8.

PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE DE COMERŢ TURISM ŞI

SERVICII

8.1. Metodologii de realizare a sistemelor informatice

În capitolul precedent s-a văzut că un subsistem din ce în ce mai important şi cu
pondere tot mai mare în cadrul sistemului informaţional este sistemul informaţie.
Pentru a fi adecvate organizaţiei în care vor funcţiona, sistemele informaţiei trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii luate în considerare la proiectarea sistemului. Există
trei mari clase de metode de realizare a sistemelor informatice :
a) Metoda de proiectare “pe măsură” sau la comandă.
Proiectantul este şi realizatorul sistemului iar procesul decurge ciclic, analizându-se
sistemul pas cu pas.
b) Metoda de proiectare ”în serie” În acest caz se realizează un sistem informatic
general, pentru o entitate organizaţională prototip (model, pilot) iar implementarea
pentru organizaţii concrete se face prin adaptare. Realizatorii de sistem sunt diferiţi de
cei care l-au proiectat şi se utilizează pachete de programe generalizabile.
c) Metoda de proiectare automată. Sistemul informatic este realizat prin folosirea
unor instrumente software, utilizând proceduri automate de proiectare.
În cele ce urmează vom prezenta concis o astfel de metodă automată de
proiectare – metoda MERISE.

8.2. Metoda MERISE

Metoda MERISE este una din cele mai moderne tehnici de proiectare a
sistemelor informatice şi este implementată în produsul informatic AMC & Designer.
Metoda MERISE operează cu următoarele concepte:
 Aspectul static al sistemului informatic (SI) – reprezintă comunicaţiile, definiţiile
şi descrierile, invariabile în timp (latura semantică)
 Aspectul dinamic al SI este dat de prelucrări; tratamente, proceduri, date, care au
un grad de variabile
 Viziunile de referinţă reprezintă analize separate a patru elemente fundamentale:
a) comunicaţie (C)
b) date şi cunoştinţe (DC)
c) proceduri şi prelucrări (PP)
d) definiţii, descrieri, instrumente auxiliare (DD)
Metoda MERISE foloseşte trei dimensiuni (fig. 8.1):
a) ciclul de viaţă
b) ciclul de abstracţie
c) ciclul de decizie.

119
 Fig. 8.1 Dimensiunile metodei MERISE. Sursa: [13], pag.172.
De asemenea, folosirea metodei MERISE implică şi conceptele de perioade,
etape, sub-etape, faze (fig. 8.2).

Fig. 8.2. Perioadele, etapele şi viziunile. Sursa: [13], pag.173.

a) Perioada este intervalul de timp în care se construiesc sau se utilizează
componentele globale ale unui SI
 Perioada de concepţie constă în definirea şi evaluarea soluţiilor de organiza şi
tehnice. Se realizează punctul de vedere al utilizatorului asupra SI;
 Perioada de realizare, se elaborează specificaţiile tehnice complete, procedurile
şi se pune în funcţiune noul sistem. Această perioadă realizează punctul de vedere al
proiectantului SI.
 Perioada de întreţinere concretizează punctul de vedere al utilizatorului asupra
SI şi asigură exploatarea, întreţinerea, eliminarea anomaliilor şi eventual adaptarea SI
b) Etapele sunt componente ale perioadelor, specifice fiecărei perioade.
120
c) Fazele sunt diviziuni ale unei etape în care se realizează operaţii şi proceduri
concrete.
În spaţiul tridimensional definit în figura 8.1 se desfăşoară activităţile descrise în
continuare:
I. Ciclul de viaţă
Un SI se caracterizează prin succesiunea perioadelor de concepţie, realizare şi
întreţinere. În cazul apariţiei unor anomalii în funcţionare, se poate relua concepţia şi
realizarea. Etapele ciclului de viaţă sunt (fig. 8.3) următoarele:
a) Studiul global. Se studiază cerinţele utilizatorilor, aspectele globale de
funcţionare ale vechiului SI şi sunt definite liniile generale ale viitorului SI, fără
restricţii tehnice software şi hardware:
 Definirea domeniului de activitate şi a activităţilor;
 Stabilirea cerinţelor informaţionale;
 Planificarea globală;
 Costurile proiectului.
b) Studiul de evaluare constă în stabilirea alternativelor de realizare.
c) Proiectarea de detaliu – constă în modelarea comunicaţiilor, datelor,
prelucrărilor descrierilor şi definiţiilor, la nivel conceptual fără restricţii
organizaţionale, umane sau tehnice.
d) Proiectarea logică elaborează specificaţiile complete de proiectare pentru noul
SI. Se realizează în două faze:
- proiectarea logică de ansamblu (totalitatea domeniilor principale)
- proiectarea logică de detaliu (natura prelucrărilor, algoritmi, reguli de calcul
etc.)
e) Proiectarea tehnică – constă în:
 descrierea structurilor de date şi a ordinii de prelucrare
 proiectarea şi gestionarea bazelor de date
 definirea topologiei reţelelor de calculatoare
f) Proiectarea procedurilor automate. Pornind de la elementele hardware şi
software ale SI se identifică:
- SGBD-ul folosit
- schemele şi arhitectura procedurilor automate
- tipologia şi succesiunea procedurilor automate
- meniuri, videoformate.
g) Implementarea constă în instalarea SI proiectat pe sistemele de calcul.
h) Exploatarea curentă. În această etapă se generează şi se introduc datele de
intrare în SI, se realizează şi se actualizează bazele de date.
i) Întreţinerea – constă în eliminarea anomaliilor apărute în exploatarea curentă,
efectuarea unor modificări sau adaptări etc.

121
j) Dezvoltarea sistemului – constă în crearea unei noi versiuni, dacă au apărut
schimbări radicale în organizaţie sau în mediul extern al acesteia.

Definirea orientrilor
1 Studiul global SG globale în termeni
generali

2 Studiul
evaluare
de SE Evaluarea de soluii
Specificaii complete de
3 Proiectarea de PD detaliu privind
detaliu procedurile de modelare
a datelor i prelucrrilor
Specificaii logice,
4 Proiectarea PL procedurale, algoritmice
logic

Specificaii tehnice
5 Proiectare PT aferente SI în raport cu
tehnic soluia hardware

6 Proiectarea PP
proc. autom.
Testarea aplicaiilor
7 Implementarea IM informatice i verificarea
funcionalitii

8 Exploatarea
curent EX Utilizarea efectiv a SI

Eliminarea anomaliilor i
9 Întreinerea IN realizarea de îmbuntiri

10 Dezvoltarea DS arhitecturale
Realizarea unor noi soluii
sistemului

Fig. 8.3. Etapele ciclului de viaţă al unui sistem informatic. Sursa: [13], pag.176.

II. Ciclul de abstracţie. În metoda MERISE sunt folosite 6 nivele de abstracţie (fig.
8.4):
 nivelul global (G)
 nivelul conceptual (C)

122
 nivelul organizaţional (O)
 nivelul logic (L)
 nivelul fizic (F)
 nivelul utilizare (U)

Sisteml informatic

Nivelul
Sistemul CONCEPTUAL
informaional
Nivelul
ORGANIZAIONAL

Nivelul
LOGIC
Sistemul
informaional Nivelul
FIZIC
informatizat
Nivelul
UTILIZARE

Fig. 8.4. Nivele de abstractizare ale metodei MERISE. Sursa: [13], pag.180.

Aceste şase nivele sunt utilizate în 4 viziuni:

a) Definiţiile, descrierile, instrumentele adiţionale şi auxiliare (DD) au rolul de a
identifica, delimita şi individualiza aspectele specifice fiecărui nivel.
b) Comunicaţia (C) se ocupă de transmiterea datelor şi de funcţionarea
prelucrărilor.
c) Datele şi cunoştinţele (DC) realizează abstractizarea pentru date şi/sau
cunoştinţe.
d) Prelucrările şi procedurile (P) asigură specificaţii pentru procesele de prelucrare.

Nivelele de abstractizare şi viziunile definesc matricea MERISE (fig. 8.5).

În cele ce urmează vom ilustra, pentru fiecare nivel de abstractizare, problemele
tratate în ceea ce priveşte definiţiile, comunicaţiile, datele şi prelucrările.

123
 Fig. 8.5. Matricea nivelelor şi viziunilor de abstractizare. Sursa: [13], pag.183.

Descrieri şi Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 obiectivele  stabilirea  specificare a  evidenţiere a
sistemului principiilor soluţiilor de soluţiilor de
informaţional de generale de gestiune pentru realizare a
marketing şi a celui comunicaţie. date şi cunoştinţe prelucrărilor:
informatizat; prin: BD, BT, BC. locale, sau pe reţele
 funcţiile acestor de calculatoare (tip,
sisteme. topologie,
amplasare etc.).

Descrieri şi Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 documente de  definiţie model  definiţie model  definiţie model
intrare; MCC; MCD; MCP;
 situaţii de ieşire;  lista serviciilor  lista entităţilor;  lista entităţilor;
124
 indicatori funcţionale;  lista  lista relaţiilor/
sintetici, grafici;  lista fluxurilor asociaţiilor/ asociaţiilor;
 algoritmi de informaţionale. relaţiilor;  lista regulilor de
calcul;  lista gestiune;
 sisteme de domeniilor;  lista activităţilor;
codificare.  lista atributelor.  lista proceselor;
 lista operaţiilor;
 lista
evenimentelor.

Descrieri / Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 corelaţia Date-  soluţii pentru  proprietăţile  repartiţia
Prelucrări; comunicaţii: entităţilor; proceselor de
 grila de coerenţă manuale, automate  numărul de prelucrare pe:
globală MCD- sau mixte; înregistrări pentru compartimente,
MOD şi MCP-  comunicaţiile entităţi şi relaţii; posturi de lucru,
MOP; stabilite între  scalarea datelor; sarcini, faze;
 specificarea compartimente;  tipul de acces la  gradul de
regulilor de  comunicaţiile date. automatizare;
prelucrare; stabilite între  mediul de
 algoritmul de compartimente şi funcţionare.
validare. conducere;
 comunicaţia între
SIM şi alte sisteme.

Descrieri / Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 dicţionarul  definiţie MLC;  definiţie MLD;  definiţie MLP;
datelor;  atributele  lista tabelelor  lista regulilor de
 descrierea serviciilor folosite în modelul organizare;
BD/BT/BC; funcţionale relaţional;  lista modulelor;
 logica de implicate;  lista atributelor;  lista
prelucrare în  corelaţia  lista compartimentelor;
BD/BT/BC. servicii-date- specificaţiilor  lista sarcinilor;
situaţii; aferente  lista fazelor;
 organizarea atributelor;  lista
comunicaţiei de  lista cheilor evenimentelor;
date şi de primare şi/sau  lista tabelelor.
prelucrări. secundare.

Descrieri şi Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 SO, SGBD,  definiţie model  definiţie model  definiţie model
SGBT; MFC; MFD; MFP;
125
 generatorul de  lista  conţinutul  delimitarea
sisteme expert echipamentelor bazelor BD, BT, procedurilor pentru
(GSE); necesare; BC; tranzacţii;
 meniuri de  rolul şi funcţiile  sisteme de  stabilirea
prelucrare; pentru file server foldere utilizate; modulelor
 videoformate de (FS) şi staţiile de  structurile de componente pentru
I/E; lucru (WS); date. fiecare procedură
 tranzacţii de I/E.  protocoale de în parte.
comunicaţie, parola
de acces, drepturile
de prelucrare.

Descrieri şi Comunicaţie Date Prelucrări

definiţii
 protocoale de  topologie reţea de  baza de date  bază de
comunicaţie; calculatoare - RC; (BD); proceduri (BP);
 drivere şi sisteme  topologie reţea de  bază de tabele  produse program
de foldere; transmisie de date - (BT); (PP).
 parole de acces; RD;  bază de
 drepturi de cunoştinţe (BC).
prelucrare.

III. Ciclul de decizii

Realizarea unui SI impune o serie de decizii referitoare la:
 costul noului SI
 timpul necesar de realizare
 nivelul de performanţă urmărit.
Reprezentarea acestora într-un spaţiu bidimensional conduce la situaţia din figura 8.6.

Fig. 8.6. Decizia optimă de proiectare a unui SI. Sursa: [13], pag.194.

126
 Legătura dintre etapele din metoda MERISE şi ciclul de decizie este ilustrată în
figura 8.8.

Fig. 8.7 Ciclul de decizie în proiectarea şi realizarea unui SI. Sursa: [13], pag.195.

Vom încheia această prezentare concisă a metodei MERISE ilustrând, în figura

8.8, modelarea SI, şi personalul implicat.

127
 Fig.8.8 Modelul global al SI. Sursa: [13], pag.198.

128