11

Capitolul 1: Noliuni introductive

L[. Ce este auditul intern?

in
ciuda titlului paragrafului enuntat, nu vom incepe disculia noastrf,
despre auditul intern cu o definilie a acestuia. Mai curAnd, vom incerca sd
explicdm scopul fundamental al auditului intern qi, din aproape in aproape, vom
ajunge gi la definirea acestei noliuni.

Aga cum spuneam, scopul auditului intern este de a concura, aldturi de alte

funclii, la atingerea obiectivelor unei organizalii. Altfel spus, auditul intern trebuie
s[ ajute organtzalra sd-qi atingd obiectivele. Observdm cd in enunlul nostru am
introdus un fermen cheie: obiective. Asemenea fiecdruia dintre noi, organi zalnle
igi stabilesc obiective care vizeazb diferite orizonturi de timp: scurt, mediu gi lung.
Totodati, orice obiectiv, indiferent de orizontul de timp la care se referd, este
supus unor evenimente care ar putea si pericliteze realizarea lor. Fdcdnd o
paralela cu viafa noastrd personald, sd presupunem cd ne stabilim ca obiectiv
sa
oblinem nota maximf, la examenul de audit intern. Chiar dacl am intreprincle toate
eforturile necesare pentru a ne atinge acest obiectiv, existd evenimente care,
dacd
se produc, riscdm sd nu-l putem reahza. Sd lu6m un exemplu: in ziua
examenului
starea de sdnitate nu ne permite concentrarea necesara pentru rezolvarea
subiectelor de examen. Este un exemplu de risc inerent, ce nu poate
fi complet
eliminat, oricdte precautii am incerca sd ludm. in aceeagi m6surd, atingerea
obiectivului propus este pusd in pericol dacd nu studiem riguros noliunile
cerute
pentru examen' Diferenfa, de aceastd datd, este conferitd de faptul
cd prevenirea
pericolului se afld sub controlul nostru: dacd am lua mdsurile adecvate,
de a studia
consecvent gi serios pentru exarnen, acest risc ar fi eliminat sau, cel pu{in,
atenuat.
t2

De data acesta, am exemplificat un risc de control, adicl un risc ce poate fi

prevenit qi atenuat, dacd s-ar adopta mdsurile necesare pentru a-l controla.

Asemenea noul, obiectivele stabilite de cltre organizalri sunt ameninfate de

riscuri. latd cd am introdus un nou termen cheie: riscul. Dar ce este riscul? Aqa
cum exemplificam mai sus, ffud a prezenta in acest context o definire qtiinfificd,
deducem cd riscul reprezintd un set de circumstan{e sau evenimente care pun in

pericol atingerea unor obiective. Atunci cAnd anahzdm situalia unei organizalii
trebuie sd ?nlelegem foarte bine circumstanlele sau evenimentele care reprezintd
riscuri pentru ea. De ce? Pentru ci aceste evenimente nu pot fi generalizate la

nivelul tuturor organizafiilor. Spre exemplu, starea de rizboi intr-o lard X este o
circumstanll ce genereazd riscuri pentru o societate rezidentl. ce comercializeaz1'
bduturi r[coritoare in lara respectiv[. insi pentru un producdtor de armament,

starea de rizboi reprezintdun eveniment ,,fericit" care-i genercazdcdqtiguri peste

nivelul celor inregistrate pe timp de pace.

Odat[ clarificate aceste aspecte, vom lansa o nou[ intrebare: cine stabileqte
obiectivele la nivelul unei organizalli qi, implicit, poartd responsabilitatea atingerii
lor? Aqa cum noi, la nivel personal, ne stabilim propriile obiective in funclie de
circumstanle, presiuni care sunt exercitate asupra noastrd sau la iniliativa proprie,
in cadrul organizaliilor principalul ,,vinovat" de stabilirea obiectivelor acestora

este managementul. Totodatd, managementul trebuie sd-qi asume responsabilitatea

pentru atingerea acestor obiective, chiar dacd procesul se soldeazd cu un eqec. Ce

face managementul pentru a-qi atinge obiectivele? Graficul 1.1. de mai jos explicd

responsabilita{ile acestuia intr-o manier[ sugestivS.

 13

Grafic 1. 1. Responsabilitilile managementului privind atingerea

obiectivelor unei organizatii

1. Stabilirea
obiectivelor

Func{ia:
2. Identificarea
Managementul
riscurilor
riscurilor

3. Asigurarea Functia: Control

mdsurilor de control Intern

Functia: Audit
4. Monitortzatea
Intern
controlului

Degi, de cele mai multe ori, se presupune cd managerul in persoana este

cel care identificd riscurile, in realitate, aceastS funcJie este delegatb unui
departament cunoscut sub denumirea de ,,Managementul Riscurilor". in mod
ideal, funclia acestui departament nu trebuie sd se suprapund cu funclia auditului
intern. Managementul riscurilor are misiunea cle a examina in permanentd
activit5lile organizatiei cu scopul de a identifica riscuri noi sau modul in care
acestea au evoluat in timp. Totodat5, departamentul de management al riscuriior
elaboreazd' 9i actualizeazd normele gi procedurile organizaliei privitoare la
controlul intern ce urmeazd a fi implementate. Printre activitdtile departamentului
de management al riscurilor se numhrd qedinlele d,e analiz| gi evaluare a apetitului

pentru risc, activitali de mare interes pentru auditul intern. tn principiu, cele dou6
departamentb din cadrul unei organizalli colaboreazdin realizarea misiunilor lor,

dar nu sp subordoneazd unul, celuiialt.

I4

Aga cum se observ6 la celulele trei qi patru din graficul de mai sus
managementul unei organiza[h trebuie sd se asigure cd, pentru a se proteja
impotriva riscurilor, igi ia mdsuri de precaulie (denumite de noi, mdsuri de
control) prin instituirea controlului intern. Apoi, pentru a se asigura c[ mdsurile de
control intern sunt suficiente, eficiente qi eficace in prevenirea gi atenuarea
riscurilor cate ameninld obiectivele organrzaliei, este necesard o funclie
independentd de monitorizarc qi evaluare continui a controlului intern.

Deqi vom reveni cu detalii intr-unul din capitolele acestei cirfi, pentru a

evita confuziile, am simfit nevoia de a delimita aici cele doud noliuni introduse:
controlul intern, respectiv auditul intern. Fdri pretenlia de a lansa in acest context
o definire gtiinfificd a controlului intern, acesta reprezintd un proces prin care

riscurile sunt ameliorate. Punerea in aplicare a acestui proces necesitd mecanisme,

instrumente, politici gi proceduri, oameni gi sisteme.
Spre exemplu, pentru a atenualelimina riscul de nu ne gdsi locuinla
devastatf, de hofi, fiecare dintre noi poate pune in aplicare o serie de mdsuri de

precaulie (de control) considerate fie individual, fie cumulat, in funclie de

mentalitate, teama de risc, cultur6, context social, posibilitali financiare etc.
Printre aceste mdsuri se includ: asigurarea bunurilor delinute, instalarea unui
sistem de alarmd conectat sau nu la polilie sau o societate de pazd" qi protecfie,
angajarea unui paznic, asigurarea prezenlei permanente a unei persoane de
incredere la domiciliul nostru etc. Unii ar prefera adoptarea a doud-trei mdsuri,
alfii ar considera cd una ar fi suficientA, altii, deqi recunosc riscul, nu ar adopta
nici o mlsurS, din lipsa posibilit[filor financiare. Dintre toate categoriile enunfate,
cei mai expugi riscului sunt ultimii, iar obiectivul lor - asigurarea securit[fii
locuinlei - poate fi sortit egecului.
Asemenea noud, managementul unei organrzaln doregte sd se asigure cd
instituie mecanisme de control care s6-i protejeze obiectivele stabilite de

producerea riscurilor. La nivelul unei organizalii, exemple de mdsuri de control ar

 15

putea fi: angajarea unui paznic la intrarea in entitate, pentru a controla riscul
accesului unor persoane nedorite; utilizarea statului de plat[ a salariilor, pentru a
controla riscul de a pldti salarii necuvenite sau calculate gregit; instalarea unor
sisteme de alarmf, impotriva incendiilor, pentru a preveni gi ameliora riscul de
incendii, utilizarea sistemului contabil, pentru a preveni riscul de deturnare
frauduloasd a investitiei ac{ionarilor, etc. Se poate observa cu ugurintd cd un risc
poate fi ameliorat prin mai multe mdsuri de control, dupd cum o mdsurd de control
poate preveni sau ameliora mai multe riscuri. Din acest motiv, controlul intern la
nivelul unei organizatii este un sistem foarte complex. Evident cd nu absolutizim:
existd qi societdli mici care posedi controale interne la un nivel minim.
Adesea, persistd confuzii legate de organizarea funcliei de control intern la

nivelul unei societ[li comerciale, deoarece controlul intern este confundat cu

controlul preventiv, controlul de calitate a produselor, controlul financiar etc.
Subliniem faptul cd acestea sunt componente ale controlului intern, adic[ p[r!i ale
unui intreg. Pentru a exista funcfia de control intern, nu este obligatoriu sd fie
infiintat un departament care sZ:-i poarte numele. Aqa cum exemplificam mai sus,
un pofiar indeplineqte o sarcind specificd de control intern, dupd cum qi un
contabil, prin responsabilitdlile sale, deqi nelegate in mod expres de controlul
intern, rcprezintd implicit o rotild din cadrul acestui proces complex. Totodatd,
reamintim cd, instituirea contrrrlului intern nu implicd adoptarea unei relete de
succes universal valabile. in exemplul de mai sus, am punctat faptul ci fiecare
individ igi alege dintr-o paletd de mdsuri de control, cele pe care le considerd a fi
adecvate dorinlelor gi posibilitdlilor sale. La nivelul organizafiilor, managementul

in cele mai multe cazurt, de o echip[ de oameni, fiecare dintre ei

este asigurat,

avAnd perceplii diferite asupra riscurilor. Astfel, controlul instituit intr-o

organizalie, reprezintd adesea numitorul comun al echipei manageriale cu privire
la obiectivele asumate gi riscurile potenliale. Din acest motiv, modelele de
organizare a controlului intern difer[ de la o societate comerciald la alta.
t6

Graficul 1.1. de mai sus aratd clar faptul cd auditul intern nu reprezintd
acelagi lucru cu controlul intern fie gi numai dacd am considera incompatibilitatea
celor doud funclii: nu poli sd monitorizezi qi sd evaluezi obiectiv gi independent
ceva ce ai face tu insufi. Prin intermediul auditului intern, managementul unei
organtzalh urmdreqte sb se asigure cd funclia de control intern instituitd
funclioneazd eficient, eficace gi suficient pentru a ameliora sau elimina riscurile
identificate. Altfel spus, auditul intern este ,,cAinele de pazd" al managementului
care vegheazi funcfionarea controlului intern in cadrul organizafieL. Dacd poate fi
spus a$a, auditul intern ar fi un ,,control permanent al controlului intern". Evident

c5, aga cum vom vedea in capitolele urmdtoare, in indeplinirea misiunii sale,

auditul intern utllizeazd proceduri, tehnici, mecanisme, instrumente de

monitorizare qi evaluare asemdndtoare cu cele intrebuinfate de controlori. Scopul

aplicdrii lor insd este diferit.
Iatd cd am ajuns la momentul in care auditul intern poate fi definit. Ldsdnd
deoparte, pentru moment, definirea conceptului datd de standardele interrafionale

de audit intern, preferdm sd expunem aici definilia utthzatd de Griffits. Potrivit

acestuia, ,,auditul intern furnizeazd managementului unei organizalii o opinie
independentd {i bbiectivd cu privire Ia faptul cd riscurile cu care se confruntd
organizalia sunt sau nu at.neliorate Ia un nivel acceptabil prin controlul internt ".
Definilia prezettatb. necesitd cAteva precizdn suplimentare referitoare la
termenii subliniafi. in prirnul rdnd, ne vom opri atenlia asupra termenului
,,furnizeazd". Auditorii interni oferd asigurarea lor intr-o manierd formalS, de cele
mai multe ori, in contextul unui raport al auditorului intern. Astfel, termenul
enunlat trebuie perceput in acest sens. Comunicare verbalS a asigurdrii nu este
exclus[ dar, mai ales in condifiile reglementdrilor qi practicilor rominegti, ea
trebuie oficializatd printr-un document.

I
D. Griffits, Introduction to risk based internal audit, 2006, pag. 4.
 I7

Sintagma ,,opinie independentd qi obiectivd" face trimitere la esenla

profesiei de auditor intern: etica profesionald. Concluziile - opinia2 - auditorilor
interni privind monitorizarea qi evaluarea controlului intern nu at aveir

credibilitate dacd obiectivitatea qi independenfa lor ar fi afectate. Asupra

problemelor privind etica profesionald a auditorilor interni vom reveni intr-un
capitol distinct al lucrdrii noastre. Pentru moment, vom sublinia faptul cd
independenla auditului intern impune stabilirea unei ierarhii in cadrul organizaliei,
astfel incAt, departamentul de audit sd fie subordonat exclusiv consiliului de
administrafie, mai exact, comitetului de audit3. Totodatd, independenla auditorului
intern este respectatd atdta vreme cAt managementul organtzatrei nu interfereazdin
maniera de reahzare a misiunilor de audit, respectiv nu ,,comandd" opinia
auditorilor. in ceea ce privegte obiectivitatea, este evident faptul c6 neutralitatea
auditorilor fald de problemele examinate este cruciald pentru a garanta o opinie
nepartinicS.

Revenind la definilia de mai sus, auditorii interni ruporteazd dacd riscurile

sunt sau nu am.eliorate prin controlul intern. Concluziile auditorilor sunt

formalizate intr-un raport indiferent de rezultatele misiunii lor, completate cu

recomanddri de imbundtdtire a controlului, in cazul in care riscurile nu sunt
controlate satisfdc[tor. Noliunea de ameliorare a riscului, utilizat[ qi anterior in
acest capitol, face trimitere la caracterul general al riscului. Riscul are doud
trbsdturi caracteristice: probabilitatea producerii riscului qi efectele producerii
riscului. Mai rar, existd situa{ii in care, prin mdsuri corective, riscurile sunt
eliminate. Dar, in cele mai multe caztJrt, riscurile nu pot fi eliminate, ci cel mult,
in cazul producerii, prin mdsurile adoptate pot fi ameliorate efectele lor sau pot fi
prevenite. De exemplu, riscul de a pl6ti o amendi de circulalie poate fi eliminat
prin impunerea respect[rii stricte a regulilor de circula]ie. Pe de altd parte, riscul
2
La acest nivel, pentru a simplifica inlelegerea, am utilizat termenul de opinie. in standardele
profesionale, termenul folosit este,,asigurare".
1_
'Pentru detalii privind comitetr,rl de audit vezi capitolul 9 al lucrdrii.
 18

de cutremur nu poate fi eliminat deoarece, atdt probabilitatea, cAt gi efectele

producerii unui astfel de risc sunt incerte. Cel mult se poate adopta o m6surd de
asigurare impotriva cutremurelor, astfel incdt, dac[ riscul se produce, asigurarea
incasatd sd diminueze pierderile suferite (ameliorarea efectelor riscului). Altfel
spus, auditul intern pleacb de Ia premisa c6, in cele mai multe caztri, datoritd
limitelor inerente, controlul intern nu poate elimina riscurile, dar le poate
ameliora. Existd autori care utilizeazd, ca echivalent pentru riscuri meliorate
sintagma riscuri controlate. Nu este gregitd utlhzarca interschimbabili a
termenilor de mai sus atAta vrer:te cdt nu se face confuzia cu actiunea de verificare
sau examinare a unui risc.

in fine, ultima referin{1 subliniat[ in definilia lui Griffits - nivel acceptabil

pune in lumind aspectul cel mai interesant, provocator gi dificil care
caractenzeazd, activitatea unui auditor intern. Nivelul acceptabil al riscului trebuie
infeles prin prisma managementului. Altfel spus, managementul trebuie sd decidd
dacd riscurile sunt ameliorate la un nivel dorit de el. De ce? Dacd ne reamintim
faptul cd managementul stabileqte obiectivele, identificd riscurile qi-gi asumd atflt
meritele pentru succese, cAt gi vinovllia pentru eqecuri, devine firesc ca riscurile
sd fie ameliorate la un nivel pe care el il considerdrezonabil. Astfel, in misiunea
de evaluare a controlului intern qi a efectelor pe care deficientele acestuia le are
.asupra riscurilor qi, implicit, asupra obiectivelor organizaliei, auditorul intern va
folosi drept criteriu de referin![ apetitul pentru risc aI managementului. Acest
apetit pentru risc al managementului trebuie evaluat intr-o manierd continua. De
ce? Pentru cd, el depinde de o mulfime de factori care evolueazd,in timp: vdrstd,

culturS, mentalitate, educafie, mediul economic gi social, stare psihic6, sex,

progres tehnologic etc. La rdndul lor, riscurile evolueazd in timp, iar percepfia
oamenilor se schimbb corespunzdtor. Pe de altd parte, ceea ce poate fi considerat
drept un risc acceptabil pentru un individ, poate fi inacceptabil pentru altul. Iar,
pentru a cunoa$te ce inseamnd pentru manageri un nivel acceptabil al riscului X,
 t9

auditorii interni sunt nevoi{i s6 colaboreze cu departamentul de management al

riscurilor in acest sens. Sarcina auditorilor se complic[ atunci cAnd organrzatia nu
dispune de functia de management al riscurilor, astfel c[ auditorii interni sunt
nevoili sd aplice tehnicile specifice de evaluare a apetitului pentru risc al
conducerii. De aici decurge gi dificultatea misiunii auditorilor interni: deseori este
dificil sd determini apetitul penffu risc al unui individ, cu atdt mai mult al unei
echipe formate din ,,n" indivizi. Asupra tehnicilor utilizate de auditori in scopul
evalu[rii apetitului pentru risc al managementului vom reveni cu detalii intr-unul
din capitolele acestei lucrdri.

1.2. Tipuri de audit intern

Mai curAnd decAt ideea de a prezenta clasific[ri mai mult sau mai pulin
importante, in cadrul acestui paragraf am urmdrit expunerea diferitelor tipuri de

audil intern pentru a elimina confuziile, pe cdt posibil. Astfel, nu vom obosi
cititorul cu criterii de clasificare qi, ff,rd a pretinde o dezvoltare exhaustivd, vom
explica pe scurt caracteristicile tipurilor de audit cele mai. frecvent inmlnite. in
practica auditului intern sunten, confruntali adesea cu sintagma ,,audit financiar".
Utllizarea ei genereazd cele mai numeroase confuzli, deoarcce auditul financiar
este puternic asociat cu ideea de audit al situatiilor financiare reahzat de un
auditor extern, deci independent. Cert este c5, deqi in mare parte este adevdratd
aceastd percepfie, trebuie sd spunem c[ gi auditorii interni pot rcaliza misiuni de
audit financiar. De ce? Pentru ca activitatea financiar-contabild reprezintd, sistemul
sanguin al oricdrei companii, avAnd obiective gi implicit riscuri asociate
obiectivelor, precum gi mecanisme de control destinate sd amelioreze riscurile
respective. Orice manager iqi dcreqte sistemul propriu de monitorizare qi evaluare
a activitdlilor financiar-contabile. Astfel, scopul misiunilor de audit financiar
realtzate de auditorii interni este de a examina credibilitatea sistemului contabil qi

de informare financiard. Diferenla majord intre auditul financiar extern gi auditul

20

financiar intern constf, in credibilitatea qi destinatarii raportului de audit. in timp

ce raportul auditorilor externi se adreseazd utllizatorilor externi de informalii
financiar-contabile gi, prin independen{a totald a auditorilor externi fa{i de clienlii
sdi, opinia lor conferd un grad de incredere sporit in raport[rile financiare publice
ale companiilor, raportul auditorilor interni se adreseazd in exclusivitate
managementului organizafiei. Opinia auditorilor interni este jalonatd de apetitul
pentru risc al conducerii, in timp ce opinia auditorilor externi are drept criteriu de

referinld imaginea fideld in relalie cu pragul de semnificalie. De altfel, in ipoteza

in care raportul auditorilor intemi privind activitatea financiar-contabilS ar fi
public, credibilitatea lui ar fi nuld, avdnd in vedere faptul cd scopul principal al
auditului intern este de a sprijini atingerea obiectivelor qi intereselor organizalrei.
Spre deosebire de aceqtia, auditorii externi vtzeazd satisfacerea intereselor
publicului larg. Existd opinii care suslin cd cele doud activitili - auditul intern qi
auditul extern - se suprapun, ceea ce ar conduce la o alocare neadecvatd a

resurselor unei organizagli.inrealitate, auditul intern este mult mai larg, incluzdnd

misiuni pe toate sectoarele de activitate ale organrza\rei. Mai mult decAt atdt, aqa

cum vom remarca intr-unul din capitolele urmdtoare, auditul intern gi auditul
extern colaboreazd gi iqi coordoneazA activit[lile pentru a evita astfel de
suprapuneri.

Auditul de conformitate reprezintd un alt tip de audit intern pe care

auditorii interni il reahzeaz[ in cadrul unei organizafii. Aceastd misiune presupune

evaluarea calitSlii gi gradului de adecvare a sistemelor interne instituite intr-o
organizatre pentru a se examina conformitatea acestora cu legile, regulamentele,
politicile sau procedurile aplicabile la un moment dat in timp. Spre exemplu, o

misiune de audit de conformitate examineazd mbsura in care activitdtile privind

resursele umane dintr-o organizalie sunt realizate in conformitate cu legisialia in
vigoare qi cu politicile qi strategia de personal stabilite de management. Altfel
 21

spus, sunt puse fa!6 in fa!6 realitdlile (,,de facto") cu ceea ce ar trebui s6 fie
conform legislaliei, politicilor, etc. (,,de jure,').

Attdittil opera1ional, unul dintre cele mai complexe tipuri de audit intern,
presupune evaluarea criticd a cditalii gi a gradului de adecvare
a sistemelor,
metodelor, resurselor gi procedurilor utilizate de organiza[ie, a structurii
organizalionale comparativ cu responsabilitdlile alocate. Spre exemplu, atunci
cdnd o organizalie igi doregtt: implementarea unei reforme sau restructurari,
strategia de schimbare are la bazd, concluziile formulate de auditorii interni in
urma unei misiuni de audit operational. Prin intermediul acestui tip de audit se
identificd deficienlele organizationale, strategice etc. fiind astfel posibile
identificarea alternativelor de actiune gi adoptarea unor mdsuri care s6 corecteze
deficienlele respective.
Auditul de management permite evaluarea calit[1ii actului managerial, a
structurii acestuia $i a atitudinii managementului vis-a-vis de riscuri qi control in
contextul obiectivelor organizaliei. Din nefericire, denumirea acestui tip de audit
conduce la o atitudine rezervatd a conducerii organizafiilor. in realitate, auditul de

management se aseamdnd foarte mult cu auditul de conformitate, diferenta

constAnd in materialul studiat: activitalile manageriale. Auditorii interni evalueazd.
actul managerial prin raportare la criteriile predefinite in acest scop de c[tre
oryanizalie. Spre exemplu, si presupunem c6 intr-o organiza[ie X, pentru a rcahza
o investilie la o valoare de peste un anumit plafon, procedura impune ca directorul

financiar sd solicite aprobarea consiliului de administralie, aprobare validatd

numai cu unanimitate de voturi. intr-o misiune de audit cle management, auditorul
intern nu va examina, a$a cum s-ar inlelege, dacd d,ecizia respectiv6 este bund
sau
nu pentru organizaiie, ci dacd procedura de validare este respectata intocmai
in
practicd. Din motive lesne de inteles, acest tip de audit este mai rar realizat.
Auditul de eficctcitate, adesea denumit qi ,,value-for-money auditing
(VFM)", presupune examinarea a trei coordonate definitorii: eficienta, eficacitatea
22

$i economicitatea proceselor din cadrul orgamzalieta. Eficacitate a vizeazd,

atingerea obiectivelor fixate prin acfiunile ?ntreprinse. Eficienla impune selectarea

celor mai bune alternative sau resurse pentru a realiza un deziderat. Renard face
apel la terminologia anglo-saxond, pentru a ilustra sensul eficacitdlii - ,,doing the
right things", respectiv al eficienlei ,,doing the things right"5.
Economia/economicitatea (uno"a le place, mai cur1nd, termenul economicitatea)
vrzeazd evitarea pierderilor nenecesare. De remarcat faptul cd, in special in
sectorul public, misiunile de audit intern sunt de conformitate sau VFM. De
asemenea, punctdm faptul cd auditul de eficacitate nu este sinonim cu auditul
performanlei: o confuzielarg rdspinditl. Prin auditul performanlei este examinatb
mdsura in care autoriElile publice, spre exemplu, dispun de proceduri in vigoare
pentru a m[sura qi raporta propriile perfotmanfe.

1.3. Probleme de discufie Si studii de caz:

1.3.1. Probleme de disculie

1. Analizali afirmaliile de mai jos gi explicali de ce sunt adevdrate sau false:

. Auditorii interni nu pot fi

niciodatd independenli deoarece sunt angajafi
permanenli at organtzaliei ale cdrei activitali le audtteazd.
o Principalul obiectiv al auditului intern este de a fwniza o asigurare cd
sistemul de control intern al organizafiei este eficace.
o Auditorii interni fac parte din echipa manageriald.

1.3.2. Studiu de caz: Valley Ltd6.

Managementul Valley Ltd. a adoptat recent o decizie referitoare la

consolidarea politicii de marketing a companiei. Potrivit acestei decizit, compania

o
I. Gray, S. Manson, The audit process: principles, practice and cases, edilia a 2-a, Business Press
Thomson Learning, 2000, pag. 223-225.
5
J. Renard, Teoria gi practica auditului intern, edifia a 4-a, Ministerul Finan{elor Publice din
RomAnia, 2002, pag. 41.
u
Studiu de caz inspirat dupd I. Gray, S. Manson, The audit process: principles, practice and cases,
edilia a 2-a, Business Press Thomson Learning, 2000, pag.222
 23

utmeaz5- sd facd o investitie in vederea achizilionlrii unui lot de autoturisme

utilitare pentru a asigura distribulia produselor sale cdtrc clienli gi renunlarea la
serviciile distribuitorilor externi. Lotul de autoturisme ce urmeazi a fi achizitionat
este compus din 50 de maqini de dimensiuni diferite, la un cost de aproximativ
28.000 Euro.

Cerinle:
1. Indicafi tipurile de audit intern aplicabile in cazul proiectului de

investifii iniliat de compania Valley.

2. Pentru fiecare tip de audit identificat, discutafi obiectivele urmdrite de
auditorii interni.

1.3.3. Studiu de caz: Alma UniversityT

Sunte{i auditor intern angajat intr-o misiune de audit VtrM privitoare la
costurile de fotocopiere. Din investigaliile preliminare ali oblinut urmdtoarele
informalii:

o Managementul v-a informat c6, in cadrul universitdlii, fotocopierea este

reahzatd pe aparate inchiriate de la producitor, iar costul pentru
multiplicarea unei pagini tip 44 este de 4 cen\ilpagind1,
. in cadrul universitdlii existb gi un birou special amenajat pentru serviciile
de fotocopiere. Politica universitdlii este ca materialele ce depdqesc 20
pagini sd fie multiplicate in biroul de fotocopiere, deoarece costul aferent
este semnificativ mai redus. Aceastd politicd a fost introdus[ in urmd cu
aproximativ cinci ani in baza unui studiu-sondaj privind costurile de
multiplicare.
Ca prim6 acliune, a'ir decis sd examinati in ce mdsuri politica
managementului este corect aplicatd in realitate gi ali intreprins o vtzit6,la biroul
de fotocopiere. Informaliile oblinute cu ocazia acestei vizite sunt:

. Evidenlele biroului de fotocopiere indicd acceptarea la multiplicate a

documentelor cu o lungime medie de 100 de pagini. Biroul nu acceptd
multiplicarea documentelor mai scurte de 20 de pagini.
t Studiu de caz inspirat dupd I. Gray, S. Manson, The audit process: principles, practice and cases,
edi{ia a 2-a, Business Press Thomson Learning, 2000, pag.226
-
24

o Pe ugd exista un anun! prin care angajafii universitdlii

erau avertizali
asupra posibilirdlii de a fi nevoili sd agtepte
maxim gase zile p6n6 cOnd
documentele lor vor fi multiplicate.
o Discutand problema intarzierilor cu care se presteazd serviciul
personalul bjtgY-t"l-de fotocopiere vi s-a cu
comunicai ca avertismentul de pe
ugd este valabil doar in anumite perioade
ale anului universitar cdnd
cererile de multiplicare foarte mari: perioadele
.sunt de sesiune sau de
incepere a semestrelor' in restul anului, cererile
sunt satisfScute intr-un
interval de timp foarte scurt, de obicei, in aceeagi
zi.
Apoi, ali decis s[ vizitali qi o catedrd din universitate qi
iat6 ce
vv informatii
'uvr'r '
afi oblinut de acolo:
r Catedra a achizilionat un aparat de multiplicare din
bugetul propriu la un
cost de 20'000 euro ce poate asigura servicii complementare
celor de
fotocopiere: sortare, mdrire/micqorare, capsare, asamblarea
documentelor
etc. costurile de multipricare sult 2,5 cen\i (pentru format
standard),
respectiv 1,25 cen[i pentru cazurile de multiplicare
fald-verso sau format
micAorat.
o Pe parcursul vizitei afi remarcat cd, ?n medie,
au fost realizateaproximativ
25 de fotocopieri in format standard, respectiv cca.
4avo au fost in format
micqorat.
o De aproximativ zece ori in cursul acelei zile, personarul catedrei a
fotocopiat peste 100 pagini.
Cerin!e:

o .1' Pe baza informaliilor furnizate in studiul d.e caz Alma University

sugerafi care ar fi problemele ce ar trebui investigate
Justificaji rdspunsul dvs.
in profunzime.