În perioada 4.02 - 15.02.2008, societatea Aderenta Company a realizat
un sondaj de opinie privind percepţia cetăţenilor din orasul Haţeg asupra activităţii desfăşurate de către edilii primăriei din acest oraş. Studiul de faţă şi-a propus, pe lângă problemele de reprezentare politică, să contureze un tablou al obligaţiilor pe care ar trebui să le îndeplinească conducerea primăriei. Studiul a fost realizat prin intermediul unui eşantion reprezentativ de 80 de persoane, eşantion care a urmat în linii mari structura populaţiei după criteriul pregătirii profesionale, sex si vârsta, în acelaşi timp cercetarea vizând şi cele mai importante zone ale localităţii. Subiecţii eşantionului au avut o vârstă cuprinsă între 18 şi 75 de ani, făcând parte din toate sferele sociale şi economice şi fiind în proporţie de 55% bărbaţi şi 45% femei.
Aceştia au fost intervievaţi cu ajutorul unui chestionar ce a cuprins un
număr de 9 de întrebări, vizând aspecte din sfera politică a oraşului Haţeg. Întrebarea numărul 1 poate fi considerată deosebit de importantă pentru activitatea viitoare a edililor Haţegului, aceasta deoarece ea vizează problemele prioritare care trebuie avute în vedere de către primărie, dintre care unele sunt chiar stringente pentru locuitorii acestei urbe. La această întrebare li se solicită subiecţilor să numească problemele spre care edilii localităţii ar trebui să-şi îndrepte atenţia spre viitor. Aşa cum era de aşteptat, datorită numărului mare de persoane fără ocupaţie sau cu ajutor de şomaj, dar şi a celor cu salarii mici, cei mai mulţi dintre cetăţeni au considerat că problema prioritară pentru viitor ar trebui să fie cea a creării unor noi locuri de muncă. Astfel, 67,5% dintre cetăţeni au fost de părere că problema prioritară pentru locuitorii oraşului Haţeg, în viitor, ar fi „crearea unor noi locuri de muncă”, pe planul doi, dar la o distanţă considerabilă faţă de prima alegere, cu un procent de 16,3% aflându-se preocuparea pentru gospodărirea oraşului. Cetăţenii Haţegului manifestă interes şi pentru taxele şi impozitele pe care ei trebuie să le plătească (7,5%), dar nu atât de mult cât pentru crearea de locuri de muncă şi gospodărirea oraşului. Dezvoltarea turismului se găseşte pe al patrulea loc, cu un procent de numai 6,3% în condiţiile în care în oraşul Haţeg nu există încă o infrastructură pentru dezvoltarea turismului. Procente mai mici dintre cei chestionaţi au optat pentru alte variante de răspuns, aşa cum observăm în figura 2.
Întrebarea numărul doi este una dintre întrebările de bază ale
chestionarului, referindu-se la prestaţia primarul de la alegerile locale până în prezent. Opinia locuitorilor Haţegului faţă de actualul primar este clară, aceasta observându-se din procentele mari în ceea ce priveşte aprecierile pozitive (27,5% apreciază prestaţia primarului ca fiind foarte buna, iar 46,3% ca fiind bună), iar 20% dintre respondenti consideră activitatea primarului satisfăcătoare. Aprecieri negative faţă de prestaţia acestuia au avut doar un procent de 6,3% dintre respondenţi. Acest lucru se datorează, în mare parte, popularităţii primarului Timiş Nicolae şi a implicării sale pentru problemele cetăţenilor oraşului.
Întrebarea 3 este legată de prestaţia viceprimarului de la alegerile locale
până în prezent, acesta fiind mai puţin apreciat decât actualul primar de către cetăţenii Haţegului, aşa cum rezultă şi din diagrama figurii 4, însă cele mai mari procente se regăsesc la viceprimar tot pentru aprecieri pozitive din partea respondenţilor (53,8%). La întrebarea nr. 4, intervievaţii au avut posibilitatea să-şi exprime aprecierile privind încrederea pe care o acordă partidelor politice actuale din oraşul Haţeg. Astfel, PNL se află în topul preferinţelor cu un procent de 38,8%, fiind urmat de PSD cu 21,3%, PD-L obţinând un procent de 18,8%, iar celelalte partide obţinând procente nesemnificative din punct de vedere statistic. Un procent de 11,3% dintre respondenţi au refuzat să facă o alegere a unui anumit partid, ceea ce denotă neîncrederea şi totodată nemulţumirea lor faţă de partidele politice actuale.
Întrebarea numărul cinci este are un caracter semnificativ privind tema
studiului de faţă, referindu-se la preferinţele cetăţenilor pentru un potenţial primar al oraşului Haţeg: „Care dintre personalităţile de mai jos consideraţi că este cea mai potrivită pentru a ocupa funcţia de primar?”. Din lista celor şase menţionaţi în sondaj, Neiconi Mircea a obţinut un procent de 20%, urmat la o oarecare distanţă de următorii care au obţinut procente apropiate: Botca Adrian (13,8%), Răileanu Gheorghe (12,5%), Teodor Mircea (11,3%). Pe ultimele două locuri s-au situat Ciorbă Emil şi Mariş Eugen, cu procente mai puţin semnificative. Clasamentul procentual pentru potenţialii primari (exceptându-l pe actualul primar, vizavi de care aprecierile au rezultat din alte întrebări), poate fi vizualizat in graficul următor: Procentul copleşitor de 31,2% al celor care nu îi preferă pe niciunul dintre cei şase candidaţi reflectă fie faptul că aceştia sunt mulţumiţi de actuala conducere, fie, dacă este să corelăm cu întrebarea nr. 4, o reală neîncredere vizavi de politicienii actuali. Şi întrebarea numărul 6 din chestionar este foarte importantă pentru actuala conducere a primăriei din localitate. Aceasta oferă cetăţenilor posibilitatea de a-şi putea exprima şi alte opţiuni politice pentru funcţia de primar, în afara celor care le-au fost prezentate. Este surprinzător că 48,8% dintre cei chestionaţi cred că există o altă personalitate, în afara celor menţionate la întrebarea precedentă, care poate să conducă oraşul Haţeg. Şi mai interesant, această personalitate preferată de cei chestionaţi este chiar actualul primar,fapt ce confirmă părerea acestora referitoare la prestaţia edilului. Este, de asemenea, foarte posibil ca o parte dintre cei care au răspuns cu varianta „Nu”, să fi ales această variantă datorită faptului că ei sunt mulţumiţi de actualul primar. Concluzia întregului studiu asupra oraşului Uricani denotă faptul că actualii edili ai localităţii sunt relativ bine apreciaţi de către cetăţenii oraşului, respectiv primarul şi viceprimarul. Dintre problemele cu substrat economic, două au reieşit cu pregnanţă în evidenţă: este vorba de necesitatea creării de noi locuri de muncă şi gospodărirea oraşului. Printre alte probleme menţionate de cetăţeni au fost şi cele legate de: scăderea impozitelor şi taxelor, dezvoltarea turismului, dar şi alte probleme, cum ar fi construirea de noi locuinţe.