i asa ?
(Ceea
anume cepoate
ar mai
ea săputea să fie figua
fie văzută ipurastai simplu
nu ese ee drept
o altăce
figură Cine spune Eu
ar putea să aib în vedere luc ruri din cele mai dife rite)
Copiii
tie că ese oacă
acumaces
o casăoci Ei pun,
după de exemp
aceea ea esteluinterpeată
despre o cu
în toate privinţele ca o casă Se ţese în ea o născocire.
i vede copilul cutia acm ca pe o ca să ?
El uită cu totul ă este o cuie; ese entru el de fap
o casă (Pentru asta eistă anumite indicii.) Nu ar fi oare
atunci de asemene a corect să se spună ă o vede drep caă ?
i cine ar putea să se oace în acest fel i înro anumită
siuaţie ar iga cu un accent aparte cum ee o caă
aela ar da xprei e icăririi aspectuui
CERCETĂR LOZOCE 37 1
Dacă aş au zi p civa vorid dspr imagia IR iar
acm vorbid îtru aumit mod dspr xprsia apa r
t a acsti fţ d ipu atuci aş spu că l vd acum
imagia drpt ipur.
obictul
Exprsia
sarvocii
fi schima
şi gsturil
ş i arsît
fi deveni
îsă aclaşi
acumcaîşicl
cumdi
urmă acasta sau aca
Pu să mi s cît o tm î mod rptat şi d ficar
dată îtru tmpo mai lt. I cl di urmă spu Acm
st corct sau Abia acm st u mars Abia acm s
u das aces to s xprimă şi lcărira aspctul ui
Nuaţ fi al comportării . Dacă îţlgra d
cătr mi a tmi s xprimă î faptul că o fluir cu xprsia
corctă atuci asta st u xmp lu al acsto r uţ fi.
Aspct triugiuui st ca şi cum o imaine ar vi
cotact cu imprsia vizuală şi ar rămî ptru u timp aşa.
Aş s dos c îsă acs pct d aspctul cocav
şi cvx al trpti (d x). i d asma d aspctl fi-
gur
l AAcl
) a pua
două faspct
comunca
al cuc
t e, pu
dul
smpu,
(l o umi
prn acea
aspct că
-
cl cae l priet arată p d spr o cruc aă zo lată i
spr o cruce agră izolată
Nam putea foart i ncipui că c asta ar f o rac-
ţi pmtă a uui copil că mai ant ca el să poaă o.
(Cd comuncăm aspcl A, n rfrim, aadar, la o
part a cucii dule Aspctul i aspctulR u a pu
tea f dscri s r u mod nalog )
Vd aspecl i R doa cl car est da pos-
sa fom elor clo două aale N u xs tă o codţe aa-
loagă pentu aspctl A
Capul R poat f luat de ci a, pur simplu, ca imag
e a uu epure, cucea du lă drpt imag a ui cruc
gre, da smpla figuă triungulaă u poa e fi luaă drpt
almagia uui oiect
tu ngulu ăsturat
st neo . tru a edea acst aspct
d manţe
Aspctl A u st od sţial aspcte tidime
sonale o cuc agă p u fudal al u es n mod s-
ial ua ca ar drept fudal o supafţă ală Am puta
să ăţăm p cia concptul cruci g r p u fudal
cu o altă cul oa făă ai arăta altca dct cruci pictat p
oiaţa
coalăfgur
de rte.
cucFundalul st ai ci, pur i smplu, a m
Aspcte A u st legat aclai fl cu o posiilă iuzi
optcă cum st lgat aspctele tdimnsoal al ds-
nului cuului sau al tpte
CERCETĂR LOZOCE 373
Eu pot da schma cubuli drpt cuti; da şi o dată
drpt cuti d hîti, altă dată dpt cuti d tiicha C
ar trbui să spu, dacă cia ma asig ura că el ar puta să
o adă Eu pot rasa aici o graiţă cocptului
Gîdştte îsă la x presa « m » cîd piim u ta-
blou (Simţim
şam că . a îoliciua
camră )a
csti stof ) A t în is Şi
Cum st înăţat un copil (buăoară cîd calculază)
Acum pu acese lucuri la u loc ! sau Acum ele sît
laolaltă În m od cla, a pune laolaltă şi a fi laolaltă
trbu să f au al o altă semnfcaţi pu el de cît,
bunăoaă, a vedea ca aşa sau aşa ar aceasta est o ob -
saţi despr cocepte, u dsp mtode d predar
U en d aspcte am pea să nmim aspct al o-
ganizării . Dacă s schimbă aspecul, atunci p ăţi al ima-
giii, car mai înait u au laolaltă, apaţi acum aceluiaşi
lucu.
Pot să ăd aum îtu ti unghi asa ca îrf, aceea ca
bază acum asta ca îf şi acea ca bază. Este cla că
lului, care abia
c., cui ăda făcut
acumcuoşiţă cu oţiuil
asa ca îf îf, bază,
ui po spune îcă
imic Da u am î dr acasta ca popoziţie d ex-
priă.
Numai dspr acla cae st n sae să facă cu uşurinţă
aumit aplicaţii al fi gurii, om spune că o ede aum aşa
acum alel
Substraul acsti xpriţ subicti st stăpînia
ui thici
C ciudat însă că acasa tebui să fie condiţia logică a
faptului că cina me cta ş ctar ! Doa tu nu zici că
umai acla a durri de dinţi cae ese în stae să facă
37 LDW WINEIN
utar şi cutar lucr. D und rzultă c ă oi u putm
să am d a fac aici cu ac aşi cocp al xpr iţi s u-
ici E st u altul chiar d acă uul îru dit
Numai dspr acla car poae să facă cutar şi cutar
lucru la îăţat îl stăpînşt ar ss să s spuă că a
aceasă xpriţă
Şi dacă asta su suictiă
ă prostşt trui să rflct zi la fap-
tul că noiunea d a da st aici modificată O rfcţi
asmăătoar st adsa csară ptru a aluga o s-
zaţi d amţală î matmatică)
Noi orim fo losim xprsii şi aia ma îzu căpătăm
o imagi dspr iaa acstora
Cum ş puta s ă ăd oar că acastă poz ii a corpuui
a zitatăace
aaoma îaitii
de a fi ştiut că a st o poziţi şi u
Dar u îsamă sta doar că u u am putut aplica ace
cocpt car s rferă numa la ca c st izual apoi
pntru dsc rira a ca c a fost văzut ? Nu aş fi putut
u totuşi să am u cocpt pur izual al poziii zitat a
copului a fţi car xprimă frica?
major
U asma
şi minor
cocpt
» caaraufidsigur
comparail
o aloar
cu cocptl
moioală
dar pot fi folosit umai pntru dscrira structurii pr-
cput.
Epittul tris t aplicat d xmplu fţi dsa t pri
liii caractrizază gupara iiilor îu o Apica
omuui a o at ă smificai (di ua îrudită) (Dar
asa nu samă că xprsia risă a fţi ar fi asemănăoae
stimtului tristii )
flctază ş i la asta pot doar să ăd roşul şi rdl
dar u să l ad tristţa îsă î măsur î car pot să o
ăd po d asma să o aud
CECETĂ OZOCE 375
Gîdşt doa a xprsi "Ascutasm o modi tî
guitoar ar acum îtrbara Aude l tînguira?
i dacă răspud "Nu u o aud l o sim t doar
c sa ralizat pri asta ? Nu s poat ici c puţi idica
u orga
Ciadarsidori
mţ ptu
acum săacastă szaţi
răspudă c ă o aud
"Firşt
Atcia "D fapt u o aud."
ot fi stabilit îsă difr într concpt
Noi racţioăm altf a imprsi izuală dcît cl car
u o pcp drpt ua a fricii (î ssu deplin a cuî-
tului). Acum u nu rau îsă să spu că oi simţim î
muschi si î închituri aceasă raci si că acasa st s-
zaţa � Nu oi am aici u cpt modificat al sen-
zaţiei
Sar puta spu dspr cia că st ob la expesiaui
fţ. Îi lipsa însă de acea ca ăzului său ?
Dar acasta u st firşt pur şi simp lu o probl mă a
fiziolog ii Fi ziologicul st aici u simbol ptru log ic
C prcp c l car s imt sriozita ta ui mlodii ?
Nimic
c a auzit
di ca c ar puta fi comuicat pri rdara a ca
Dspr u oarcar sm scris buăoară acsta
;l - mi pot chipui că st o litră scrisă mod
strict corct ditr u anumit alfabt străi Sau că st uul
grşitfăcut
plu scrisd şimîtuială
aum grşit îtru fl sausaualtu
su îdmîatic d xm-
îtru mod
tipic copiărsc sa împopoţoat în mod birocratic El ar
puta să s abată î difrit fluri d la u sm scris corct
3 76 LD NEN
Ş îl pot a sub frt aspct port închpur în
car îl înălu. Iar ac exstă o înrur srînsă cu xpeen
ţa sub ctă a semnfc ae unu cuîn
Aş or s ă spun că ca c lcărşt ac rămîn oar aîta
mp"z
cît urază
cum seouă)
anumă
procupar
Aş openru
să spunob
» ctul
ş pr
ee
aşa Întabăte "Cît mp îm atag ca atena
Cît tmp es l penru mne nou ?
În aspc exsă o fonome care apo spar Ese
aproape ca ş cum ar f o faţă p car ma înî o imi, a
apo o accept fără a o ma Ş nu este e fapt sufcenă
explcaa Dar nu st a pa mlt
"Obserasem asemănaea între el ş atăl său oa pn-
ru cîta mnute ş nu ma mult Asa sar pute a spune
acă faa s shmbă ş aaă ca cea a taău său oar pn-
tru surt mp Da asa poat în semna e asemena După
cîta mnut asemănaa lor nu ma ma atas ana
"După ce asemănarea ţa atas atnţa cît mp a fos
conştnt u"ma
trba ea Cum
upă sar puta
a ea ăspun
nu mam m alagînt
acastă în
a a
sau "Ma trcut cîta o prn mn cî asmănăor
sînt e touş ! sau "mp un mnu cu sgurană am
pr umt asmăna rea . Cam aşa arată răspunsurle.
Aş or să pun întrbara "Sîn oa eu o impul con-
ien spaţaltata aîncmea unu obect a acstu
aulap
spneeaşaxmp
tot tmpu
) înmp
Dacpun
î ăîntrbaea
Îl simla
persoana
penru
a tra Cîn a spune că l a f os ot mp conştnt ş
cîn a spune conta u Am f putut esgu să între-
bă ar cum a înăţa l să răspună a această îneba
CERCETĂR LOZOCE 377
E tie c s amnă "să simţi fă ră ntupr o durr
Da aici asta a fa ce dct să curc (aa cu m mă -
cucă i p mi )
Dacă l spu acum că se cotiet to t timpul d adn-
cime l crd u, oae ? Şi dacă spun ă st contiet doar
cnd i cd
crd u ?(uăoaă, atuci
Lucuri mi apac
a iote despr
cum ăspu ea)sa
suri
spiii p o temli f alsă Altf stau să uc i daă
l sp ă oicu i apa r uneor n două dimnsi, al
tor tei dimsiui
Cinea mi spn : "Am ău floaa, mă gneam nsă
a acea i nu am fost conint de cloara ei Înţeeg eu
asta
uu?nca
Pot sar
sămiputa
imaginez
cotia,
un coxt
să im,cuaa
sns"Aunci
penr asa,
i-
to dată am o i am cunosc că ea aa p car
Sau i "Dacă atunci ma fi ors, u a fi puut să sp
c uoae aea ea
A priio, făă să o adă. Aa cea s nmplă Da
cae ese riteiu pntu asa ? Ei ie, există aii o a
itat d cazui
uMe am
ă sa uitat acum
era d mai mult lanorsău
asemena formă dct
i lacuit
cuoaeŞi
ait de toat gdi "C poat să s mpe n acest
caz ochi sau ri ?
Asmănaa mi atrag atenţia, iar ca c miatrag at
ţia s stompază
Ea mia atras anţ ia doar pentru puţi minu, i apoi
nuCe sa n tmplat aici ? De c mi po aduc amit ?
Popria mea xpresi a fţei mi i mint, pta să
o rpoduc Daă iea, ae mă cunoat, a fi ăzu faţa
ma, l ar fi spus "Ţia aras acum ea aia la faţa ui.
37 LDG TTENTEN
mi atrag d asma atţia c spu îtro asm-
a împrjurar poat cu oc tar sau doar ptru min
îsumi. Iar asta st tot Şi st asta aţi arag atţia ?
Nu. Acsta sît foml faptului d aţi atrag atţia;
dar l sîn ca c s î tîmplă .
Es aţi atrag atţi a a prii a gîdi ? Nu. Mult di
cocptl oastr s încucişează aici.
( A gdi a oi mi u zic a oi cu
si sît cocpt d ifrit )
Culorii oictul ui îi corspud cuoara imprsii i
zual (acastă sugatiă îmi apar d culoar roz i a st
roz) formi obictuu i forma imprsii izual (îmi apa-
r drptughiulară
prcp i st drptughiulară)
î licărira aspctului u st o îsuiradar ca c
obictu-
lui st o rlaţi itră îtr l i alt obict
Est aproap ca i cum a da smul î acst co
txt ar fi u cou al uui gîd.
"Ecou uui gd ca c dm am dori să spu -
m.
Imagiazăţi o xplicaţi fiziologică ptru xpriţa
subictiă. E a ar fi acasta Cîd uită m la figură prii-
ra trc uor pst obictul i î mod rptat da lu
gul ui aumit traictorii raictoria corspud ui
aumit form d oscilaţi a globului ocular atuci cd pri
im S poat îtîmpla ca u asma g d micar să
tracă brusc î tru at g i cl două să altrz. (As
pct A.) Aumit form d micar sît imposibil di
săpuct
ăd d
schma
dercubului
fizioogic;
ca două
d aca
prismu
carpot
itră
dua
xmplu
î alta.
Ş. a. m . d. Acasta st xplicaţia "Da acum tiu că st
u g d vedee." u ai it rodus acum u cr itriu ou
uu fiziologic al d rii Iar acasta poat masca cha pro
CERCĂR ZOCE 37
blmă dar u o poat soluţioa. Scopul a csti obsr
atii a fost îsă să adu că î fata ochilor c a c s îtîm-
pl dacă i s ofră o xplica i fiziologică. Cocptul
psihologic plutt atis dasupra asti xplicaţii. ar
atura problmi oastr di pri acasta mai cară .
Văd u îtradă r d ficar dată ca dif rit sau i-
trprtz doar î flur difrit ca c ăd Sît îcliat
să spu primul lucru. Dar d c A itrprta st a gîdi
a aţoa a da est o sare
Acum cazuril î car ine eăm sît uor d rcu os-
cut Dacă itrprtăm facm ipotz car s pot dodi fal-
s. "Văd acastă figură ca u poat fi tot aa d puţi
rificată ca ( sau
citor Există priumai î ss
urmar ul) "Eu ăd
o asmăar u rou lui
a utilizării strălu-a
vedea î ambl cotxt Dar să u crzi că ai stiut d la
îcput c îsamă aici ae a drii ! Înva ţă smi-
ficaţia pri folosir .
Aumit lucruri priitoar la dr apar mistrioas
d rc îtraga dr u apar drpt dstul d mis
toasă
Cl car
pacilor acl prit o fotogra
a u pird fi a oamilor
tridimsio alitata lorcaslor
Nu co-ar
fi uor să l dscrim drpt u agrgat d pt d culoar
î dou ă dimnsiui dar ca c dm îru stroscop
arată i îtru alt fl drpt tridimsional.
(Est d la si îţls că oi dm î tri dim siui
cu doi ochi Dacă cl două imagii izual s cotopsc
în ua am puta atpta s ă aem ca rzutat ca ncar )
Cocptul aspctului st îrudit cu cl al rprztă-
rii. Sau cocptul îl ăd acum ca . st îrudit cu îmi
rprzit acum aa
30 LDW WENEN
Nu am oi d fatzi c a să auzim cea drpt o a
riaţi a ui anumit tm Ş totuşi p ast a se prcp
ce.
Înhipuiştţi asta sh imbată aş a ş ai atci u alt lu-
cru Î repeentar s poat eali za o dmonstaţ.
Vedeea aspectulu ş reprezara s î sps oinţi
Există ordinu pztăţi asa" şi, d asemenea ac-
la "Vzi fgua acm aa" ; u există să ordinul "Vezi
acum fna ca fiind erd !
S rdiă acum îtrebarea A puta să exs oamen că-
ora
ar f la
asta lpsi
Ce felcapacitta
d urmida raaa
eda ca
Ar a evaf
ptea şi cum-
compa
rat acst eect u altoismul sau cu lpsa azulu absolut
Dorim să umim orb ra la asp şi să refctăm
acum a ce sar pta aa în ede pin asta (O crctar
de natuă cocptuaă ) Cl orb la spe tebuie să nu adă
aspct A schmbîdus Nu trbuie să să recuoas-
că de asmnea , că crca dublă coţie o ce nagă şi
omeicr
"Aratămi
albă Nupntr
tbui
acst
aşada
figurisăppoată
cl ca
facconţ
faţă probe-
o cru-
c agă Nu El trbui să poată f ac asta ar u trbui
să spuă Acum st o cruc agă p u fda ab !
rbu l s ă fi ob l a asmăaa a două f Dar
pin urmar, şi a idata sau idtitaa apr oximatiă
Nu rau să stabil sc asta. ( El tru să poată xcua or-
di d geul "Adumi c a car arată ca asa !)
rbui s ă poată d a schma cubui drpt cub
D aici nu ar rza că u r pta să o rcoască
drpt rprzna a n i cb (d xmplu ca dsn th-
) tu l, ea n u ar tr îsă brus c d a un aspct la
EREĂR FOZOE 3
altul. Întrebare : Trebuie el s o poa considea ca i noi,
în anumite împrejurri, drept cub ? Dac nu, atunci n u am
putea num asta, de apt, orbire
Cel orb la aspecte » va avea o cu otul alt relaţe cu
imaginile decît noi
Anomali de acest gen ne putem or încipui.
Orbrea a aspecte va înudită cu lipsa azuli mu
zcal
Însemn tatea acestu conce p st în conexiunea concep
teor a vedea aspecul » i a avea experen ţa subiectiv a
semniiae
ar unuinucuvînt
pierde ce care Cc dorim
ae expeiena s întrebm
subiectivă "Ce
a semniica-
ţiei unui cuvînt ?
Ce ar perde, de exemp , cel care nu ar înţelege cern
ţa de a pronunţa cuvînul i de al avea în vedere ca
substaniv sau cel care nu site c dac un cuvînt este
ponunat de zece ori la r înd îi pe rde semncaţia pentru
el i devine un smplu sune
Sar puea dsuta, de exempu, în aţa rbunaului, pro
bema ce anume a avu în vedere cine va cu un cuvînt. ar
acest lucru ar putea dedus dn anumite apte. Este o
chesune de intenţie. Ar putea îns s ie semniicativ în
acelai fe ca i modu în care el a avut experienţa subecti
v a unui cuvînt de exemplu a cuvîntului banc ?
lmbaj
S pesupnem
secret "urncînse
a amn
convenit
bancc i spun
cinevaDute
asupraacum
unu
la tun el m înţelege i acioneaz în conseci nţ, dar
cuvînu "urn îi apare, în aceas olosie, stranu, e nu
a prelua înc semniicaţa.
3 UDW WENEIN
"Dac eu ctesc cu sensbltate o poeze o povestre
atunc în mne se petrece desgur ceva ce nu se petrece
atunc cînd parcurg rîndurle doa r pentr nformare La
ce procese m refer Propozţle sună altfel M conce-
trez asupra nton aţe. Uneor un cuvît sun fals este ac-
ocentuat
exprm.
preaAmult
puteasaumaprea
tîrzu
puţ.
s vorbesc
Obsev despre
asta faţa
detalmea
ale
rectr mele de exemplu despre nexacttţ în ntoaţa
voc Uneor prn faţa ochlor îm plutete o magne parc
o lustrare Da aceasta par e s m ajute s ctesc cu accen-
tul corect Ş a ma putea menţona alt e lucrur de aces t fel
Pot de asemenea s dau unu cuvînt o tonate care
sublnaz semfcaţa aproape c a cum cuvîntul ar f o
magne a lrlu Ş asta poate fret s depnd de al-
cturea
Dac propozţe.)
prounţ acest cuvînt atunc cînd ctesc expresv
el este pe deantregul încrcat cu semnfcaţa u "Cum
poate s fe aa dac semfcaţa este foosrea cuvîntulu
E bne expresa mea a fost avut în vedere î mod fgu
rat Dar nu c a f ales magnea c ea m sa mpus. Dar
utlzarea fgura t a cuvîntulu nu poate desgur s ntre
în conflct c u cea orgnar
De ce m se ofer tocma această magne aceasta sar
putea eventual explca. Gîndetete doar a expresa la
semnfcaţa exprese "cuvîntul potrvt)
Dac propozţa îm poate aprea îns ca o pctur în cu-
vnte ar cuvîntul separat î propozţe ca o magne atunc
nu ma este aa de surprnztor c un cuvînt pronunţat în
zolare
aumtsefr
mfcaţe
c u scop poate s par c poart cu el o
Gîndetete ac la un gen apate de luze care arunc
o lumn asupra aestor lucrur. M plmb cu o cuno
EREĂRI FOOFIE 33
tnţ în împrejurmle oraulu dscuţ se vede c eu îm
eprzt oraul ca fnd stuat la dreapta noastr. Pntru
aceast presu punere nu numa c nu am nici un teme co-
tent dar o reflecţe foart smpl putea s m convg
de faptul c ora ul este stuat p uţn la stîga noastr. La î-
trebarea îm repreznt
pot s daudelaceîncepu nc u oraul
spus.înNuaceastă drecţe
am avut nii nu
un
eei s cred asta De am avut c un teme m se pare
c vd totu anumte cauze de or dn pshologc. anume
unele asocaţ amntr. D exemplu ast a : No am mers
s zcem dea lungul unu canal ma îante în împre
jurr asemntoar e eu am mers dea lungu l unu canal ar
oraul era stuat atunc în dreapta noastr. A f putut s
încerc
va î mod
s gsesc
ps hanaltc.
cauzele convnger mele neîntemeate cum-
Dar ce experenţ cudat ma este as ta ? Ea nu
ste frete ma cudat decî t orcare alta este doar de al t
ge decît acele expereţe s ubectve pe car e le consderm
drept cele ma fundamentale mpresle smţurlor bun-
oar
Smt
Smt ca cacm
s cunule
m as f stut
'« Schubert
c orasul estepotrv
» sar stat acolo.
lucrrlor
lu Schu bert chpulu s u.
Poţ s roste t pentru tne cu vîntul mar s a în
vedere o dat ca mperatv alt dat ca substantv. ar acum
spune mar ar apo Ce mar însufleţtor Este
cuvîntul însoţt în ambele dţ de aceeaşi experenţ subec-
tv et tu sgur ?
Dac un auz fn îm arat c eu am î acest joc experenţa
subectv a cuvîtulu o dat aşa, alt dat alfel nu îm
arat el oare de asemenea c î fluxul vorbr eu nu am ade
3 UDWI WENEIN
sea absolu nici o experienţ subiectiv a aceui cuvînt ?
Cci faptu eu î am în vedere i î rostes cu intenţie, o
dat aşa at dat alfeli c poate mai tîrziu spun de ase
menea asta nu este, firete, îndoienic.
turRmîne
cu acestîns
joc atunci
a tiriintrebarea
subiectivedeacecuvîntui,
v orbim noideînaseme-
eg-
nea, de semnificaţie i de a avea în vedee . Aceasta
ste o întrebar de un a gen enom enu cara cteristic
petru acest joc de imbaj este c noi foosi în aceasă si-
tuaţie expresia noi pronunţasem cuvîntu c u aceasă sem-
nificaţie i preuasem aceast expresie din ace joc de imba
diferit
Numete un vis. Asta u schimb nimic.
iind date ambee noţiuni gras i sab vei fi tu oare
încinat s spui c miercurea a fost gras i marţea sab sau
invers ? (Eu încin cu hotrîre spre prima. Au acum aici,
oare, "gras i "sab o at semnificaţi deît semnificaţia
or obisnuit ? Ee au o at utiizare A fi ebuit a sa-
dar s oosesc, d fap, ae cuvine? În md sigu nu.
Vreau s fosesc acese cuine aici (cu snificaţiie o
famiiare.
menuui. Ee Acum eufinuasociaii
a puea spun nimi
dinc ziee
despreopiiei
cauzee fen
meo-e
Da aceas a este o ipotez. Oricare ar fi expicaţia acea
îcinaţie exis
Dac sînt înebat "Ce ai în vedee aici, de fapt, cu « gras
i sab ? Eu a putea s expic semnificaţiie numai
în modu u otu obinui Nu ea putea arta în exem
pee marţi i miercuri.
Sar pute a vorbi aici de s emificaţii primare i « se-
cundare ae unui cuv înt. Numai acea pen ru cae cuvîn
tu are una dintre semnificaii î utiizeaz î ceaat
CERCEĂR OO CE 3 5
Numai pe cel cae a învat s caculeze în scris sau
cu voce tare putem s facem s înţeleag, cu ajutoru l
acestui oncep al caluluui, ce ese caculul în minte.
Smnificaia secundar nu ese em nificaia figurat »
e
vedere
Da spun gaben
"Vocaaîn semniiai
ese penrufigurat
mie galben
cci nunaami pu-
în
tut s epim ceea c vau s spun cîtui de puţin atel de-
cît c ajou noţiunii « galben
Cineva îmi spune eap pe an Întrebare
Cînd ai ponuna cuvîntul ai avut în vedere aeast ban-
c ? ceast întreae et de ae lai gen cu urmtoar ea
"i avut u inenia, mergînd spr el, si spui cutae i cu
tae? acînd
timpul se raportea
megeai, otlaaa
un cum
anumi ineral
prima de imp
întrebare (a
se apo
ta a timpu l în a vorbeai) dar nu la o ăie suiectivă
în acest interval de timp avea în vedere este tot aî de
puţin peienţ su bieciv a i a inteniona
Dar ce e dosebete de epe riena ubiec tiv ? le nu
au un coninut de eperienţ subiectiv Cci coninuurile
(reprezenile, de ee mpu) care e însoesc i e ilusreaz
nu sîn a avea în vede sau a inteniona.
ntentia cu ca se aioneaz aciunea tot
aît de pin cît « însoţee gîndul voria. Gîdul i in-
tenţia nu sîn t « articula e nici nearticulae el nu pot
fi comparate nici u un on izola, ae rsun în impul ac
ţiunii sau a vorbirii, nici cu o meodie
« vorbi (fie tare, ie penru sine) i « a gîndi nu sînt
siMiam
scriu Ce
adusimporan
aminte astzi
ţ are ceea
deja de
ce sa
treipetrecut
oi c treuie
n mine
aunci Da pe de at pae c e imporanţ ce intees
prezint enunu nsui E permi e s se r ag anumite
oncuzii
EREĂR FOOE 37
"La acese cuv ine mia venit în minte el. Ce este re
acia primitiv cu care începe ocul de mba care apoi
poate fi transpus n aceste cuvinte. Cum se aung e ca oa-
meni s foloseasc aese cuv nte
eacia prmitv putea f o privie, un gest da i n cu
vînt
"De ce mai privit a dat din cap "Voiam s
da de î neles c t . Asa nu trebui e s expri me o regu
de foosire a semnelor, c scopul aciun m ee.
A avea n vedere n ese n proces are nsoee aces t
cuvîn C nici un poces nu ar putea s ai b consci nee
pe care le a re faptul de a avea ceva n vedere
cul În
nu mod asemnor
este un experim ensardeoarec
pueaecred
nici euun, experiment
spune un a-nu
ar puea avea consecinele specifice ale une înmuli )
Exs impoane procese însoitoare a vorbrii car
adesea lps esc atunci cînd vobm f a g îndi i ae caac-
terzea aceas vobre Dar el nu sîn gîndrea
prin"Aum
urmareo tiu
cînd am
Ce sa înîmplat
afirma aici o
c acum ? am iuto,
iu Nu
Vezi în mod geit ace ucru
La ce servte semnaul )
Ş am putea num cunoa ea ceva c însoete ex-
camaia
Chpu famiar al unui cuvînt, senza c ia încorpo-
rat
nfcaia
semnificaia
lui arînputea
el nsu,
exisacoameni
e este aceai
c roralucu
toatecuacesea
sem
ear fi stne Lor lear psi ataamentu pentru cuvnte-
le o ) Ş cum se manifes a noi aese senimente
Pin aceea c noi alegem apreciem cuvnee
88 D TTENTEN
Cum gsesc eu cuntul poiit ? Cum aleg eu ntre
cuinte ? Uneori fr ndoial, este ca i cu m a alege co-
ducndum dup deos ebiri fine dintre mirosurile lor As -
a este pa , ăsa prea acesta ese cel po riit Dar
u nu tre buie ntotdeauna s ealuez s explic deseoi a
uea
Snt
doarnesatisfcu
s spu n:t"Pur
caut imai s implu,
departe
nu nstecele
ncdinnum
regu-
mi ine un cunt Ăsta ese neoi po s spun de ce
ocmai a a ara aici cuaea i sirea a ceea ce cuam
Dar n ine oare cunul caei ece prin mine
nrn md oareum apare ? a ns seama A lua sea-
ma cu grij numi folose te la nimic Asta ar puea doa s
descope ceea c se perece acu n ine
Şi um po eu omai acum s asult n genere aese
luuri
minte un? Acun.
trebiDar
toiceeasceaept pnciudat
este mai mi ine
estedin
c nou
luru-n
ile apar c a i cum nu a tebui s a tep ocazia ci a puea
s mi o repezin, chiar da ea nu are loc n mod rea l
Şi n e fel ? O joc Dar ce po s aflu pe aceast cale ?
Ce anume rerodu eu, oare ? Fenoene nso itoare ca-
acterisice n principal gesuri, mimi , onui ale ocii.
Cu priie
aes la o disincie
lucru ese imporan eseti
Pimafinexprimare
se po spune
poateute
de-
sigur s ie Acst cunt se poi ete acea nu sau al-
ele de aces el Dar acum po fi dscutate toate ami icaiile
ntinse pe cae le produce fiecare dinre cuinte otui ni
ic nu ese tranat cu aceas prim udecat, deoarece cm-
pul de for al unui cunt ese ceea ce decide
mea"Cuntl
cnd spunmi
astast? pe
Aces
imb
lucuCe
n usearepetrece
nici o nimpoan.
conii ţa
Oice sar fi petru, nu a fost ceea e am aut n edee
cu aceas exprimare Mai interesan este ceea ce sa petrecut
unc n comportarea mea Cuul mi st pe limb
CERCETĂR OOCE 3
î spune uvîul care se porvee ac îm scap sper s
gsesc u rînd n es aceast exprese verbal nu realze a-
z ma mut decî o anumt comporare care nu este în-
so de cuvne
Despre emarc
subectv asta ames
alvrea de fapnu
Cuvîntu s spun "Ceacexperen
ese înc e este
totu întrun sens deja a c ac este ceva ce nu poate
cete decît n acest cuvînt Dar asta nu ese cîtu de
pun o experen subctv Ineetat ca expren su-
becv ea ara dsgu cuda Ca nena ntpre a
ca o notoare a acun sau ca ntrpretat ca num
cardnal.
Cuvnee "m st pe m sînt to aî de pn ex-
presa une ex perenţe suecve ca acestea "um t u
s contnuu e folosm n anuite situaii ele sîn
ncojurate de o comporare de un gen apate �e ase
menea de unee expeene su eve caacterstce. n mod
tpc dup ele umeaz adesea gsiea cuvîntuu (nea-
bte "Cum ar f dac oamen nu a gs niiodat cuvîn
tul care le st pe lm ? )
Vorrea
umae cut
ascuns, cevanteroar nu esecaunpnu
pe care am pecepe fenomen pe
n v
Ea nu ese cîtuşi d puţin ascuns dar concepu e poate
cu uurn s ne derueze cc el ege un ung traseu
strîns pe îng conceptu unu proces exero fr a se
aer totu cu el
(nrebarea dac n cazu vorbr nteroare sîn nerv a
much a arngelu altele de aces fe pot s fe de un mae
nere> dar nu pentru erearea noastr.)
Înrudrea srîns a vorbr nteroae cu vorrea
se exprm n faptul c poae f comunca cu voce ae ceea
ce se spune luntrc c vorbrea neoa poate însoţi o
3 90 DW WENEN
aciue exterio ar (Eu po s c mite sau s citesc
tee sau calculez mite si fd acestea s bat tac-
ul cu ma)
Dar obirea iterioar es e totui o aumit actii ta-
te apeface
careitebuie
ce estesaicio ! Foarte? bie ; dar ce este aici
a a
as ca lizrile cuitelor s e ete semificaia lor !
(Î mod asemor matematic se p oate adese a spu-
e las dmonstaa s e ee ce a fost demost rat )
"Nu calulez d e cu adevăat dac calculez mite ?
ar s deosebesi caclul mite de alculul care
pote fi doa
mite perepu!
d
ce u
estepoi
« calculul
a ce tuesepoi calculul
a cal
ull mte doar d s calcul ezi
Puem ori foarte clar mite dac toul ocii cu
cae poum o popoziie ese reprodus pi zumze (
chizd u ele) Ajut i micri ale larige lui Dar luc rul
rearcail ese toc mai acela c orirea ese auzită atuci
cap i u se smte, pur i simplu scheleul ei larige
petru
c a spue
oameii a a ( Cci
ar calcula fr eam
a oipupri
e foarte
micribie chipui
ale arige
lui tot a a cum se poa te calula p e degete )
ipoez a aceea calculul lutri s ar tmpla
cutare i care orpul ostru e itereseaz umai
msura care ea e idic o utilizare pos ibil a exprimrii
"Miam spus mie sumi i aume ac eea are se i-
fereaz de la e xprimare la pocesul fiziologic
Fapul c ceea e u alul orbee petru sie mi
me ascus este cupris conceptul a obi petru sie
Doar c "acus ese aici cuul greit cci dac mie mi
CRCTR OO C 3
ese ascus , u tebue s ă fe edet, el a tebu s ă o şie
Da el u o « te », doa doaa, cae exstă etu me,
exsă e el
Ceea ce cea obete e se m este me ascus
ghie
ma
a uea
mafe
ate ă seme
c u oo
că ct,
u tde sexemlu,
o d m
cea
căe lagelu (cum a f, desgu, osb l
tu ce eau, doesc, c ed, sm . . (. a m. d tecd
tate ee cu caacte shologc u este c u
oses a foofo , at ma mu n o udecaă
priori.
ct St
că 2 eu
2oe
4 mai
? uţi
D estsigu
e decăaceea
acest om
ima
aedite
dueede-
eo
cetitudie matematică ? etitud iea matematică u
este u cocet sihologic
Geul cetitudi ii este geul ocui de imba
36 DWG WGNN
"Moiele sale le tie doa el aceasta ese o expe sie
petu faptul că oi îl îtebăm despe moiele sale. Dacă
este sice el i le a spue; da eu am eoie de mai mul
decît de siceitate petu ai ghici motiele Aici itei
e îudi ea cu caz ul unoaşer
asăe îsă b de faptul că exist ă ce de felul ocu
lui os tu de limba : a măuisi mo tiul faptei mele .
Nespsa aieate a tuuo ocilo de limba cti die-
e u d ie c otieă deo aece haiele limba ului os -
tu ielează otul.
eea ce este ou ( spoa « specfic ) ese îtotdeau-
a u oc de lim ba.
ae este eosebiea dite moi i cauză um este
g motiul i cum ca uza
modu
Comparănostru
undeconcept
a pctac arbtrar
u un mod? Putem
de a pcta
să alegem
: Este oare
unul
după bunul nostru plac (de eemplu, cel a l egptenlor) ?
Sau este vorba ac numa de ceea ce este rumos urît?
111
A amnti, 6 30 306 648 Cacu î mnte, 364 366 385 386
Amntre, 6 6 34 648 649 Cacu x
alză, a anlza, 9 60 6 6 caua,Lews,
Cao, 66 69
13 x9 66
90 91 383 39
Anaoge, 75 83 90 494 613 Cauză, 4 3 476
669 Cectae, 90 07 8 x, xv
A o 97 18 1 617 ct, 6 17 1 37
A arăta 8 9 4 35 434 08 Compotae, 4 46 67 81
9 4 90 669 606 288 0 7 39 86 51
Aspect 93 194 36 Comporta pntu duee, 44
Aştpta 44 444 44 45 46 81 88 304 393
3 46 7 74 77 8 1 Concept (nOţu), 67 6871
83 86 76 77 98 10 0 101 13 08
Auustn 3 3 89 90 6 1 8 34 38 3 384 3 569 70
va î vedee 9 0 3 oncept ue, 28 384
60 8 9 8 18 8 19 0 Coştnţă, 18 90 4 4 6
97 76 334 33 358 36 417 18 40
457 07 09 0 11 A ced, 303 439 47 473
13 56 57 9 607 661 477 481 574 7 7 8
1 6 8 69 90 30
66 666
687 689 667 6680 686
69 69 8 580
tu, 5 6 4 1 49
9 6 0 6 4 8 5
Bethov, v 190 38 39
6 NDE
32 44 76 77 380 381 A expca, 697 7 082 10
38 5 386 404 509 42 7 350 351 496
573 6 69 Expcaţe, 1 3 30 34 49 71
uoae 6 30 33 3 36 47 7 73 87 88 109 10 16
48 6 7 7 73 39 7 4 09 39 68 8 8 339
77 49 33 60 598 64 65
uvne 6 187 199 49 Expese 1 88 44 61 8
uv, 9 1 6 1 9 0 9 30 88 317 318 33 45 453
34 3 38 49 90 10 39 465 09 36 57477 8
9 19 6 19 7 39 64 289 647
34 376 379 38 3 43 449 Expse a due, 44 45 317
4 46 6 610
Fam 66 67 77 08 179
Faaday 108
A den, 8 -30 3 3 3 8 43 79
197 0 Faţ ses
Făă 47 36 537 539
onsens 408
79 8
ene 6 830 3 33 34 464 4
38 49 70 7 77 79 8 A ozoa, 1 1 5 81 1 3 1
354 36 38 0 66 9 4 4 6 74 9 303
osbe v x 348 393 0 9 98
Dso 4 33 Foof 47 49 8 9 0 1 09
escee, 24 49 79 109 24 1 1 1 3 1 3 3 7 99
1 80 91 486 496 77 88 08 14 93
66 66 Fozoe, 108 109 119 11
umzeu, 46 46 x 1 418 133 54 309 3
ue 6 4 4 46 51 53 496 99
81 84 8 6 88 89 93 Foose 7 9 10 0 3 6
9 300 30 303 30 303138414347491
31 35 30 3 1 39 38 4 79 81 83 90 1 0 11 16
390 393 403409 49 448 36 138 139 4 8
449 666 667 674 1 91 19 6 1 97 43 64 34
349 376 38 3 397 41 4
43 454 0 8 3 6 7
Ese ţă 1 46 6 9 97 1 13 56 1 6
A oos 1993413
1 1 6 370 37 1 3 3 48 47 89 486
Esnţa 6 6 9 168 173 Fomă 1 6 333 6 48 61 6
1 6 17 8 0 6 564 68 73 14 134 136
NDE 07
Fomă de vaţă 19 3 41 James Wam 34 4 13 6 10
Fee 3 49 71 l
Gn 97 99 304 317 18 Împ juă 3 117 4 1
31 830 33 48 49 01 6 4 349 441 39 607 636
3 1 640 A chpu (a mana 51
Gde 3 997 10 9 30 31 1 39 393 396 398
33033 3 1 8 3 733 33 449 40 41 18
336 339 34 35936 1 4 Îndoaă 84 85 87 13 46
466470 574 7 97 98 88 303
69 693 Îtba 1 30 31 47
Goete v 77 41 1 1 7
Gamatcă 29 150 18 187 Înţge 34 35 73 80 89
199 30 4 35 3 71 373 39 138 139 143 146 10
49 496 497 5 0 15-14 16 166 17178
Gamatca 47 90 1 0 3 1 18 19 9 09 1 0 3 39
9 5 07 401 48 74 69 3 1 3 396 431 433
513 1 � 56 7 3 33
Iman 6 37 9 73 96 115 91 64 660
139 14 0 19 19 4 39 1 A văţa 9 6 31 3 3 77
8 0 9 1 9 97 300 301 16 08 44 376 384 38
3 367 368 374 398 90
4427
6 449
48 490
3 1
604 1 9
60
663 oc 3 7 7 31 66 69 70 71
Imp se a smţuo 3 486 75 81 83 10 0 10 8 1 17
Impes a sm ţuo 3 v 18 04 0 337 34 9
Intenţe 197 0 10 1 66 66 68
47 7 337 8 8 591 9 Joc mba 1 7 8 1 80
69 631 635641 644 645 3 4 7 4 4 44 4749
646648 63 69 0 1 3 7 606 64
A 01
ntepea
10 1334 06
85 86
637198638 6
13 67114
7714863 9
14 696 79
3019
Intpetae 98 36 39 634 49 88 90 300 63 486
poeă poec 8 09 16 6 630 63 64 66 669
3 A juc a şah 1 97 99
0 IND
Justcae, 18 1 7 67 89 A um, 7 1 6 8 38 46 49
30 34 460 480 485 0 3 44 7 410
Scut xi
Scop 5 6 8 6 87 09 17 Şa 31 08 136 9 7 05 337
şt 30
304
50 1 317
66 34
67 363 496 497 A 8 18 75 78 14
7 303 8504
363 587
79
Scot tă c 3 79 8 1 89
Semcae 80 10 38 09 39
39 6 3 8 18 9 7 19 8 Taă de şa 47 8
0 INDEX
Thnică 1 25, 50, 1 99, 0, 6, 32, 30, 0 9, , 91 , 4,
337, 0, 7, 692 49
Tmi 21 1, 21, 32, 36, 4,
77, 8 ,
Tmur , 7, 9 - 4 Utilizare, 1 , , , 23, 41 , 71, ,
8, , 139, , 648,
9 1 8, 30, 37 4 ,
T
3 , 97, Logohooh
2, , 4, 0
Tradcer 32, 3, 49, 49,
97
Tăr sbcvă 3, 3, , Vonţă ( dornă) 7, 1 1 , 1 ,
1 , 166 , 7- 1 8, , , 1-9, x
Tadce d Wttgete
aăte la Edta Hmata
Tractatus Logico-Philosophicus, traducere de
Alexandru Surdu 1991
Lecţii şi religioasă
credinţa convorbiri traducee
despre estetică psihologie
de Mircea Fna şi
Adrian-Paul Iliescu 199
Caietul albastru traducere de Micea Dumiru
Mircea Flnta şi Adian-Paul Iliescu 199
Însemnări postume 1914-1951, traducere de
Micea Fnta şi AdiaPau liescu 995
Tractatus LogicoPhilosophicus traducee de
Mircea Dumiru şi Mircea Flta 2
Cuprins
Nota traducătorilo
Nota edtorilor l a tr aducrea engleză . . . . . . 7
Ntă strcă .
v Filozofia tîrze a lui
Lud wig Wittg nt en : D ii cultăţ şi pr ovo ăr i . 2
Cuvînt Înante
C fzf . 3
Parta I 9
Pata a II- a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 327
Indx . 40
Redacto
SORIN LAVRC
Corector
MAR IA NIC OLAU
Tehnoredactor
DANIELA HUZUM
Apărt 2004
BUCU REŞTI - ROMÂNI A