UNIVERSITATEA NICOLAE TITULESCU

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT DREPT ADMINISTRATIV

Structura statului

Studiu de caz : Elveția

București

Octombrie, 2015
 Cuprins

Elveția – structură de stat, formă de guvernământ, regim politic, Constituție............................1

 1. Elveția
o Structură de stat
o Formă de guvernământ
o Regim politic
o Constituție

”În dreptul constituțional prin forma de guvernământ se înțelege, în general modul în care
sunt constituite și funcționează organele statale prin care se exercită puterea politică dintr-un
stat”1
Elveția , cu denumirea completă Confederația Elvețiană (latină) este o republică federală
formată din 26 de cantoane autonome, cu capitala federală la Berna.
”Structura(forma de stat)nu este alceva decât organizarea de ansamblu a puterii în raport
cu teritoriul, ea indicându-ne dacă un stat este constituit din unul sau mai multe state membre”2
Elveția este un stat compus. În acest sens, pentru început, amintim faptul că statul federativ
este format din două sau mai multe state membre , din unirea cărora apare un nou stat ca subiect
unitar de drept – federația.3
Federația elvețiană s-a format în urma unui proces de unificare care îți are începutul odată
cu pactul semnat la 1 august 1291; pact încheiat între cele trei văi: Uri, Schwyz, Unterwald
împotriva Imperiului Habsburgic deoarece nu doreau să aibă „judecători străini din văile lor”4 .
Procesul de formare a federației s-a încheiat odată cu adoptarea Constituției din 1848.
Raporturile dintre statele membre ale federației sunt sunt raporturi de drept intern, adică
federatia formează o uniune de drept constituțional, spre deosebire de asociațiile de state, în cazul
cărora iau naștere uniuni de drept internațional ale căror reglementări se află sub incidența
raporturilor de drept internațional. Din acest punct de vedere, se înțelege faptul că raporturile
federației sunt reglementate prin constituția federală.5

1
Muraru, Ion, Tănăsescu, Simina, 2013, Drept constituțional și instituții politice, vol I, București, Ed. C.H.Beck, p.62
2
Ibidem, p.65
3
Ibidem, p.67
4
Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed. C.H.Beck, p.186
5
Muraru, Ion, Tănăsescu, Simina,2013, Drept constituțional și instituții politice, vol I, București,Ed. C.H.Beck, p.67

2
 Ca o altă caracteristică a statului federal amintim existența a două cetățenii care se implică
reciproc . Ce înseamnă acest lucru? Cetățenii nu numai că au cetățenia statului federal, dar au și
cetățenia statului membru. Nu se va confunda cu situația dublei cetățenii pe care, de altfel, Elveția
nu o tolerează.
În cazul în care se urmărește obținerea cetățeniei elvețiene, cererea de acordare a
cetăţeniei se poate face numai după terecerea a 12 ani de domiciliu stabil în Elveţia.6
Despre subiectele de federație se menționează faptul că acestea sunt numai statele membre
ale federației, din a căror unire a luat naștere federația.
Din punct de vedere al centralizării și descentralizării, motivația construirii unei federații
elvețiene își avea resortul nu în logica ce impunea necesitatea unei formule de centralizare
caracteristică altor zone din Europa, ci dimpotrivă, a avut la bază un raționament opus ideii de
centralizare. Cantoanele s-au unit în confederație – mai târziu în federație - în scopul menținerii și
apărării autonomiei și suveranității comunale.7
Din punct de vedere al regimului politic se consideră că Elveția există sub o democrație
semidirectă întrucât necesită validarea deciziilor politice de către cetățeni, apărând ca o alternativă
la democrația pură în care deciziile se iau de către politicienii aleși.8. Ca o completare a explicațiie,
se amintește referendumul cu privire la abrogarea unei legi sau inițiativa populară (acestea sunt
drepturi civice).
Constituția scrisă a Elveției a fost adoptată la 18 aprilie 1999 printr-un referendum popular
și a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000. Este alcătuită din 6 TITLURI și 197 de articole. Această
Constituție cuprinde un Preambul în care sunt regăsite „valori și idealuri democratice specifice
constituționalismului european contemporan”9

Preambului Constituției :
„În numele lui Dumnezeu Atotputernicul! Poporul şi cantoanele elveţiene, conștienți de
responsabilitatea lor față de Creator, hotărâți să reînnoiască alianța lor pentru a consolida libertatea,
democrația și pacea în semn de solidaritate și deschidere spre lume, hotărâți să trăiască cu toții
diversitatea lor în respectul față de aproape și în echitate, conștienți de bunurile comune și de
sarcina lor de a-și asuma responsabilitățile față de generațiile viitoare știind că doar cel ce se
folosește de libertatea sa este liber într-adevăr și că forța comunității se măsoară în funcție de bună
starea celui mai vulnerabil dintre membrii acesteia.”10

6
http://casa-romanilor.ch/despre_cetatenia_elvetiana_si_obtinerea_ei accesat la data de 24 oct 2015, 16:42
7
Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed. C.H.Beck, p.187
8
http://www.unibuc.ro/prof/sava_i/docs/res/2012maiDemocratia_Elvetiana_-_Studiu_introd_I_N_Sava-2012.pdf
accesat la data de 24 oct 2015, 17:15
9
Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed. C.H.Beck, p.189
10
http://blog.inmures.ro/wp-content/uploads/2012/12/Constitu%C5%A3ia-federal%C4%83-a-
Confedera%C5%A3iei-Elve%C5%A3iene-Romanian-v11.pdf accesat la data de 24 oct 18:01

3
 Primul titlu al Constituției expune principiile generale care stau la baza societății elvețiene
constituind valori fundamentale,
Din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale trebuie reținut că organizarea
federală a statului se face în raport de 3 entități: federația, cantoanele și comunele.
Cantoanele sunt în număr de 26: Zurich, Berna, Lucerna, Uri, Schwyz, Obwald,
Nidwald, Glaris, Zoug, Fribourg, Soleure, Basel-Oraş şi Basel-Provincie, Schaffhouse, Appenzell
Rhodes-Extern şi Appen- zell Rhodes-Intern, SaintGall, Grisons, Argovie, Thurgovie, Tessin,
Vaud, Valais, Neuchâtel, Geneva şi Jura.
Cantoanele exercită toate drepturile care sunt delegate Confederației . Constituția
prevede că toate cantoanele sunt suverane dacă nu prevede Constituția limitări ale suveranității. În
art 50 constituția stipulează că autonomia comunelor este garantată în limitele fixate de legislația
cantonală. Cantoanele sunt reprezentate în Consiliul Statelor prin câte 2 membri iar semi-
cantoanele sunt reprezentate de către un membru, indiferent de mărimea populației.
Sarcinile Confederației sunt atribuite de Constituție iar cantoanele definesc sarcinile pe care
trebuie să le îndeplinească în cadrul competențelor ce le revin. Cantoanele și Confederația
colaborează între ele
Profitând de momentul la care se află această lucrare, voi specifica și faptul că, în ciuda
dimensiunii sale reduse, Elvetia are patru limbi oficiale (germana, franceza, italiana si retoromana).
Cu toate acestea, 20 din cele 26 de cantoane sunt official unilngve – Berna, Fribourg și Valais sunt
bilingve iar Graubun are trei limbi oficiale. Dialectul german vorbit în Elveția este denumit
germane elevate. Romanșa/retoromana nu este limbă oficială de același rang cu germana, italiana,
franceza.11
Conform art 70 alin 1 al Constituției federale „Limbile oficiale ale confederației sunt
germana, franceza și italiana. Romanșa este de asemenea limbă oficială pentru rapoartele pe care
Confederația le întreține cu persoanele vorbitoare de retoromană.”12
„Comunele formează eșalonul de bază al organizării politice a Elveției. În afara sarcinilor
care le sunt încredințate de către propriul canton sau de către Confederație. Comunele își stabilesc
propriile lor competențe în domenii diferite.”13
Comunele sunt entități politice și au personalitate juridică și diverse competențe : gestiunea
bugetară, procedurile de decizie etc
Organizarea se caracterizează printr-o structură puternic fragmentată: 40% din comune au
mai puțin de 500 de locuitori, în timp ce populația medie a unei comune este de 2300 de locuitori.
Numărul comunelor se diminuează treptat din cauza multiplelor fuziuni.
Cantoanele pot încheia între ele convenții și pot crea instituții comune. Aceste convenții nu
trebuie să fie nici contrate dreptului, nici intereselor Confederației. Dreptul federal primează asupra

11
Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed. C.H.Beck, p.200
12
http://blog.inmures.ro/wp-content/uploads/2012/12/Constitu%C5%A3ia-federal%C4%83-a-
Confedera%C5%A3iei-Elve%C5%A3iene-Romanian-v11.pdf accesat la data de 24 oct 18:01
13
Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed. C.H.Beck, p.203

4
dreptului cantonal. Colaborarea intercantonală este instituționalizată sub forma uor conferințe la
nivel guvernamental, ministerial și administrativ.

Bibliografie

Ionescu, Cristian,2008, Tratat de drept constituțional contemporan, ed.a II-a, București, Ed.
C.H.Beck

Muraru, Ion, Tănăsescu, Simina, 2013, Drept constituțional și instituții politice, vol I, București,
Ed. C.H.Beck

Surse online

http://blog.inmures.ro/wp-content/uploads/2012/12/Constitu%C5%A3ia-federal%C4%83-a-
Confedera%C5%A3iei-Elve%C5%A3iene-Romanian-v11.pdf accesat la data de 24 oct 18:01

http://www.unibuc.ro/prof/sava_i/docs/res/2012maiDemocratia_Elvetiana_-_Studiu_introd_I_N_Sava-
2012.pdf accesat la data de 24 oct 2015, 17:15

http://casa-romanilor.ch/despre_cetatenia_elvetiana_si_obtinerea_ei accesat la data de 24 oct 2015,

16:42