Sunteți pe pagina 1din 4

Mihail Gorbaciov ajunge la conducerea URSS-ului la data de 11 martie 1985, însă are de-

a face cu o țară a cărei economie și societate decăzuse. Are de gând să instaureze o politică de

redresare care să ducă spre modernizare, nu doar din punct de vedere econonomic, ci incluzând

toate aspectele vieții. A urmărit îndeplinirea a patru direcții: perestroika, glasnost, o restructurare

a administrației și o cooperare cu Occidentul.


Schimbarea propusă s-a confruntat însă cu o opoziție reprezentată de cei care profitau de

pe urma regimului. Întrucât intențiile lui Gorbaciov erau de a reforma tot sistemul, intenții mai

degrabă iluzorii, au apărut dificultăți ce au accentuat căderea marelui imperiu URSS. 1


Încă de la primul său mare discurs din aprilie 1985, Gorbaciov aduce o critică la adresa

economiei statului, considerând necesară o evoluție în această privință. Pentru Gorbaciov

perestroika reprezenta “politica al cărei scop este de a activa progresul social şi economic al țării
2
și de a reînnoi toate sferele vieții ”. În timp ce “glasnost” reprezenta o “tansparență” privind

acțiunile statului, eliminarea cenzurii asupra presei, libera exprimare, promovarea criticii.
Cele trei etape spre desăvârșirea perestroikăi le reprezintă: “debrejnevizarea” și

instaurarea unui “stat socialist de drept”; eliminarea cenzurii presei și a “tabuurilor care apăsau

asupra societății” și “normalizarea relațiilor cu Biserica” la care se adaugă încetarea persecuțiilor

împotriva credincioșilor.3 Printre acțiunile care au dus către această ordine se numara eliberarea

din închisoare a disidenților, reducerea abuzurilor privind internarea forțată în spitalele de

psihiatrie, reabilitarea opozanților, anularea privațiunilor cetățenești adoptate în 1966 și 1988. 4


Gorbaciov este de părere că unul dintre obiectivele principale ale statului îl reprezintă

garantarea drepturilor și a libertăților cetățeneşti , considerând, de altfel, necesară , o reformare

din punct de vedere politic a sistemului, îndreptandu-se către instituirea statului de drept. În

decembrie 1988 s-a aplicat o reformă judiciară privind “restricția câmpului de aplicație a

1
Lorot PASCAL, PERESTROIKA: URSS sub Gorbaciov 1985-1991, traducere de Cristina Jinga, Editura Corint, Bucuresti,
2002,pp.5-7
2
Ibidem, p.14
3
Ibidem, p.16
4
Ibidem, pp.16-18
pedepsei cu moartea, sfârșitul practicării exilului înăuntrul granițelor, o deschidere și acceptare

privind implicarea și a altor organizații la guvernare”. 5Avem o reînnoire și din punct de vedere

cultural: artele, literatura, în cadrul căreia operele inițial cenzurate, ajung să fie autorizate, apar

noi lucrări, o revenire spre tradiționalism. Cenzura asupra presei este eliminată, însă mai rămân

unele limitări precum: “interzicerea difuzării a informațiilor ce constituie un secret de stat,

instigarea la revoltă sau la schimbarea prin forță a regimului, propaganda în favoarea războiului,

discriminarea rasială, națională sau religioasă, intoleranța, incitarea la infracțiuni căzând sub

incidența legii”. 6 Toate aceste deschideri duc spre o ușoară comunicare între cetățeni și oamenii

politici.
Economia statului se confrunta cu un regres: scăderea nivelului de trai, a productivității.

Cauza o găsim în vechea ordine caracterizată prin exploatarea forței de muncă, sporirea

capitalului, ce a căzut pradă eșecului, întrucât resursele încep să se reducă. Contactul cu

Occidentul a scos la iveală “minusurile” sistemului și a creat aspirația către o schimbare, o

schimbare care să ducă spre dezovoltare și spre modernizare.


Un pas către schimbare îl reprezintă reforma întreprinderilor de stat inițiată în 1987, în

urma căreia întreprinderile se bucurau de autonomie, în sensul că implicarea statului era redusă,

întrepriderea fiind cea care emitea propriul proiect de activitate. 7 La această reformă se adauga și

o modificare a sistemului bancar, inițial centrat pe o singură bancă apoi pe șase instituții 8 și

adoptarea legii proprietății în care erau identificate trei forme de proprietate: proprietatea de stat,

proprietatea “publică” și proprietatea “cetățeanului”. 9


Întreaga reformă economică are de-a face cu un proces de stopare. Dacă înainte de

conducerea lui Gorbaciov economia avea de-a face cu un proces de stagnare, ulterior în urma

5
Ibidem,pp.18-19
6
Ibidem ,p.21
7
Ibidem, p.61
8
Ibidem, p.62
9
Ibidem, p.63
măsurilor adoptate aceasta decade. Statul începe să aibă de-a face cu un fenomen de inflație care

duce la un deficit bugetar.


Din punct de vedere instituțional, perestroika, a însemnat o apropriere de democrație,

întrucat “la 26 martie 1989 au avut loc primele alegeri legislative semidemocratice “, a fost

amendată Constituția, articolul care făcea referire la rolul de unic conducător al Partidului

Comunist a fost eliminat, ceea ce a permis introducerea pluripartidismului, președintele era ales

de către Parlament și avea atribuții extinse, urmând ulterior sa fie ales prin vot universal.10
Partidul Comunist al Uniunii Sovietice se va descompune (lucru vizibil după cel de al 28-

lea Congres al partidului, 2-13 iulie 1990) și apar trei orientări : conservatorii, în frunte cu Egor

Ligacev, ce militau pentru menținerea socialismului, a economiei centralizate și planificate, fiind

împotriva reformatorilor; “centriștii” ce susțineau stabilirea unei economii de piață în mod

treptat; şi, radicaliștii, conduși de Boris Elțân, Gavril Popov şi Anatoli Sobceak, ce erau pentru

stabilirea economiei de piață în mod rapid, instaurarea pluripartidismului. 11 Deși în urma

eliminării articolului care făcea referire la rolul de unic conducător al PC din Constituție, apar

mai multe grupări politice ca alternative, de abia în 21 octombrie 1990, PCUS se va înfrunta cu

adevărat cu mișcarea Rusia Democrată, mişcare cel va susține pe Boris Elțân în lupta pentru

presedinția Parlamentului și a presedinției țării. 12


Privind trecerea spre o economie de piață, moment în care statul se confruntă cu inflație

și deficit bugetar, guvernul propune un plan intitulat “500 de zile” care avea în vedere “o vastă

politică de privatizare și liberalizare a prețurilor”13, dar nu este aprobat de Gorbaciov; acesta mai

târziu va deține dreptul de a instaura o economie de piață prin decrete.


În cele din urmă perestroika a avut ca efecte “eliberarea politică și înlăturarea

comunismului din țările Europei de Est, care reprezentau încă zona-tampon între Europa și

10
Ibidem, pp.32-34
11
Ibidem, p.37
12
Ibidem, pp. 8-39
13
Ibidem, p.72
URSS, a pus capăt cursei înarmării și a permis solidarizarea într-un proces de dezarmare

radicală”. 14
Perestroika nu s-a limitat doar la granițele URSS-ului; Gorbaciov le-a propus și celorlalți

conducători ai statelor comuniste să adopte o proprie reformă ceea ce a dus la pierderea puterii

comuniștilor în favoarea democrațiilor; prin toate acestea s-au scos la iveală sentimentele

naționaliste dn interiorul republicilor sovietice ce le-a determinat să-și ceară independența.

Factorul naționalist a avut un mare impact asupra URSS-ului ducând la dispariția marelui

imperiu, ce treptat și-a pierdut legitimitatea. Pactul de la Varșovia, alianța militară a țărilor

comuniste, a fost dizolvat la data de 1 iulie 1991 întrucât statele membre se apropriau de un

regim democratic, iar menţinerea unui regim comunist scăpase de sub control.

14
Ibidem, p.78