Sunteți pe pagina 1din 106

Eficiența Energetică în Clădiri

Noțiuni generale
Eficiența energetică = capacitatea de a efectua o acţiune cu un consum minim
de energie ("do more with less")
Eficiența energetică este cea mai rentabilă modalitatea de reducere a emisiilor, de
îmbunătățire a securității energetice, de creștere a competitivității și creării de
locuri de muncă.
Politicile de eficiență energetică au permis realizarea de economii importante de
energie.
Începând cu criza petrolului din 1973, măsurile de eficiență energetică au condus
la o reducere semnificativă a consumului real de energie.

Eficiența energetică poate fi aplicată în: - producție


- centrale electrice
- clădiri
- transport
- centre de date
- agricultură etc.
Trendul consumului mondial de energie primară între 2003 și 2013

Economiile de energie datorate implementării politicilor de eficiență energetică


(1973-2004)

Distribuția consumului de energie pe sectoare (2011-2012)


Sector Clădiri Transport Industrie Altele
Zona
Uniunea 39,9% 31,69% 25,3% 3,11%
Europeană
Romania 44,42% 22,26% 30,63% 2,69%
Distribuția consumul energetic al UE în clădiri în Structura consumului de energie pe sectoare și distribuția
funcție de sursa de energie consumului din clădiri pe activități (România)

Sectorul clădirilor în România: aprox. 5 mil. unități (peste 99% - clădiri rezidențiale)
- construite înainte de 1989: 90%
- construite între 1990-2000: 6%
- construite după 2001: 4%

Consumul specific de energie în locuințele din România:


- apartament: 270-340 kWh/m2/an
- casă individuală: 296-412 kWh/m2/an
! Peste 50% din energie este utilizată pentru încălzire/răcire => potențial
mărit de eficientizare energetică, prin îmbunătățirea sistemului HVAC
Tipologii de clădiri
1. Clădiri rezidențiale: blocuri de apartamente, locuințe decomandate/semi-decomandate,
cartiere de vile, case la țară, cabane, vile, castele, igloo-uri, condominiu, bungalouri

Casă tradițională – începutul sec. XX (Finlanda) Bloc de apartamente (Hong Kong)

2. Clădiri culturale și de educație: școli, colegii, universități, gimnazii, librării, muzee,


galerii de artă, teatre, săli de concerte

Universitatea din Bologna (cea mai veche Biblioteca Națională a României


universitate; fondată în anul 1088)
3. Clădiri comerciale: bănci, clădiri de birouri, hoteluri, restaurante, piețe închise,
magazine, mall-uri, depozite

Hotel Burj Al Arab, Dubai (EAU) Willis Tower – clădire de birouri,


Chicago (USA)
4. Clădiri guvernamentale: primării, consulate, tribunale, clădiri ale parlamentului,
sedii ale poliției, oficii poștale, stații ale pompierilor

Primăria din Paris (Franța) Stația de pompieri a


Vaticanului (Vatican)
5. Clădiri industriale: fabrici de bere, fabrici de mobilă, fabrici de automobile, combinate
metalurgice, centrale electrice, centre de morărit și panificație

Fabrica de bere Guinness, Dublin (Irlanda) Fabrica de automobile Volkswagen, Wolfsburg


(Germania)

6. Clădiri medicale: spitale, policlinici, dispensare

Spitalul Clinic Dubrava, Zagreb (Croația) Clinică dentară, Dallas (SUA)


7. Clădiri agricole: hambare, ferme, crescătorii de animale, sere, silozuri, grajduri, mori

Fermă, Einsiedeln (Elveția) Hambar, Bydgoszcz (Polonia)

8. Clădiri militare: barăci, buncăre,citadele, forturi, fortificații

Complex de barăci militare, Buncăre (Albania)


Września (Polonia)
9. Clădiri asociate transportului: terminale de aeroport, autogări, stații de taxi, gări,
faruri, garaje

Autogara Centrală Kamppi, Helsinki Aeroportul Heathrow - Terminalul 5,


(Finlanda) Londra (UK)
10. Clădiri religioase: biserici, catedrale, capele, moschei, mânăstiri, sinagogi, temple

Catedrala Notre Dame din Paris Templul Akshardham, New Delhi


(Franța) (India)
11. Clădiri pentru practicarea sportului: stadioane, bazine de înot, săli de gimnastică

Arena sportivă Veltins-Arena, Gelsenkirchen Piscina Hotelului Hilton din Boston


(Germania) (SUA)
Evoluția istorică a tehnicilor de creștere a eficienței energetice în clădiri
Period Location Project/Concept/Equipment description

1946 USA First ground-source geothermal heat pump, installed at Geothermal Source of Energy at
Commonwealth Building of Portland, Oregon.
1946 USA Russel Ohl discovers P-N Junction and in the same year, based on his discovery, it was developed
and patented the first silicon solar cell able to produce electricity when it is exposed to the light.
1949 USA Telkes and Raymond, in Dover (Massachusetts), demonstrate the thermal storage in a phase
changing material (Glauber Salt NaSO4.10H2O) that will become usual in 1973 for the design of
the walls passively heated by the sun.
1950 USA Giese and Downing used an air to air heat exchanger with heat recovery for an animal shelter. The
result was a drastic reduction of the heat loss by ventilation in the winter.
1950 USA First radiant ceiling panel heating system.
1953 Canada Hutcheon considered the air tightness of the buildings from the preoccupation to reduce the
condensation in the walls. Two decades later the air tightness is associated further with the
reduction of the heat loss.
1955 USA Bliss builds in Arizona dessert a house on a rock bed with thermal storage of the energy from the
sun.
1960’s USA There are issued methods for estimation of the energy consumption in buildings based on weather
data with increasing use of computer to process them. Later are developed advanced methods like
Degree-Day, Bin, Modified Bin etc.
1967 USA Fanger proposes a comfort model that is the most widely used today. There are taken into
consideration several types of heat transfer body-environment and the subjective perception of the
comfort by statistical algorithms.
1970’s USA The term “sustainability” appears in economy. Edward Barbier (1987) uses for the first time the
notion of “sustainable development”. The United Nation’s “Brundtland Report” gives a definition
that takes into account the present needs without compromising the needs and preoccupations of
future generations. In 1992 publication “Environmental Building News” presents a guide of
“sustainable construction”.
1972 France Felix Trombe builds a wall with external surface covered by a glass layer delimitating an air space
– the effect is the trapping of thermal radiation of the sun. Earlier, in 1881, American Edward
Morse describes and patents a similar type of wall.
1973 World Oil crisis caused by Arab states members of OPEC with big increase in oil price. This event caused
the amplification of interest in buildings energy efficiency.
1975 UK Brenda and Robert Vale publish "The Autonomous House", a technical guide for developing
housing solutions that are energy-self-sufficient, environmentally friendly, relatively easy to
maintain, and have a traditional appearance. They also define the “Green House” concept.
Confortul termic în clădiri

Componentele fundamentale ale confortului


Confortul reprezintă senzaţia subiectivă ce apare în corpul uman pe baza acţiunii complexe a unor
parametrii fizici şi psihici.
Oamenii petrec ≈ 80…90% din viaţă în clădiri => necesitatea satisfacerii cerințelor obiective
și subiective legate de funcțiile vitale de către spațiile închise, prin asigurarea:
- posibilității efectuării cu eficiență maximă atât a muncii fizice cât şi a celei
intelectuale;
- posibilității efectuării unor activităţi de recreere, odihnă şi somn în condiţii optime.
Proiectarea unei clădiri (deci și a microclimatului interior al acesteia) trebuie să fie rezultatul
unui calcul de optimizare multicriterială funcție de:
- confortul tehnic
- confortul psihologic
- economia de energie.
Senzația de confort

Confortul Confortul
psihologic tehnic

Vârsta, sexul,
naționalitate etc.

Obținerea senzației de confort


Confort tehnic = [parametrii realizaţi şi controlaţi cu instalaţii, care influenţează direct
dispoziţia omului şi acţionează asupra simţurilor acestuia]
• confort termic
• confort acustic
• confort olfactiv
• confort vizual
Confortul termic – determinat de factorii legați de ambientul termic
Senzaţia de confort termic = acea stare conştientă care exprimă satisfacţie (mulţumire) faţă
de ambientul termic existent
Parametrii care determină confortul termic:
• fizici
- temperatura aerului interior;
- temperatura medie de radiaţie a suprafeţelor delimitatoare;
- umiditatea relativă a aerului interior, respectiv presiunea parţială a vaporilor de apă în aer;
- viteza aerului interior;
• capacitatea de acomodare a corpului uman în vederea menţinerii echilibrului termic
- producţia de căldură a corpului uman, căldura cedată, termoreglarea;
- rezistenţa termică a îmbrăcăminţii şi influenţa acesteia asupra evaporării.
Condiţii generale de confort termic
Sezon t [°C] v [m/s] φ [%]
Iarna 22 ± 2 <0,15 30 ÷ 70
Vara 24,5 ± 1,5 <0,25 30 ÷ 70
Scara subiectivă de confort

-3 -2 -1 0 +1 +2 +3

frig rece răcoare neutru uşor cald cald foarte cald


Calculul confortului termic într-o încăpere se efectuează pe baza indicilor:
• PMV (Predicted Mean Vote) - opţiunea medie previzibilă de confort termic
o Funcţie matematică ce depinde de: temperatura aerului, îmbrăcăminte, tip
activitate, temperatura radiantă medie, viteza aerului, umiditatea
o Valoare recomandată (conform ISO-7730): [-0,5...+0,5]
• PPD (Predicted Percentage of Dissatisfied) - procentajul previzibil de insatisfacţie
o Valoare recomandată: <10% (dar niciodată <5%)
Zona de confort în graficul
Relaţia dintre PMV şi PPD umiditate relativă vs. temperatură (metoda PMV)
Parametri de confort pentru clădiri civile

Temp. Diferenţe de temperatură


Camera
[°C] [°C]
Camera de zi 20
Dormitor 20
Baie 22 Pentru pereţi
< 4,5
Bucătărie 18
Casa scărilor 18 Pentru terase, planşee sub pod,
planşee pe pământ
Birou 20 < 3,5
Săli de clasă 18
Magazine 18
Confortul olfactiv – determinat de calitatea aerului din incintă
Condiţia realizării metabolismului corpului uman într-un spaţiu închis: preluarea de oxigen
(O2) şi cedarea de dioxid de carbon (CO2).
Debitul de CO2 expirat
M Aer inspirat O2 consumat CO2 expirat
Activitate
[W/pers] [m3/h] [l/h] [l/h]
Stare de repaus - 0,3 14 12
Muncă intelectuală 120 0,375 18 15
Muncă fizică foarte ușoară 150 0,575 27 23
Muncă fizică ușoară 190 0,75 35 30
Muncă fizică grea >270 >0,75 >35 >30

Limite ale concentrației de CO2:


• 400 ppm – aerul exterior
• 900 ppm – aerul din locuințe
• 1000 ppm – limita maxim admisibilă din aerul inspirat (numărul lui Pettenkofer)
Monitorizarea nivelului de CO2 oferă informații despre necesarul debitului de aer de ventilare:
• 25 m3/h aer proaspăt / ocupant => 1000 ppm CO2
• 35 m3/h aer proaspăt / ocupant => 800 ppm CO2
Cum afectează CO2 corpul uman
Concentraţia de CO2 în aerul expirat:
8,00%; 80.000 ppm Convulsii, paralizie, deces
38.000 ppm

3,00%; 30.000 ppm Dureri musculare, pierderea conştienţei,


convulsii şi risc de deces

1,50%; 15.000 ppm Dificultăţi de respiraţie şi creşterea ritmului


cardiac

0,50%; 5.000 ppm Aer interior (valoare limită igienică)

0,10%; 1.000 ppm Aer interior (valoare recomandată)


0,04%; 400 ppm Aer proaspăt (concentraţie normală aer exterior)

Fumul de ţigară = factor important care reduce senzaţia de confort (pentru anihilarea senzaţiilor
negative create de fumul unei ţigări sunt necesari 100 m3 aer proaspăt, împreună cu
fumul de ţigară ajungând şi CO)

Valori medii ale concentraţiei de CO în aerul expirat


Valorile max. admise ale concentraţiei de CO:
Concentraţia de CO [mg/m3] • 10 mg/m3 în locuinţe;
Categoria
Bărbaţi Femei • 20 mg/m3 în bucătării şi spaţii anexe.
Nefumător 7,1 5,8
Fost fumător 7,8 6,5
Fumător de trabuc/pipă 9,6 12
Fumător de ţigări 24,3 21,1
Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia săptămânală a concentraţiei de CO2 (1÷2 persoane)


800

750
Concentratie CO2 (ppm)

700

650

600

550

500

Timp
Studiu de caz – Casa Pasivă UPB

Variaţia pe 1 zi a concentrației de CO2

2000

1900

1800

1700

1600
Concentratie CO2 (ppm)

1500
22 persoane
1400
3 persoane
1300

1200

1100

1000

900 1 persoană
800

700

600

500

Timp
Confortul acustic
• Poate fi asigurat prin evitarea zgomotelor jenante, prin reducerea intensităţii acestora la
sursă sau prin izolare acustică la zgomote aeriene sau de impact.
• Nivelul de zgomot normat admisibil are valori corelate cu natura activităţii care se
desfăşoară într-un anumit spaţiu ( activitate intelectuală, odihnă, îngrijirea sănătăţii etc.)
Limita admisă a nivelului de zgomot interior conform STAS 6156 şi CEN 1752
Limita admisă zgomot
Denumirea încăperii interior [dB]
STAS 6156 CEN 1752
Camere de locuit în locuinţe, cămine, hoteluri, case de oaspeţi 35 -
Cabinete de consultaţii, săli de operaţie, saloane peste 3 locuri 35 -
Săli de studiu, biblioteci 35 30/33/35
Săli de clase, amfiteatre, săli de conferinţe, laboratoare, birouri de lucru mici 40 30/35/40
Birouri administrative şi de lucru cu publicul 45 35/40/45
Grădiniţe - 30/40/45
Săli de reataurant, unităţi de alimentaţie publică, săli de mese, unităţi prestări servicii 50 35/45/55
Depozite - 40/45/50
Săli pentru calculatoare, birouri de dactilografiere, laboratoare tehnologice 55 -

Nivelul de zgomot exterior admisibil Intensitatea zgomotului [dB]


Locul, zona
ziua noaptea
În imediata apropiere a locuinţelor 55 40
Staţiuni de odihnă şi tratament 45 35
Zonă industrială 65 45
Confortul vizual – concordanţa dintre iluminat şi calitatea luminii, caracterizată de culoarea
luminii sau de temperatura acesteia
Viaţa umană este în strânsă legătură cu ambientul vizual, deoarece informaţiile sunt
percepute într-o proporţie de 90% pe cale vizuală.
Mediul ambiant vizual într-un spaţiu închis apare dacă acesta este iluminat şi are 2
componente:
• Componenta pasivă (încăpere delimitată de suprafeţe opace sau transparente)
• Componenta activă (lumina, care face vizibilă încăperea)
Omul percepe doar lumina care ajunge la ochi, văzul exact însemnând şi perceperea corectă
a culorilor.
Acestea sunt considerate ca fiind corespunzătoare dacă ele coincid cu culorile percepute la
lumină naturală, de unde rezultă nevoia iluminatului natural (prin ferestre, luminatoare etc.)

Temperaturi de culoare funcţie de sursă


Confortul vizual poate fi analizat pe baza diagramelor Kruithoff
(variaţia iluminării E în planul de lucru vs. temperatura luminii T)

Pentru o sursă de lumină cu temperaturaT* Pentru o valoare dată a iluminatului E**


• dacă E<Ea*, iluminatul este perceput ca • la TI – iluminat nenatural
fiind rece • la TII – confort vizual
• dacă Ea*<E<Ef*, sunt îndeplinite condiţiile • la TIII – iluminat rece
confortului vizual
• dacă E>Ef*, iluminatul este perceput ca
fiind nenatural (deranjant)
Concepte moderne de proiectare ale unei case eficiente energetic
Casele eficiente energetic au niște elemente de bază în comun:
• super-izolarea;
• configurație complexă și etanșeitate a anvelopei;
• ventilare mecanică cu unitate de recuperare de căldură;
• sisteme de încălzire și răcire de înaltă eficiență;
• echipamente casnice eficiente energetic.

Design
• Algoritmii de proiectare trebuie să ia în considerare cât mai mulţi parametri
pentru o garantare a condiţiilor impuse (de ex.: căldura degajată de corp este un parametru de
luat în considerare - minimul de o persoană (iarna) sau mai multe (vara), în spaţiul proiectat)
• Design-ul trebuie să fie cât mai balansat pentru a lua în considerare cât mai multe
aspecte ale fenomenelor termice şi a câştigurilor de căldură interne şi externe.
Poziţionare
• Expunere redusă la vânturile de iarnă şi expunere cât mai bună la vânturile de
vară;
• Împrejurimile casei recomandă o integrare a aspectului exterior al casei în
peisajul înconjurător;
• O perdea de copaci la o distanţă acceptabilă (încât să nu producă efect
semnificativ de umbrire) poate fi utilă în limitarea vitezei vântului iarna (deci şi
a pierderilor de căldură).
Orientare
• Orientarea solară şi umbrirea trebuie să maximizeze câştigul solar iarna şi să îl
minimizeze vara;
• Orientarea faţadei principale a casei să fie la un unghi în intervalul ± 30° faţă de Sud.
Geometrie
• Geometria casei trebuie să determine un coeficient de compactitate (arie
anvelopă/volum) cât mai mic posibil şi mai mic de 1;
Umbrire
• Folosirea de elemente pentru umbrire pasivă (streşini, balcoane, jaluzele, bolte,
umbrare, sunt elemente). Echipamentele de umbrire activă sunt soluţii eficiente
pentru clădiri cu suprafeţe vitrate mari, care beneficiază de radiaţie termică solară.
Ele realizează şi un control al luminozităţii;
• Umbrirea naturală (prin poziţionarea de copaci, vegetaţie) poate fi folosită pentru a
reduce radiaţia solară în orele de vârf din vară;
• Sub acoperiş poate fi prevăzut un strat de aer (barieră de radiaţie) care opreşte peste
95% din radiaţia termică solară.
Sursa de căldură internă - ocupanţii
• Pentru a putea fi luat în considerare câştigul de căldură de la ocupanţi, se consideră
20-50 m2 / persoană;
Anvelopa clădirii - pereţii
• Izolarea termică a clădirii reduce interacţiunea termică a acesteia cu exteriorul,
atenuând amplitudinea variaţiilor de temperatură de la suprafaţa peretelui interior. Este
de dorit ca doar prin intermediul izolaţiei termice, al fundaţiei şi al câştigurilor de
căldură, în cursul unui an, temperatura în interiorul casei să fie în 99% din timp peste 0
°C în lipsa oricărui sistem activ de încălzire;
• PassivHaus Institut recomandă ca suprafeţele interioare ale pereţilor să aibă temperatura
≥ 12,6 °C, pantru a evita acumularea umidităţii pe suprafaţă;
• Super-izolarea termică este folositoare până în punctul din care analiza de cost indică
faptul că investirea în panouri PV este mai eficientă decât mărirea grosimii izolaţiei;
• Punţile termice ale anvelopei trebuie eliminate pentru a obţine efect de minimizare a
pierderilor de căldură şi eliminarea zonelor de apariţie a condensului. În proiectarea
anvelopei poate fi efectuată analiza cu element finit pentru a verifica dacă coeficientul
liniar al pierderilor locale de căldură prin punţi termice sunt sub 0,01 W/(m.K);
• Materialele să fie pe cât posibil naturale (cu grad scăzut de procesare industrială şi
chimică), ecologice şi refolosibile;
• Dacă în construcţie sunt folosiţi pereţi cu stocare termică, masa lor termică absoarbe
radiaţia şi stabilizează temperatura interioară;
• Dacă este folosită răcirea radiativă nocturnă cu sistem de stocare termică, în timpul zilei
masa termică răceşte aerul interior iar pe timpul nopţii eliberează căldura stocată în
timpul zilei, menţinând o temperatură interioară constantă.
Anvelopa clădirii - ferestrele
• Maximizarea suprafeţelor ferestrelor sudice (corelată cu o umbrire adecvată în orele
de vârf solar de vară), minimizarea suprafeţelor nordice, reducerea la minimul
necesar al celor vestice;
• Folosirea ferestrelor cu panouri triple cu strat Low-E va reduce drastic radiaţia
termică dinspre zona caldă spre cea rece;
• Spaţiile dintre straturile de sticlă să fie vacuumate şi dacă este posibil, umplute cu
Argon, Krypton sa amestec.
Confort
• Supraîncălzirea aerului interior la peste 25 °C să fie pentru o perioadă de maximum
10% în decursul unui an;
• Sistemele de climatizare ce utilizează energie regenerabilă trebuie să fie capabile să
asigure o temperatură a aerului interior de cel puţin 16,5 °C chiar când în exterior
sunt temperaturi de -10 °C;
• Temperatura suprafeţei interioare a ferestrelor să varieze cu o amplitudine de cel mult
4,2 °C;
• Umiditatea aerului: recomandată între 40...60%, acceptabilă între 30...70%.
Consumatori electrici
• Este recomandat ca echipamentele electrice utilizate în casă să fie cel puţin de clasă
energetică A;
• Se recomandă utilizarea corpurilor de iluminat LED-uri (consum net inferior
becurilor cu incandescenţă sau corpurilor fluorescente şi o durată de viaţă sensibil
superioară.)
Sisteme de ventilare şi recuperatoare de căldură
• Se consideră un debit de aer proaspăt de 9...30 m3/h per persoană sau cel puţin
0,3...0,35 h-1 schimburi orare de aer pentru asigurarea unui conţinut de CO2 ≤ 0,1%;
• Dacaă la instalaţia de ventilare se foloseşte o unitate de recuperare a căldurii,
eficienţa acesteia trebuie să fie de peste 75%;
• Dacă este preferată ventilaţia naturală celei mecanice, este important să se verifice
dacă poate fi creat un efect de stivă semnificativ, pentru a depăşi minimul necesar de
schimburi orare de aer;
• Ventilaţia “cross” poate fi folosită vara pentru a permite intrarea aerului rece din
exterior şi ieşirea aerului cald din interior;
• Ventilaţia naturală îmbunătăţeşte eficienţa energetică a clădirii şi o apropie de
conceptul de “clădire verde”. Prezintă avantajul eliminării consumului de energie
pentru ventilaţia mecanică dar introduce dificultăţi legate de controlul schimbului de
aer şi al obţinerii temperaturii dorite;
• Folosirea ventilaţiei naturale prin efect de stivă într-un spaţiu vertical (turn)
înconjurat de o zonă multi-etajată, în care aerul intră pe la partea inferioară şi circulă
ascendent prin turn, determinând şi circulaţia aerului din compartimentele etajate,
prin efect de ejectorş
• în proiectarea instalaţiei de ventilare trebuie evitate yonele de aer stagnant dar şi
zonele în care aerul circulă cu viteză prea mare; viteza medie a aerului nu trebuie să
fie sub 0,5 m/s.
Elemente de fizica clădirilor

Noțiuni generale
! este ştiinţa aplicată care studiază proprietăţile higrotermice, acustice, de iluminat ale
clădirilor şi componentelor sale
O clădire împreună cu arhitectura și instalațiile sale se adresează multor nevoi ale omului:
- nevoia primară și instinctivă a unui adăpost;
- nevoia de securitate;
- nevoia de intimitate;
- nevoia de confort (termic, vizual, auditiv, olfactiv);
- nevoia de afiliere;
- nevoia de frumos etc.

Cerinţe de calitate ale unei clădiri sunt, în esenţă, următoarele:


A. Rezistenţă şi stabilitate
B. Siguranţă în exploatare
C. Siguranţă la foc
D. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului
E. Izolaţie termică, hidrofugă şi economia de energie
F. Protecţia împotriva zgomotului
Ierarhia nevoilor umane
Anvelopa clădirii

Transferul de căldură si masă prin avelopă


Pierderile termice prin avelopa clădirii
Transferul de căldură prin avelopa clădirii
A. Elemente opace

Rezistenţa termică totală

Coeficient global de transfer termic


Transferul de căldură prin avelopa clădirii
A. Elemente opace
Variaţia coeficientului de convectie exterior cu viteza vantului (EN ISO 6946:2007)
Viteza vântului [m/s] Rse [m2.K/W]
1 0,08
2 0,06
3 0,05
4 0,04
5 0,04
7 0,03
10 0,02

Influenţa radiaţiei solare


Izolate Neizolate
Pe măsură ce structura externă se încălzeşte, straturile Dacă elementul analizat are o masă termică ridicată, va
izolatoare incetinesc transmisia energiei termice prin absorbi energia solară, întârziind pătrunderea în cameră
structură, permiţând menţinerea unui mediu răcoros în pentru un număr de câteva ore (benefic deoarece se pot
interior aplica strategii de răcire nocturnă)
A. Elemente opace
Tehnologii eficiente energetic pentru anvelopa clădirii, funcție de tipul economiei, climat și tipul construcției
Transferul de căldură prin avelopa clădirii
B. Elemente vitrate
Avantajele oferite de geamurile utilizate la ferestrele eficiente energetic
Geam clar dublu
Geam clar (4 mm) 4 mm geam / 12 mm aer / 4 mm geam

Geam gri* + Geam Low-E


Geam clar + Geam Low-E 5 mm geam gri / 12 mm aer / 4 mm geam Low-E
4 mm geam clar / 12 mm aer / 4 mm geam Low-E * oxid de cobalt
Performanțele izolatoare ale geamurilor

Distribuția tipurilor de geamuri în UE


Etanșeitatea
• parametru esențial în realizarea construcțiilor moderne și sustenabile;
• reduce transferul termic conductiv și transferul de masă;
• crește prin introducerea unor “bariere de vant”;
• cuantificată prin rata de schimburi de aer per oră, măsurate la o diferență de presiune
interior/exterior de 50 Pa – n50.
• n50 – testul cu ușa suflantă (blower door test)

Fluxurile de aer în cazul testului de etanșeitate

n50 < 0,6 h-1 (case pasive)


Etanșeitatea
Clasa de adăpostire
• neadăpostite: clădiri foarte înalte / la periferia oraşelor / în pieţe
• moderat adăpostite: clădiri în interiorul oraşelor, cu minim 3 clădiri în apropiere
• adăpostite: clădiri în centrul oraşelor / în păduri
Clasa de permeabilitate
• ridicată: clădiri cu tâmplărie exterioară fără măsuri de etanşare
• medie: clădiri cu tâmplărie exterioară cu garnituri de etanşare
• scăzută: clădiri cu ventilare controlată şi cu tâmplărie exterioară prevăzută cu
măsuri speciale de etanşare
Caracteristicile de etanșeitate pentru clădiri
Necesarul de energie pentru încălzire/răcire

Radiația solară
- elemente opace/de vitraj
- benefică în perioada rece

Temperatura exterioară

Viteza vântului
- coeficientul de convecție
- etanșeitatea

Presiunea atmosferică/precipitații
- coeficientul de convecție
- etanșeitatea

Confortul interior
- temperatura dorită
- calitatea optimă a aerului
Sisteme implementate
- mod de operare
- eficiență energetică
Necesarul de energie pentru încălzire/răcire
Metode de calcul
1. Regim permanent
- ecuații simple
- bilanț energetic global pentru întreaga clădire
- pas de timp mare (lună, sezon, an)
- erori considerabile

2. Regim tranzitoriu (metode dinamice)


- ecuatii complexe variabile în timp
- bilanț energetic zonal
- pas de timp mic (în general 1 h)
- implementate în programe de simulare

Conducția termică
în regim tranzitoriu
Metode dinamice de estimare/simulare a consumului de energie
Programe de simulare
Caracteristici
- bazate pe modele pur fizice;
- sisteme de ecuații complexe pentru modelarea sistemelor și clădirilor;
- eficiente pentru crearea unor strategii de eficientizare energetică;
- necesită o descriere detaliată a clădirii și sistemelor componente;
- necesită date climatice sintetice.
Tipuri de modelări
• modelare pe termen lung – proiectarea sistemului HVAC
• modelare pe termen mediu – intretinerea sistemului HVAC
• modelare pe termen scurt – optimizarea sistemului HVAC

Exemple
- EnergyPlus
- TRNSys
- DOE-2
- BLAST
- DesignBuilder
- IDA Indoor Climate and Energy
- OpenStudio
Programe de simulare

EnergyPlus

 Software modular, bazat pe linii de text;


 Nu are interfață grafică;
 Utilizează un fișier text-input – IDF (Input Data File);
 Caracteristici principale:
- Crearea de soluții integrate, simultane pentru răspunsurile clădirii, sistemelor și
subsistemelor componente;
- Utilizarea unui pas de timp definit de utilizator (poate fi setat și la valori mai mici de o
oră) pentru interacțiunea dintre zonele termice, factorii de mediu și sistemele HVAC;
- Fișiere de intrare bazate pe text ASCII și posibilitatea alegerii de către utilizator a
tipului de raport de ieșire;
- Calculul conducției termice prin anvelopă în regim dinamic utilizând funcții de transfer;
- Modelarea transferului termic prin pardoseala clădirii, utilizând modele dinamice,
tridimensionale, bazate pe principiul diferențelor finite.
- Modele de estimare a confortului interior, bazate pe activitatea ocupanților și factori de
confort interior (temperatură, umiditate, concentrație de CO2, etc.);
- Model de calcul a radiației solare pe suprafețe înclinate;
- Modelarea sistemelor HVAC;
Programe de simulare
EnergyPlus
Interfața de creare/editare a fișierului cu
Crearea geometriei – Google SketchUP date de intrare
Programe de simulare
EnergyPlus
Rezultate simulări Casa Pasivă UPB
Programe de simulare
EnergyPlus
Rezultate simulări Casa Pasivă UPB

Caz 1 – fără elemente de umbrire


Caz 2 – cu elemente de umbrire
Programe de simulare

TRNSYS - TRaNsient SYstem Simulation Program

 Software de modelare dinamică a proceselor din echipamentele energetice și a clădirilor;


 Structură modulară cu flexibilitate mare;
 Dispune de interfață grafică;
 Permite adăugarea de programe de modelare matematică ce nu sunt incluse în librăriile
standard;
 Permite crearea de aplicații “stand-alone”;
 Este livrat cu codul sursă al componentelor librăriilor.
Programe de simulare
TRNSYS

Simularea funcționării ansamblului puț canadian / recuperator dublu flux (Casa Pasivă UPB)

Diagrama TRNSYS
tinterior tin_REC(av)
trefulare_interior(an)
tout_REZ-EL(an)

tout_REC(an)
mrec

tout_REC(av)

texterior
tin_REC(an)
tsol
mput_can
Programe de simulare
TRNSYS
Simularea funcționării ansamblului puț canadian / recuperator dublu flux (Casa Pasivă UPB)
- variația temperaturilor -

t_exterior
t_put-can. (out)
t_rec. (out)
t_sol

Eextras_sol =1741 kWh/an


Eintrodus_sol =1467 kWh/an
Erecuperator =2014 kWh/an
Eelectric_supl =1927 kWh/an
Echipamente termoenergetice folosite în casele eficiente energetic

Pompe de căldură

Principiul de funcţionare Încadrarea pompei de căldură funcţie de sursa rece


a unei pompe de căldură
T
t [ºC]
Q (b)
Q L
Q (a) PC
+40
L
L (c)
PC Q
PC Q’a
Ta < T T’a > Ta L
PC
Qa
+20
Qa
Ta
Ta 0
Qa
-10
L
IF Qa
T 0 < Ta
Q = Qa + L
(d)
Q0
T0 < Ta
Schema de principiu a unei pompe de căldură cu compresie mecanică de vapori

joasă presiune înaltă presiune

K
~M
Sursa de Sistem de
Cd
căldură Vp încălzire

VL

Schema de principiu şi ciclul teoretic al pompei de căldură cu vapori


Fluidele de lucru ale pompelor de căldură
Condiţii impuse agenţilor de lucru
Proprietăţile chimice:
- stabilitate chimică în tot domeniul de presiuni şi temperaturi folosite;
- inactivitate chimică faţă de materialele metalice şi nemetalice din instalaţie, precum şi faţă de uleiul de
ungere;
- prin amestecul cu aerul să nu devină inflamabili sau explozivi.
Proprietăţile fizice:
- căldură latentă de vaporizare mare;
- alură favorabilă a curbei de saturaţie ps=f(t), care să conducă la valori moderate ale presiunii şi la rapoarte
de compresie mici;
- căldură specifică mică a lichidului;
- căldură specifică mare a vaporilor supraîncălziţi;
- volum specific mic al vaporilor;
- vâscozitate redusă;
- coeficienţi de transfer de căldură mari;
- insolubilitate reciprocă a agentului de lucru şi a uleiului de ungere;
- solubilitate a apei în agentul de lucru.
Proprietăţile fiziologice:
- să fie inofensivi faţă de organismul uman;
- să nu infecteze, prin scăpări provocate de neetanşeităţi, mediul de distribuţie a căldurii, care în
majoritatea cazurilor este apa sau aerul.
Cerinţe economice:
- cost acceptabil;
- procurare uşoară, transport uşor şi în siguranţă;
- eficienţă termică cât mai ridicată – deoarece ea influenţează prin valoarea cantităţii de căldură furnizată
consumatorului, eficienţa economică a instalaţiei.
Agenţii termici utilizaţi:
- freonul, agenți frogorifici naturali, amoniacul, CO2 pentru pompe de căldură cu comprimare mecanică
de vapori;
- soluţia hidroamoniacală sau soluţia de bromură de litiu cu apă, pentru pompe de căldură cu absorbţie;
- vapori de apă, pentru pompa de căldură cu ejecţie;
- aer, pentru pompe termice cu comprimare de gaze.

Freonii
Avantaje:
- grad foarte redus de periculozitate (nu sunt toxici, nici inflamabili, nici explozivi);
- capacitate foarte bună de dizolvare a uleiurilor;
- rapoarte de compresie relativ mici;
- nu reacţionează cu metalele.
Dezavantaje:
- densitate mare (de 5-6 ori mai mare decât a amoniacului) ce se traduce prin pierderi de presiune mari;
- coeficienţi de transfer de căldură relativ reduşi;
- dizolvă cauciucul natural şi ca urmare garniturile de etanşare (se folosesc garnituri metalice sau din fibre
presate).
Tipuri de pompe de căldură (1)

Clasificare după natura sursei reci


PC cu sursă termică aerul
Avantaje:
- număr foarte mare al firmelor de comercializare, montare şi instruire;
- piese de schimb uşor de achiziţionat;
- cost de instalare foarte redus.
Dezavantaje:
- sunt zgomotoase;
- modifică estetica clădirilor;
- costuri de întreţinere relativ ridicate.
PC cu sursă termică pământul
Avantaje:
- eficiență energetică ridicată tot timpul anului;
- impact redus asupra mediului;
- cost redus față de PC aer-aer;
- silențiozitate;
- cost de mentenanță redus;
- nu necesită cicluri sau radiatoare de degivrare.
Dezavantaje:
- costuri de instalare mari;
- necesită suprafețe mari de teren pentru îngroparea colectorilor.
Tipuri de pompe de căldură (1)

PC cu sursă termică apa


Avantaje:
- eficiență mai mare decât cea a PC aer-aer;
- silențiozitate;
- cost de mentenanță redus;
- nu necesită cicluri sau radiatoare de degivrare.
Dezavantaje:
- cost ridicat de instalare;
- necesitatea respectării legilor și reglementărilor legate de protecția mediului
=> creșterea investiției;
- sursa de apă trebuie să asigure un debit și o temperatură impuse prin
dimensionarea PC.

Alte tipuri de pompe de căldură


PC cu motor pe gaz
Sisteme de PC cu dublă alimentare
PC cu două surse de căldură
Performanța energetică a pompelor de căldură
Eficiența energetică a unui sistem energetic:

EF =
∑E G ΣEG – suma fluxurilor utile de energie generate;
∑E S ΣES – suma fluxurilor de energie furnizate sistemului.

Evaluarea eficienței energetice prin COP (coeficient de performanță)


QH QH – capacitatea de încălzire a condensatorului sistemului;
COPCH =
P P – puterea consumată de compresor.

Evaluarea eficienței energetice prin factori sezonieri


Eficienţa energetică pe o perioadă mai lungă de timp se caracterizată prin:
• HSPF (sau SPF) - factorul de performanţă sezonieră la încălzire - în cazul încălzirii;
• SEER - factorul de eficienţă energetică sezonieră - în cazul răcirii.

Valori minime impuse de standardele în vigoare:


HSPF ≥ 6,8
SEER ≥ 10

Pentru pompele de căldură avansate: HSPF ≥ 9 ; SEER ≥ 15


Pompe de căldură geotermale

Elemente componente ale sistemelor de pompe de căldură geotermale

K
Sistem de
încălzire
Vp Cd

Colector VL
geotermal

Pompa de căldură
Clasificarea colectorilor geotermali (1)
Sistem închis – colector orizontal

serie paralel

(a) (b)

şanţ pentru
şanţ pentru
o ţeavă
colector multiplu

(c) (d)
Avantaje:
• cost scăzut pentru realizarea şanţurilor/gropilor, comparativ cu cel pentru săparea puţurilor verticale;
• opţiuni variate de instalare.
Dezavantaje:
• necesitatea unor suprafeţe mari de pământ;
• temperatură variabilă a solului la adâncimi mici (funcţie de sezon);
• proprietăţile termice ale solului variabile cu sezonul, precipitaţiile şi adâncimea de instalare a colectorului;
• uscăciune solului trebuie luată în considerare în dimensionarea lungimii buclei, în special în cazul solurilor
nisipoase şi dealurilor care pot deveni foarte uscate în timpul verii;
• colectorul poate fi deteriorat în timpul umplerii cu pământ a gropilor;
• necesită lungimi mai mari ale buclelor decât în cazul puţurilor verticale;
• viscozitatea antigelului creşte consumul energiei de pompare, scade transferul de căldură şi deci reduce eficienţa
globală;
• eficienţe scăzute ale sistemului.
Clasificarea colectorilor geotermali (2)
Sistem închis – colector spiralat

orizontal (a) vertical (b)

Avantaje:
• necesită o suprafaţă excavată mai mică decât celelalte configuraţii orizontale;
• costuri de instalare mai mici decât celelalte configuraţii orizontale.

Dezavantaje:
• necesită lungimi ale colectorilor mai mari decât celelalte configuraţii;
• temperatură variabilă a solului la adâncimi mici (funcţie de sezon);
• necesită energie de pompare mai mare decât celelalte configuraţii orizontale;
• umplerea cu pământ a şanţurilor poate fi dificilă în cazul unor tipuri de sol şi sistemul colector poate fi
deteriorat în timpul acestui proces.
Clasificarea colectorilor geotermali (3)
Sistem închis – colector vertical
25-32 mm 25-32 mm

50-70 mm
70-80 mm

(a) (b)

40-60 mm 70-90 mm

(a) (b) (a) (b)

conectare în interior conectare în exterior

Avantaje:
• necesită lungimi ale colectorilor mai mici decât celelalte configuraţii de sisteme închise;
• necesită cea mai puţină energie de pompare comparabil cu celelalte configuraţii de sisteme închise;
• necesită suprafeţe reduse de pământ;
• temperatura solului nu este influenţată de variaţiile sezoniere.
Dezavantaje:
• cost ridicat pentru forarea puţurilor, adesea mai ridicat decât cel de săpare a şanţurilor pentru
sistemele orizontale;
• potenţial termic scăzut la utilizarea pe termen lung a instalaţiilor cu puţuri forate la distanţe
necorespunzătoare.
Clasificarea colectorilor geotermali (4)
Sistem închis – colector imersat

spirală (a) bobine grupate (b)

Avantaje:
• necesită cele mai mici lungimi ale colectorilor decât celelalte configuraţii de sisteme închise;
• sunt cele mai ieftine colectoare raportat la celelalte configuraţii de sisteme închise, dacă lacul/iazul
este deja existent.

Dezavantaje:
• necesită un volum mare de apă;
• poate restricţiona utilizarea lacului/iazului în alte scopuri.
Clasificarea colectorilor geotermali (5)
Sistem deschis

puţ de deversare
nivelul stratului

puţ de extracţie
acvifer freatic

pompă pompă

(a) (b) (c)


cu două puţuri cu un singur puţ cu extracţie/deversare
Avantaje:
în ape de suprafaţă
• design simplu ceea ce asigură cele mai mici costuri;
• performanţe termodinamice mai bune decât sistemele închise, deoarece puţurile de extracţie furnizează apă la
temperatura solului spre deosebire de un schimbător de căldură care furnizează fluid colector la o temperatură
diferită de cea a solului;
• poate fi combinat cu un puţ de alimentare cu apă potabilă;
• cost de operare scăzut în cazul în care apa este deja pompată în alte scopuri (ex. irigaţii).
Dezavantaje:
• necesitatea unor debite mari de apă;
• disponibilitatea apei poate fi limitată;
• necesar mare de energie de pompare;
• necesarul de energie de pompare poate fi excesiv dacă pompa este supradimensionată sau exploatată defectuos;
• costuri ridicate dacă sunt necesare puţuri de re-injectare;
• deversarea apei poate limita sau exclude utilizarea unor instalaţii;
• schimbătorul de căldură al pompei de căldură este afectat de impurităţile, agenţii corosivi şi conţinut bacteriologic
al apei;
• trebuie să se supună legilor şi reglementărilor referitoare la apele subterane şi cele de suprafaţă, în vigoare în
ţara/statul în care se construieşte.
Exemple de calcul (1)

PC cu sursa termica apa – determinarea debitului de apa


m& a [l / h] - debitul de apa
0,86 ⋅ Q& 0
m& a = [l / h] Q& 0 [W ] - sarcina frigorifica a vaporizatorului
∆t a ∆t a [º C ] - diferenta de temperatura pentru apa (intrare - iesire Vap)

Date de intrare
Q& c = 12 500 W - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

tapa , intrare = 12 °C
∆t a = 5 °C t apa ,iesire = 7 °C

COP = 5 - valoare estimata la tapa,intrare

Q& c Q& c & & & & & Q& c


COP = = ⇒ Qc = COP ⋅ Qc − COP ⋅ Q0 ⇒ Q0 = Qc −
&
Pel Qc − Q0 & : COP COP
& 12 500
Q0 = 12 500 − = 10 000 W
5
0,86 ⋅10 000
m& a = = 1720 l / h
5
Exemple de calcul (2)

PC cu colector geotermal orizontal – dimensionarea colectorului geotermal

Date de intrare
Q& c = 10 kW - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

COP = 4

Q& c Q& c 10
COP = ⇒ Pel = = = 2,5 kW
Pel COP 4
Q& c = Q& 0 + Pel ⇒ Q& 0 = Q& c − Pel = 10 − 2,5 = 7,5 kW

Asadar, pamantul trebuie sa furnizeze 7,5 kW.

Se alege un colector geotermal, format din conducte cu diametrul de 20 mm, ce poate extrage 7,5 W/ml.

Lungimea necesara a colectorului: 7500/7,5 = 1000 m

Se alege o bucla geotermala formata din 10 laturi de cate 100 m fiecare, avand un pas intre ele de 0,5 m.

Suprafata ocupata de colectorul geotermal: 1000 x 0,5 = 500 m2.


Exemple de calcul (3)
Calculul timpului de functionare a pompei de caldura functie de volumul de apa incalzit
Q& c = 10 kW - sarcina termica necesara incalzirii locuintei

Date de intrare
V = 150 l (15 l / kW ) - volumul total de apa al instalatiei
∆t = 10 K - cresterea de temperatura a apei
∆Q& = Q& − Q&
c - suprasarcina (sarcina instalata – sarcina de incalzire necesara)
nec
Se considera ca sarcina instalata este dubla fata de sarcina de incalzire necesara
(considerata in perioadele blande de iarna – cand PC functioneaza 50% din timp), deci:
∆Q& = 10 kW − 5 kW = 5 kW
Timpul de functionare:
V ⋅ 4,18 ⋅ ∆t 150 ⋅ 4,18 ⋅10
τ= & = = 1254 sec ≅ 21 min
∆Q 5
Durata unui ciclu (pornire + oprire): 42 min
ATENTIE!
• O valoare prea mare a suprasarcinii, in comparatie cu ceea ce poate disipa radiatorul, conduce la o
crestere rapida a temperaturii apei, deci la cicluri de functionare foarte scurte!
• Ciclurile scurte de functionare ale PC duc la scaderea performantelor instalatiei si la o degradare a
compresorului!
• Se recomanda o suprasarcina de 10%, raportata la valoarea de temperatura cea mai scazuta a
iernii!
Comportamentul termic al pământului
Fluxurile de energie din sol Variaţia temperaturii în sol
(Europa)
radiaţie precipitaţii
solară
radiaţie evaporare
termică

apă freatică
convecţie
termică
conducţie termică în
straturile geologice

colectori
geotermali flux termic
geotermal

1 – februarie; 2 – mai; 3 – noiembrie; 4 – august

Din punctul de vedere al distribuţiei temperaturii, straturile de pământ se împart în trei zone:
• zona de suprafaţă, până la aproximativ 1 metru adâncime, în care temperatura este puternic influenţată de schimbările
rapide ale condiţiilor atmosferice;
• zona de mică adâncime, ce se întinde circa 1-8 metri (pentru sol uscat) sau 20 metri (pentru sol nisipos umed) sub zona
de suprafaţă, în care temperatura solului este aproximativ constantă şi cu valori apropiate de temperatura medie anuală a
aerului; în această zonă distribuţia temperaturii depinde în principal de variaţiile sezoniere al condiţiilor atmosferice;
• zona de mare adâncime, sub 8-20 metri, în care temperatura solului este practic constantă, cu o foarte uşoară creştere
cu adâncimea datorită gradientului geotermal.
Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (1)

Încălzirea spaţiilor rezidenţiale (Maine, USA)


• Punere în funcțiune: 1998
• Adâncime puț: 237 m Ventiloconvectoare
• Nivelul apei: 9 m sub suprafața pământului
• Extragere/deversare apă: 31/210 m adâncime
• GHP1: Qc=14,1 kW; COP=4,6 – pornește la 41ºC
• GHP2: Qc=10,6 kW; COP=4 – pornește la 38ºC
• Agent frigorific: R22
• Suprafață încălzită (pardoseală): 400 m2
• GHP asigură 100% din încălzire
• Timp de amortizare a investiției, comparativ cu
încălzirea utilizând un boiler pe propan: aprox. 2 ani

Pompă de
căldură

Pompă de Rezervor- 5 sisteme de


căldură tampon încălzire prin
pardoseală

Puţ de
extragere/deversare
apă
Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (2)
Încălzirea/răcirea arenelor sportive (Oliver Curling Club, Canada)
Încălzire/răcire holuri, sală
PC
Încălzire de aşteptare şi vestiare • Punere în funcțiune: 1994 (a înlocuit sistemul anterior: IF cu
tribune PC amoniac pentru producerea gheții și radiatoare electrice pentru
încălzirea spațiilor)
PC
• Teren gheață: 836 m2
• Suprafață încălzită: 334 m2
PC • Producere gheață: 5 PC x 17,5 kW (sarcină răcire)
• Încălzire/răcire: 3 PC apă-aer x 15 kW
1 PC apă-apă x 17,5 kW (pentru ventiloconvectoare)
PC COP pe timpul iernii: 4,6
• Sistem geotermal: 28 puțuri x 65,5 m adâncime
Pompe de căldură PC • Temperatura fluidului din colectorul geotermal:
pentru producerea – octombrie (începerea producerii gheții): 24-27 ºC
gheţii – decembrie (sistemul de încălzire consuma energie din colector): 13-18 ºC
PC – martie-aprilie: 11 ºC
• Beneficii ale introducerii sistemului cu PC:
PC – reducere cu 50% a consumului de energie electrică
– reducere anuală a consumului de CO2 cu 27,1 t
– utilizarea arenei și în alte scopuri (creșterea veniturilor)
PC

Colectori geotermali
(4x7 puţuri)
Serpentina terenului
de gheaţă
Utilizări ale pompelor de căldură geotermale (3)
Încălzirea clădirilor de birouri (Toronto, Canada)
15 pompe de căldură • Tip sistem: detentă directă
• Suprafață deservită: 2.600 m2
PC PC PC PC Spaţiu supus • Amplasare colectori: sub clădire; sub parcare
climatizării • Sistem geotermal: 43 puțuri x 91 m adâncime
• Distanțe: 3 m între sonde
4,6 m față de fundația clădirii
• Încălzire/răcire: 15 (+2 rooftop) PC
puteri nominale: 12,3..17,6 kW
putere totală: 211 kW
• Beneficii ale introducerii sistemului cu PC:
– reducere cu 96% a consumului de gaz natural (economie
Vas de anuală de 11,5%)
– reducere importantă a emisiilor de CO2
expansiune – Timp recuperare investiție: 12 ani (real: 6,5 ani datorită
subvenției oferite de Ontario Hydro)
• Ușoară creștere a consumului de energie
electrică: de la 528 la 552 MW
Boiler pe
gaz Pompe de
circulaţie

Colector geotermal
(43 sonde)
Echipamente termoenergetice folosite în casele eficiente energetic
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
HVAC – Heating, Ventilating and Air Conditioning
– Incălzire, Ventilare și Condiționare a Aerului

Elementele principale ce influenteaza calitatea aerului interior intr-o cladire


Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

Ventilația

Naturală (necontrolată) Mecanică (controlată)

- Mișcarea naturală a aerului - Sisteme mecano-electrice


prin neetanșeități sau orificii - Utilizează ventilatoare pentru
(ferestre) din cadrul anvelopei circulația aerului
clădirii - Utilizată în special în clădiri
- Numărul de schimburi de aer cu etanășeitate sporită
variază foarte mult - Uniformizarea numărului de
- Influențată de viteza vântului, schimburi de aer între
gradientul de temperatură interior și exterior
interior/exterior - Reduce pierderea de căldură
prin anvelopa clădirii
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

Sisteme simplificate cu o eficiență energetică crescută


Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Sisteme HVAC clasic
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică

MVHR
Mechanical Ventilation
Heat Recovery
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Puț canadian
= schimbător de căldură sol-aer ce poate fi folosit atât pentru încălzirea clădirilor pe
timpul iernii, cât şi pentru răcirea acestora pe timpul verii [în engleză: Earth-to-Air Heat
Exchanger (EAHX)].

Schema de principiu a puţului canadian

priză de aer

tub colector ventilator aer

sistem preluare condensat


Puț canadian - componente
Componente exterioare
- priză de aer (se amplasează la distanță de surse de poluare/praf și la 1 m înălțime de sol)
- grilă cu ochiuri fine (protejează tubul colector de animale mici cum ar fi rozătoarele, de păsări
sau de insecte şi trebuie să fie accesibilă la curăţare)
- filtre de aer (se verifică des pentru a evita colmatarea => scăderea debitului de aer)
Tubul colector
- este cea mai importantă componentă a unui puț canadian
- pentru reducerea influenței mediului ambiant asupra temperaturii solului, se îngroapă la 2-4 m
- alegerea colectorului se face după anumite criterii: rezistenţă, etanşeitate, durabilitate,
impermeabilitate, proprietăţi termice, impermebilitatea la infiltraţiile de radon
Tipuri de colectoare
• flexibile (solicitarea exterioară poate determina schimbări ale secţiunii tubului fără a cauza daune)
- tub gofrat, extensibil, cu manşon, trebuie să prezinte o suprafaţă interioară netedă pentru a evita
stagnarea condensatului între inele
- se instalează de obicei în soluri compacte şi în pat de nisip, evitându-se introducerea în zone
foarte apropiate de râuri sau locuri de întâlnire ale apelor freatice, pentru evitarea pătrunderii apei
- tipuri de materiale: polipropilena (PP), policlorura de vinil (PVC), polietilena (PE), tub pentru
protecţia cablurilor (TPC)
• rigide (secţiunile lor pot suferi deformări verticale/orizontale permanente la solicitări externe)
- materiale utilizate: betonul, fonta şi gresia vitrificată
- deşi are durată de viaţă ridicată şi este neutru din punct de vedere sanitar este de preferat a se
evita betonul deoarece din cauza grosimii sale nu este un bun conductor iar suprafaţa interioară
prezintă o rugozitate mare.
- tuburile din beton se preferă ȋn locul celorlalte dacă se introduc ȋn soluri mai dificile şi trebuie să
suporte sarcini mari.
Puț canadian - componente
Sistemul de preluare a condensatului
- procesul de condensare a vaporilor de apă din aer depinde ȋn primul rând de umiditatea aerului,
temperatura solului dar şi de alţi parametri cum ar fi debitul de aer şi lungimea tubului colector.
- procesul de condensare este mai intens la ȋnceputul verii (temperatura solului care ȋnconjoară
tubul este mai scăzută)
- tipuri constructive: cu cămin colector; cu sifon

Puţ canadian cu cămin colector Puţ canadian cu sifon de evacuare


(se aplică clădirilor fără subsol) (se aplică clădirilor cu subsol)

1-3% 1-3%

Ventilatorul pentru extracţie


- se dimensionează în funcţie de debitul de aer proaspăt
- din motive acustice se montează de obicei întru-un cheson silenţios
Puț canadian - tipuri

Puţul canadian cu aer (tradițional) Puţul canadian cu apă

1) control by-pass; 2) cutie de control; 3) ventilator; 1) tub izolat; 2) cutie de control a modulului
4) manşon; 5) connexion mantle; 6) colector hidraulic; 3) cutie de control; 4) modul hidraulic
geotermal; 7) cămin condensat; 8) tub rigid; 9) priză izolat; 5) vas expansiune; 6) colector geotermal;
de aer; 10) by-pass; 11)senzor temperatură; 12) priză 7) termostat; 8) priză de aer directă şi grilă de
de aer directă protecţie; 9) schimbător de căldură cu filtru
Puț canadian – tipuri de sisteme colectoare

Sistem buclă Sistem meandră

PA PA

Clădire

Clădire

Sistem cu tuburi paralel

PA

Clădire

Exemplu de montare a tuburilor în paralel


(REHAU AWADUKT Thermo)
Puț canadian – elemente necesare conceperii
Evaluarea riscurilor sanitare
• factori de risc:
 poluarea cauzată de gazele de eşapament
 infiltrații de radon (gaz natural inodor şi incolor, apărut în urma dezintegrării uraniului în scoarţa pământului)
 polenul produs de plantele din jurul casei
• soluții:
 amplasarea prizei de aer la distanţe mai mari faţă de locurile prin care trec vehicule sau faţă de parcările
acestora, faţă de hotele bucătăriilor sau de locul de extragere a aerului uzat
 plantarea de tuia pentru a îngreuna transportul polenului de către vânt
Evaluarea necesarului de energie a clădirii
• se iau în calcul pierderile de căldură, comportarea clădirii în timpul sezonului de încălzire
• se evaluează costurile asociate
• se analizează posibilelor soluţii de ventilare şi încălzire
Evaluarea solului ȋn care se instalează tubul
• randamentul puţului canadian este influențat în cea mai mare măsură de proprietăţile solului: căldura
specifică şi conductivitatea termică
• conductiviatea termică a solului depinde de temperatură, de compoziţia sa şi de conţinutul de apă
• variaţiile climatice conduc la modificări ale temperaturii, ale conţinutului de apă şi deci şi la variaţii
ale conductivităţii termice, transferul de căldură intensificându-se la creşterea umidităţii.

Influenţa conţinutului de umiditate asupra


conductivităţii termice a solului
Puț canadian – conectarea cu alte sisteme
Puţ canadian şi şemineu solar
• puţul canadian asigură ȋmprospătarea aerului şi preȋncălzirea/răcirea acestuia
• şemineul solar are rolul de a evacua aerul din casă

35oC

12,8oC

Puţ canadian şi sistem de ventilare simplu flux


• pe lângă ventilatorul de aer cu care este echipat puţul canadian şi care este utilizat pentru a aspiraţia
aerului prospăt, se mai foloseşte un al doilea ventilator de aer
• debitele celor 2 ventilatoare trebuie să fie egale
• evacuarea aerului viciat se face prin suprapresiune
Puţ canadian şi sistem de ventilare dublu flux
• presupune utilizarea a două ventilatoare suplimentare, unul pentru aspiraţia aerului nou, altul pentru
refularea aerului viciat
• acest tip de ventilare permite recuperarea căldurii conţinută de aerul viciat fie prin amestecul
acestuia cu aerul nou, fie prin intermediul unui recuperator (la casă pasivă, condiţiile de igienă se
îndeplinesc dacă întreaga cantitate de aer nou provine din exteriorul clădirii)
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură (MVHR unit)

ROL MULTIPLU:
1. Ventilație
- asigură introducerea unei cantități optime de aer proaspăt
- asigură extragerea/eliminarea aerului viciat (umed, concetrații mari de CO2)
- previne apariția unei concentrații crescute a poluanților în clădire
- protejează structura clădirii (evacuarea aerului umed)
2. Recuperarea căldurii din aerul viciat
- asigură recuperarea eficientă a unei părți semnificative din căldura conținută de aerul viciat
- minimizează pierderile de căldură asociate cu alte metode de ventilație
3. Încălzirea aerului proaspăt (doar anumite configurații)
- cuplarea cu element interior de încălzire
- elementul de încălzire funcționează pe bază de apă caldă / rezistență electrică și un termostat
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate de ventilare mecanică cu recuperare de căldură (MVHR unit)
- introducere aer proaspăt în dormitoare și camere de zi
- extragere aer viciat din băi și bucătării
- camere de transfer: holuri, casa scărilor etc.

3 niveluri de ventilație:

1. Redus (clădirea neocupată pentru


câteva ore)

2. Normal (clădirea este ocupată)

3. Ridicat (cazuri de excepție:


concentrații mari de CO2 și
umiditate)
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură

Incălzeste aerul proaspăt cu valori


cuprinse între 15 – 18 grd.

Evitarea înghețului (cuplare cu


EAHX sau sistem de pre-încălzire
electrică a aerului rece)

Schimbător de căldură în curent încrucișat

- facilitează transferul termic între aerul viciat si cel proaspăt


- utilizat în clădiri eficiente energetic
- reduce sarcina termică a clădirii
- randamente foarte bune (η > 75%)
- consum energetic redus (consum ventilator < 0,45 Wh/m2)
- poate reduce cu până la 30% necesarul de energie pentru încălzire în clădiri etanșe
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură
DATE TEHNICE:
1. Capacitate – debitul de aer ce poate fi vehiculat [m3/h]
2. Presiune – presiunea maximă la care poate vehicula debitul dorit [Pa]
3. Eficiența termică – rata de recuperare a căldurii [%]
4. Eficiența electrică – consumul ventilatoarelor [W/m3/h]
5. Filtre – tipul de filtru acceptat

Exemplu: PAUL Focus 200

1. Capacitate – 60/200 m3/h – 3 trepte de funcționare


2. Presiune – 150 Pa
3. Eficiență termică – 93…95 %
4. Eficiență electrică – 0,31 W/m3/h
5. Filtre – G4/F7 (praf/polen)
6. Controller programabil
7. Funcție anti-îngheț
Sisteme HVAC cu înaltă eficiență energetică
Unitate MVHR - recuperatorul de căldură

Diferite tipuri constructive și eficiențe termice aferente


Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz

T1…T8 – senzori de temperatură


(cu fir)

EAHX – puț canadian


MVHR – recuperator de căldură
ER – rezistență electrică
Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz
Distribuția energiilor pe echipamente (martie-aprilie 2015)

Contribuția sistemelor la consumul total de energie:


- EAHX (puț canadian): 142,5 kWht (8,5 %)
- MVHR (recuperator): 568 kWht (34 %)
- ER (rezistența electrică): 960,5 kWht (57,5 %)
Sistem HVAC Casa Pasivă UPB – studiu de caz

Variația temperaturilor în interiorul sistemului HVAC (31 ianuarie 2015)


Inteligența
– posesia facultăților intelectuale
– capacitatea de a percepe și înțelege realitatea
– filosofia latină: intelligentia
inter – între
legger – a alege

Inteligența Artificială
– emularea proceselor ce caracterizează vietăți
– îmbinarea cu sistemele mecanice
– imită capacitatea umană:
mecanisme de învățare
deducere
luare de decizii
1973
1979 Criza Petrolului

1980 Ideea de clădire inteligentă

1983 City Place, Hartford – Connecticut, USA


City Place

Analogie

Corp
uman Sisteme

Sistem respirator Sistem de ventilație

Sistemul circulator Lifuri

Senzori/sistem
Simțurile
securitate
Definiții (1):
o 1983: […] caracterizată de un sistem de control complet
automat
o 1988: […] integrează sisteme variate de gestionare a
resurselor, cu scopul de maximiza performanțele tehnice,
flexibilitatea în exploatare și costurile de operare
o 1990: […] să răspundă cerințelor și nevoilor din ce în ce
mai diversificate ale utilizatorilor și să poată crește
productivitatea angajaților.
o 2000: […] capacitatea de învățare și ajustare în funcție
de necesitățile locatarilor.
Definiții (2):
Intelligent Building Institute of European Intelligent Building
the United States Group

[…] o clădire ce oferă un mediu […] creează un mediu interior ce


productiv și eficient din punct de maximizează eficiența
vedere al costurilor, prin ocupanților, în același timp în
optimizarea celor patru elemente care permite gestionarea
de bază, incluzând: structura, eficientă a resurselor cu costuri
sistemele, serviciile, minime pe întreaga durată de
managementul și interconexiunea viață a sistemelor hardware și
dintre acestea. software

MAXIMIZAREA CONFORTULUI
MAXIMIZAREA INTERIOR ȘI MINIMIZAREA
CONFORTULUI INTERIOR CONSUMULUI DE ENERGIE
Definiții (3):
A.T.P. So: … o clădire nu poate fi inteligentă de la sine, dar poate oferi ocupanților
un surplus de inteligență în exploatare;

M1: Respectarea mediului înconjurător;


M2: Utilizarea spațiului de locuit și flexibilitate;
M3: Cost-Eficiență în exploatare;
M4: Confortul utilizatorilor;
M5: Eficiență la locul de muncă;
M6: Cultură;
M7: Utilizarea tehnologiei de vârf;
M8: Procesul de construcție și structură;
M9: Sănătate și salubritate

O clădire inteligentă este proiectată în conformitate cu selectarea


adecvată a Modulelor Calitate – Mediu, cu scopul de a întâmpina
cerințele ocupanților prin maparea sistemelor de operare a clădirii
adecvate …
SISTEMELE NECESARE INTEGRĂRII
ÎNTR-O CLĂDIRE INTELIGENTĂ
STRUCTURA FUNCȚIONALĂ GENERALĂ A
UNEI CLĂDIRI INTELIGENTE
STRUCTURA FLUXURILOR DE DATE ÎNTR-O
CLĂDIRE INTELIGENTĂ
ARHITECTURA HARDWARE TIPICĂ
PENTRU O CLĂDIRE INTELIGENTĂ
STRUCTURA FUNCȚIONALĂ A
UNEI REȚELE INTELIGENTE

Rețeaua inteligentă va fi compusă din calculatoare, sisteme de control,


componente automatizate, tehnologii noi și echipamente ce pot colabora împreună
cu rețeaua electrică pentru a răspunde la evoluția cererii electrice.
Beneficiile unei rețelei inteligente sunt:
 transmiterea mai eficientă a energiei electrice
 restaurarea rapidă a rețelei electrice în cazul apariției unor perturbații
 prețuri mai mici pentru consumatori
 reducerea cererii de vârf
 creșterea integrării la scară largă a sistemelor de energie regenerabilă
 securitate sporită
 Avantajele implementării unei CI
• creşterea confortului;
• amortizarea investiţiei se face în 5-7 ani - prin creşterea eficienţei consumurilor
energetice
– 15% - 17% pentru iluminat
– 30% pentru încalzire, răcire, ventilaţie
– 10% pentru alte activităţi
• scăderea totală cu 20% - 25% a cheltuielilor anuale de întretinere (utilități).
• pentru o perioadă de viaţă medie de 50 de ani a locuinţei ce înglobează elemente
inteligente, cheltuielile de utilizare faţă de locuinţele clasice sunt estimate a se diminua
la circa 40%.
• tehnologia electronică şi informatică utilizată asigură o durată de viață de circa 20 de
ani, deschiderea conceptului permițând perfecționarea soluțiilor fără întreruperi
funcționale

 Dezavantajele implementării unei CI


• costurile de construcţie se majorează cu 12% - 16% faţă de acelaşi tip de clădire fără
elemente inteligente
• amortizarea investiției se face în 5-7 ani
• fiabilitatea scăzută a sistemului integrat