– E blândă, nu împunge?
Ciobanul:
Jocul caprei de anul nou (2) – E blândă, nu împunge.
(capra îl împunge pe cumpărător)
Foaie verde şi-o alună Cumpărătorul:
Bună ziua, ziua bună – Eu îţi dau 400 de lei pe ea pentru că
Ia deschideţi porţile împunge.
Să intre căpriţele Ciobanul:
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa – De cât să-mi dai 400 de lei pe ea, mai bine
Nu te da nu te lăsa îi dau
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa un par în cap. (o loveşte cu băţul, capra cade
Capra noastră-i cu mărgei şi nu
Cu cercei cu catifeli mai mişcă)
Joacă vesel căpriţa
Toţi îs bucuroşi de ea. Alaiul:
Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa – Văleu, capra noastră a murit!
Nu te da nu te lăsa Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
Ţa, ţa, ţa, căpriţă ţa Te-o lovit vreo boală grea
Şi plecai şi eu la târg Sau pe unde-i colindat
Pe căpriţa ce s-o vând Veste rea tu ai aflat.
Şi mergând pe drum, mergând Ciobanul:
Aud din urmă strigând: – Băă, da capra nu-i moartă şi nu din
pălitură
Cumpărătorul: a leşinat, ce din cele ce-o aflat.
– De vânzare-i capra bade? Alaiul:
Ciobanul: Scoală tu căpriţa mea
– De vânzare! Faptele s-or îndrepta
Cumpărătorul: Şi-acum haide să plecăm
– Şi cât vrei pe ea? Şi-alte case colindăm
Ciobanul: Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa
– 800 de lei! Nu te da nu te lăsa
Cumpărătorul: Ţa, ţa, ţa, cărpiţă ţa.