61. Ce rol are obturatia izolanta la obturarea cu amalgam. Regulile de aplicare a obturatiilor izolante.

Obturatia izolatorie se aplica cu scopul de a :

-a izola dentina si pupla de la substantele toxice , continute in amalgam

-a crea o bariera in calea termo- si acrioconductibilitatii

-a creste adezivitatea materialelor de obturare putin adezive

- a crea puncte de retentive suplimentare pe fundul si peretii cavitatii.

Obturatia izolatorie trebuie sa acopere fundul si peretii cavitatii pina la konctiunea smalt-dentina
printr=un strat fin , sa nu modifice configuratia , sa nu depaseasca limitele cavitatii preparate , nu
trebuie sa existe bombari si gropite. La obturarea cu amalgam se aplica o obturatie izolatorie din ciment
fosfat de zinc, ceva mai groasa (pina a 1-1,5 mm) pina la jonctiunea smalt-dentina.

62.Particularitatile obturarii cavitatilor carioase cu amalgam.

Dupa ce a fost preparat adecvat in amalgamator, amalgamul urmeaza a fi transferat in cavitatea

carioasa. Amalgamul se introduce in cav carioasa in portii mici cu ajutorul unui instrument special numit
port-amalgam. Deoarece amalgamul se caracterizeaza printr-o adeziune mecanica slaba, el este asezat
pe o obturatie izolatorie care inca nu s-a intarit pina la capat. La condensarea amalgamului pe suprafata
obturatiei se elimina o cantitate excesiva de mercur , care trebuie indepartata, doar dupa inlaturarea
acesteia se va introduce o portie noua de amalgam. Treptat intraga cavitate este umpluta cu amalgam ,
cu un mic surplus de amalgam. Modelare obturatiei este realizata atit timp cit amalgamul ramine
maleabil. La aceasta etapa in caz de necessitate sunt create pe suprafata obturatiei fisuri cuspizi sau
creste. Stratul superior care contine o cantitate sporita de mercur este indepartat cu o spatula,
netezitoare sau excavator. Apoi suprafata obturatiei este netezita cu un fuloar si cu buleta de vata
(*planarea obturatiei). Obturatia modelata correct devina mata.

63. Particularitatile obturarii cavitatilor carioase cu cimenturi .

Materialul se introduce intr-o singura portie. Este preferabil sa fie utilizat fuloarul si netezitoarele din
plastic. Timpul de lucru constituie in mediu circa 2 minute. Polimerizarea obturatiei trebuie sa decurga in
conditiile de lipsa totala a umezelii (fluidului bucal ) , si preferabil sub presiune(ceea ce garanteaza
reducerea porozitatii). Intarirea initiala a materialului se instaleaza peste 3-4 minute. Prelucrarea
primara si modelarea obturatiei sunt effectuate cu un excavator ascutit(sau cu un bisturiu) prin
retezarea surplusului de material. Nu se recomanda prelucrarea cu freze a unei obturatii din ciment
primele 24h dupa aplicarea, deoarece supraincalzirea si vibrarea materialului afecteaza fixarea
obturatiei. Este necesar de a izola obturatia de contactul cu flluidul bucal pe 24h. Pentru aceasta
obturatia este acoperita cu lacuri izolatorii speciale sau cu bon-agentii compozitelor.

64. Cementuri ionomere. Indicatii de aplicare.

Cimenturi ionomere de sticla au fost elaborate in 1971 de Wilson , obiectivul fiind aducerea in practica a
unui material de obturatie adeziv si fizionomic, acceptabil pentru refacerea leziunilor coronare ale
dintilor frontali. Cimentul ionomer de sticla constau din 2 componente – o pulbere de sticla
fluoroaluminosilicatica si fluid – o solutie apoasa a acidului poliacrilic sau polimaleinic.

Indicatiile:
-Obturare cav carioase de clasa 3 si 5 a dintilor permanenti, incusiv extinse pe dentina radacinii.

-obturarea cav tuturor claselor carioase a dintilor de lapte si sigilarea profilactica a fisurilor dintilor
permanenti

-obturarea leziunilor tesuturilor dure dentare cu localizare cervicala de origine necarioasa

-obturarea cavitatilor in carii radiculare

-obturarea temporara aminata(pe 1-2 ani) a dintilor permanenti

-sigilarea fisurilor

-tratamentul cariilor dentare cu utilizarea tehnicii Art si prin tunelizare

-fixarea fatetelor,constuctiilor protetice aparatelor ortodontice

-fixarea intraradiculara a incrustatiilor

65. Lacurile si linerele.

Lacurile dentare sau varnish-urile sunt solutii incolore sau galbui de rasini natural sau sintetice dizolvate
in solvent organici. Unele lacuri contin agenti terapeutici. Dupa aplicarea unui lac pe plaga dentinara
prin evaporarea solventului ramine o pelicula protectoare poroasa de rasina groasa de obicei de 5-10
nm.

Indicatii:

-sigilarea canaliculelor dentinare inaintea obturatiilor cu amalgam

-protectia chimica a plagii dentinare fata de bazele de ciment fosfat sau material de obturatie
coronara(ciment silicat)

-protectia bonturilor dentare la dinti vitali

-protectia temporara a uzurii masticatorii la obturatiile coronare

-reducerea hipersensibilitatii debtinare dupa obturatiile coronare recente

-protectia obturatiilor din cis conventionale impotriva hidratarii primele 23-48h dupa prize

Contraindicatii:

-sub coafajele indirecte

-sub lineri sai bazele cu effect therapeutic pulpodentinat

-sub obturatiile din rasini acrilice sau composite.

Avantajele :

-reduc.dar nu impiedicapenetrarea acidului cimentului dosfat de zinc in plaga dentinara, insa mai multe
straturi asigura o protective mai buna

-incetiesc patrunderea in canalicule dentinare a prdusilor de coroziune ai amalgamului de argint

-rezistente in mediul salivar. Fiind insolubile in apa

Dezavantaje :

-aderenta de natura fizica si nu chimica ca tes dentare dure

-rezistenta mecanica slaba la solicitarile masticatorii

-izolare termica necorespunzatoare

-indepartarea rapida in urma actului de masticatie

Linerii s-au folosit suspensii de hidroxid de calciu in apa sau un solvent organic a caror viscozitate ptea fi
crescuta prin adaos de metil sau etilceluloza. In present in practica stomatologica exista 3 feluti de lineri
contitiuti din :

=hidroxid de calciu

-ciment cu ionomeri de sticla

-eugenat de zinc

Linerii se aplica sub forma unei pelicule foarte fine cu grosime minimala sun 0,5 mm strict pe plaga
dentinara.

Avantaje :

-protectie chimica prin sigilarea canaliculelor dentinare ipotriva efectului irritant sau neutralizarea
materialului de obturatie coronara

-efect cariostatic la interfata plagii cu materialil de oburatie cotonara (linerii cu fluor)

-utilizarea in coafajul direct.

Dezavantaje :

-solubilitatea si dezintegrarea in lichide bucale

-lipsa unei rezistente mecanice semnificative=izolarea termica necorespunzatoare

66. Ce reprezinta stratul uleios sau estompat.

Stratul uleios sau estompat este alcatuit din bacterii, compozitele lichidului bucal si strujitura de dentina
care acopera peretii si planseul cavitatii preparate si impiedica aderenta obturatiei si actiunea
medicamentelor.

67.Metodele si remediile de gravaj ale tesuturilor dentare dure.

Sisteme adezive de gen. a 4 prevad tehnica de aplicare in trei etape:

1) Gravajul. La inceput se efectueaza gravajul totl al suprafetii smaltului si dentine. Pe smalt este
aplicat gelul gravant (acid ortofosforic) SAU LICHIDUL GRAVANT (ACID MALEIC). Expunerea
recomandata a compozitiei gravante : pe smalt-nu mai putin de 15 secunde, pe dentina –nu mai
mult de 15 seunde. Dupa gravare cav este clatita cu apa si usor uscata cu aer. Ca urmare a
efectuarii acestei etape smaltul devine microruguros “smear layer” –ul de pe suprafata dentinei
 se dizolva si este complet indepartat, dentina superficiala este demineralizata, tuburile
dentinare sunt dezobturate si sunt denudate fibrele de collagen.
2) Aplicare primerului
3) Aplicarea adezivului

Sisteme adezive de gen a 5 reprezinta preparate ligande monocomponente, in care primerul si

agentul bonding sint reunite intr=o singura etapa.

1 ) Gravajul. La inceput se efectueaza gravajul totl al suprafetii smaltului si dentine. Pe smalt este
aplicat gelul gravant (acid ortofosforic) SAU LICHIDUL GRAVANT (ACID MALEIC). Expunerea
recomandata a compozitiei gravante : pe smalt-nu mai putin de 15 secunde, pe dentina –nu mai
mult de 15 seunde. Dupa gravare cav este clatita cu apa si usor uscata cu aer. Ca urmare a efectuarii
acestei etape smaltul devine microruguros “smear layer” –ul de pe suprafata dentinei se dizolva si
este complet indepartat, dentina superficiala este demineralizata, tuburile dentinare sunt
dezobturate si sunt denudate fibrele de collagen.

2) Aplicarea unui adeziv monocomponent.

Sisteme adezive de generatia a 6 reprezinta in sine niste preparate ligande autogravante monopas
bicomponente.
68.Zona hibrida . Definitie .

Hibridizarea placii dentinare a smaltului sau cimentului este definite ca un process care creaza la
nvel olecular in tesutul respective un hybrid, adica o zona cu proprietati fizico-chimice complet
diferite de structura locala originara, a urmare a dimineralizarii sale partiale si imregnarii fibrelor de
collagen eliberate din masa de tesut dur cu polimeri din rasini adezive.

Aceasta este caracterizta prin : -generare rapida

-grosime redusa

=structura neomogena

-insolubilitate in mediul bucal

-mare rezistenta la enzimele proteolitice

-facilitarea obturatiilor coronare adezive de compozit sau amalgam

-formarea unei interfaze cintimue untre adeziv si dentina

69. Particularitatile spalarii si uscarii aviatilor carioase la aplicarea compozitelor.

Cavitatea este irigata cu apa pentru a indeparta rumegusul dentinar si saliva, apoi este uscata cu
aer cald.Trebuie de mentinut ca aerul pompat de catre unitul stomatologic catre pusler nu trebuie
sa contina ulei.

70. Instrumente pentu poleirea si slefuirea obturatiilor din compozite.

Instrumentar :

-freze diamantate cu granuatie fina

-freze din carbora cu 12-20 lame

-pietre montate albe flacara si rotunde

-bisturie

-benzi de finisat si discuri Soft-Flex

-hirtie de articulatie

-discuri fine de hirtie

-polipant alb sub forma de cupa

Degrosarea sau coturarea se efectueaza cel mai bine si mai usor cu freze diamantate cu granulatie
fina sau freze carbid la viteza medie. Excesul de la nivelul pragului sau ambrazurilor se vor ondeparta
cu un bisturiu. Benzile din plastic se vor folosi prntru finisarea suprafetelor proximale, Aceste sunt
placate cu dioxid de carbon. Dupa terminarea finisarii este benefica plicarea unui sealant cu
viscozitate redusa peste suprafata ocluzala.
71. Restaurari dentare. Indicatii si contraindicatii in restaurarile dentare. Materiale si intrsumente
utulizate in restaurarile dentare.

72.Discromii dentare. Cauzele. Discromii intrinseci. Discromii intrinseci. Tratamentul discromiilor

dentare.