Facultatea de Drept

Drept Roman
Testamenti Factio

Profesor Coordonator: Student:

xxxxxxxx xxxxxxxxxxxxx
xxxxxxxx

Semestrul II
Cuprins
1. Capacitatea testamentară (testamenti factio)........................................3
2. Testamenti factio activa.........................................................................3
3. Momentul în care se cere testamenti factio activa.................................4
4. Testamenti factio pasiva........................................................................5
5. Momentul în care se cere testamenti factio passiva...............................6
6. Bibliografie / Sitografie........................................................................7

Capacitatea testamentară (testamenti factio)

2
 Capacitatea testamentară (testamenti factio) desemnează capacitatea unei
persoane de a-şi face testamentul sau de a fi martoră la întocmirea unui testament,
precum şi capacitatea de a veni la succesiune în calitate de moştenitor sau de legatar.
Capacitatea testamentară este de două feluri:
 activa;
 pasiva.
Testamenti factio activa
Desemnează posibilitatea unei persoane de a-şi întocmi testamentul sau de a
asista la întocmirea unui testament în calitate de martor.
În principiu, se bucurau de testamenti factio activa numai persoanele
capabile de drept şi de fapt, adică persoanele sui iuris, care sunt in acelasi timp
cetateani romani – status civitas, liberi – status libertatis, dar si șef al unei
familii civile – pater familias.
Aceste exigente exclud in primul rând peregrinii, apoi sclavii si, de
asemenea, fii de familie de la factio testamenti, iar printre cei asimilati fiilor de
familie, femeia va fi exclusa toata viața de la factio testamenti, deși devenită sui
iuris si având un patrimoniu – va fi exclusă neavând potestas.
Daca testamentul ar fi avut un caracter strict patrimonial, precum cel din
dreptul clasic, posibilitatea de a incheia acest act ar fi fost acordata tuturor celor
care au bunuri si asupra cărora au capacitate de dispoziție.
Latinii – acestia erau uniti cu Roma prin tratatul foedus aequum, au
testamenti factio ca si un cetatean roman. Se exclud totusi latinii iunieni si
sclavii eliberati fara formule solemne.
Peregrinii – marea masa de supusi ai imperiului, care totusi nu aveau
calitatea de cetateni, asadar nu au testamenti facti. Dupa edictul lui Caracalla din
212 e.n. prin care s-a acordat cetatenie romana aproape tuturor locuitorilor
imperiului, chiar pentru a face testamentul legal de jure celor non status civitas
pentru a-l putea impozita cu 5%.
Sclavii – nu aveau testamenti facti.

3
 Cu toate acestea, s-au admis unele excepţii:
 servii publici (sclavii publici aflaţi în proprietatea statului) puteau
dispune prin testament de jumătate din peculiul lor;
 tot aşa puteau să-şi facă testament fiii de familie care erau soldaţi şi
care aveau un peculium castrense;
 începând din vremea lui Hadrian femeia sui iuris, deşi incapabilă de
fapt, putea să-şi facă testament cu autoritatis tutoris, iar femeia ce se bucura de
ius liberorum avea deplină capacitate de a testa.

Momentul in care se cere testamenti factio activa

 Capacitatea de fapt – reclamând nu numai facilitatea de a avea
posibilitatea ceruta de lege la momentul întocmirii testamentului,
dar numai atunci. Dacă cineva capabil in drept si in fapt si-a
exprimat ultima vointa intr-un testament valabil incheiat, orice
incapacitate survenita ulterior nu poate avea nicio înrăurire asupra
testamentului – acesta ramae inca valabil.
 Capacitatea de drept – nu acelasi principiu guverneaza si
capacitatea de drept. Acesta se cere atat la momentul intocmirii
testametului cat si la momentul mortii testatorului. Testamenti
factio se cere in momentul confectionarii testamentului si in
consecinta, daca lipseste in acel moment, testamentul ramane nul
chiar daca testatorul a devenit capabil ulterior.

Testamenti factio pasiva

4
Desemna capacitatea unei persoane de a dobândi o succesiune fie în calitate de
moştenitor, fie în calitate de legatar.
Cu privire la testamenti factio pasiva, textele clasice precizau că numai
cei care erau capabili puteau veni la moştenire.
Dar nici această regulă nu este întrutotul respectată, întrucât s-a permis ca
persoane alieni iuris să fie instituite moştenitori. Dobândirea moştenirii de
asemenea persoane era însă condiţionată de aprobarea lui pater familias, întrucât
cel care vine la succesiune, pe de o parte, dobândeşte anumite bunuri şi drepturi
de creanţă, iar, pe de altă parte îşi asumă şi nişte obligaţii, deoarece moştenirea
nu este formată numai din drepturi, ci şi din datorii, iar fiul de familie nu-l poate
obliga pe pater familias fără o aprobare expresă din partea acestuia din urmă.
Peregrinii – testamentul fiind un act pur de drept civil, peregrinii care nu au
commercium nu pot participa , nici ca testatatori, nici ca gratificati, ei putand uza
doar de dreptul cetatii in care locuiau.
Latinii – avand ius commercii puteau fi gratificati, la fel cum isi puteau face
testament.
Sclavul – testamentul poate fi facut in favoarea unui sclav, pe ai nostrii
redandu-le libertatea, iar pe ai altora, fara libertate.
Femeia - și femeile aveau capacitatea de a moşteni, însă prin Legea Voconia,
adoptată în anul 169 î. e. n., din iniţiativa lui Cato cenzorul, s-a interzis femeilor să
vină la moştenirea unor persoane ce aveau un patrimoniu în valoare mai mare de
100000 de aşi, măsură adoptată în sensul de a frâna tendinţa către lux a femeilor
romane, care au început a fi influenţate de moravurile din Orient, îndeosebi din
Grecia;

Momentul in care se cere testamenti factio passiva

5
 Mostenitorul testamentar trebuie sa aiba testamenti factio passiva in
momentul intocmirii testamentului si sa fie capabil continuu din momentul
dereririi mostenirii pana la dobandirea ei.
Astfel trebuie avute in vedere trei momente care trebuie a fi conchise legal
pentru a putea fi valabila mostenirea: momentul intocmirii testamentului,
momentul mortii testatorului si momentul dobandirii mostenirii.

6
 Bibliografie / Sitografie

Drept roman - Cristinel Murzea (Curs Universitar), Editura ALL BECK (Editia
a II-a) pag. 180 -205
http://www.referatele.com/referate/drept/online3/SUCCESIUNILE---
CARACTERISTICA-GENERALA-A-SUCCESIUNILOR-referatele-com.php
https://es.scribd.com/doc/289436562/53/B-Capacitatea-testamentar%C4%83-
testamenti-factio?sh=f53547f486e8d706