incepatc¥i1'~'
dar . celor care atJ..tu'diat ger-
mana ~i vo sa ~i-o amin sea repede, prac c
~i eficient. Vre i sa calatorili, a va petrec~1"
concediul in G)Im.ania sau ave 0 intalnire de
a~ceri ----
~i nu ~V limba germana? Acest curs
"'..~-J
este tot ce vaJ'f1
K [ka:] Z [tset]
j
L [E1] a [e:] ~
M [Em] o [0:] efJ
N [En] ii [Y:] fl.l
J
j
o [0:]
)
.3 cA.()l[j IJ(3.Jl~ i j) ~) jl""'"-'l P 7 iMlM- t (
(~
6 7 I) I~i j5{~~
2 ) -te 1N- t.e f t ~t..:J~ ;/ Jf
3) ~oiCU?t~, - rl 1" d Dth ~ 1O"t..'1 uJ .H IJ.'I "1" -.f ""f .. "e'l
e.. ~ 0.. ~ Doc. tOL lJ.~¥: tu~ J
~ , er'
't -+
offen (deschis) [ofan]
Pronuntia 0[0] scurt ca in rom·foc
, Loerke [Ioerke]
A. Ozon (ozon) [o:tson] o [o:]lung ca in rom. sora
~
n continuare iti voi da cateva exemple ca sa vezi cum
Volker (popoare)
se pronunta sunetul in germana, avand ca model de o [oe]scurt ca in rom. bleu
[foelkar] [/Q'"
pronuntare exemple in limba romana. Atentie! Tra- ,~ ph
01 (ulei) [oe:l] [IIA e 1
ducerea nu este exac!a. Ea te ajuta sa pronunti mai u~or'
Goethe [goe:te] o [oe:] lung ca in rom. Pho-
sunetele din Iimba germana. in paranteze ti se indica pro-
frohlich (bucuros) enix
nuntia Iiterelor conform alfabetului fonetic international. t,
[froe:lixl "'A
/
Vocalele Irre (nebun) [ire] i [i] scurt ca in rom. nivel
vielleicht (voate) [filaixt1
mir (mie) [mi:r]
Macht (putere) [maxt] a [a] scurt ca in rom. pact riesig (urias) [ri:zc;]~: f
1 r'"(./2/(1
Saale (sala) [sa:le] J i [i:] lung ca in rom. ie, mie
a [a:] lung ca in rom. vale ihr (voi) [i:r]
klar (dar) [kla:r]
sieht (vede) [zi:t]
h nu se pronunta, doar lun-
Jahr (an) [ja:r] LLo·,;.
ge~te vocala a
Sturm lfurtuna) [Jturm] u [u] scurt ca in rom. ulm
betten (a face patul) e [e] scurt ca in rom. sec (e Blume ifloare) [blu:me]
[betan] este scurt in Iimba germa- Ruhe (liniste) [ru:e] u [u:] lung ca in rom. lume
Hansel (nume propriu) na atunci cand este urmat Kotzebue (nume propriu)
[henzal] de mai multe consoane) [kotsebu:e]
Tranen (lacrimi) e [e:] lung deschis ca in SchUsse (impu~caturi)
U [Y] scurt ca in rom.
[tre:nan] rom. placere [JYse] I\LtA~e] mure ~4)
ahnlich (asemanator) (ah se aHa in pozitie initiala
Ypsilon [Ypsilon] /(
)"A u..,.~ r rl~1< rtttl
[e:nlix] le urmat de mai multe con- drUben (dincolo)
t',
,' •.1
U [Y:] lung ca in rom. pre-
soane) r i~ b:'~)
'>
[drYban] -(1
.
lung
~.,
Consoane eo:t
Essen (a manca) [esan] S, ss, B [s] ca in rom. ras
das (art. hot.) [das] , d [d] ca in rom. direcfie Stehlen (a fura) Ute:lan] st [ft]ea in rom. ~tie
Fieber lfebra) [fi:bar] f [f] ca in rom./ata Spinat (spanac) Upinat] sp [fp] (rom. ~p)
"
Garage (garaj) [garaJeJt~C}J g [g] ca in rom. gard Tod (moarte) [tod] [-ted.] t [t] ea in rom. tanar
(/
10 11
Exemple de cuvinte cu consoane duble: Exemple de cuvinte care contin diftongii -ei, -ai
(pronuntia se face ca in rom. "mai")
- ca in rom. f)un
-ei -ai
- ca in rom. directie
Rhein (Rin - rau in Mais (porumb) [maiS}
- ca in rom. rata Germania) [rain] Kaiser (imparat) [kaizar]
Reis (orez) [rais] Taifun [taifun]
Seite (parte, fata) [zai- Maikafer (carabu~)
tel [maikEfar]
- ca in rom. leu Kleid (rochie) [klaid] Hain (padurice) [hain]
leise (adv., incet) [laize]
mm - ca in rom. mie
12 13
Majoritatea substantivelor derivate cu sufixe straine:
Exemple de cuvinte care contin diftongii -eu, -au; ismus, -ar, -al, -ier, -ar, -an: Sekret~rin
pronuntia 0 fad ca in rom. "ploi": [zekretEfinJ, Kapit~n [kapiten], Bibliotek.!!r [bibliotekar],
Gener.!!l[general], Offizier [ofitsi:r], Optimismus [opti-
-eu -au mismusJ; l l"'?5 e\'lirt ~~)
Heu (fan) [hoY Bauerin (taranca) [boYarin nom, -ion, -eur, -ik: Deklina,tiQn, [deklina,tsio~], Inge- +
{
Freude (bucurie) [froY- Hauschen (ciisuta) [hoYsxan] ni~r [ingenioer], Politik [politik], AgronQm [agronom]
t
de] Gerausch (zgomot) [geroYJ] ist, -ant, -oph, -oge: Aspir!1nt [aspirant], PhilosQph
heute (azi) [hoYte] auBerlich (exterior, superfici- [filozof], PhilolQge [filologe]
Feucht (umed) [foYxt] al) ment, -et, -iv, -em: Dokum~nt [dokument],
Feuer (foe) [foYar] [ oYsarlix] Dekr~t[dekretl, Substantiv [zubstantiv], Probl~m [pro-
blem]
-verbele cu particula separabiHi: einladen (a invita)
Accentul [ainlad;m], teilnehmen (a lua parte)[tailnem~:nl
-verbele care se termina in sufixul -ieren au accentul +
In limba germana accentul cade de obicei pe radaci- pe sufix: spazieren (a se plimba)[f patsi:r~n], studieren (a
na cuvantului ~i este in general fix. studia)[ftudi:r~n], reparieren (a repara)[repari:r~n]
Ex.: del' L~hrer (profesor) [le:rar], die Mytter (mama) -adjectivele compuse care con~in 0 compara~ie intre
[mutar], del' V.!!ter (tata)[fatar] cele doua cuvinte componente au accentul pe vocala din
In substantivele compuse, accentul cade pe cuvantul radacina fiecarui cuvant din compunere: eisk!1lt (rece ca
, detenwnativ, chiar dad sta pe locul doi:
I
gheata)[ aiskalt], schneeweif~ (alb ca zapada)[f ne:vais]
Ex.: del' Bleistift (creion)[blaiftift], del' Schreibtisch
(birou) [f raibtif], das Jahrhyndert [ja:rhundart ](secol)
Nu au accentul pe radacina cuvantului urmatoarele
substantive:
del' Unterricht (curs) [untarixt], del' Widerstand
(opunere) [wi:darftand], del' Widerspruch (contradictie)
[wi:darfprux]
Substantivele derivate cu sufixul -ei: die Arznei (me-
dicament) [artsnai]
14 15
~~/,-<-n t~ CA] ,- ~ph.U~ F'C\(,l.r-ful) tt"l el hit - d...o;.,n-../o()J~
£..3 ~ e ~ f
YI'«.' j!
1M .r. :
_La revedere, doamna Schmidt! (1.1 J ~ &.t'" 1
Lectia
, 1 rue.: d t. ~ l t clpu- 7-1--' 7.-l
f'11
-Tschtiss, Peter!
-Tschtiss, Monika! [vvd' : t $" ;)h 1.
? Begrii6ung/ Fonnule de salut [-if>; n - 0Jc C:Ja
r\
~
Exercitii
zint?
l.Spune cum fl saluti
-Ma numesc Hans Muller.
pe prietenul tau Martin
-Darf ich bekanntmachen?
pe ~eful tau
-Sie ist meine Frau Monika Prax .
pe mama ta
-lch freue mich Sie kennenzulernen.
-lch auch • -\- ~i) ,,} }L t:V> (J _"",d..{ -IC~!vi'l
K h oJ.<...-"
2.Spune cum fti iei rtimas bun oj -
18 19
i ~(f]h ~ ll(~h';)")- - f-c, (L v~l•./
f.t U u.A Lt ~ rr.~J, 1- +0 ~4..
Cum pronuntam? 2u LtJt<.] - :] It:' Pronumele personalla nominativ
~) (J. t du-tu
ich
ich-eu
[iC;:J
mich er, sie, es-el, ea(es se £010- wir -noi
[miC;:J
vorsteUen se~te pentru lucruri)
[torJ tel~nJ
bekanntmaehen [bekantmax~nJ ihr- voi sie-ei, ele
Sie [zi:J Sic - dumneavoastra (pronume de politete, se serie intotdeauna eu ••
meine [maineJ ma;useula)
treue tc 62 ~ &A, j?~ ~ [troYeJ
kennenzulernen [ken~ntsulern~nJ Conjugarea verbului "a fi" - sein
aueh teu..t.ll - ~joJ:co [auxJ ich bin- eu sunt du bist- tu e~ti
woher Lvc~ceJ ~"'aJU ... t ~'" [voherJ i# t..u., a - d..( UJu ~ er, sie, es ist- el, ea este wir sind - noi suntem
kommen [kom~nJ
Frankreich ihr seid-voi sunteti sie sind- ei sunt
[trankraic;:J
Franzose [trantsrezeJ Sie sind- dumneavoastra
Rumanien [rumEni~nJ
sunteti
. Rumaner [ruJ11En~rJ
..
Nationalitati/Tari
,
Explicatii Cum intrebam pe cineva de unde provine?
Gramatica Aus welchem Land stammen Sie?
Din ce tara sunteti? \Vf£fcA b,fCn-lA-kf
"Darf' vine de la verbul modal "durfen" - a avea voie,
a-i fi permis:' Meine" este pronumele posesiv "al meu" Sau Ls
f c'~dhJ - t(!!~
CL:J~
care se acorda in gen ~i numar cu substantivul precedat. Woher kommen Sie?
Mai precis: spunem meine Frau- sotia mea, mein Mann- De unde veniti?
sot ul meu, deine Frau- sotia ta, dein Mann- sotul tau,
seine Frau- sotia lui, ihr Mann- sotul ei, unser Sohn-fi- Ce iti poate raspunde?
ul nostru, unsere Tochter- fata noastra, eurer Sohn- fiul
En-
vostru, eure Tochter- fiica voastra, ihr Sohn- fiullor, ihre
Tochter-fiica lor.
Cheia exercitiilor:
Ex. 1: a. Mein Name ist Peter Schmidt. /Ich heiBe/
bin Peter Schmidt.
b. Darf ich mich vorstellen? /Gesttaten daB ich
.)b.Af [.r·h.;.f ] -~ mich vorstelle?
Expresii folosite pentru a face prezentarile c. Ich komme aus England. Ich bin Englander.
Gestatten Sie mil' Ihnen meine Frau/mein Mann d. Es freut mich Sie kennenzulernen.
vorzustellen? Es freut mich Ihre Bekanntschaft zu machen.
Dati-mi voie sa va prezint pe sotia mealsotul meu. Ich freue mich Sie kennenzulernen.
I'il Kennen Sie meinen Freund/meine Freundin?
Cunoa~teti pe prietenul meulprietena mea?
Gesttaten, mein Name ist Cristea.
Dati-mi voie sa ma prezint, numele meu este
Cristea.
1,1
Erfreut/Es freut mich , Ihre Bekannschaft zu ma-
chen.
Fericit(£ncantat) ca v-am cunoscut.
Wir kennen uns yom Sehen.
Ne cunoa~tem din vedere.
Ich habe ihn/sie kennengelernt.
I-amiam cunoscut(-o).
Ich bin Herr.../Frau.../Fraulein...
Sunt domnul.../doamna.. ./domni~oara ....
22 23
~ I
111,1,
Co7.J.h-,)...
It (313
21 einund,zwanzig 1 /;1.
I
i
-Guten Tag! Monika Cristea
Exercitii beim Apparat.
,
\
-Guten Tag, Monika. Hier ist
I!:II l.Scrie in litere urmiitoarele numere:
Peter. Wie kann ich dir helfen?
55,37,88,28,46,64,77,81,98
-Ich will mit deinem Vater.
-'%.%:
Cheia exercitiilor:
,
/I sI
-. ... ~ .... r
sprechen. 1st er zu Hause?
-Leider, ist er nicht. Er ist urn
Ex. 1:fiinfundfiinfzig, siebenunddreiBig, achtund-
sieben Uhr zur Arbeit gefahren. ~~ + d.vz. \ ~ -I- ei ~
":=
zwanzig, sechsundvierzig, vierundsechszig, siebenund-
-Kommt er Z!!!TI Mittag essen? [i 3"'-1'-1 - rcA fr 1'0/.. 'C<-< 4
siebzig, einundachtzig, achtundneunzig.
-Nein urn 12 Uhr hat er eine Besprechung. Am Na-
chmittags kommt er nach Hause.
-Urn wieviel Uhr kommt er?
-Ich weiB nicht gellilu. Zwischen 16.00 und 17.00
Uhr. e;l:e>..d I p"Uc..,'H
-Danke sehr , Peter. Auf Wiedersehen!
il -Auf Wiedersehen, Monika!
La ce ora vine?
-Buna ziua! Monica Cristea la telefon.
-Buna ziua, Monica! Aid, Petre. Te pot ajuta cu
ceva?
-Vreau sa vorbesc cu tatal tau. Este acasa?
I
-Din pacate nu este. A plecat la servidu la ora ~apte.
-Vine la masa de pranz?
-Nu , la ora 12 are 0 dezbatere. Vine acasa dupa-
amiaza.
26 27
-La ce ora vine? /
III -Nu ~tiu sigur. Intre orele 16.00 ~i 17.00. i Gramatica
i
I !I' -Multumesc mult, Petre. La revedere! "Kann" vine de la verbul modal "konnen" - a putea ,
I" -La revedere, Monica! a fi capabil de
ex. Ich kann Gittare spielen. Pot sa cant La ehitara.
Cum pronun~am? Ich kann Deutsch. Vorbese germana.
lilli" "WiII" vine de la verbul modal "wollen" - a dori, a
I
I
vrea.
i
Ex. Ich will Tennis spielen. Vreau sa joe tenis.
I
Ich will in die Stadt gehen. Vreau sa merg in ora~.("gehen" se
il ;
ill, foLose~te eu sensuL de a merge pe jos ~i nu eu un mijLoe de transport.)
" mit" este prepozitie ~i cere cazul dativ
mit deinem Vater/ mit deiner Mutter- cu tatal tau/ cu mama ta
"ist gefahren" - timpul perfect campus al verbului "fahren"(a
merge cu un mijloc de transport.)-
Vocabular
pronumele personal cazul dativ: mir-mie, dir- tie,
konnen-a putea
ihm- lui, ihr- ei, uns- noua, euch- voua, ihnen- lor, Ihnen- dum-
III helfen(dativ)- a ajuta
neavoastra.
JI~I wollen-a putea
sprechen- a vorbi
Verbele regulate- timp prezent.
Timpul prezent al verbelor regulate se formeaza prin
das Haus, Hauser- casa
inlaturarea terminatiei de infinitiv ,,-en" sau ,,-n" la care
leider-din pacate
I se adauga urmatoarele terminatii de persoana:-e, -st, -t,
die Arbeit-munca
-en, -t, -en. ~!
fahren- a merge
kommen- a veni
kommen- a veni I ich komme- eu yin
essen- a manca
die Besprechung, -en- dezbatere du kommst- tu vii er, sie, es kommt- el vine
wissen- a ~ti wir kommen- noi venim ihr kommt- voi veniti
sie kommen- ei Yin Sie kommen- dumnea-
voastra veniti
28 29
II
i'
l it-"Lf l. J F5 /< LUt '~T ~ d.r. l:eCc
"Wissen"-a ~ti- ~i haben- a avea sunt verbe nere- Es ist v~l vgr zehn.! Este zece fara un. s{ert/
gulate, i~i schimba radacina pe parcursul conjugarii. Sa Es ist neun und fiinfund- este noua ~i patruzeci ~i ~
vedem cum se conjuga la prezent: vierzig Minuten. cinci de minute.
Wissen Es ist zehn nach sieben.! Este ~apte ~i zece minute.
ich weiB- eu ~tiu
Es ist sieben und zehn EStl {e rf..-eri: t
du weiBt-tu ~tii
Minuten.
er, sie, es weiB- el , ea ~tie wir wissen- noi ~tim Este opt ~i un sfert/ este
Es ist viertel nach acht.
ihr weiBt- voi ~titi sie wissen- ei, ele ~tiu opt ~i cincisprezece mi-
Es ist acht und flinfzehn
Sie wissen- dumneavoastra Minuten nute.
Este opt ~i treizeci de mi-
Es ist acht Uhr dreiBig. /
~titi
Es ist halb neun. nute/ este opt ~i j~- k.l.f..
[~o.epJ teo
Haben Es ist zwanzig vor sie- Este ~apte fara douazeci/
ich habe- eu am du hast- tu ai ben.! Es ist sechs und este ~ase ~i patruzeci de
er, sie, es hat- el, ea are wir haben- noi avem
vierzig Minuteu. minute.
Es ist sieben Uhr zwan- Este ~apte ~i douazeci.
ihr habt- voi aveti sie haben- ei, ele au zig.
Sie haben- dumneavoastra
aveti Urn wieviel Uhr kommt er? La ce ora vine?
Er kommt um neun Uhr.
Articolul nehotarat are urmatoarele forme la EI vine la ora 9.00.
nominativ ln' Wann lmmmt er? Cand vine elf
masculin-ein Vater- un tata Am Mittags/am Nachmittags/Morgens/Abends.
feminin- eine Mutter- 0 mama La pranz/dupa-amiaza/dimineata/seara,
neutru- ein Buch- 0 carte ~'ie danken wir?/CUlI1 nntltumim?
Danke!Multumesc!
l).'Ad t ~ {N hl-'-<.~. .9ll. ..:', Danke schon!Multumescfrumos!
. I Vh' • es '"f (Cat este ceas u1"') Vielen Dank! Va multumesc multI
Wilevle r 1St es '"f W·Ie[[,.£+:1;-
spat 1St A
f
[t ~1[i5tJ Ich danke Ihnen vielmals. Va multumesc foarte
Es ist acht Uhr. Este ora opt. mult!
/
/ Es ist zehn vor elf.! Es Este unsprezece fara Danke sehr! Multumesc mult!
ist zehn und fiinfzig\ z~cel este zece ~i cincizeci
( Minuten. '4e minute.
~t i~ tu, -to ekv~ 30 31
ii i5 r?i~M 0) deCK,
i.t i ~ ,F~ ~ fO-.)t -t~
II
/: du spielst
.
Exercitii: er, sie, es spielt
wir spielen
1. Conjugii urmiitoarele verbe la prezent: ihr spielt
gehen- a merge, spielen- a se juca, lernen- sie spielen ..ti GU ;ljr ''r
a inviita. Sie spielen
'.'1 j'ft.
2. Cum spui? ich Ierne :«~::.,I<'-J';,'. -'II.
<,
c..d .'.,-1
a.Vin la ora zece. du lernst ,
~
ich spiele
_.x...
32 33
ora~
ar trebui sa fie casa de vacanta?
-Nu ~tiu. A~i putea sa-mi recomanda~i ceva frumos?
Lectia 5 A~ dori 0 casa de vacanta cu gradina, pentru copiii mei.
U
~L,jlt,LJ::t
interessiere mich fUr ein Fe-
rienhaus in Deutschland. die Stadt, SUi.dte-ora~
-Fur wieviele Tage? empfehlen-a recomanda
Ii! iii .'. -Fur 14 Tage, im Juni. der Garten, Garten-gradina "
IllIIlIIl - Konnten Sie mir bitte das das Kind, -er-copil
der Anfang, -fange-inceput
genaue Datum sagen?
-Vom 12. Juni bis zum 26. das Ende, -n-sfar~it
Juni t
-Gut. Also, Ankunft 12. Juni, Abreise 26. Juni. In wel- Cum pronuntam?
cher Stadt muB das Ferienhaus sein?
-WeiB ich nicht. Konnten Sie mir etwas Schones
empfehlen? Ich wollte ein Ferienhaus mit Garten, fUr
meine Kinder.
,
f.
t
fUr
wieviele
konnten
sagen
[fYr]
[vi:fi:le]
[koent;Jn]
[zag;m]
.t:..eW i~f,j
~
-Pentru 14 zile, in iunie.
-Ati putea sa-mi spuneti data exacta? wCt dd:' - lew ~'-~ ?
-De pe 12 iunie pana pe 26 iunie. vt'd t/ t' ~ l1 - ~ Cd oj I ""--CA
ill.:",'
-Bine. A~adar, sosire 12 iunie, plecare 26 iunie. In ce
,. ~>
34 :.
"'"
:·t
35
Gramatidi Monate/Lunile
Prepozitii
I ...- ianuarie Januar ljanuar]
,Ii
"aus"arata provenienta, materialul din care este facut un lucru._ tebruarie Februar [februar]
aus Frankreich( din Franta), ein Kleid aus Wolle( 0 rochie din lana)
f--
martie Marz [mErts]
II
aprilie April. laprilJ
:i,~1
"fUr" (pentru)- ein Haus fUr mich( 0 casa pentru mine)
mai Mai lmaiJ
" von....bis"(de ...pana ) von heute bis morgen(de astazi pana
maine) iunie Juni ljuniJ
iulie JuH ljuliJ
"in"(in) arata locul- in Bukarest, in Frankreich
august August logustJ
Pronumele personal eazul aeuzativ
septembrie September L~eptemb;)rJ
Mieh(pe mine), dieh(pe tine), ihn(pe el), sie(pe ea), octombrie Oktober loktob~rJ
uns( pe noi), euch(pe voi), sie(pe ei, ele), Sie(pe dumnea- noiembrie November lnovemb~rJ
voastdi)
deeembrie Dezember Ldetsemb;)rJ
Verbe reflexive eu prepozitii: sich interessieren fur- a
se interesa de ceva
tt
Expresii utile
"konnten , ttwollte" sunt formele verbale de eon-
junetiv ale verbelor "konnen" , "wollen"
Wann? Cand?
Verbul modal "miissen"- are sensul de a trebui, a fi monatlieh-lunar t...f...
Ii
I
obligat (obligatie exterioara) jeden Monat-in fiecare luna
. .. i
~ J.e [Je:~{)J -~t&t
-~~
Iii Ex. Ich muss die Hausaufgabe machen. Trebuie sa-mi fac 1m September- m septembne - '"""-;:;
ii
temele.
il , Anfang(Ende) des Monats-inceputul(sfar~itul)lunii
"im" reprezinta eontopirea prepozitiei "in" eu artico- mitte ~es Monats- mijlocullunii [ll nJ (F'- v'ol\ k'l, <LY;
///1 luI hotarat, masc., eaz dativ"dem"(in+dem, la fel von+dem, mitte November- mijlocullui noiembrie
Ii
zu+dem)
I
Exprimarea datei
I I'
I:i Articolul hotarat Ich komme am zwolften November/12. November.
II Wir sind im einundzwanzigsten Mai/21. Mai
1.1 .,,1.
IIii Are trei forme: der-maseulin(der Vater), die- 41
, III
.1/' il feminin(die Mutter), das- neutru(das Madehen), la plural ra.-~ +o..~J ' -t'f
40
41
G.eines einer eines 3. Cum spui?
D.einem einer einem a.Am 15 ani.
Ac.einen eine ein b.Ce varsta ai?
11111[il
c.Cand te-ai nascut?
1
.' .
! ijillIII
1.1..
1
1
Adjectivul: gliicklich, jung, alt, viel. "jiinger"(mai
tanar) este forma de comparativ a adjectivului "jung".
d.Implinesc la 5 ianuarie 27 ani.
e.Aditi mult mai tanar.
f.O vad pe sora mea.
Comparativul se formeaza prin adaugarea « -er » la for-
ma de pozitiv a adjectivului. g.Ne vedem maine.
~.
Exercitii
eine Schwester
1. Conjuga verbuL"bLeiben" La timpuL prezent. ;.i
ein Haus
I
eines Hauses
2. Pune formeLe articoLuLui hotarat
corespunzatoare: einem Haus
N. ein Bruder eine Schwester ein Haus ein Haus
G. Bruder Schwester Haus
Ex. 3: a.Ich bin fiinfzehn Jahre alt.b.Wie alt bist du?c.
D. Bruder Schwester Haus i
Ac. Bruder Schwester Haus f Wann bist du geboren?d.Ich werde am fiinften Januar si-
{ ebenundzwanzig Jahre alt.e.Du sieht viel jiinger ausf.lch
,
sehe meine Schwester.g. Wir sehen uns morgen.
42 43
Y1A--u~ LhA.t', r] t: It... ; ~ ] - 01\41 I i t...s i-
III
Lectia
, 7 c~[~ e] - lj.fd~1.1 ! GcJLf
II
N. der alte die lange Zeit das frische Brot Declinarea tare a adjectivului:
Wein 1. Adjectivul apare dupa :
G. des alten der langen Zeit des frischen Bro- folgend-, ander-(alt), deren-, dessen sau singur
11'1
Weines tes maseulin feminin neutru
D. dem alten der langen Zeit dem frischen N. alter Wein lange Zeit frisches Brot
~ Wein Brot G. alten Weines langer Zeit frischen Brotes
Akk den alten die lange Zeit das frische Brot D. altem Wein langer Zeit frischem Brot
Wein
Akk. alten Wein lange Zeit frisches Brot
j
46 47
I
• b )
r "'9JS-----------------------
Adjectivul prime~te acelea~i termina~ii ca ~i articolul kiihl-riicoare
hotarat, singura diferen~a 0 antaInim la G. rnasc. ~i neu- ziemlich kalt-destul de rece
tru unde avem termina~ia-en. windig- vant
Plural neblig- ceatii
Declinarea slabii ~i mixtii •• Das Wetter ist... Vremea este...
~I N. die alten Weine/langen Zeiten/frischen Brote
il~
I mild-blandii
G. der alten Weine/langen Zeiten/frischen Brote besHindig-stabilii
D. den alten Weine/langen Zeiten/frischen Brote unbesHindig-instabilii
1
"
I
Declinarea tare ghea~a/zapada, ghea~a se tope~te/este furtunii/este poleL
III
N. alte Weine/lange Zeiten/frische Brote Wie ist der Wetterbericht?Ce anuntii buletinul me-
II
I
G. alter Weine/langer Zeiten/frischer Brote teorologic? Wo~ e LlIJx;>] -wu« ;taJp1o\-c.d'] _,~Q~
D. alten Weine/langen Zeiten/frischen Brote Wochentage/Jahreszeiten 'r
Akk. alte Weine/lange Zeiten/frischen Brote Zilele siiptiimanii/Anotimpurile
Adjectivul are acelea~i terminatii ca art. hot.' la Montag-Iuni [montakj Winter-iarna [vint;)r]
plural. Dienstag-marti [di:nstakJ Friihling- [frY:linkj ,
<J){~it LcdJ:-'5+1 ~lj A/iU} 'f05/1i..., w w
,Iii I
jugat: es wird regnen- va ploua, wir werden haben- yom Donnerstag-;oi [don;)rstakj Herbst- [herbstJ
avea. I' • '00,",'1 t...'t. ld:J"t el- tA.l '1.,,4, w
,III,I '!
Pronurnele dernonstrativ: diese-aceasta, dieser- Fr~~t.ag,:-vi~~~
Samstag-sambiita
[fraitak]
[zamstakj
~"
111[11
" '. ••• J~,.., ~7.T().3 lfrA '.I<') ,
Exercltn pL d..: e T" s-e- JL.H t <J J
.~.
1
1
Expresii utile
I
, ,I: .:31:'1' '1. co.n'jugii verbul.. ,« sagen »(a spune) la pre-!
Heute ist es.. .Astiizi este...
warm-cald . zent"i y viitor. • \ '
\ . . ':2.Trece urmiitol:z~ele substantive la toate
sehr warm/heiB-foarte cald
cazurile impreunii cu articolul : die Frau, der
schwiil-ziipu~ealii
Mann, das Wetter.
48 49
r Ii ~--------------
3. Declinii urmiitoarele substantive impreunii cu ad-
jectivele care le insotesc: eine schone Frau, schone Frau,
gutes Wetter, das schwarze Brot(paine neagdi), der gute Lectia
, 8
Mann, guter Mann.
4. Cum spui in germanii? Die Familie/Familia
a.Vineri yom avea vreme frumoasa.
:~
b.Astazi este frig. Das ist meine Familie
8 ...
Prezent: ich sage, du sagst, er, sie, es sagt, wir sagen, -Er ist mein Vater. Er spricht
ihr sagt, sie sagen, Sie sagen. mit meiner Mutter.
Viitor: ich werde sagen, du wirst sagen, er, sie, es wird -Deine Mutter ist noch jung. Wie alt ist sie? f< vi: +
sagen, wir werden sagen, ihr werdet sagen, sie werden sa- -Sie ist 48 und mein Vater ist 54.
gen, Sie werden sagen. -Ach so! Hast du eine Tante und einen Onkel?
Ex. 2: die Frau _Ja, sicher. Meine Mutter hat eine Schwester. Sie he-
der Fraullder Fraulldie Frau I!der Mannlldes Mann iBt Petra und ist 55 Jahre alt. So, Petra ist meine Tante
dem Mannllden Mann Iidas Wetterlldes Wetter!1 und sie hat drei Kinder: Johann, Hans und Doris. Johann
dem Wetterlldas Wetter , und Hans sind meine Vettem und Doris ist meine Kusi-
Ex. 3:vezi declinarea adjectivului de mai sus.
Ex.4 : a. Am Freitag wird es schon.b.Heute ist es
t ne. Mein Vater kat keine Geschwister. Er ist der einzige
; Sohn.
kalt.c.Wie wird das Wetter sein?d. Sommers ist es warm. 1 - Johann und Hans ahneln sich sehr. Sind sie
Ex.S:a. dieser Mann. b.diese Frau c.dieses Madchen. I Zwillinge?
y
L·.···
.". .....
--Genau. Sie sind 27 Jahre alt.
Hast du Geschwister?
'tl
50 , 51
• b
rir"- - - - - - ...---------
-Nur eine Schwester. Sie ist 25 Jahre alto Jetzt ist sie Cum pronun~am?
bei unseren GroBeltern.
-Wie alt sind deine GroBeltern? 15hotos [fotos]
-Meine GroBmutter ist 80 und mein GroBvater ist "Wii1<ricb [virkli~]
82.
-Du hast eine schone Familie. Du muBt sehr gliick-
lich sein.
f-Geoirge
wunaerbar
Tante
[gebirgel
Lvund~rbar]
Ltante]
+
'I
l ';\;;,
OnKel Lonk~l]
Aceasta este familia mea
Vettern Ltet~rnJ
-Frumoase fotografii!
Kusine LkuzmeJ
-Am facut aceste fotografii in concediu.
1iI1nein LE:n~lnJ
-Serios? Unde?
Zwillinge LtsvlhTJeT
-Am fost la munte. Am fost la Bra~ov.
-Este un ora~ minunat. Cine este acesta?
Geschwister LgeJvlst~rr 4-- if
Grolreltern [groselt~rn]
-Este tataI meu. Vorbe~te cu mama mea. Gr<illmutter [grosmut~r]
-Mama ta este inca tanara. Ce varsta are? [grostat~rJ
GrolJvater
-Are 48 de ani ~i tatal meu are 54.
-A~a deci! Ai 0 matu~a ~i un unchi?
Vocabular
-Da, desigur. Mama mea are 0 sora. Ea se nume~te
das Photo, -s- fotografie
! Petra ~i are 55 de ani. Deci, Petra este matu~a mea ~i are
trei copii: Johann, Hans ~i Doris. Johann ~i Hans sunt ve-
ri~orii mei ~i Doris este veri~oara mea. Tatal meu nu are
schon, adj. - frumos
wir haben gemacht- amIaeut
];ill der Urlaub, -e- concediu
frati. Este singurul fiu.
"I
diese- acestea
il -Johann ~i Hans seamana foarte multo Sunt gemeni?
ins Gebirge- La munte
-Exact. Au 27 de ani.
Wir sind ins Gebirge gefahren- amlost La munte
-Ai frati?
Kronstadt- Bra~ov , die Stadt, die Stadte- ora~
-Doar 0 sora. Are 25 de ani. Acum este la bunicii
wunderbar, adj. - minunat
no~tri.
mein/meine- aL meu, a mea
-Ce varsta au bunicii tai?
jung- tanar
-Bunica mea are 80 ~i bunicul meu are 82.
Wie alt ist sie?- Ce varsta are?
-Ai 0 familie frumoasa. Trebuie sa fii foarte fericit.
einzig- singur
deinl deine- al tau, a ta
52 53
sich ahneln- a se asemana )~
Fahren
Du muBt sehr gliicklich sein - trebuie sa fi foarte fe-
perfect compus
ricit( miiBen- a trebui, sehr- foarte)
i
kh bin gefahren-am mers du bist gefahren- ai mers
r;r, sie, es ist gefahren-a mers wir sind gefahren- am mers
Gramatidi
ihr seid gefahren-a~i mers sie sind gefahren-au mers
Perfectul compus: se formeaza cu ajutorul verbelor
Sie sind gefahren- a~i mers
auxiliare "haben" l?i "sein" conjugate la prezent l?i parti-
cipiullI al verbului de conjugat. Participiul II este a treia
Imperfectul: "warentt este forma de imperfect a ver-
forma a verbului; el se formeaza la verbele regulate astfel:
bului "sein" . « Sein« este verb neregulat de aceea trebuie
"ge +nidiicina verbului +"-t"(machen- inlaturam termi-
sa inveti formele de imperfect l?i participiu II pe dinafara :
natia de infinitiv ,,-en" - participiu II- gemacht). Forma
sein- war- gewesen.
de participiu a verbelor neregulate 0 intaIniti la sfarl?itul
cartii, in tabelul de verbe neregulate. ich war- eu eram du warst- tu erai
machen er, sie, es war-el, ea era wir waren- noi eram
ich habe gemacht- am facut du hast gemacht- ai facut ihr wart- voi erati sie waren- ei, ele erau
er, sie, es hat gemacht- a facut wir haben gemacht- am facut Sie waren- dumneavoastra
ihr habt gemacht- a~i facut sie haben gemacht- au facut erati
Sie haben gemacht -a~i facut
Negatia "kein": se folosel?te pentru a nega substan-
Verbele de mil?care formeaza perfectul compus cu tivul: Ich habe keine Geschwister. Nu am frati. Ea are
"sein": ex. fahren, gehen. aceleal?i terminatii ca articolul hotarat l?i trei forme pentru
"Fahren" este verb neregulat. La prezent prezinta cele trei genuri: kein-masc., keine-fem., kein-neutru.
anumite modificari vocalice(a-a).
Expresii utile
".i,
't\
Die Gro6eltern-bunicii . 1. Conjuga verbeLe "sein", "gehen" ~i " "haben"
Der Sohn, die Sohne- fiul La perfect compus.
Die Tochter, die Tochter- fiica . . '. 2. Conjuga verbuL"haben"la imperfect(haben-
Der Onkel, -, - unchiul (Jil (c e ,\ hatte-gehabt}.
Die Tante, -n, - miitu~a 3. Cum spui in germana?
Der Mann, -die Manner-sotuI a.Acesta este fratele meu.b.Mama mea are 47 de
Die Frau, -n, - sotia de ani.c.Am fost Ia munte.d.Constanta este un ora~
Der Urgro6vater, -vater- striibunicuI frumos.e.Bunicii mei sunt aici.f.Nu am frati.
Die Urgro6mutter, -miitter-striibunka 4.Pune formeLe negatiei kein corespunzatoare:
Das Kind, -er, - copilul /<i\& a.Ich habe......Mutter.b.Ich habe ......Vater.c.Du
Der Schwager, -, - cumnatuI hast.. Geschwister.d.Er hat Onkel.e.Wir haben .
Die Schwagerin, -nen, - cumnata Tante.
Der Vetter, -n, - veri~or
Die Kusine, -n, - veri~oara ~ Gt \ ez ~ na Cheia exercitiilor:
Der Neffe, -n, -nepot Ex. 1: ich bin gewesen, du bist gewesen , er, sie, es
Die Nichte, n, -nepoata ;u."C; t ~ ist gewesen, wir sind gewesen, ihr seid gewesen, sie sind
Der Enkel, -, - strii(nepot) f ~ K€ gewesen, Sie sind gewesen; ich bin gegangen, du bist ge-
Die EnkeIin, -nen, - strii(nepoata) gangen , er, sie, es ist gegangen, wir sind gegangen, ihr seid
Der Verwandte, -n, - ruda gegangen, sie sind gegangen, Sie sind gegangen; ich habe
Ich bin ... Sunt..... gehabt, du hast gehabt, er, sie, es hat gehabt, wir haben ge-
verheiratetlcasatoritil habt, ihr habt gehabt, sie haben gehabt, Sie haben gehabt.
unverheiratetlnecasatoritii Ex. 2: ich hatte, du hattest, er, sie, es hatte, wir hatten,
verlobtlLogoditil ihr hattet, sie hatten, Sie hatten.
geschiedenldivortatd Ex. 3: a.Dieser ist mein Bruder.b. Meine Mutter ist
Witwer/Witwelvdduvlvdduva siebenundvierzig.c. Ich war ins Gebirge.d. Constanta ist
Ii (JJ'"U ~t< ~ Sind Sie verheiratet? Sunteti casatoritii? ~
eine schone Stadt.e. Meine GroBeltern sind hier:f. Ich
Leben Ihre Eltern noch? Mai traiesc parintii habe keine Geschwister.
dumneavoastra? Ex.4: a. Ich habe keine Mutter.b.lch habe
Ich bin Waise. Sunt orfan(a). keinenVater.c.Du hast keineGeschwister.d.Er hat keinen
),- ,13j:~ ~"t -, OnkeLe.Wir haben keine Tante. ' 1;1.'.
II
! I,]
56 51
""WJP-,-------------
I
60 61
~ ~-----------
01'''~'''' - l'//(~ /
Expresii utile !11»4 {J - !JJ( ~ 1( PI..{ J 011 Die Gardine, -n, -draperie, perdea ;-
DieLampe, -, -lampa
wohnhaft (adj.) - domiciliat, cu domiciliul Die Ecke, -n, -colt H~
wohnlich (adj.) - confortabil vo; ~&I Der Tisch, -e, -masa
die Wohnpartei, -en -locatar, chiria~ pt>ll~. Der Stool, die Stiihle-scaun J{r.....; l
der Wohnungstausch - schimb de locuinfa Der Teppich, -e, -covor
der Wohnblock, -s - bloc de apartamente/locuinfe Der Spiegel, -, -oglinda J'/7(. fJe
das Wohnrecht - drept la locuinfa Die Uhr, -en, -ceas [v.:t>] [w. t.,- ;;11
der Wohnungswagen - rulota Die Wand, die Wande-perete 'vG-h-t
wohnbar (adj.) -locuibil Der Gang, die Gange-culoar ()tJ..~~ . ~
der Wohnsitz, -e - re~edinfa, domiciliu Der Fernseher, -, -televizor Mtfq -.fe"l-~
{tL'U1.
i 1;lilml~ Das Haus, die Hauser-casa Das Bett, -en, -pat , ge..~~~ll'~~~r ~
Das Zimmer, _, - c a m e r a . Der Hund, -e, -caine """'.. t fpJuL
Die Kiiche, -n, -budtaria l~ Icf <r;r Der Kiihlschrank, -schranke-frigider 8 c~,-'-'+-. t:- ~
Das Bad-baia /o...t- DerGasofen, -ofen-aragaz ~\
Der Eingang, -gange-intrarea
. T" f!
Die Badewanne, -n, -cada
DerSand ' . rh,"
1fV~~N ~u;1{~~
-
¥.,..+l e..-"I>- t-
DIe ur,-en-u1;>a Ttl'l'en-p{.. steln,-,-gresle .
Die Klingel, -n, -sonerie 3~ J ("i'"<-'-\ -/7 -~'1(p
Der Garten, die Garten-gradina \ Exercitii
Die Nelke, -n-garoafa l.Cite~te cu atenfie urmatoarele prescurtari.
Die Rose, -n, -trandafir 'VC -':2 d - . . Apoi tncearca sa scrii urmatoarele anunfuri
Die Tulpe, -n, -lalea -tk (t9 d ~ . transformand prescurtarile.
Das Maiglockchen, -, -lacramioara';;t~:
In der Mitte-in mijloc 2-ZW: Zweizimmerwohnung
Die Bank, die Banke- band ZH- Zentralheizung(incalzire centrala)
Die Etage, -n, - etaj e -1: 0.. ~ ;> d ;\ NK- Nebenkosten- costuri suplimenatre
Das Erdgescho6-parter ". Na. Zentr.- in der Nahe yom Zentrum
Das E6zimmer-sufragerie Gemiitl- gemiitlich:confortabil
Das Schlafzimmer-dormitor Wfl.- Wohnflache:suprafata locuibila
Der Biicherregal, -e, -etajera Neu renov.- ~ renoviert: ~t renovat
Das Sofa, -s, -canapea ( G r . Kii.- groBe Kiiche: bucatarie mare
62 63
PI ~
:,8 lIJ,s,C
L tia 10 u .,-. ~1qt; ::J ,, ;:)6'1 (' ; ~
ec, ','2K .:, 'r' :lHrnOu ,; I ClI-
2. Cum spui in germana? Jf' ~ fi:,H
0"
'.)~ho' "L '0
Ex. 1:
.
Cheia exercitiilor1h\'I<>,'\1)
:'\ ,?
'
~J .~D.\.
~('\\,
marken und einen Umschlag,
- Wie wollen Sie es schicken?
4-Zimmerkomfortwohnung, groBe Kuche, Bad mit Als Eilbrief? Per Luftpost? Als
Dusche,2 Balkone, WohnfHiche 76 Quadratmetern, 900 Einschreibebrief?
Euro+Nebenkosten, Tel•.5438976 (If,\"'/\ '\,/' - Per Luftpost, bitte.
2-Zimmerwohnung, in der Nahevom Zentrum, 1 -Zwei Euro fur die Briefmarken,
Balkon, sehr' ruhig, Zentralheizung, 700 E-Warmmie- ein Euro fUr den Umschlag und
te, ab sofort zu vermieten, Montag-Mittwoch, 9-12, Tel. drei Euro fur das Porto. Zusammen macht es sechs Euro.
5345760 m -Hier, bitte. Und wie lange geht ein Brief nach Ame-
3-Zimmerwohnung, ruhige Lage, Bad mit Dusche, rika?
separat WC, Zentralheizung,Wohnflache 89 Quadrat- -Normalerweise in drei Tage.Aber heute ist es Frei-
metern, nur 700-Kaltmiete, Nebenkosten 400-, eventuell tag und der Briefkasten wird am Montag geleert.
64 65
- Danke sehr. Auf Wiedersehen!
...-------------
Vocabular
La po~ta der Brief, -e, -scrisoarea
-Buna ziua, domni~oara! A~ dori sa trimit 0 scrisoare schicken, -te, -t-a trimite
IIII
II
in America. Am nevoie de timbre ~i de plic. der Briefmark, -en, -timbru
-Cum doriti sa 0 trimiteti? Scrisoare e;pees? Par avi- der Umschlag, -schHige-plic
on? Recomandata? der Eilbrief, -e, -scrisoare expres
-Par avion, va rog. der Einschreibebrief, -e, -scrisoare recomandatii
I1II -Doi euro pentru timbre, un euro pentru plic ~i trei per Luftpost-paravion
euro pentru taxa po~tala .in total, ~ase euro. zusammen-impreuna
-Poftiti, va rog. Wie lange?-cat timp
-~i cat timp face 0 scrisoare spre America? normalerweise- in mod normal
-In mod normal, trei zile. Dar astazi este vineri ~i der Briefkasten, -, -cutifl de scrisori ll<t\.~t€"1
cutia de scrisori se gole~te luni. kaufen- a cumpara,i
-Multumesc mult. La revedere! brauchen- a avea nevoie
das Porto- taxa po~tala
leeren- a goli
Cum pronuntam?
Fraulein ltroYlam] Gramatica
Brief lbn:t] Diateza pasiva: se formeaza de la timpul prezent al
schicken lJtkariT verbului "werden" ~i participiul
brauche lbrauxeT II al verbului de conjugal.
Briefmarken lbn:fmarbn]
Oer Brief1<asten wird geleerl. Cutia de scrisori se go-
Umschlag Lum}lag]
le~te. ( de ditre altcineva)
£ilorief lailbn:t]
Luftpost
Das Buch wird von meinem Bruder gelesen. Cartea
lluttpost]
Einschreibebrief
este citita de fratele meu.
lamJraibebn:t]
zusammen ltsuzaman]
Agentul, cel care face actiunea(fratele meu) este in-
lange trodus cu ajutorul prepozitiei von
lfalleJ
normalerweise LnormalarvaIze]
( cere cazul dativ).
geTeert [gele:rt] "nach" -este prepozitie care ne arata directia:
ex. lch fahre nach Paris/nach Berlin/nach Deut-
schland...
66 67
/
Plec la Paris/la Berlin/in Germania. Ansichtskarten- ilustrate, vederi
Ich gehe nach Hause. Plec acasa. Gliickwiinschkarten1elicitari
Ordinea cuvintelor in propozitia principaIa:
Pe pozitia a doua se aHa intotdeauna\erbul. Ce putem plati la po~ta?
Ich esse. Eu mananc. Telefonrechnung bezahIen- a plati factura de tele-
Ich habe gegessen. Am mincat. fon
Ich sehe fern. Ma uit la televizor. Gebiihren bezahlen-a plati impozit
Dad in Iocul subiectului apar aite par~i de vorbire,
verbul i~i pastreaza Iocul II, Exercitii
subiectul trece dupa verb.
Nach dern Essen Ierne ich Dupa masa invat.
Urn sechs Ierne ich. La ~ase invat.
Morgen Ierne ich. Maine invat.
Intrebari la care se a~teapta raspunsuri afirrnative
\
Packet.
l.Transforma urmatoarele propozitii ~i trece-
le la diateza pasiva :
Meine Schwester liest ein Buch. Mein Bruder
schreibt einen Brief. Mein Vater schickt ein
68 69
- a _
Pl....
!.,I. lLi~ rD.e~1 -I:A~
0 - I w/ill,
y0--.\\)
~
•
4
70 71
/
Gramatidi
Berufe(meserii): Singular und Plural
Maseulin Feminin
I Vocabular
,,) fc {I...klt
Singular plural
Lehrer Lehrer
(profesor/profesoara)
Student Studenten
singular
Lehreri n
:.d !
plural
Lehrerinnen
Studentin Studentinnen
a
- 'IV>. <>-<"-aq - /1 to "'<""
oj ~~D-<t
(student(a» [£ f t j e.l - -I rl pe.y fk!l - rw sCj7''''(J£<~
hOllen- a s p e r avc" " 1""-4A.U1 L'
17
Ubersetzer Ubersetzer Ubersetzerin Ubersetze-
-to Was meinst du?- ee vrei sa spui [fYl"",'h\tJ . "rinnen (traducator(oare»
du bist das beste- esti eea mai buna. Arzt Arzte Arztin Arztinnen
ein besseres Gehalt- un salariu mai bun (doctor(a» t:r4h
das stimmt- a~a este, este adevarat [t;.·:Lt10
neu- nou Gradele de eompara~ie ale adjectivului:
das Kleid, -er- haine Gradul pozitiv
bald-in eurand Forma adjectivului a~a cum 0 intalnim in dictionar.
heiraten- a se easatori Exprima ealitatea sau insu~irea unui lucru, unei fiinte sau
wirklieh- intr-adeviir persoane.
die Hoehzeit, -en, - nunta Ex. Das Wasser ist kalt. Apa este reee.
miissen- a trebui Das Brot ist gut. Fainea este buna.
unbedingt- neaparat
viel Gliiek- mult noroe Gradul eomparativ
bis bald- pe eurand Se formeaza de la gradul pozitiv la care se adauga
maehen- afaee -er.
arbeiten- a luera Ex. Mein Sohn ist flei6iger als Johann.Fiul meu este
nett- dragut mai harnic deeat Johann.
das Auto, -s- ma~ina Adjectivele care se termina in -el it pierd pe -e-:
l'I'il kommen- a veni Ex. dunkel-dunkler(intuneeat- mai intuneeat)
~~ M
I,I
'hN"'I1 '" .~ cA t< _ C)"'-J VvoLo ft...\oIC Adjeetivele care contin voeala primese umlaut:
[fA. 0
~
Cand apare pe langa substantiv este inso~it de -Studentlstudent !+utL.Ht
articol: f~:f, ~t tEut'!i$fJ'djil"f! -Journalistlziarist JtL, 0..' l,') t-
Ex. Der Sommer ist die schonste Jahreszeit. Vara
este eel maifrumos anotimp.
Cand apare ca nume predicativ sau are valoare ad-
~.
Exercitii
,
verbiala primel?te -n: ~it.yJ )todiJ 1. Treee urmatoarele adjective la gradul eom-
Ex. Alex ist am jiingsten. Alex este eel mai tanar. parativ ~i superlativ : I.
Das rote Auto fahrt am raschesten. Ma~ina ro~ie sehon(jrumos), sehnell(rapid), jung(tanar),
merge eel mai repede.
dunkel(intunecat).
Adjectivul "gut" are forme neregulate: gut-besser- 2. Cum spui in germana?
best-lam besten.{bun-mai bun-eel mai bun). Ce meserie ai? Fratele meu este student. Sora mea
thot] ~<.
este doctora. EI este avocat. Noi suntem studen~i.
Expresii utile P.. t.ci f L"l [ ~ t] - f.o,.,v
'r.L cA t - VI/,A-
Cheia exercitiilor:
Ich bin... Eu sunt... Ge-~e. iz:-lj~' HI-n-~
Ex. 1: schon-schaner-am schonsten, schnell-schnel-
-Archi tektlarhitect ~ ler-am schnellsten, jung-jiinger-am jiingsten, dunkel-
-Rechtsanwalt!avocat AI, ~VCJ.+ [C\H oJ +J-lc,.V.;fV{ dunkler-am dunkelsten
-Koehlbucatar l< " X ~'\VC(L..1\
Ex. 2: Was bist du von Beruf? Mein Bruder ist Stu-
-Konditor Ieofetar
dent. Meine Schwester ist .Arztin. Er ist Rechstanwalt.Wir
-Kaufmannleomerciant
sind Studenten.
-Buchhalterleontabil - AOtet~r
-Erzieher Ieducator tb4.= X1
-Apotheker Ifarmacist
74 75
1111 /
rtfttn
...
I Lectia
, 12
Salutari calde,
~is, 21.Marz
Angelika
Liebe Renate,
Cum pronuntam?
Dein Brief hat mich sehr ge- ralbej
schreibe
freut. Ich schreibe dir so spat spat PEtj
, weil ich sehr beschaftigt war. beschaftigt beJEttlgtj
Aber jetzt habe ich wieder jetzt jetstj
wieder vl:darj
Zeit. Willst du mit mir nach Zeit tsaltj
Munchen fahren? Wir haben dort viel zu sehen. Munchen heinilidl LhalmliQj
wird von vielen "Deutschlands heimliche Hauptstadt Haupstadt lhauptJatj
flugticKets .ft ugtiketsj
"gennant. Ich habe die Flugtickets gekauft. Du kannst
EwigI<eit eVIQkalt]
nicht' .nein' .sagen. Komm mit! Wir haben uns von einer tvrenge mellej
Ewigkeit nicht gesehen. Es gibt eine Menge zu erzahlen. erzahTen artsE:lanj
sagen zaganJ
Warme GruBe,
Vocabular
Angelika
beschaftigt-ocupat It. ec f 5et
die Ewigkeit-eternitate (Jt,-~~" 1 I ~'t f:J I
";)
I
1'1' 21 martie, Paris
! II Es gibt eine M.~J.1ge zu erzahlen-avem multe de;·
I Draga Renate, povestit
Warme GruBe- salutari calde
'/ Scrisoarea ta m-a bucurat foarte mult. Iti scriu a~a schreiben- a scrie
de tarziu, deoarece am fost foarte ocupata. Dar acum am spat- tdrziu
din nou timp. Vrei sa mergi cu mine la Munchen? Avem jetzt-acum
!il
multe de vazut. Munchen este denumit de multi « capi- wieder-din nou
I
Iii
Lectia
, 13
!I l.Cum te adresezi iubitei tale/parintilor tai/domnului
I
Wild/~efului atunci cand vrei sa scrii 0 scrisoare? Das Essen / Mancarea
2.Conjuga verbul" mitkommen" la prezent ~i
\ la perfect compus.
~
3. Infinitivul cu « zu » sau jara « zu» ?
Die gliickliche Mutter- Toch-
Ich hare sie singen. 0 aud cantand.
ter Kaya ist 5- arbeitet seit
Ich sehe ihn gehen. il vad plecand.
drei Jahren wieder halbtags als
Du kannst nicht mehr....essen. Nu poti sa mai mananci.
Es gibt viele .....kaufen. Suntmulte de cump!irq.t. Grafikerin:"
-
IchRsse ofIt unre~el-::;.
~ 1.vpJ2( IMtt) ,1U:'.w.. 'l6.~'l.
+
4. Cum spui in germana?;" ..~ .. ,~ . p,; maBig und fnittags auch mal u-
chen statt einer richtigen Mahl-
Nu vin, pentru cii sunt ocupata. Plec, pentru ca este
zeit' " gesteht sie. Abends macht
tarziu.(spat). Nu 0 cumpar pentru ca este scumpa(teuer).
Ina Peters dann fur die Familie
Cheia exercitiilor
'"
I,,; , f
.$'ti'l; etwas Leckeres, z.E. Nudeln mit Kase-SoBe und als De- +
sert Eis mit Himbeeren und Sahne." Das ist leider oft
Ex. 1: Liebe..../Meine Hebe Eltern/Sehr geehrter
Herr.... Dickmacher. Und wenn Katya schlaft, genieBe ich meist
noch 1 Glas Wein und etwas Schokolade.' ,
Ex. 2: prezent: ich komme mit, du kommst mit, er, >~t 1;j'')i.'
sie, es kommt mit, wir kommen mit, ihr kommt mit, sie
Mama fericita- fiica sa Katya are cinci ani-Iu.creazii
kommen mit, Sie kommen mit; perfect compus: ich bin
de trei ani din nou cu jumiitate de normii.: » De multe ori
mitgekommen, du bist mitgekommen , er, sie, es ist mit-
mananc neregulat ~i la pranz de asemenea 0 priijiturii in
gekommen, wir sind mitgekommen, ihr seid mitgekom-
locul unei mese corespunzatoare. », spune ea. Seara Ina
men, sie sind mitgekommen, Sie sind mitgekommen
I Peters face ceva u~or pentru familia sa, de ex. tiiitei cu sos
1II
,I
Ex. 3: Ich hare sie singen. Ich sehe ihn gehen. Du
1'1
, II
kannst nicht mehr essen. Es gibt viele zu kaufen. de branzii ~i ca desert inghetatii cu zmeuca ~i smantanii:'
1/:11 Asta din piicate, adesea, te ingra~ii. ~i cand Katya doar-
Ex. 4: Ich komme nicht, wei! ich beschaftigt bin. Ich
' III me, savurez de cele mai multe ori un pahar cu vin ~i ni~te
! gehe, wei! es spat ist. Ich kaufe sie nicht, wei! sie teuer isb-
ciocolatii.
;~~ ,'I
)~"
. .", .~} ,
80 81
Pi!"!·····,
,I
:1
1
Cum pronuntam?
~I
--------
Dupa structura adverbele pot fi simple ~i derivate.
Dupa sens ele pot fi : de mod, de timp ~i de loco
Adverbele de foe
Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu ~i
raspund la interbarea : wo ? unde ? sau ne pot indica
directia ~i atunci raspund la intrebarea wohin ? incotro ?i
respectiv woher ? de unde ?
Adverbe care ne indica pozitia in spatiu : hier- aici,
da- acolo, dort- acolo, oben- sus, unten- jos, vorn- in
• fata, hinten- in spate, rechts-Ia dreapta, links-Ia stanga,
drinnen- inauntru, drau6en- afara, etc. . [If c;. t51
Vocabufar Adverbele de timp: If;.' of<: n
die Mahlzeit, -en-masa Cu adverbele de timp putem exprima cand are loc 0
etwas Leckeres-ceva ufor actiune . ly:.-l:d1
die Nudeln-taitei Momentul sau segmentul de timp(-Wann? Cand?)
die Kase-SoBe-sos de brdnza ,I ;etzt- acum, gerade- tocmai, heute- azi, gestern- ieri,
das Desert-desert damals- atunci. ZJ)~;~~ i;l ~1 j Le f 'J t eJJ J
trinken- a bea Durata unei actiuni(Wie lange?Cat timp?)- lange-
de mult timp, seitdem- de atunci, bish~r~. Rana acum,
das Eis, -e- inghetata . h'In- mat. departe. Frecventa LJ,tJ'1,
welter . t?7
cu care are Ioc 0
dickmacher sein-a te ingrafa actiune(Wie oft? Cat de des?)- einmal- 0 data, zweimal-
genieBen-a savura de doua ori, manchmal- un~ori, oft- deseori, meistens-
~ fl,a..: A d '
schlafen- a dormi de ceIe mal. mu Iteon,":'''.''lmmer- mtot eauna, nle- mclO .. d a-
die Schokolade- ciocolata hi, wieder- iara~i [rY\d(1tv.. 11
oft-adesea Adverbele de mod "
Adverbele de mod definesc modul in care se des-
Gramatica fa~oara 0 actiune ~i dispund la intrebarea Wie? Cum?
Adverbuf:halbtags (cu jumatate de norma), unregel~ Gern- cu placere, schnell- repede, langsam- )nc~t, so-
[o..J t:(l, ~
maBig (neregulat), mittags (la prdnz), leider(din pacate). a~a, astfel, irgendwie- cumva, hinterriicks-pe la spate,
Adverbul este partea de vorbire care determina un mi~ele~te, blindlings- orbe~te
verb ~i ne arata circumstantele in care are loc 0 actiune. Adverbe formate prin derivare:Pe langa adverbele
I 82
83
I
I. ' .....• .... .....__...._ .....".W.. •.
d
P,....... ~)1~1 [~Ul..) - u.. pWUu. ~
III .I [J-aJ ; ~~ ~~) pCw.n
C'-
':1 Nil,. If)~''1 - rw (A-.) / l'1.d~l [l<rJfJ -~t /
i simple- so, gern, oft- exista adverbe formate prin deriva- Die grnnen Bohnen- fasole verde
,Ii re.eu ajutorul sufixului -s se pot forma adverbe de timp Die Champignos-ciupeci(de gunoi) fJ ~pc !1j?J, 1
II'"
". sau adverbe care ne arata ordinea: erstens(mai intai), DiePilze-ciuperci 'uO:-~Pl·hJOJ
morgens, s~~nJ~s, abends, nachmitags, mittags. ~£':!!le~i~s!::!ch~'Pl:!'r!..!o!!d!:!u!:!k~t~e~/P~ro~d!:!:.u~se~d~in~c~a~rn=e
I:.·. . .'
-
Die Zwiebel, -n-ceapa ( Die Tasse, -n-cea~ca Ltc... . -5 C}J .. --~ ..
9~r"~t
_ plYl1 {( vo1l +0 ~}4UY
...... -.....
j t <-;..' (Ie IHp.:) _f/fL!, t:i (P/}/~, b ) Lu.' c.e [J'P'~'; -1] - 5'-'- c .
/ ~l r~"'J;I - el'<'~' "ltl/Tc'.... / <frA.f t [~L'-f- t] - Y'2.A-.t:l)d ~'Ct
Mesele
Cheia exercitiilor :
Das FrUhstUck- mie dejun L ~ ", SI-;; k: 4 Ex. 1 : Morgens isst Monika zwei Scheiben WeiBbrot
Das Mittagessen- dejun /p....,-{~,; lCJ - .....,Ltd?
,
mit Butter und Konfiture. Sie trinkt schnell eine Tasse
'! Das Abendbrot, das Abendessen- dna Kaffe e und ein Glas Milch.
Se spune ein Glas Wein/Wasserll\1~lc,\unpahar de
!'
1,.11
"
Morgens isst Monika zwei WeiBbrot
mit Butter und Konfiture. Sie trinkt schnell Das Restaurant/Restaurantul
eine Kaffee und ein Milch.
Urn 7.30 Hihrt sie zur Arbeit. Mittags isst sie Braten 1m Restaurant [-r. e He' I"-o:J
mit Salat und zwei Knackebrot. Sie trinkt ein - Guten Tag! Bitte, was bekom-
.............Orangensaft und isst ein Kuchen. Abends men Sie?
isst sie Nudelnsuppe und einen Apfel. - Ich mochte Wildschweinbra-
Dimineata Monika mananca doua de paine alba ten mit gebraten Kartoffeln und
cu unt ~i dulceata. Bea repede 0 ..••.• cafea ~i un..... .lap- fUr meine Frau geraucherten
teo La 7.30. pleaca la munca. La pranz mananca friptura Lachs und franzosische Zwi-
cu salata ~i doua de paine nedospita de secara. Bea belsuppe.Fur mich noch einen
un de suc de portocale ~i mananca o prajitura. Sea- kleinen Salatteller.
ra mananca supa de taitei ~i un mar. - Und was mochten Sie trinken?
2. Cum spui ingermanii? Ein Glas roter Wein und eine Flasche
Eu locuiesc aieL (wohnen- a locui). Mineralwasser.
Mananc paine cu unt ~i beau 0 cea~cii de ceaL - Nehmen Sie etwas zum Nachtisch?
I
Dimineata plec la munca. , - Nein , danke.
Nu ~tiu cand vine.
;11
- Guten Appetit!
Iii! Nach einer balben Stunde ':!!f!. Herr Cristea den Kellner: -+
-;11
)1,
1 86 I )
87
ic (APi-
jiiS ~
Uil,'! \ /
I'It!~I ! i 'ilI'! '"
, -t
- Ich mochte bltte zahlen. to.l W
- Hier ist die Rechnung. Hat es Ihnen geschmeckt?
Vocabular
Bitte, was bekommen Sie?- Ce doriti, va rog?
I
- la, es war phantastisch. Danke schon! Und das ist! der Wildschweinbraten-friptura de pore mistret
i.'. '.'.' fUr die neUe Bedinung. gediucherter Lachs-somon afumat UA-f>tJ..,
"I!""';,,
in restaurant franzosische Zwibelsuppe- supa de Will"ftl
- Bumi ziua! Ce doriti, va rog? \ jrantuzeasea
- A~ dori friptura de pore mistret cu cartofi prajiti ~i der Nachtisch- desert n
pentru sotia mea somon afumat ~i supa de ceapa frantu- der Kellner- ehelner
zeasca. ~i pentru mine inca 0 farfurie mica de salata. die Rechnung- nota de plata 'f
i -
Was darf ich Ihnen anbieten?Ce va pot oferi?
+ Ich wiirde Ihnen empfehlen- v-a~ reeomanda
Welche Weinsorten/Biersorten haben Sie?Ce sorti-
mente de vin/bere aveti?
Was nehmen Sie als kalte Vorspeise?Ce luati ea
• aperitiv?
88 89
Die Rechnung, bitte!Nota, va rog! Exercitii
Fraulein, wir mochten, bitte, bestellen!Domni~oara, 1. Cum spui ingermana?
am dori, va rog, sa comandam! a. A~ dori 0 supa de tai~ei ~i 0 friptura de
Ich bediene Sie gleich- va servesc imediat vita.
Fruchteis mit Schlagsahne-inghetata de fructe cu jri~ca b. Pofta buna!
Gefiillter Fazan-Jazan umplut ~ c. Beau 0 cea~ca de cafea.
Darf man hier rauchen? Se poateJuma aici? d. A~ dori sa platesc.
Mahlzeit!Pojta buna! e. V-a placut?
III
Zum Wohl! Noroe! f. Da, a fost bun.
'l
2. Ce terminatii lipsesc?
I Fischgerichte/Mdncaruri de pe~te
rot.... Wein(vin ro~u), gut.. ..Mann(om bun), nett....
'!!Il Austern/Dorsch/Garnele/Hausen/Hecht/Hering/
Hummer/Forelle/Rotbarsch/Stor/Lachs/Krebs Frau( doamna amabila), phantastisch....Abendessen(cina
stridiilcodlcrevete/morun/~tiuca/hering/homar/ fantastica).
pastrav/biban/nisetru/somon/rac 3. Ce limbi se vorbesc in urmatoarele tari ?
Bringen Sie bitte noch .. Mai adueeti, va rog... Frankreich-
':1,1
',I EiskiibellSalznapf/Korkenzieher/Salz/etwas Senff Rumanien-
I!i
1'1
Ich mocRte nach Berlin fah- ~Fiul meu are ~ase ani ~i fiica mea are noua.
ren -Atund aveti 0 reducere de 50%. Doriti bilete dus-
-Guten Tag! Ich mochte nach 1ntors?
Berlin fahren. Welche Zuge -La clasa intai, va rog, daca este posibil.
gibt es? -Nu mai avem, numai la clasa a doua, dad doriti.
-Der erste Zug nach Berlin Hi- -Da, va rag, dar cu locuri in compartimentul pentru
hrt in einer halben Stunde. Es nefumatori. Eu fumez dar copii mei sunt mid ~i fumatul
ist ein Intercity. nu este bun pentru sanatatea lor.
-Ich mochte vier Fahrkarten. -Poftiti, va rog, biletele dumneavoastra.. Trenul
Zwei fUr Erwachsene und pleaca de la peronul ~apte. CaIatorie placuta !
zwei fiir meine Kinder. Gibt es ErmaBigung fUr Kinder?
-Wie alt sind Ihre Kinder?
-Mein Sohn ist sechs und meine Tochter ist neun.
-Dann haben Sie eine ErmaBigung von fUnfzig Pro-
zent. Wollen Sie hin- und Riickfahrkarten?
li~11 -Wenn es moglich ist und erster Klasse , bitte.
-Es gibt nicht mehr, nur zweiter Klasse, wenn Sie
wollen. _ i~<J.,\
I
cht gut fUr ihre Gesundheit. Vocabular
I
1 1I
lil li
I -Hier, bitte, Ihre Fahrkarten. Der Zug fahrt vom Bah~ mogen- a dori
nsteig sieben. Gute Fahrt! der Zug, -e-trenul
A~ vrea sa merg la Berlin die Fahrkarte, In, -biletul
-Buna ziua ! A~ vrea sa merg la Berlin. Ce trenuri die ErmmaBigung, en-reducere
t
92 93
,i'III,11111
1[lli'
hin und (zu)riick- dus-intors Numeralul ordinal
erster Klasse- la clasa intdi Heute ist der erste Juni. Astazi este intdi iunie.
Wenn es moglich ist- daca este posibil Morgen ist der zweite Juni.Mdine este doi iunie.
zweiter Klasse- la clasa a doua Obermorgen ist der dritte Juni.Poimdine este trei ,
wollen- a dori iunie.
der Platz, die PHitze- loe I Er ist am vierten Oktober geboren. El s-a naseut pe
der Abteil, -e, - compartiment '. patru octombrie.
der Nichtraucher- nefumator !J'(l~i !'tt.L.. . I(Am Er ist am 4. Oktober geboren.
rauchen- a fuma Numeralele ordinale de la unu la douazeci se formeaza
die Gesundheit- sanatate . ) ~.~ adaugand la numeralul cardinal sufixul - teo
der Bahnsteig, -e, - peron ]'\ '" '" , ~ Erste- primullprima
Gute Fahrt!- drum bun! Zweite- al doilea/a doua ,<
<'1
~
Exercitii ' , : ". ' oh jf; "91. !-,;,;X
be daB das Kiihlsystem
1. Cum spui in germanii? i q;
nicht in Ordnung ist. Vnd
Ce trenuri sunt spre Stuttgart ?A~ dori unbi-
ich verliere standig 01. ,
let dus-intors ..Exista un vagon restaurant?
- Das kann ich machen;
Acesta este un compartiment pentru fuma- keine Sorgen.·lch schaue gleich an.
torLNu fumez.Pentru copii exista. reducere. is!',' l
-Wieviel dauert es?
2. Cum traduci? 6;:111
- lch bin nicht sicher. Ein paar Stunden. In der Zwi-
a. Er ist ein Freund von mir.b. Ich will eine erster
schenzeit konnen Sie etwas anderes machen.
Klasse Fahrkarte.c. Welche Zuge gibt es nach Bukarest?d.
- Sie haben Recht. Danke fUr die Hilfe. Ich melde +
%
97 ~; LA oJlf'l d..Jv.
~ ~ :
mich in drei Stunden an. Und noch etwas. Konnen Sie
auch die Reifen wechseln?
- Ja, sicher.
Vocabular
98 99
a crede), meinen, sagen( a spune), vermuten( a presupune), Die Windschutzscheibe- parbriz
versichern( a asigura), versprechen( a promite)sau expresii Der Blinker- semnalizator
ca: es ist wahr( este adevarat), es ist notig( este necesar), es Der Kofferraum- portbagajul
ist gut( este bine), es ist wichtig( este important). Der Sitz- scaunul
Verbele" anschauen" ~i ,,~ich anmelden" Sunt Der Riickspiegel- oglinda retrovizoare
verbe cu particula separabila ~i "se conjuga la fel ca Der Schliissel-cheia
verbul"mitkommen'; perfectul il formeaza cu "haben': Die Karosserie- caroseria
Der Filter- filtru
Expresii utile Der Kupplung-
Der Vergaser ist verstopft-carburatorul este stricat ambreiajul ~ "'t
Der Wagen springt nicht an- ma~ina nu porne~te
Die Baterie ist leer- bateria este descarcata Exercitii
Das Vorderlicht geht nicht- lumina din fata nu merge 1. Cum spui in germana?
Der Reifen ist geplazt- pneul este spart Cred ca bateria este descarcata. Presupun
Mein Wagen braucht eine Generalreparatur- Ma~ina \ ." ", di malina dumneavoastra mai are garan\ie.
mea are nevoie de 0 reparatie generala Pneurile sunt sparte.
Wir brauchen Ersatzteile- avem nevoie de piese de 2. Puneformele verbale corespunzatoare , timpul pre-
schimb zent, pentru verbul"anschauen"
Hat Ihr Wagen noch Garantie?- Mai are garantie a. ich an. b. du ..........an c. er..........an d. Wir.........
ma~ina dvs. ? an.e. ihr an. f. sie......an.
Melden Sie bitte in zwei Tage- Intorceti-va , va rog, 3. Pune formele verbale de prezent ale verbului ha-
peste doua zile ben: ,'"
Der Scheinwerfer-farul ~S(; a. ich mich angemeldet.b. du dich angemeldet
Der Kotfliigel-aripa c. er sich angemeldet d. Wir uns angemeldet e.
Der Reifen-pneul ihr euch angemeldet f. sie .........sich angemeldet.
Das Gaspedal- pedala de acceleratie
Das Steuer- volanul .
Cheia exercitiilor: ,/'
Ex. 1: Ich glaube, daB die Baterie ist leer. Ich vermu-
Die Bremse -frana
Das Riicklicht-stopul te, daB Ihr Wagen noch Garantie hat. Die Reifen sind ge·
Die Tiir- portiera plazt.
Die StoBstange- bara de protectie Ex. 2: a. ich schaue an. b. du schaust an c. er schaut
100
'I' l
","
,'"
~
101
~
~
an d. wir sehauen an.e. ihr schaut an. J sie sehauen an. -Sunte~i de aid?
Ex. 3: a. ich habe mich angemeldet.b. du hast dieh -Nu, sunt din Romania.
angemeldet c. er hat sieh angemeldet d. wir haben uns -Vre~i sa merge~i eu autobuzul sau eu metroul?
angemeldet e. ihr habt eueh angemeldet J sie haben sieh -eu ma~ina. Merg eu ma~ina mea. Pute~i sa-mi ara-
angemeldet. \
ta~i drumul pe harta?
-Da, desigur. Suntem aieL
-In ee direetie trebuie sa merg?
Lectia
, 17 -In aeeasta diree~ie. Este eel mai seurt drum. Mergeti
pe strada Goethe ~i ajunge~i la galeria de arta.
Orientierung in der Stadt/Orientarea in
Cum pronun~am ?
ora~ Kunstgalerie rkunstgaleri:]
Bus rbus]
---...... ':--.. U-Bahn uba:n]
. "~ Wie komme ich zur Kunst- Weg veg]
galerie?
~
,\ Karte rkarte]
~\\ - Ensehuldigung, wie komme zeigen tsaigan]
Richtung rixtUT1]
'\)' ieh zur Kunstgalerie ?
solI lOI]
- Sind Sie von hier? der kiirzeste rderkYrtsaste]
i
/ - Nein, ich komme aus Ruma- GoethestraBe goeteftrase]
j nien. erreichen araixan]
• 1
102
-J die StraBe, -en- strada
103
• I "1'"
entlang{prep.genitiv)- de-a LunguL EXlclt gehe des FluBes entlang/entlang des FluBes. Merg
erreichen- a ajunge de- a lungul rauLui.
~ .
Gramatica Expresii utile
Verbul modal sollen se traduce la fel ca verbul mus- Gehen wir zu FuB?
,j/
sen numai cii sensullui este diferit ..5.Q!len exprima: Mergem pe jos? h
.<r.
,ric
o obliga~ie morala, interioara Wo fahrt der Bus ab? "'I"
:;::;~~
ex. Man soli den anderen immer helfen. Trebuie sii-i De unde pleaca autobuzuL? ,"!
ajutiim mereu pe ceilalti.(nu este 0 obligatie exterioara, Wo ist die nachste Bushaltestelle?
este de datoria noastra morala sa-i ajutam pe ceilalti) Unde este urmatoarea statie de autobuz?
Prepozi~iile Wo muB ich umsteigen?
"mit"- cere cazul dativ ~i poate arata: Unde trebuie sa schimb?
-inso~irea sau "metoda"{mijlocul de transport- mit Wie komme ich zum Bahnhof?
dem Bus, mit der U-Bahn, mit dem Auto, mit dem Zug, Cum ajung la gara?
mit dem Flugzeug-cu avionul, mit dem Schiff- cu vaporul) Wieviel kostet eine Busfahrt?
ex. Er kommt mit seinem Bruder. Vine cu fratele Cit costa 0 calatorie cu autobuzul?
siiu. Gehen Sie geradeaus, dann die erste StraBe nach
Ich fahre mit dem Bus. Merg cu autobuzuL. links{rechts). '''1 1"';\
!I !I
Mergeti inainte, apoi faceti prima strada La stanga
"zu"(la)- cere cazul dativ ~i ne arata direqia:
Wir gehen zur Arbeit/zur Post/zu unseren Freunden. (La dreapta)
Mergem la muncii/la po~tii/la prietenii no~tri. Wo kann man iiberqueren?
-Sau scopul: ex.Das schenke ich dir zum Namenstag. Unde se poate traversa?
Asta iti diiruiesc de ziua ta de na~tere. , Uberqueren Sie die StraBe bei der nachsten
"aus"{de la, din)- arata provenien~a' ,<' I<reuzung.
ex.lch komme aus Spanien. Vin din Spania. .
Traversati strada la urmatoarea intersectie.
,
Er trinkt aus der Flasche. Bea din sticla. Wo ist der nachste Taxenstrand?
Der Ring ist aus Gold. Inelul este din aur. Unde este urmatoarea statie de taxiuri?
"auf'{pe)- cere cazul dativ ~i ne arata locul Sie sind falsch gegangen.f'
Ich sitze auf dem Belt. Stau pe pat. Ati luat-o pe un drum gre~it.
"entlang"{de-a lungul)- cere cazul genitiv{poate sta Ich habe mich verirrt. ~,
atat in fata cat ~i dupa cuvantul pe care il determina). M -am ratacit.
104 105
~
II,
~ ~
h....
()
I{J;:'iJ~l
C
- Jt«.ktl'
J",'
I ~ ~~ ..~
1. Cum spui fngermanii? tia 18 r
a. Unde trebuie sa cobor?b. Mergeti inainte, Lee, 'l €,<A.- d-t e - 8e:tet-
apoi faceti prima strada la dreapta. c. Doriti
o calatorie cu autobuzul? d. Merg cu metroul. Reisen mit dem Flugzeug/ CaHitoria cu
e. Merg pe jos. f. Yin din Italia. g. l\;1ergeti in aceasta avionul
directie. /
2.Ce prepozitii lipsesc? Familie Cristea fliegt nach
a......diese Richtung b.....Post c......meinen Eltern d. Berlin
.....dem Tisch e......dem Schiff. Familie Cristea will nach
Berlin fliegen. Sie besuchen
Cheia exercitiilor:
, dort ihre besten Freunden.
Ex. 1: a.Wo muB ich umsteigen?b. Gehen Sie gera- Herr Cristea kauft die Flug-
deaus, dann machen Sie die erste straBe rechts.c. Moch- tickets von dem Flughafen-
ten sie eine Busfahrt?d. Ich fahre mit der U-Bahn.e. Ich reiseburo.
gehe zu FuB! Ich komme aus Italien.g. Gehen Sie in diese - Wann fliegt die erste Maschine nach Berlin?
Richtung. - Die gunstigste Flugverbindung nach Berlin ist zwi-
Ex. 2: a. in diese Richtung b. zur Post c. bei meinen schen 14.00 und 16.00 Uhr.
Eltern d. auf dem Tisch e. mit dem Schiff. - Ich mochte vier Hin- und Ruckflugtickets . Wieviel
kostet ein Flugticket?
. - 100 Euro fUr Erwachsene, 50 Euro fur Kinder.
- Hier, bitte. Gibt es eine Busverbindung zum Flug-
hafen?
- Ja, naturlich.
Es ist 13.30. Familie Cristea ist bereit fur die Abfer-
tigung.
- Entschuldigung, wo ist die Abfertigung fUr den Flug
Nr. 1390 nach Berlin? .e(f! I I"kot{
".
- Es ist hier. Sie sind hier rithtig. Darf ich ihre Flug-
tickets sehen?
- Ja, sicher.
106
J 107
~
rJ-l dt:> .. J - to fllki:-
+ - Haben Sie Gepacke? S~len Sie bitte die Gepacke Bag*le sunt foarte grele. -Trebuie sa platiti pentru su-
auf die Waage.
Die Gepacke sind sehr schwer. Sie miissen fUr das
",' pragreutate.
-Cat trebuie sa platesc?
Obergewicht bezahlen.
- Wieviel muB ich bezahlen?
- 30 Euro, bitte.
- Hier, bitte. Noch etwas? _____________
I
.•
\-'
,1",.
,'~:i
-30 Euro, va rog.
-Poftiti, va rog. Altceva?
-Nimic. Acestea sunt biletele dumneavoastra de im-
barcare. Autobuzul de transbordare va a~teapta. Va do-
- Nichts. Hier sind ihre Bordkarten. Der Zubringer- resC un zbor placut.
bus wartet auf sie. Ich wiinsche Ihnen einen angehnemen
Flug. - '•. Cum pronuntam?
Familia Cristea merge cu avionulla Berlin '"~
-Ma scuzati, unde se face imbarcarea pentru zborul der Flugticket, -s- bilet de avion
nr. 1390 spre Berlin? das Flugzeug, -e, -avion
-Aid. Ati nimerit bine. Pot sa vad biletele dumnea- die Maschine, -n- avion
voastra de avion? das Flughafenreisebiiro, -'s- agentia de voiaj din
-Da, desigur. aeroport
-Aveti bagaje? Va rog sa va puneti bagajele pe cantar. der Flughafen- aeroport
108 ; 109
,-
ri
4'
-Danke sehr.
~.
II
IiIi
I','!
!i
-~titi cumva cand intn'im in port?
-Intr-o ora.
""" I
sich veril'ren-a se rataci
die Reise, -n- calatorie
-~i cat timp ramanem acolo? Explicatii
-Doua ore. Ati dori sa faceti un tur al portului? Gramatica
-Da, ar fi frumos. "konnten"(ati putea) "ware"(al' fi) reprezinta forme-
-Atunci nu mergeti singur. Va putep ratad. Aici este Ie de conjunctiv ale vel'belor "konnen", respectiv"sein".
cabina dumneavoastra. Conjugal'ea verbului "konnen"la prezent:
-Multumesc mult. ich kann- eu pot du kannst- tu poti
-Cu pIacere. Calatorie placuta! er, sie, es kann- el, ea poa- wil' konnen- noi putem
te
Cum pronuntam?
ihl' konnt- voi puteti sie konnen- ei, ele pot
store Iftoerej Sie konnen- dumneavoas-
Kabine Ikabinej tra puteti
finden findanj
suche Substantivele care provin din verbe ~i se termina in
zuxej
,
n
Iaufen rlaufanj ,,_e - die Reise(vb. l'eisen- a calatori), respectiv in ,,-t"- die
Hafen lhafan] Fahl't(vb.fahren- a merge, a calatori), sunt de gen feminin.
Hafenrundfahrt lhafanruntfart]
I I!';~
Es ware schon eswaeJoen]
allein alain]
'e Expresii utile
verriren fariran] Wann flihrl ein Schiff nach.,,?Cdnd pleacd un vapor
» spre... ?
Vocabular Buchen Sie bitte zwei PHitze: erster/zweiter Klasse.
storen- a deranja Rezervati, va rog, doua locuri: de clasa £ntai/de clasa a
die Kabine, -n- cabina doua
suchen-a cauta Wann mlissen wir an Bord sein? La ce ora trebuie sa
anlaufen- a intra jim pe bord?
del' Hafen- port Ich mhle mich nicht gut. Numa simt bine.
dort- acolo Ich mhle mich bessel'. Mii simt mai bine. , .-
die Hafenrundfahrt, -en- tur al portului Waren Sie noch seekrank? N-ati mai avut rau de
i schon-frumos mare?
allein- singur Rufen Sie bitte den Schiffarzt. Va rog, chemati
doctorul!
114 115
I-
pi.
!'IIII~
Gehen wir an Deck! Sa mergem pe punte!
"""'"
.
\
c oef _t
l\
L ~ ~ +;;
~~_ 1 {-c
-f: (!)
(~~
~ -
I
~
II
Exercitii -Alles klar. Wieviel Geld haben Sie bei Ihnen?
III
loCum spui in germana? -Nur 500 Euro.
III a. A~ dori un bilet la clasa intai. b. Marea este -In Ordnung.
I
II
,I agitata.c. Mi-e rau.d. A~ dori sa fac un tur al
portului. - Pa~aportul dumneavoastra, va rog.
-Aid este pa~aportul meu turistic.
Cheia exercitiilor:
Ex. 1: a. Ich mochte eine Karte erster Klasse. b. Das
Meer ist stilrmisch c. Mir ist tibeL d. Ich mOchte eine Ha-
fenrundfahrt machen.
,
".
. .. ":'
-Ce scop al calatoriei ave~i?
-Imi vizitez prietenii. Locuiesc in Viena.
-Ave~i invita~ie?
-Da. Poftiti, va rog.
-Acesta este bagajul dumneavoastra? Deschideti-I ,
va rog!
116 117
~I ~\
-Desigur. Gramatidi
-Aveti ceva de declarat? Unde este locul substantivului in propozitia principaHi
-De fapt, nu am nimic de declarat. Am numai lucruri la diferitele cazuri? Sa vedem!
pentru uzul meu personal. Akusativ sau Dativ
-in regula. Cati bani aveti fa dumneavoastra? lch besuche meine Freunde.
-Numai 500 Euro. ii vizitez pe prietenii meL
-Bine.
------ Morgen besuche ich meine Freunde.
Maine Ii vizitez pe prietenii meL
Cum pronunlam? lch helfe meinem Vater.
Pag pasj
Zollkontrolle tsolkontrolej
il ajut pe tatal meu.
Einladung amladuTJJ Sofort helfe ich meinem Vater.
Kotfer kot~rJ Imediat il ajut pe tatal meu.
otfnen oefn~nJ
verzollen
Dativ Acuzativ
It~rtsol;mJ
personlichen perzoenllQ~n j
lch bringe dem Bruder das Buch.
Bedarf beclartJ ii aduc cartea fratelui meu.
Sachen zax~n] dem Bruder das
Urn neun Uhr bringe ich
. . n~r. Buch.
Vocabular La ora noua ii aduc cartea fratelui meu.
Der PaB, PiiBe-pa~aport fI 'li'1 lch will dem Bruder das Buch bringen.
Das Ziel, -e- scop Vreau sa-i aduc cartea fratelui meu.
&'o..J
Die Einfadung, -en- invitatie LO-L\~ . 1) cJ,.".~ Jetzt will ich dem Bruder das Buch bringen.
Das Koffer, -, -bagaj . 7..)C-s.[{
'jlA. M I"cl,I Acum vreau sa-i aduc cartea fratelui meu.
Offnen- a deschide lch habe dem Bruder das Buch gebracht.
Verzollen- a declara La vamit.. '1 ·'(~Q,;i._ii;1 I-am adus cartea fratelui meu.
Eigentlich- de japt I Dadi avem pronume la acuzativ sau dativ unde
Personlich-personaL este locullui in propozitie?
Der Bedarf-uz Akk. Dativ
1
Die Sachen-Lucruri ") lch gebe ihn dir morgen.
li!11
Das Geld-bani Ti-o dau maine.
"II
il
I
.•'. . . . .•.•. . .). . . lch gebe ihn dem Bruder morgen.
.' \ 1-0 dau fratelui meu miine.
~ 11S J.,:'
,
119 ..
PUS. ~
'\!!!l1
. Morgen gebe ich ibn dir. Cata"varna se
A plate~te pen- Wie hoch ist der Zoll
~~"cateva cadouri pentru fur.. ?
?
Maine ti-o dau. Ich habe einige Geschenke
Morgen gebe ich ihn dem Bruder. rieteni. fUr Freunde mit.
M ame 1-0 d au f
A' • l U1
rate ' meu. P
Am... Ich habe...
Ce ai observat? Dad avem doua substantive la ca- I ~ bijuterii - Schmuck
zuri diferite: DATIV apoi ACUZAT1V -obiecte de valoare - Wertsachen
Dad avem pronume la cazuri dliferite: ACUZATIV' - tig ari . I ooll'ce - Zigaretten
-bautun a c . -alkohoJische Getranke.
apoi DATIV Exercitii
Este foarte important locul formelor verbale in pro- \ l.Cum ~pui in germana?
pozitie. Participiul II al verbului de conjugat, particula ~ Nu am nimic de declarat. Am nevoie de 0 vizii
verbelor cu particula separabila, infinitivul verbului , care . de turist. Am 0 mie de Euro. Este pa~ap~ru~
insote~te un verb modal sau alte verbe, stau intotdeauna \~ meu in regula? Cat stati in Germama? Iml
la sfar~ituJ propozitiei. . vizitez parintii.
Ich habe dich nichts gefragt. 2.0rdoneaza urmatoarele cuvinte ~i alcatuie~te
Nu te-am intrebat nimic. ropozitii:
Ich will dich nichts von ihr fragen. P ich: meine Freunde, besuche, in Deutschland.
Nu vreau sa te intreb nimic de eJ. Hier, mein, ist, ReisepaK
Ich sehe heute mit meinen EItern fern. Offnen, die, Sie, Koffer, !
Ma uit astazi la teJevizor cu parintii mei. Ich, ihn, habe, gestern, gesehen.
Ic~ sehe den ZugA weggehen. ,.'•.'. . . Wir, nach, fahren, Deutschland.
Vad trenul pJecand. .... Kommst, mit, du, ?
Es ist wichtig ihn anzurufen. . Cheia exercitiilor: .
Este important sa-I sun. Ex. 1: Ich habe nichts zu verzollen. Ich brauche em
Expresii utile Touristenvisum. Ich habe ein tausend Euro. 1st mein PaB
Este nevoie de 0 viza? Brauche ich ein Visum? in Ordnung?Wie lange bleiben Sie in Deutschalnd? Ich
Mi se poate prelungi viza? Kann mein Visum verHin- besuche meine Eltern.
gert werden? Ex. 2: Ich besuche meine Freunde in Deutschla~d..
A~ dori 0 ... rch mochte ein...
- viza de intrare Hier ist mein ReisepaK Offnen Sie die Koffer! Ich habe Ihn
- Einreisevisum
- viza de tranzit - Transitvisum gestern gesehen. Wir fahren nach Deutschland. Kommst
- viza de turist - Touristenvisum du mit?
120 t 121
Uhrwecken?
Lectia -la, sicher. Schlafen Sie gut! Bis morgen!
, 21
-Danke schon. Gute Nacht!
~~', -,
-Ich mochte, wenn es mogli- d1 JH/
-Cit de departe este marea de aid?
,--'~~
_ ch ist, ein Doppelzimmer und -Nu este a~a de departe, aproximativ 200 m.Va dau
ein Kinderbett fUr meine Tochter. o camera buna, pe sud Este la etajul patru cu terasa. Mai
-Das wird gemacht, keine Sorgen. aveti intrebari ?
-Haben Sie ein Zimmer mit Blick aufs Meer? -Da La ce ora se serve~te micul dejun ? nil
-Nein, leider nicht. Unseres Hotel befindet sich nicht .. -De la ora ~apte la ora noua, in restaurant. Restau-
in der Nahe yom Meer.
rantul se afla la capatul acestui culoar.
-Wie weit ist das Meer von hier? -Dormim in hotel doar in seara aceasta Maine mer-
-Nicht so weit, ungefahr 200 m. Ich gebe Ihnen ein gem cu ghidul nostru la munte. Vrem sa vedem muntii
gutes Zimmer, Siidseite. Es ist am vierten Stock mit Ter- Alpi. Puteti sa ne treziti maine la ora ~apte ?
rasse. Haben Sie noch andere Fragen? '\, -Da, desigur. Somn u~or! Pe maine!
1-.~ ~1
-la. Wann gibt es Friihstiick? -Multumesc frumos. Noapte buna
-Von sieben bis neun Uhr, im Restaurant.Das Restau- ,
j,f
122 I
"
,',
, "
r n
•
u ._
•
\(.~"-
I ......
. I
;.~
123
It
perfectul compus cu auxiliarul "haben~
Kinderbett
ungetahr
ReiseTeiter
[kindaroetT
ungefE:rT
raizelaitar]
- Schlafen- a dormi- verb neregulat(sclafen-schli-
Gebirge gebirge] ef-geschlafen), la prezent prezinta anumite modificari
schlafen Ulafan] vocalice:
wecken vekan] ich schlafe- eu dorm
G-ki:3~f2J.\ - vOlA ~ du schHifst- tu dormi
Vocabular er, sie, es schlaft- el, ea doarme
.J ~ i:£h !J!.(~"-! Y1'J...
!
wir schlafen- noi dormim
- \ t) grU W17!,'1'j
die Reservierung, -en- rezervare ' 1 ' r. I
ihr schlaft- voi dormiti ~ \Vc'l..J /Ji. Wc'tten.
die Persone, -n-persoana ._.' [Ii Ul.t~)
,J" sie schlafen- ei, ele dorm
Herzlich willkommen-Bine ati venit Sie schlafen- dumneavoastra dormiti
der Hotelgutschein, -e, -voucher l\f~-tS;}rJ-UJvtilik'-~1 W-Worter- sunt cuvinte care incep cu consoana"w"
das Doppelzimmer- camera dubla ~i cu a;utorul carora formulam intrbari:
das Kinderbett, -en- pat de copii Wo?Ci,,~?~? ,.vl..vtL I j,v-~ [vo:J
Mit Blick aufs Meer-cu vedere la mare Wie? Cat?
in der Nahe-in apropierea Warum? De ce?
w~ l;V0-.~ ~~k l- ?- W? ~I.?
sich befinden-a se gasi Woher? De unde? lvo \" ~ : eJ
weit-departe Wohin? jncotro? ["0 \4..'1.,]
ungefahr-aproximativ Wie? Cum? 1)
[1 yo. 2.(\i tel die Siidseite, on, -parma sudica/pe sud Wann?Cand?
j...~ )
124 125
........-
Unde pot sa las ma~ina? Wo kann ich mein Auto unter_ valoare(Wertsachen) atunci trebuie sa cereti un seif (das
stell.~n? Safe) de la receptie(die Rezeption).
Trebuie sa completez 0 fi~a de Mul.s ich einen Meldeschein
intrare? Ce servicii ne poate oferi un hotel?
Este aici au:;ftillen?
o calcatorieGibt es hier eine Bugelanstalt Das Hotel hat 30 Einzelzimmer, 200 Doppelzimmer,
(spalatorie)? (Waschanstalt)? 26 Appartements und 5 Zimmer fUr behinderte Personen.
Pute~i sa-mi spala~i (calca~i) Konnen Sie mir diese Hemden
aceste cama~i? Ausstattung: Klimaanlage, Kabelfernseher, Minibar, Tele-
Va rog sa-mt peria~i costumul! waschen (bQgeln)?
Bursten S'ie Bttte meinen Anzug fan mit Durchwahl, Balkan, Badezimmer mit Duschka-
aus! bine, Haartrockner, Zentralheizung.Dienstleistungen: ei-
,Va rog sa ma trezi~i la ora 7! Wecken ~ mich bitte um sie-
ben Uhr!
gener Parkplatz, Innenschwimmbecken mit Meerwasser,
M-a cautat cineva? Hat jemand nach mir gefragt? Fahrstuhle, Safe an del' Rezeption, Gepiickraum, Apothe-
Am cumva 0 scrisoare? 1st Post fur mich gekommen?
Va rog sa-mi face~i nota de Machen Sie mir bitte die Rech- ke, Wechselstube, Bar mitTerasse, Restaurant, Klub, The-
mata! rapiezentrum, Fitnesssaal, InternetanschluB, Tagungen-
Lhema~i, va rog, un taxi!
nung fertig!
Bes(ellen Sie mir bitte ein Taxi! zentrum, Buros fUr Firmendelegierte.
~
Exercitii
Lectia 22
1. Cum spui in germana? , [... .filA. Ce 1
. '.: Vreau 0 camera singla. pe nord. Am 0 rezer.
l' yare pentru 0 persoana. A~ dori un seif. Unde
Wechselstube/Schimbul valutar
este restaurantul ? Cand se serve~te dna? Va rog sa-mi
-Guten Tag! Wie kann ich Ih-
chemati un taxi! Va rog sa-mi faceti nota de plata! A ve-
nit ghidul nostru ? nen helfen?
-Ich mochte Geld wechseln.
2.lnlocuie~te spatiile libere cu urmatoarele cuvinte :
-Welche Wahrung mochten
wo, woher, wohin, welchen, wie, wieviel,"warum
Sie?
a kommst du? b Hihrst du?c wohnst du?d .
-Ich habe Dollars. Konnten Sie
spat ist es?e Uhr ist es?f bist du so mUde(obosit)?g.
mir den amtlichen Kurs von -+
.....Pullover mochten Sie? - c t.'Q..J...-
3. Conjuga verbul schlafen la perfect compus.
heute sagen? T [s]
-Sicher. Dort an der Tafel steht 1"
"';
!
-Nein. Mochten Sie groBe oder kleine Scheine?
Wo ist das Restaurant?Wann gibt es das Abendessen?
Bestellen Sie mir, bitte, ein Taxi! 1st unser Reiseleiter ge- t - Kleine Scheine und Miinzen .
kommen? -Hier ist ihr Geld.
I
. ... . -Danke sehr. .,
Ex. 2: a. Woher kommst du? b. Wann Hihrst du? c. t,":;' h
Wo wohnst du? d. Wie spat ist es? e. Wieviel Uhr ist es?
:) -Bunilziua! Cu ce va pot ajuta?
j Warum bist du so miide? g. Welchen Pullover mochten
Sie? . - A~ dori sa schimb bani.
. -Ce valuta doriti ?
Ex. 3: ich habe geschlafen, du hast geschlafen, er, sie, ,• ' . • .• -Am dolari. Ati putea sa-mi spuneti cursul ofidal de
es hat geschlafen, wir haben geschlafen, ihr habt geschla-
astazi?
fen, sie haben geschlafen, Sie haben geschlafen.
t. -Desigur. Acolo pe panou este scris.Aveti mult?
.' -Nu a~a de multo A~ dori sa schimb dnd sute de do-
lari in euro. Exista un comision de schimb ?
128 129
t
~
II
NuD .t.b I
j - . OrItlacnote mid sau mari ?
-Bacnote mid $i monezi. Gramatica
I
-Poftiti banii dumneavoastra. . "steht geschrieben"- sta scris, are sens pasiv $i poate
-Multumesc mull. ' fi inloeuit eu " ist geschrieben" este scris.
schreiben este verb neregulat formele sale sunt:
schreiben, schrieb, geschrieben. Formeaza perfectul com-
pUs eu haben.
Cuvinte utile
t
III/I
1;1 \' !
cec la purtator Inhaberscheck
.~ - cec de decontare Verrechnungscheck
credit Kredit
curs de schimb Wechselkurs
130
t dobanzi
131
Zinsen
E u-"2..0 [:>~ ro]
investitii Kapitalanlagen }~ ~ oM.- [5£)
mijloace de plata Zahlungsmittel tw'-< c'l clJ..
numerar
prin virament
Bargeld
Bargeldlos Lectia
, 23 ~ 1t~" -
1_. (FlJN'l {""IJ-t
O·\.t.
profit Gewinn
cheltuieli Unkosten Einkaufe/Cumparatur~ -J....-Ic _J,e+4~1
/J_
chitanta - Quittung f)e(U-<- j ~
extras de cont Kontoauszug
ordin de plata In der Abteilung fUr Damenbekleidung
- Bankanweisung
-Bitte. schon.
.
Exercitii
1. Cum spui in germanii-? ____
- Wo kann man +
hier Pullover -
kaufen?
A~ dori sa deschid un kont. Unde pot sa
- Machen Sie
schimb bani? Cat doriti sa schimbati? Doriti
, bitte, links
bacnote mari? Comisionul este mare. Care
este cursul oficial? Am cheltuit multo Vreau sa virez ni~te und gehen Sie
bani. Cat trebuie sa platesc? dorthin. Meine
Kollegin wird Ihnen helfen.
Cheia exercitiilor: _Guten Tag! lch mochte zwei Pullover kaufen.
Ex. 1: Ich mochte ein Konto eroffnen. Wo kann ich - Welche GroBe haben Sie?
Geld wechseln? Wieviel mochten Sie wechseln? Mochten - GroBe 40.
Sie groBe Scheine? Die Gebiihr ist groB. Welcher ist def
amtlichen Kurs? Ich habe viel ausgegeben. Ich mochte et-
was Geld iiberweisen. Wieviel muB ich bezahlen?
I _Und welche Farbe mochten Sie?
_Ein blauer Pullover aus Wolle und ein weiBer Strick-
pullover.
- Wie finden Sie diese da?
- Darf ich mal probieren?
- Sieher.
_Sie paBen. lch nehme sie.Wieviel kosten die beiden
Pullover?
_ 140 Euro. Dort ist die Kasse. Sie bezahlen die Pull-
over da. \
in raionul eu eonfeetii de dama
-Da, va rog.
132 133
""""l
Va mai dau ceva? Darf es sonst noch etwas 1. Cum spui in germana?
Multumesc, asta e tot.
Asta costa prea multo
sein?
Danke, das ist alles.
Das ist mir zu teuer.
Poate aveti ceva mai ieftin. Vielleicht haben Sie etwas
Preiswerteres.
\ Ce marime ati dori? Marimea 38. Ce culoare
preferati? Mi-ar placea culoarea roz. A~ putea
sa Ie probez? Unde este casa? Cat trebuie sa
pHitesc? Nu imi yin. Unde, se pot cumpara pu-
lovere? Nu aveti voie sa fumati.
Culori v(ef~ tcpd.u.jl-P&~( 2. Conjuga verbul "b~kommen" la perfect compus.
Ce culori va plac? Welche Farben gefallen Ih- \Jl ..:.,
nen? Cheia exercitiilor:
Prefer culoarea... Am besten gefallt mir... Ex. 1: Welche GroBe mochten Sie? GroBe
- alba - weiB
- albastra 38.(achtunddreiBig). Mir gefallt es rosa. Konnte ich sie
- blau
- albastra deschisa _hellblau [I, f (J - {,1-tjH) C"~r,l probieren? Wo ist die Kasse? Wieviel muB ich bezahlen?
- albastra inchisa - dunkelblau [')~\ae}dl)l(L Sie paBen nicht. Wo kann man Pullover kaufen? Sie diir-
- argintie - silbern .i eh~h fen nicht rauchen.
- aurie - golden 1 Ex. 2: ich hab..e bekommen, du hast bekommen, er,
Imi pl~e sa port... Ich trage gern... gun , sie, es hat bekommen, wir haben bekommen, ihr habt be-
- bej!:, -beige ... lb~;Jl tf:J,i kommen, sie haben bekommen, Sie haben bekommen.
galben ijUp it' - gelb bf:~a-
'""Staatrundtahrt
. UtatrunCIfa:rtJ
hrt?
ARstadt laltjat]
-Ungefahr zwei Stunden.
oesichtigen lbezixtigan]
-Werden wir auch die Altstadt [aintrit)
Eintritt
besichtigen? lraizefY:rar)
Reisefillirer
-Ja, sicher. / laingejIosanT
eingeschlossen
-Wer bezahlt den Eintritt ins Mu- wicntigsten lvixtigstanT
seum? Sehenswiirdigkeiten lze:ansvYrd~kaltanJ
-Der ReisefUhrer. Es ist im Preis Bauwerke [bauverke]
eingeschlossen. Ansichtskarten lanzixtskartan)
-Welche sind die wichtigsten Sehenswiirdigkeiten? nerruCK lherli~J
-Sie finden alles in diesem Prospekt. Museum lmuzeumT
-Diese Bauwerke sind herrlich. Wo kann man Ansi-
chtkarten mit diesen Sehenswiirdigkeiten kaufen?
Vocabular
-Unserer ReisefUhrer kann das Ihnen zeigen. Aber die Stadtrundfahrt. -en- turul ora~ului
Sie konnen auch Photos machen.
besichtigen- a vizita
-Danke fUr Ihre Hoflichkeit.
der Eintritt, -e- intrare
-Cat dureaza turul ora~ului?
das Museum. -en-muzeu
-Aproximativ doua ore.
der ReisefUhrer-ghid
-Yom vizita ~i ora~ul vechi?
-Da, desigur. ein/schlieBen- a include
wichtig -important
-Cine plate~te intrare la muzeu? !r:;,.
die Sehenwiirdigkeit, -en-obiectiv turistic
-Ghidul. Este indus in pre~.
das Bauwerk. -e-cladire
-Care sunt cele mai importante obiective turistice?~
-Gasi~i totul in acest prospect. fl herrlich-minunat
zeigen-a arata
-Aceste dadiri sunt minunate. Unde se pot cumpara
138 139
,-
,.......-"
,',~'
Ex. Mein Auto wird von meinem Vater repariert.
Ma~ina este reparata de tataYmeu.( 0 repara acum volkstiimlich (popular)- aratii provenienta
nu este inca reparata) taglich (zilnic)- arata repetarea periodica a unei
I
;~"
Mein Auto ist repariert. Ich kann damit in die actiuni mai ales in cazul in care substantivul se refera la
Satdt fahren. timp (Tag+-lich) ~-
;'!",
Ma~ina mea este reparata. Pot sa merg cu ea in ora~. -ig: traurig (trist)- aratii 0 caracteristicii (Trauer+-
Pasivul starii nu arata intotdeauna rezultatul unei ac- ig)
tiuni , pentru ca verbele de stare nu ar putea fi conjugate , dreitagig (de trei zile)- arata durata
la pasivul actiunii: • -isch: spanisch (spaniol)- arata apartenenta
Ex. Eine dicke Staubdicht bedeckte die Bucher. (Spani(en)+-isch)
Un strat de praf gros acoperea cartile. , typisch (tipic)
Die Bucher waren von einer dicken Staubdicht be- ., en: golden (din aur)- (Gold+-en)- aratii materialul
deckt. din care este facut un lucru '-\IIi
\
Stadtrundfahrt 1.Cum spui in germana?
teilnehmen Afj dori sa vizitez orafjul nou. Ce se poate vizi-
Cand a fost intemeiat Wann wurde die Stadt ge-
ora~ul? grjindet? ta in acest orafj? Unde este centrul orafjului ?
Cat1 locuitori are acest Wieviel Einwohner hat Ce rna sHituiti sa vizitez ? Orafjul a fost inte-
oras? die&e Stadt?
Ce locuri rna sfatuiti sa vi- WeJche Sehenswiirdigkei_ meiat in 1890. Are un million de locuitori.
zitez? ten ~ibt e~ hier? ,...... 2.Formeaza adjective cu sufixele -isch, -lich:
Aici suntem in centrul Siner wir hier im ZentrUI1l . Rumanien-
orafjului? de.r Stadt? Spanien-
A~ vrea sa vizitez..• Ich mochte... besuchen.
- muzeu Der Typ-
- dasJ.. Museum Der Freund-
- galeria de pictura (din - di (Dresdner) Gemalde-
Dresda) " SchlieBen( a incheia)-
galerie . • Enden( a termina)-
- pinacoteca (din Miin- - die (Miinchner) Pinako-
chen) th~k . 3. Formeaza adjective cu sufixul -bar:
,
- casfelul..
- parcul. ..
- das SchlofL. !, denken-denkbar (imaginabU, posibil)
- den Park .. verwenden- (a folosi)
- universitatea - die Universitat brennen- (a arde)
- cimitirul... - den Friedhof.:. schmelzen- (a se topi)
- catedrala... - den Dom... Iesen- (a citi)
- biserica - die Kirche teilen- ( a imparti)
- portul - den Hafen " 4. Conjuga verbul gratulieren (afelicita) la diateza
- orafjul vechi - die Altstadt pasiva , pasivul starii.
- orafjul nou. - die Neustadt
Cheia exercitiilor:
Din ce secol este aceasta Aus welchem Jahrhundert Ex. 1: Ich woHte die Neustadt besichtigen.Was kann
catedrala? ist di~se Kathedrale?
Ce stH? WelCher StH? man in dieser Stadt besichtigen? Wo ist das Zentrum
Cine a construit-o? Wer hat es gebaut? der Stadt? Was gibt es zu besuchen? Die Stadt wurde in
Afj dori sa vad zidul Ber- Ich mochte die Berliner 1890(achtzehnhundertneunzig) gegriindet. Sie hat eine
linului Mau"ersehen Million Einwohner.
Unde se aHa palatul Char- Wo Jiegt das Schlop Char- Ex. 2: rumanisch, spanisch,typisch-tipic, freundlich-
lottenburg? lottenburg? prietenesc, prietenos, schliBlich- in sfar~it, endlich- in cele
din urma.
142
143
~{1(&~ "t:'()i2 =- ~;e,'-t5~t-( f)lj"-Ct:~t:(jJ,,(
- ~ i '0 ;...:. F l.DA t
('<-1
J?L R€P~tk Vj.I1.il b'8-
= c;. 2) ~ - (; ~ Dt"""'CJW..\-\e.. ~ -rwf·L:c. (
Ex. 3: verwenbar- folosibil, brennbar- care arde Campingplatz fur Sie.
schmelzbar- care se tope~te, lesbar- descifrabil, teilbar~ _Danke fUr diese preiswe!:.tige Informationen. +
care poate fi impiirfit. Concediu in Germania
IJ
t"
\ Ex. 4: ich bin gratuliert, du bist gratuliert, er, sie, es -Cum se poate petrece concediul in Germania?
ist gratuliert, wir sind gratuliert, ihr seid gratuliert, sie ,, -Germania ofera 0 mare varietate in ceea ce prive~te
sind gratuliert, Sie sind gratuliert. culturile ~i peisajele din landurile sale variate. Prefera~i sa
merge~i la munte sau la mare?
J; t1 f:: (:J t:p i l - i /..v-u. ,~ -Ambele. Ce a~i putea sa-mi recomanda~i in
Lectia
, 25 d
&1-1 JJ<.t 1--c "'~ A... ,,4
p '1a J Germania?
v"" 3tte.. - fo tt"'~ -Coasta Marii Nordului, de-a lungul careia se gasesc
Der UrIaub/Co1cediul o serie de insule, merita vazuta, in timp ce coasta Marii
Baltice une~te zone de nisip cu stand abrupte impozante.
Uriaub in Deutschland -Si unde pot merge la munte in Germania? Facem
-Wie kann man den Urlaub in camping cu placere.
Deutschland verbringen? -In sud se afla mun~ii care formeaza 0 granita natura-
-Deutschland bietet eine gro- la intre nordul ~i sudul Germaniei ~i care se transforma in
Be Vielfalt an Kulturen und muntii Alpi. Sigur se afla acolo un loc de camping pentru
-t
Landsch~ften in seinen ver-
~:.t-!w-~fl;;
sc~iedenen JPp!1~e!,~~~ern.
Fahren Sie lieber ins Gebirge
oder an die See? [r!e~J
'I",
". -)
dumneavoastra.
_Mul~umesc pentru aceste 'informatii pretioase.,
Cum pronuntam?
v '0 0.
,!
0
' .
~j).L:ti(
00 0
Nordseekiiste
Sandzonen zantzonan]
Wir zelten gem.
Klippen
.. [klipan]
tseltan] ,
-1m Siiden ist das Mittelgebirge, das eine natiirli- zelten
Grenze grentse
che Grenze zwischen Nord- und Siiddeutschland bil- Yoarget
iibergeht
t det und in die Alpen iibergeht. Sicher gibt es dort einen InseIn inzaln
lc 6iA.tt-
145
6w"J - 1) Cc-J ~~,J£l()." Ct 144 _ FLdLtd f.t;,1
..(l(.;.;tS cit ~l
p'>iA-1\ eLy Up LI.l{;;K
()iA." Ji'1 - - Jt-o~ of b-n AIl7
~LL\llL; f~';"'~L~ - ~d q.J ~t '1. :. ~ ~~C ~ ~l2. G-
Vocabular
verbringen-a petrece(concediul, timpulliber) ExpreSii utile
die Vielfalt- varietate \
La mare
die Landsehaft, -en- peisaj
empfehlen(dativ)- a recomanda A~ vrea sa inehiriez un Ich moehte einen Strand-
4. Q ~ ~ - to 6' 12.\('" "'J
die Insel, -n- insula AIJJ''d fotoliu-eabina (un ~ezlong, korb (einen Liegestuhl,
die Kiiste- coasta un parasol). einen Sonnensehirm)
mieten.
-
die Klippe, -n-stanca abrupta
Unde pot sa eumpar...? Wo kann ich., kaufen?
verbinden- a lega
/' - 0 erema pentru bronzat - eine Sonnenereme
zelten- a face camping
I
0 erema antisol - eine Sonnesehutzereme
die Grenze- granita - einen Sonnenhut
•.... : - 0 piiliirie de soare
iibergehen- a treee dineD/D, a ieIXe pesre . •. .• - 0 easca de baie - eine Badekappe
- un eostum de baie - einen Badeanzug
Gramatici "- un eostum de ~trand - einen Strandanzug
"Ueber"- define~te eehivalentullui "a prefera"( din- - papuci de baie - Badesehuhe
tre doua sau mai multe alternative). Un halat de baie Einen Bademantel
Ex. Ich sehreibe gern, aber ich sehe lieber fern. - oehelari de soare '" - Sonnenbrillen
lmi place sa scriu, dar prefer sa ma uit la televizor. Cat dureaza la dv. sezonul Wie lange dauert bei Ihnen
"Ueber" vine de la adverbul "gern" eu plaeerei gern- de mare? die Badesaison?
lieber- am liebsten A~ vrea sa fae 0 plimbare Ich moehte eine Dampfer-
eu vaporuL fahrt mitmaehen.
"gern" se traduce prin " a pIaeea sa"
Ich esse gern.lmi place sa mananc. Trebuie sa fae. .. Ich mulL. nehmen.
"am Uebsten" inseamna "eel mai mult" bai de namol - Moorbader J:ir<4(i
Ich esse Apfel gern, Pfirsiseh lieber, aber Erdbeeren - bai de aer - Luftbader
am liebsten. bai de ape mine- - Mineralbader
lmi place sa mananc mere, prefer piersicile, dar eel rale
mai mult imi plac cap~unile. - bai de aburi - Dampfbader
",,_i
A~ vrea sa inehi- Ich moehte... mieten
"verbringen': "verbinden"- sunt verbe eu particula iii:; rn·;.~
- la cascada .
-la cabana .
- la padurea :...
-la lacul...
man bis...?
- zum Wasserfall
- zur Hiitte
- zum Wald
- zum See
,.
,
Lectia
I
, 26
., / ~ ~.::';;'" _:;1.'-0
t",-,t).tll.u,,-,tiC~ }-{()..ll..u~<lt(·t=.
- """IIIIIIII
ihr brachet- voi rupeati sie brachen- ei, ele rupe~ _Juristische LJU.Ti1tiS.)l
Imperfectul ca ~i timpul perfect compus expnma 0 aqiu_
, drept _Mathematische L~Q H' ""~ : f,J ~ 7
, matematica
ne trecuta. De obicei imperfectul se folose~te in povestiri, , ~tiinte naturale - Naturwissenschaftliche
este timpul monologului interior. Imperfectul nu exprima , medicina - Medizinische
o actiune trecuta ~i incheiata. , medicina veterinara _Veterinarmedizinische
Particulele , ~tiinte economice -Wirtschaftswissenschaft-
Particulele nu formeaza 0 clasa unitara pentru cii liche . fJ
_Philosophische t4- 1 C/O 7c:f J~l
(
15.2 153
Die Mutter eine Suppe. (kochen)
/
sunat-o.(an/rufen- a suna). EI a studiat ~tiinte Economice.
Mama face IHicea 0 supa. £1 a fost rectorul universitatii . \
Peter mit dem Auto.(fahren)
Petre merge/mergea cu ma~ina. Cheia exercitiilor
Unser Lehrer sehr gut Englisch.(sprechen)
Profesorul nostru vorbe~te/vorbea foarte bine Ex. 1: Herr MUller wohnt/wohnte in der Stadt. Die
engleza. Mutter kocht/kochte eine Suppe. Peter fahrt/fuhr mit
Seine GroBeltern zu alt.(sein) dem Auto.Unser Lehrer spricht/sprach sehr gut Englisch.
Bunicii sai sunt/erau foarte batrani. Seine GroBeltern sind/waren zu alt. Das Madchen schlaft/
Das Madchen zwei Stunden.(schalfen) schlief zwei Stunden. Peter liest/las ein Buch.Wir lernen/
, doarme/dormea dou~ore.
Fetita lernten fUr die PrUfung. Der Direktor fliegtlflog nach
Peter ein Buch (lesen) Hamburg. Der Vater kauft/kaufte ein neues Auto. Die
Petre cite~te/citea 0 carte. Geschwister sehen/sahen vieI fern. Ihr ladt/ludt mich in
Wir .fUr die PrUfung. (lernen) die Stadt ein. Sie geht/ging mit dem Auto aus. Er kommt
Noi invatamlinvatam pentru examen. Ikam herein.
Der Direktor nach Hamburg. (fliegen)
Directorul pleaca/pleca cu avionulla Hamburg. t Ex. 2: Ich habe Franzosich und Deutsch studiert. Ich
Der Vater ein neues Auto.(kaufen) habe die PrUfung bestanden. Ich bin noch Studentin. Ich'
Tatal cumpara/cumpara 0 ma~ina noua. habe sie nicht angerufen. Er hat Wirtschaftswissenschaf-
Die Geschwister viel (fernsehen) ten studiert.Er ist der Rektor der Universitat gewesen.
Fratii se uita/se uitau mult la televizor.
Ihr mich in die Stadt (einladen)
Voi rna invitati in ora~. i
Sie mit dem Auto (ausgehen)
Ea iese in ora~/ie~ea in ora~ cu ma~ina. '"
Er (hereinkommen)
EI intra/intra.
~ Chance!
I.c1iutam persoane calificate :
Desk
Colaborator/-oare poliglot(a) in domeniul Help
..
i-
der Bereich, -e, -domeniu ,;, die Mitteilung, -en- comunicare L""..;tJJ.Zewj1 P
die Kenntnisse, -n-cuno~nta
die Arbeitsumgebung, -en-mediu de lucru
./ die E~e~!, '-~j,~it!!~. . •i r" ("'ll' 1 ;>':;.. . .
die Wjilerstandoewegung-rezlstenta ~f" -p'l{)pli.t ~~
die Weiterbildung, -en-continuareaformarii profesi- l~rt.IJ¥ ~e.W"e-~a -1"-<>(L""
die Stressbed,'nung,,-en- conditii de stres /.7<;-0-1.; ao - l.-V" &1.
n. n 1.'>\ALL,q L-I
onale Je-'tdl bdJ\L~ 'I"t-'c~'
die Fiihrung, -en-con'ducere 1f4.~ _ ~ 6..oJ.. ,tc i.dl.,t..c.l
sich ansprechen-a te simti atras bereitschaft-pregatit €.vud L&'WJf] - ~
Lebenslauf, -, -curriculum vitae Praxis-practica [p"LA ~ 5 en -:-
die Partnerschaft, -en-parteneriat ' . t-bJ-R -f1, ;/.....1
Gramatidi ausschlieBen-a exclude JcA.L'l-{3e..... - -fC )
r
+
Prepozitia "neben" - langa- cere cazul dativ ~i ne die Verstarke~ -en- e6lfSolidare l!U", pli VL
arata locul:
die Erfahrung, -en-experienta .L J..
Ex. Ich stehe neben meinem Freund Stau langa pri- Y.)~
, etenul meu.
voraussetzen-a presupune, a cere fd--z::V,- .('-' f
"-
i.e}l""1:-1t
(
C":'l..-l
~i sistematica
/v'()'l.-{:/:."-...t:.
F6:kl3.l~e..it J-C(/C"'-<f
- 't6-pl1.(l(£fl)Ji'[,c(
ll.kJ.1,.l.<CIC - exP'aSjio
0'?-...cr - P'/..t3J"-~Je;~2.:::
Mlindliche und schriftliche Ausdrucksfahigkeit-ca_"~
pacitatea de exprimare verbaLa ~i in scris.
'1(-:""0
,~
Lectia 28
/
{h~' e:c~ d p ~l-
)1l)1l +t ~ {.,. ~
It'lpe L.t J..r
~~tkt-
in
Exerci~ii
Sport/Sportul .
1. Conjuga verbuL "ansprechen" La prezent ,
perfect compus ~i imperfect. -Welche Sportarten sind bei Ihnen
Imperfect: ich sprach an, du sprachst an, er, sie, es wie Handball, Volleybal~, Bask.etball, Ten~is etc., fin~en. N _ P~
sprach an, wii sprachen an, ihr spracht an, sie sprachen -Welchen Sport trelben Sle? .~ p;tj LJe'
rcrOl- .I.er ~r.A
flLU
an, Sie sprachen an. .; -Mir geHi.llt besonders Golf. Ich bin
... Perfect compus: ich habeangesprochen, du hast an- Amateursportler.
-Kann man in Deutschland auch Wintersport
gesprochen, er, sie, es hat angesprochen, wir haben anges-
prochen, ihr habt angesprochen, sie haben angesprochen, treib~n? -to .L1.t'Utit } -to~ (1pol;f-! ~
Sie haben angesprochen. -Ja, sicher. Die meisten Skizentren fUr Wintersport
Ex, 2: Ich kann Deutsch und Englisch sehr gut in sind im Sliden des Landes. AuBerdem kann JTla~ Ice _ ~/(IJ-{.{
jc~Uf·hCIi'<.J.. t'"
Wort und Schrift. Ich schicke Ihnen mein Bewerbungss- Hockey- und Schlit~schuhbahnenfinden. Ct'K ~
chreiben und mein Lebenslauf. Ich habe keine Erfahrung Care sunt sporturile cele mai indragite la dum-
als Lehrer. Ich komme mit dem PC ldar und ich bin Team- neavoastra?
fahig. Ich bin eine qualifizierte Person. -Fotbalul este cel mai indragit sport in Germania. Se
gasesc sute de cluburi ale amatorilor, care sunt raspandite
/.·l,- \ l,lfHl ~t."_
in toata Germania: se pot gasi sali de sport, bazine de inot
160 161
/
~i terenuri de joc pentru alte sporturi ca handbal, volei das Skizentrum, -en- centru de schi
baschet, tenis etc. ' auBerdem-in afara de
-Ce fel de sport practicati? finden- a gasi
-Imi place in mod deosebit golful. Sunt sportiv
amator.
t
, Gramatidi
-Se pot practica in Germania ~i sporturi de iarna.? "treiben"- se folose~te cu sensul de: aface, a practica
-Da, desigur. Cele mai multe centre de schi pentru un sport. Se spune: \'~
sportul de iarna se gasesc in sud. In afara de acestea se pot Ex. Ich treibe Handball. Fac handbal.Practic hand-
gasi ~i piste pentru hochei pe gh~a ~i pentru patinaj. balul. -Si nu -Ich mache Handball. '"
"es gefallt" este 0 expresie impersonala. care cere ca-
Cum pronuntim? zul dativ.
Ex. Es gefallt mir zu lesen.lmi place sa citesc. (observa
di al doilea verb apare la infinitiv cu "zu".) ,n '.J
Vocabular
der Amateurverein, -en - club/asociatia amatorilor
,mult-cel mai mult). Adjectivul vie1este neregulat.
.,
Ringen- lupte in ring
Laufen- atletism Lectia 29
Tennis- tenis I~,-': 'ItJ - ()!tC i toLl.-- l~
BogenschieBen- tragere cu arcul Ins Theater/Kino
Tischtennis-tenis de masii La teatrulcinema
Speerwurf- aruncarea sulitei [j'p'! :I:J ~ -1P~'L
Hammerwurf- aruncarea ciocanului 1/« I f-J -1~'''''\4I Gehen Sie gern ins
Gymnastik- gimnasticii \{("5 a" ,,'~J f-i rq) Theater?
Stabhochsprung- siiritura cu priijina !J't-:;J->c.od,hot,
0 ~
vveltsprung- sarztura
'VT 0
m l unglme
A 0 h.ov< lA 0'>fJ'~
;1
l'
- Ja, wochentlich. Es geHillt
Boxen-box [tro..:tj-~"~/fc~ mir besonders ein Ballett zu
Gewichtheben- haltere V7U~~{l:~t1'l,~ ve~.u]l sehen. -Und Sie?
Judo-judo L'J'(.L·.~1~J·] /H.fl.t;, ~€:6~J.tC't!r~1 -Mir gefallt ein Lustspiel zu
Bobsport-bob L~ J 'I/''r+-] • lI-e'Ot.i sehen. Ich habe zwei Logen-
das Abseits-ofsaid ldP?P-'-'{-j] .- ~.1JY~ I ov..i /co4/'iN \v~ sitze fUr heute. Es gibt heute ein Ballett. Kommen Sie
. ~ lOb
. n l oVltura
der FrelstoJ.)- I era~ v-. ~ OlJ-t 04 t Iv ;~"'"' mit?
der StrafstoB-loviturii de pedeapsii " -Urn wieviel Uhr beginnt es?
der KopfbalI- loviturii cu capul , . -Urn halb sieben. 3lk ~ lAd;i'"
IU Le~CV: t.di.l
das Foul-fault L~(1 .• ..• -Dann mUssen wir beeilen, es is! sechs Uhr nnd t
der Einwurf-aruncare de la margine zwanzig Minuten. £, e Iei I ~ - to t..-. ()~
~
der Eckball-loviturii de colt, corner +..:l~l4
t-iw.. l!(t'-IG"1- to Jv..."J-~
:i Va place sa merge~i la teatru?
Exercitii
, -Da, saptamanaI. Imi place in special sa vad un balet.
1. Cum spui ingermanii? ~i dumneavoastra?
Imi place fotbalul. Imi place sa fac sport. Sunt -Mie imi place sa vad 0 comedie. Am doua locuri in
sportiv amator. EI practica tenis de masa. loja pentru astazi. Astazi este un balet. Merge~i cu mine?
a -La ce ora incepe?
Cheia exerci~iilor .. -La ~ase ~i jumatate.
Ex. 1: Mir geHillt FuBbalI. Es gefallt mir Sport zu trei- -Atunci trebuie sa ne grabim, este ~ase ~i douazeci
ben. Ich bin Amateursportler. Er treibt TIschtennis. de minute
164 165
e v:~\f S LL<...j t - P &'-01.</'4: ti D):}-
I
• ff db r
un film bun - einen guten Film
- doua locuri in loja - zwei Logensitze
Lectia 30 611-J, I L'-I'} J I ~
- un film documentar despre... - einen Dokumentar
film iiber...
- doua locuri la bakon. - zwei Balkonsitze. .
Die Buchhandlung/Libraria
)
- un film de aventuri - einen Abenteuerfilm
In der Buchhandlung
Imi plac foarte mult filmele de desene animate. I c h
-Guten Tag! Ich brauehe ein
sehe Zeichentrickfilme sehr gem.
Riimanisch-Deutsches Worter-
buch.
~~'
Exerci~ii
-Was fiir ein Worterbuch
1. Cum spui in ger~a?
mochten Sie?
Eu rna grabesc. Mergem la teatru. Mergem la -Ein Handworterbuch.
, cinema. Miline mil intore in Bucurelti. Al doci
-Hier, bitte. Noch etwas?
'Fe Sa vad un film de aventuri. Vreau doua locuri la
-Ich brauehe auch einen Auto-
bakon. Fiului meu Ii plac desenele animate.
atlas von Deutschland. Ich fah-
2. Conjuga verbul"sich beeilen" la prezent.
@w re mit dem Auto und ich brau-
3. Pune pronumele interogativ corespunziitor:
che es dringend.
.... ..Buch mochten Sie? .....Blumen haben Sie geka-
_Hier, es ist der letzte. pN>f I l ...y t- +
uft? ....Film hast du gesehen?
_Wieviel maeht es ;usa!!1men? ic ~ ilL 'I. ...
_DreiBig Euro. Angenehmen Aufenthalt in unserem .-+
Cheia exercitiilor
Staat. -'5-f~ I ~~jcwu, ,stop
Ex. 1: Ich beeile mich.Wir gehen ins Theater. Wir ge- .. op/.i'l.t
hen ins Kino. Morgen fahre ich zuriick nach Bukarest. Ich
- Dan kesch on.
La librarie
~~Jl [t...'tc~1 _<,I..v"L
"'.
moehte einen Abenteuerfilm sehen. Ich mochte zwei Bal-
_Buna ziua! Am nevoie de un dictionar roman-
konsitze.Meinem Sohn gefallt Zeichentrickfilme.
german.
Ex. 2: ich beeile mich, du beeilst dich, er, sie, es beeilt
-Ce fel de dictionar dorit i ?
sich, wir beeilen uns, ihr beeilt eueh, sie beeilen sich, Sie
beeilen sich. -Un dictionar de buzunar.
-Poftiti, va rog. Alteeva ?
Ex. 3: Was fiir ein Buch mochten Sie? Was fUr wel-
-Am nevoie de asemenea de 0 harta auto a Germa-
che Blumen haben Sie gekauft? Was fUr ein Film hast du
niei. Merg eu ma~ina ~i am nevoie de ea urgent.
gesehen?
168 169
- Pofti~i, este ultima.
-Cit fac impreuna ?
J'masculin, dar Ia cazuI acuzativ cerut de verbuI "rufen~
Meine Schwester ist zu Hause. Sie ist traurig.
-Treizeci euro. ~edere placuta in ~ara noastra. Sora mea este acasa. Ea este trista.
-Mul~umesc
Obs. "Schwester" este de gen feminin, de aceea tre-'
~"
ten IhLt J;
I
t/V\ 0, { buie sa folosim pronumele corespunzator:"sie"pentru ge-
","":'
'L:'
nul feminin. ·>h
~,
,;:'t:
+ , "~,
Vocabular
'*' die Buchhandlung, -en-libriirie ~ ~
das Worterbuch, -blicher- dictionar
brauchen- a avea nevoie
dringend, adv.- urgent Ce va intereseaza? Wofiir interessieren Si
angenehm- pliicut ?
- Literatur
- moaerne Literatur
Gramatidi
- Fac
Substantivele se pot inlocui cu pronumele personal - Nac
la diferite cazuri pentru a evita uneori repetarea inutila in
text a anumitor cuvinte.
~~
Exercitii
Ex. Ich brauche ein Buch. Ich brauche es dringend
1. Cum spui in germana?
Am nevoie de 0 carte. Am nevoie de ea urgent.
A~ dori sa cumpar un ghid de conversa~ie.M
Obs. Substantivul "Buch" este de gen neutru de ace-
•• ar interesa un dic\ionar german-englez. Eu ci-
ea I-am inlocuit cu lIes':
'~; tesc cu placere literatura. Unde pot gasi car~i
Er ist mein Bruder. Ich rufe ihn.
de specialitate ?
El estefratele meu. II chem.
2. Inlocuie~te cu pronumele personal corespunziitor:
Obs. "Bruder" este de gen masculin, de aceea trebu- Ich habe.....gelesen (die Fachblicher). Ich kenne.....
ie sa folosim pronumele corespunzator:"er"pentru genul
(deinen Bruder). Ich rufe .....an (meine Freundin)
170 171
Cheia exercitiilor
Ex. 1: Ich mochte einen Reisefiihrer kaufen. Ich in-
teressiere mich fUr ein deutsch-englisches Worterbuch.
Ich lese gem Literatur. Wo kann ich Fachbiicher finden?
t,." ,
\'
- Danke , Herr Doktor.
Ex. 2: Ich habe sie gelesen. Ich kenne ihn . Ich rufe l" -Buna ziua, domnule Wild!
-Am dureri de inima ~i obosesc repede.
sie an.
-De dnd aveti dureri de inima ?
-De trei luni. Muncesc foarte mult, deoarece trebuie
Lectia
, 31 .{tAA~ - Ie tr &~ck{"-g sa fac un proiect. Muncesc mult noaptea, deoarece nu am
'" e?;~~{~~ mult timp liber. Beau multa cafea ~i fumez zilnic doua pa-
Beim Arzt/La dOftor , chete de tigari pe zi.
-Dar este prea mult, domnul meu. Cand dormiti ?
. 1 ,'"',,,'
',
-Guten Tag, Herr Doktor! ,, ' _Dorm doar trei ore pe noapte ~i nu mai pot sa
mananc bine.
+ &I~. f~"::S;1J
-Guten Tag , Herr Wild!
Was fehlt Ihnen? t- -
Asta nu poate continua a~a. Trebuie sa va odihniti,
-Ich habe Herzschmerzen sa dormiti mai mult ~i sa nu mai fumati a~a de multo Beti
und ich ermiide schnell. seara ceai ~i mancati bine. Va scriu 0 reteta .
-Seit wann haben Sie Her- -Multumesc, domnule doctor.
zschmerzen?
-Seit drei Monaten. Ich ar- ~ Cum pronuntam1
wetl
beite zllvtel, ichei~P;oJ'ekt machen muE, Ich arbe-
v, 0 ~ ,~L<1,fi'''~ Was fehlt Ihnen lwasfelti:nanj
-;- ite viel in der Nacht, weil ich nicht ge..!1ug ZeIt habe. Ich
,
Herzschmerzen 1KertsJmertsanj
trinke viel Kaffee und ich rauche taglich zwei Schachtel
Zigaretten. i genug
tag!ich
1genUll]
TtEglic;j
-Aber das ist zu viel, mein Herr. Wann schlafen Sie? lJaxtalj
Schacntef
-Ich schlafe nur drei Stunden pro Nacht und ich kann Ttsigaretanj
Zigaretten
nicht mehr gut essen. Ulafanj
schlafen of-
-Das kann nicht so fortsetzen. Sie miissen sich er- tortsetzen .t-~-t - I>W"-j, ~~ 1fortzetsariT 8f t~u. -!' f.e -t-
holen, mehr schlafen und nicht so viel rauchen. Trinken erholen Tammari]
Sie abends Tee und essen Sie gut. Ich schreibe Ihnen ein ermiide 1armYde]
Rezept. [itt) ~ezept lretsept]
{ ,
172
fCz..t v~n +
,1. 173 oz d t jcu' tl " j'1.J etC
~~I HWp~
Vocabular
der Schmerz, -en-durere
Was fehlt Ihnen?-Ce va tipse~te?
ermiiden-a obosi
;\r
"I" Seit drei Monaten. De trei luni.
« zu » se poate folosi pe langii un adjectiv ~i
gradul comparativ : « zu viet »- prea mult, este echivalent
ne indica
t~
ExpreSll .
Menschliche Korpe/Corpul omenesc [¥J:rp~1
Die Kopfteile K~p4-lr)PJ1- LAp [y?,rp;)J
Gramatidi Gas Gesicht, -e-fata, chip [~.;. '2..-~t J G ~"'.i!:J G\ ',1) - ~
Die Auge, -n-ochi ~~ d
Propozifii secundare cauzale:se introduc prin con-
junctia "weil"- deoarece, pentru ca- iar verbul sta intot-
· ';r
tt
Das Ohr, -en-ureche [0 ~ I?J too<:ll
depinde de intelesul enuntului. Ele exprima aqiuni egale,
dar l?i aqiuni care au loc la timpuri diferite. Die Haare-par L'/" Q..: el LIt. '" Ot.rr~ ']
Ex. Ich arbeite zu viel, weil ich ein Projekt machen Die Augenbraue, -n-spranceana
muB. Die Wimper, -n-geana
Muncesc foarte mult, deoarece trebuie sa fac un Das Augenlid, -er-pleoapa
proiect Die Schlafe, -n-tampla
Ich arbeite viel in der Nacht, weil ich nicht genug Der Nacken-ceafa'
Zeit habe. / Der Schadel-craniu
Das Nasenloch, -locher-nara
Muncesc mult noaptea, deoarece nu am mult timp
tiber. Die Wange, -n-obraz
"seit"- este prepozitie l?i ne indica durata: Der Kinnbacken-falca
Der Kinn, -e-barbie
ex. Seit wann haben Sie Herzschmerzen?
De cand avefi dureri de inima?
174
1 Der Backenzahn, -zahne-masea
Die Bart, Barte-barba
175
l!J ~ (4 J 3ptJ I C1,>£ q \) \-,
.L 2)ie. Jcl. ~r - ~ -t 12"V} (J) 'W
l
1J-, Q)V!.- -Dir Schnurrbart, -barte-mustata Die Lunge, -n-plaman .!~" t..,wt[fp/),Sl1-1o&vu':
Der Hals, Halse-gat [JJA.-l5 J -:: LA D f 6 j ] Das Herz, -e-inima ci~" e~ - tJ~ I
Der Kiefer-maxilar Die Bauchspeicheldriise-pancreas .
Gu ll.t ~'" 6ll<t7~
Die Lippe, -n-buza Die Gallenblase, n- vezica biliara [13L:,.', 2-dl . t .... £.;) t
:Vi L 2~~~ tt ~t.l.~~J - t....~ e,;:- Die Galle, n:fiere ~o...f...e- ,~c- t. ~".G'l e:,(;,.ff,., Er t11...1
x Korperteile ,~ J b.-~rr
Oul F", IS L~ ~ n .. -r~ ",,, I
~,{"«
.lj( to
~/3' Das Gehirn, -e-creier ,f-e L'1. t., te b (4
Die Brust, Briiste- piept Der Blutdruck ist zu hochl nieddg~ Tensiunea
Die Rippe, -n-coasta \~".".llV. arteriala este prea mare/scazuta liz 0: l{ 1 .~' iJ t... I~'
Die Wirbelsaule, -n-coloana vertebrala 'I, Die Erkaltung-raceala ", '",.
Die Zehe, -n-deget de la picior lfjt: ;:;JtC: .. Der Schniipfen-gripa 'tu...
Das Gelenk, -e-incheietura ,; D'Ie SchI af1 OSlg
Si' 'k"elt-msomma . '5 L, iJ 1- -}
L .tfj\.. "
Das Knie, -n-genunchi [fC. h t' ~ ] [Ie "t:l~)J Die Anamie-anemia <3.."'- t '1"--1.': .,
Das Schliisselbein, -clavicula a~. D' B h't' b
Ie ronc 1 lS- ron~l a 't tb~ '\~ ,
. ...; l' "I {t-z'H;
c ,' . .
~
Exercitii
lierte Haarc,.diinne Lippen.Er ist ein netter und hofflicher
1. Cum spui in limba germand? Arzt.
Cand dormiti? Nu mananc pentru ca rna doa-
re stomacul. Am febra. Tensiunea mea este
scazuta. Nu mai fumez de trei luni. DureriIe
t Ex. 2: ~'
Ex. 1: Wann schlafen Sie? Ich esse nicht, weil ich Ba-
uchschmerzen habe. Ich habe Fieber. Mein Blutdruck ist
niedrieg. Ich rauche nicht seit drei Monaten. Die Zahn-
schmerzen sind sehr stark.Ich trinke taglich ein Glaf
178 179
Aeeste picaturi trebuie sa Ie luati cate 0 lingurita eu apa ,
Lectia
, 32 dupa masa.
-Multumesc mult. La revedere !
In der Apotheke/La farmacie
Cum pronuntam?
-Guten Tag, Fraulein. Ich
Fieber lh:barj
m6chte etwas gegen Fie-
Migrane lmign:ne]
ber, Migrane und Magen-
Magenschmerzen lmaganJmertsan]
schmyzen.
Tabletten ltabletan]
-Haben Sie ein Rezept? lainne:man]
einnehmen
-la, hier ist mein Rezept. verste en lfarJle:an]
Wie soli man die Tabletten Tropfen ltropfanj
.
emne hmen.? . t
e,v(U; . Tee16fteI lteeloefal]
of-
-Alles steht geJ1au auf dem nehmen lne:manj
Rezept.
-Aber ich verstehe nicht. K6nnten Sie auf der Pak- Vocabular
kung schreiben?
einnehmen-a lua
-la, sicher. Nehmen Sie diese Tabletten vor dem Es- die Tablette, -n- pastila
sen. Diese Tropfen miissen Sie je einen Teel6ffel mit Was- verstehen- a intelege
ser nach dem Essen nehmen. L,· f,(,h~] - aft !( «'/lEi)
f(Jt die Packung, -en- pachet
-Danke, sehr. Auf Wiedersehen! nehmen- a lua
der Teel6ffel- lingurita
-Buna ziua, domni~oara. der Tropfen, -, - picatura
A~ dori ceva impotriva febrei, migrenelor ~i durerilor
de stomac.
Gramatica
-Ave~i re~eta ?
Prepozitia "vor"- inainte- cere cazul dativ:
-Da, pofti~i re~eta mea Cum trebuie luate pastilele? Nehmen Sie diese Tabletten vor dem Essen.
-Totul este scris exact pe reteta. Luati aceste pastile inainte de masa.
-Dar nu inteleg. Ati putea sa scrieti pe ambalaj? Prepozitia « nach »- dupa- cere cazul dativ :
-Da, desigur. Luati aceste pastile inainte de masa. Ex. nach dem Essen- dupa masa.
180 181
Prepozitia "gegen" - "impotriva, in jurul" cere cazul
~
Exercitii
acuzativ.
Ex. gegen Kopfschmerzen, gegen acht Uhr. 1. Cum spui in germana?
impotriva durerilor de cap, in jurul orei opt. "'. A! dori un medicament impotriva tuseL
t L; 'f Aveti reteta ? Am febra. Cum trebuie sa iau
Expresii ~i cuvinte utile aceste pidituri? Luati 0 tableta inainte de masa. Acest me-
dicament se vinde numai contra reteta.Am nevoie de un
Care farmacie este de serviciu noaptea? Welche Apo- unguent pentru rani.
theke hat Nachtdienst?
Dati-mi vii rog un medicament pen~... Geben Sie 2. Pune articolul· corespunzator la cazul cerut de
mir bitte ein Mittel gegen... prepozitii :
Cum se ia medicamentul? Wie wird die Arznei einge- neben....Haus, vor....Baum(der Baum- porn}, nach...
nommen? Friihstiick, gegen....Rat(der Rat- sfat}.
- dupa prescriptiile medicului. nach arztlicher
Vorschrift.
Medicamentul acesta se vinde numai contra retetii?
t Cheia exercitiilor
,
1st diese Arznei rezeptpflichtig? Ex. 1: Ich mochte ein Mittel gegen Husten. Haben Sie
Cand e gata reteta? Wann ist die Arznei fertig? ein Rezept? Ich habe Fieber. Wie muB ich diese Tropfen
A se scutura inainte de folosire! Vor Gebrauch schiit- nehmen? Nehmen Sie eine Tablette vor dem Essen! Diese
teln! Arznei ist rezeptpflichtig. Ich brauche eine Wundsalbe.
A~ vrea.. Ich mochte... c"
- un febrifug - ein fiebersenkendes Mittel Ex. 2: neben dem Haus, vor dem Baum, nach dem
- sirop de tuse - Hustensirup Friihstiick, gegen den Rat.
•
- ceai de mu~etel - Kamillentee s· ~J
- leucoplast - Heftpflaster
-unguent pentru rani -Wundsalbe ,"
'.<'\..1'"
182 183
Cum pronuntam ? tl
Lectia33
,
tsan
Beim Zahnarzt/La stomatolog
-Guten Tag! Wie kann ich Ihnen
helfen?
- Ein~?19JP..2e is!Ae~tgefallen. en
-t- -Waren Sie sc;b-op. bei uns?
-Nein, es ist ZUnl erstenmal. vO" 1"-.,
f- -Nehmen Sie bitte Platz! Tut Ih- Vocabular t..e~j - oJ- ,~ Of
nen dieser Zahn weh? --:;- Mt.':\ herausfallen- a cadea -\-
-Es tut weh, wenn ich etwas Kal- zum erstenmal- pentru prima oara
tes oder HeiBes esse. weh/tun- a durea
-Machen Sie bitte den Mund weit aufmachen- a deschide
auf, bitte! Ich mache Ihnen eine Spritze. wieder/kommen- a veni din nou, a reveni
-Das war alles. Vergessen Sie bitte nicht: Sie mUssen kalt- rece
zwei Stunden nicht essen oder rauchen. Kommen Sie bit- heiB- cald
te morgen urn 9.00 Uhr wieder.
Gramatici
-Buna ziua! eu ce va pot ajuta ? Prepozitia "bei"- la, pe, in caz de- cere cazul dativ,i
-Mi-a dizut 0 plomba. ne poate indica locul sau timpul:
-Ati mai fost la noi? Cornel wohnt bei Familie Schultz.
-Nu, este pentru prima data. Gefd't _"l.>i~
Cornellocuie~te la familia Schultz.
-Luati loc va cog! Va doare acest dinte? Rei diesem Wetter bleibe ich zu Hause. ,,-,,'1
-Ma doare, atunci cand mananc rece sau fierbinte. Pe 0 astfel de vreme raman acasti.
-Deschideti gura mare, va rog! va fac 0 injectie.Asta Bei G~fahr K~pf drucken! - p'L.t ~ j t...-U j~~~t1:i
I
-t
a fost tot. Nu uitati, va rog: nu trebuie sa mincati fi sa I" ctJZ de pericol apkcati-vd!
fumap doua ore. Veniti din nou maine dimineatA fa ora Pl'Opozitia secunclari de tiJnp(2) : seintroduce prin
noui. conjunqia « weDIl ». Se folose,te cu timpul prezent ,i
184 185
'(fcc?./- - t~-I)-b't
viitor ~i exprima aetiuni unice sau aetiuni care se repeta. 2. Pune terminatiile eorespunzatoare :
Es tut weh, wenn ich etwas Kaltes oder HeiBes eSSe ~
bei mein... Bruder, bei eure... Eltern, bei deine...
Ma doare, atunci cimd mananc rece sau fierbinte GroBeltern, bei meine....Freundin, bei ihre... Kollegen.
Jedesmal(immer) wenn sie einen Hund sieht, be-
ginnt sie zu weinen. Cheia exercitiilor
De fiecare data{mereu) cand vede un caine incepe Ex. 1: Was tut Ihnen weh? Mein Sehneidezahn tut
sa planga. mir weh. Der Nerv muB getotet werden. Ich maehe Ihnen
Verbul din propozitia temporala sta la sfar~it. eine Spritze. Meine Plombe ist herausgefallen. Mir tut es
weh, wenn ich etwas SiiBes esse. Ich bin beim Zahnarzt.
Expresii ~i cuvinte utile Ex. 2: bei meinem Bruder, bei euren Eltern, bei deinen
) rroBeltern, bei meiner Freundin, bei ihren Kollegen.
Mi-a cazut plomba la 0 Die Plombe am Baekenzahn
masea ist herausgefqllen.
Puteti sa-mi sehimbati Konnen ::'le den Zahn noch Lectia
, 34
I2lomba? einmal plombieren?
Trebuie seos dintele... MuB der Zahn gezogen wer-
den.... Gratulieren/a felicita
-eanin -Eekzahn
-de lapte -Milehzahn Monika, Studentin, 23
-incisiv -Sehneidezahn
-artificial -Kiinstlieher , 'Heute hat mein Freund Geburt-
Trebuie omorat nervul? MuB der Nerv getotet wer-
Ce va doare? Ma doare dintele incisiv. Ner- legt. Da~uf habe ich gesehrieben: oj.
186
. ,,<-*
, 187
f) l}1lD-Ai -
~-f -
o~ l f: - f-l.
Irt) L<f ~
B.cu,¥'
•
Monica, studenta, 23 Gramatica
" Astazi este ziua prietenului meu. Face 29 de ani. Ich habe die Kamera mit blauem Papier verpaekt.
·Zi'-."
Suntem impreuna de cinci ani. Am vrut sa-i daruiesc ceva Am impachetat aparatul de fotografiat cu hdrtie
special, de aceea i-am cumparat 0 frumoasa camera de albastrii.
luat vederi. Am impachetat-o cu hartie albastra. Langei Daneben habe ich einen Gliiekwunsch gelegt.
aceasta am a~ezat 0 felicitare. Pe aceasta am scris: "La Langii aceasta am a~ezat 0 felicitare.
multi ani! Te iubesc! Monica': Daneben reprezinta eontopirea particulei da
cu prepozitia neben(langa). Da se refera la un lueru
Cum pronuntam? mentionat anterior ~i anume la substantivul die
Kamera.
Darauf( auf dem Gliickwunsch) habe ich gesehrie-
ben. Pe aceasta(pe felicitare) am seris.
Comparii!
190
191
Ex. 2: a. Nein, damit kann ich nicht zufrieden sein.
Nu, nu pot sa flu multumita cu aceasta.
b. Nein, dariiber sprechen wir nicht.
COMPENDIU DE GRAMATICA
Nu, nu vorbim despre acesta.
c. Nein, daran habe ich noch nicht gewohnen. -
Nu, nu m-am obi~nuit inca cu aceasta. ~ l; ~~ "-
;'\.
Atentie! "iJ' {}
.i\
iJi)( N ...,-i
192 193
Yr) ~ L,.Ul bii. /o.:f ,let ho.' (L~ (
4- ~
o ,fA ~ dJJ'-.~ M-
n: ~ J tt &,,,, J.c,,-- 1 ft' ~ '-U.,.'
GENUL SUBSTANTIVULUI
. Sufixe straine:
Genul substantivului se stabile~te cu .ajutorul • -and - der Konfirmand- c.oo,fON-l
articolului.
• -ant - der Musikant - muzicantul ~ !k'/~i
• -ent - der Student - studentul ~ t t..tlu., 1]
MASCULIN: DER - tl..t)-&4 • -eur (or) - der Friseur - frizerul !J 'U' ~ ¢rJ
FEMININ: DIE ell <'1 f~,
• -iker - der Mechaniker - meeanieul t - 9J
NEUTRU: ?AS ldA:/jJ [~J -/k/l/ r4r • -ismus - der Organismus - organismul [0'1 ~lv.jth.v 17
l~li<> • -ist - der Pianist - pianistul 4/.j; ~ I '0 ;""'j 11
GENUL substantivului se poate stabili in func~ie de • -or - der Motor - motorul ['ju" to:]
structura cuvantului dupa cum urmeaza: • -ast - der Morast - mla~tina, baltoaea t)"-v<!'JA.df]
\ c. Zilele saptamanii, lunile anului, anotimpurile sunt de
1. Sunt de gen masculin: If' .. gen masculin:
a. Persoanele de gen masculin: der Vater - tatal, der
d. Fenomene ale naturii, punctele cardinale:
iM
6i-o Bruder - fratele, der Sohn -fiul. [~()O"J
b. Substantivele masculine sunt in general cele care de-
lU1£f1 - der Schnee - zapada !J
11 t'LJ - ~ h 0 V
~ I5 hrt:!'in - profesoara, die .Arztin - doctorita. [e.J"bI!" 7 a. Substantivele care prezinta urmatoarele sufixe: [,MC?:t ~ ~
b. Substantivele derivate din verbe ~i care se termina in -chen das Madchen - fata
-t sau in -e: die Tat - fapta, die Reise - ciiliitoria. -lein das Biichlein - ciirtidca [6~'cA--P
Sufixe specijicefemininului: ~ :t e] -chen ~i -lein sunt sufixe diminutivale. f
• -ei - die Malerei - pictura~~J b. Substantivele derivate din forma de infinitiv a verbu-
• -heit - die Schonheit - frumusetea LJ Yn k'-t J lui: avem verbul essen - a manca, substantivul derivat
• -keit - die Sauberkeit - curiitenia de la acesta este das Essen - masa (das Mittagessen
-f'l.i.fAJI..'p • -schaft - die Freundschaft -'prietenia ~'U:Jt·;.JjaifJ - pranzul, das Abendessen - dna)
• -ung - die ErkHirung - explicatia l e ~- t ,f, f r4 'i) J c. Substantivele provenite din adjective sau ~ronum_e:
c. Cu ajutorul terminatiei -in se formeaza substantive fe- das Wahre - adeviirul, das Ich - eul. V lV ~~ r~
[L Cro.:] minine de la cele masculine: der Le!trer - die Lehrerin. d. Substantivele care se termina in: _ .--/,
Terminatia -in nu se adauga atunci dnd avem de-a -icht das Dickicht - desi~ LtJ.j!'--t))
face cu substantive provenite din adjective sau partici- -sal das Schiksal - soarta
pii: die Kranke - bolnavul, die Verwandte - ruda. -teldas Drittel - treime
,E; I h" ~_J
v
SuJ.xe strame:
• j/tM
~.-f/" '-. J -turn das Rittertum - cavalerie
• -ade die Marmelade - marmelada -urn das Monumentum - monumentul
r
• -ine die Maschine - ma~i,!a L"", IA t -A.L J -ium das Territorium - teritoriul
-rna das Thema - tema h f'..~J
• -ie die Folie -folia (!§Jleit] _ _ 1 I
• -tat die Nationalitat - nationalitatea b...." 1J~ctw~4:tj -ment das Regiment - regimentul
• -age die Garage - garajul Denumiri de aparate tehnice: das Microphon - mi-
e
• -ion die Explosion - explozia [r: ')' ~ ()t-~oJI J crofonul, das Teleskop - telescopul, das Chronometer -
cronometrul.
• -itis die Bronchitis - bron~ita c-rt'J
• -euse die Friseuse - frizerita l-~p3
• - ie die Theologie - teologia
• -ose die Osmose - osmoza
• -ur die Kultur - cultura UC u&/i.v1J
d. Numeralele substantivizate sunt de gen feminin:
z.B.: Du hast eine Neun bekommen - Ai primit un
noua.
196 ! 197
~
Articolul nehotarat
NUMARUL
SG.
Exista 5 modalitati de construire a pluralului sub- M. F. N. NU ARE
stantivelor, dupa cum urmeaza: N. ein [a.A" 1 einel;ulldl ein FORME DE
1. Hira terminatie: der Lehrer - die Lehrer PLURAL!
G. eines einerl!Y" t 1 eines
fara terminatie cu umlaut: der Vater - die Vater
D. einem einerlo;h;:l] einem
~o.' -' 2. cu terminatia -e: der Tisch - die Tisch~ [-b'r 1
cu terminatia -e cu umlaut: die Bank - die Akk einen to...:Y\u, 1 eine ein
Banke .. ~'~
-3. cu terminatia -er: das Kind - die Kinder l~ t';"",,::11 Articolul nehotarat negat
cu terminatia -er cu umlaut: das. Buch - die aa 1 t:-) hj) I M{ 0 I ;...ot-~
BUcher Lr3 u ;x] .. Sg. M. F. N. PI. - TOATE
4. cu terminatia -en sau -n: der IMens~h - die 11w......'\1 1k O4"d 7 GENURILE
.. ,
Menschen, ~\ J J - /'I"W' N. kein keine kein keine
die Tafel - die Tafeln lr~1d 7f,&( G. keines keiner keines keiner
5. cu terminatia -s: das Auto-- die Auto~ ~ ~ ()
- D.
Akk.
keinem
keinen
keiner
keine
keinem
kein
keinen
keine
ARTICOLUL
ADJECTIVUL P 13 j '1~
Articolul hotarat
Adjectivul este partea de vorbire flexibila care de-
Sg Pi nume~te insu~irile, caracteristicile unei persoane, fiinte,
M. E N. unui lucru sau obiect, etc. Adjectivul, ca parte de vorbi-
N. der die [d<;J das die re flexibila, poate fi declinat ~i apare pe langa substantiv
G. des der des [Jtll der acordandu-se cu acesta in gen, numar ~i caz.
D. demL:k·I'll der dem den Cand apare pe langa substantiv adjectivul are func-
tia sintactica de atribut:
AKK. den [dt; h] die das die
ruJ
z.B.: Das rote Auto ist kaputt. - Ma~ina ro~ie este
stricata. l~w·[t J .+
198 199
, I'
/6-J!
'!.hL e.~ k~l o~i
Adjectivele pot fi simple: rot, blau, eng, laut, sau -bar
pot fi eompuse: L\(lA-'y~eJ ,t.-..ff U&<'hfr)V~( lAJ,,!!- ~', ; ~ • -lich: freundlich (prietenos) - arata 0 insu~ire
z.B.: Ein kugelrunder Stein: Ein Stein, der so pozitiva (substantiv-
•• • rz,<:;I.-..AA iO.4 i
rund 'KN;~ ~m Kugel 1st. Tw, \(l I, ~6i4- l J 0" ~lI\~J Freund + -lich)
schn~~~i1le Wasc~e: Wasche, die, s,.o weiB sind volkstiimlich (popular) - arata
wie Schnee is~ ~e.J' ~6 /w te W,/T k",,:1 provenien~a
,$tahlharter Beton: Beton, der so hart ist wie Stahl tliglich (zilnie) - arata repetarea periodica
1f'f.eJ'l(d
ist. IJ f;e.1olt a unei ac~iuni mai
Aceste adjective se compun de obicei dintr-un ad- ales in cazul in care substantivul se refera la
jectiv ~i un substantiv: schneeweiB - Schnee (substantiv), timp (Tag + -lich) ') (~-:- d"oy-
weiB (adjectiv) = alb ca zapada • -ig: traurig (trist) - arata 0 caracteristica (Trauer
Alte exemple de adjective compuse: + -ig)
LY ~ t J • -arm: waldarm (siirae in piiduri) 1;,1.' dreitagig (de trei zile) - arata durata
to~ f·-reich: }Vald..reic!!J(~~8$'in piiduri) 1-~fU')J -toto' • -isch: spanisch (spaniol) - arata apartenen~a
iJ5'.'" ~"'J • -ma6igt~~~~ihtaBig "(regulati, 'gesetzhtaBig (eon- (Spani~en) + ~i~ch) ._ ~
1~·).lj t form legii), planmaBig (metodie; conform planu- typlsch (tlple) U'~J.(
ff~""-' tM~~ lui) [[tq l6heSJ-~L~iJ] L)";:rJot'-l U\1) • -haft: ernsthaft (inzestrat, serios) - (Ernst + -haft)
'{2e;(~- .• -los: ergebnislos (jiirii rezultate),E.edeu~!?-g~los a fi plin de, a fi inzestrat
_11»ptJ''<iA. jU"\{J/1.{ (jiirii ~s) • -en: golden (din aur) - arata materialul din care
, • -frei: alkoholfrei (jiirii aleool) U
tm.J - j?Lt este facut un lucru , lJ. _(}<..oJ
• -fertig: trinkfertig (gata preparatii, gata de (Gold + -en) at
L'lJ J] - ~() . '
biiut) ,yJ) ," ~l,~ J (It j • uno: prefix cu care se formeaza antonime - un-
CVl.C- • -fest: kaltefest (rezistent La frig) moglich (imposibil) LGo-A '" ~\L >J P !
[\.(~'~] • -fOrmig: kreisfOrmig (informii de cere) G-<.'1~~o' Gradele de compara~ie ale adjectivului precum ~i de- p~ S
, ltd1 • -voll: humorvoll (pUn de umor) LtA fl'\V~J clinarea acestuia pe langa substantiv ~i Ie-am prezentat
Adjective derivate formate cu ajutorul sufixelor ~i in prima parte. Iti voi da doar gradele de comparatie ale
prefixelor: adjectivelor neregulate.
Sufixe adjectivale: bald-eher-amehesten [~·tJ [~:~jtil
• -bar: verwendbar (jolosibil) - acest adjectiv este eurand- mai eurand- eel mai eurand
derivat de la gut- besser -best/am besten [ b f ~t <J J.., J
verbul verwenden cu ajutorul sufixului bun- mai bun- eel mai bun
'",' d":>
\. ''""",'- I"-, i ,)")
~-
p.m
204 205
PRONUMELE DEMONSTRATIV PRONUMELE RELATIV
-der, die, das(acesta, aceasta, acesta) CAZUL M F N PLURAL
t
Cazul ~i nu- Masculin Feminin Neutru 11. A •C.lI..T
m~rlll N der (fie cras die
Singular dessen deren dessen
G deren
N. der die das dem der dem
D denen
G. dessen deren dessen AJ(K den die das die
D. dem der dem
Akk. den clip c1::l~
Plural
PRONUMEL£ INTEROGATIV P (V,
IS"3 ..
N. die
Sg. wer, was (cine, ce) nu au forme de plural
G. deren, de- Idem Idem
D. N. wer?was?
rer -- G. wessen? rv ~l. ?
L
Akk. denen
D. wem? lvt;,.,] -:: WV'l.-
flip
Akk. wen?was?
-dieser, diese, dieses(acesta,-aceasta, acesta)
Cazull?i nu- Masculin Feminin Neutru PRONUMELE NEHOTARAT
rn:'irtll
SingUlar' • ailes (tot)/ aile (toti) [akJ.; r>iL:= 6.U/1~
N. dieser di'ese dieses Alle sind hier. Toti sunt aieL
G. dieses dieser dieses Du kannst nieht alles haben. Nu poti avea totul.
D. diesem dieser diesem f:o'AIu.J; uu, ,
"liI . .., -
Akk r1ip<:p ,.I.
206 ~-
207
I
[e t Vf}J,J
• etwas (ceva) [}¢x1. 7'-t ~ • wenig (putin) lverv.: 1<- J
Ich sage, dir no<;h etwas. iti mai spun ceva. Se folose~te ca adjectiv pronominal ~i ne arata can-
[,'r,!};)htJ Irgendeiii.~~, irgendeine, irgendeines - vreun, vreo; titatea.
r~fl~rJ . . . •
w Irgend etwas - ceva; Irgend Jemand - cmeva; Irgendwas ....
Ich !!~nk wenig Wein. Am J:>.~ut putin yin.
ceva; irgendwer - cineva
Irgendeiner sagte das. Vreunul a spus
asta. PRONUMELE NEGATIV
[/»I;J Q ~ v-1·j<J~ 'frO ffeJ...
Ich habe irgend etwas vergessen. Am uitat ceva.
• keiner, keine, kein
Ich suche irgendwen. Caut pe cineva.
Poate aparea singur sau insotit de substantiv. Forme-
(irgendwen este forma de acuzativ a lui irgendwer;
I' Ie acestuia t i Ie-am prezentat la lectia 5.
acesta i~i schimba forma in functie de caz la fel ca aticolul
hotarat der) ~ Ich habe das keinem gesilgt. Nu am ~s asta nici
;".1' ., •• ',-....}.! ;,/" unuia. .~
UO\}-ifj
••
• wer (cine) (ve-, rJ
N. wer
G. wessen
D. wem
Akk. wen
Wer spricht? {Sp\X fJ Cine vorbe~te?
Wen rufst du ~n? Pe cine suni? Except ie face: Hiilfte = 0 jumatate (substantiv), halb
l-4-~on I:lJrJ = jumatate (adjectiv), eineinhalb/anderthalb = unu ~i 0
• was fUr einer, was fur eine, was fUr eines (ce fel jumatate (adjectiv)
de) f/tr4-f.. /6.- ~ (JjJ~
goCNI-
Ii)
bald -
1
curand tlftu+ eher [e ~ eJ~ '.tv
am haufigsten
am ehesten
iiber - tiber den Wolken (dea-
supra nori/or) G~fJ iJ-o
......· e:t"'lN'
zwischen - zwischen 1989 uncl
jOCJ...UL 1996 (in~9~?m96)
g~n - cu place- Heber am Hebsten ltt:,*~1 vQr - vor dem Haus (in lata fu.'r - fUr ein~e Monaten (pen-
re mehr [",t:t>;I""i0.1 am meisten[i'>It>l~i,; ca~-':lf UJ : ,) 1~)7 U;;:rj
tru cateva Zuni)
.eft
tl:? l 0.:1
I [~~: eJ
sehr - foarte
" besser am besten hinter - hinter dem Haus (in zu - zum Abenclessen (La cina)
spatele casei) r/-. !':r~~ ~~~)\ 1
wohler am wohlsten
:::::: nach - nach dem Essen (dupa
f . e,1J. I
,,,t:>, .
""'1'-111111; I
i) ;l.<),rj1~ I
,
ilVe.(.(
I
gegeniiber -gegeniiber clem masa) t>~"
lfl J ,
l~~~ 1 J5N;to~
t) ') PPJ1kp3 I PiX>fi't'0 f Haus (vizavi de casa) l.~.'-! Lt;, vor - vor einer Woche (rk.i> I 'a]
/-.~~h J....-u'U [84ij:: (Gaht] . entlang (Genitiv) - entlang f1 saptamana) ee
'/vou:. -JJ.t;l.tC/4 b- 3V't""-l ;~ -
cler Flu6es (de-a lungul raului) _~is bis Morgen (pana maine) ]~'J
le~1j.,1u L-
· (V\t} Y'n.L~"Z
I
N.(·~tVl
~ !'>-U' ~ f.6,
,-,JJ
"",Lv
'T'i Id •° I I dO
tl-am SCflS cu a me artlco u In exemp
o
t) -f.'1<:1
e ca sa 1"\ •
~f- r>'Lw l'4..{.! observi mai bine cazul pe care il cer prepozitiileo Dadi
N~'l ai observat majoritatea cer cazul dativ, cu exceptia unora
• ~t~"l - - 0't"l. N ..d k"
212
t~e ; tl - VU~ ,~cJ" 213 o+~ ~ cc.d oJ [:!;~)
• ~k-f - e.e~Wl - ff.-if:-t, ?rod wd...t
""'"
'-=:
care cer cazul genitiv. Prepozitiile care ne indica Iocul cer riul morfologic, sintactic ~i semantic.
cazul dativ, iar cele care arata directia cer cazul acuzativ. Dupa criteriuIjonologico-morjologic verbele pot fi:
• verbe slabe (schwache Verben) LJvr>.- 'Yc~1
I'
Vi ,;.Q), .. Sens cauzal ~ "', Sens modal • verbe tari (starke Verben)
! I (}/I'
wegen (Gen.) -wegen Bauar-
beiten (din cauza lucrarilor de
ohne (Ac~ne mein Wis-
sen (jara ~tirt!n mea)
.-_,_... . .. _._~._ . _Y
• verbe mixte ---
------- (Mischverben)
constructie) mit (Oat.) - mit ihrer Zustim- Dupa criteriul sintactic verbele pot fi:
dank (Oat.)- dank seiner,l-lilfe mung (eu aeorduIA~)~J • verbe predicative (care pot forma singure predicatul
(mu1tumita ajutoru'fU'(;du) gemii6 (Oat.) -~ema6 den unei propozitii)
aus (Oat.) - aus Mitleid (rjin Vors~hriften (conform preve- • verbe nepredicative (verbe care nu pot forma singu-
mila) [ d.t.. ~r~[ ] derifiJr) Ll ~] re predicatul unei propozitii)
durch (Ac.) - durch die Feuer- gegen (Ac.) - gegen meinen • verbe care se pot transforma in grup prepozitional
wehr (de catre pompieri) ~at (impotrivasfatului meu) (FU~~O~SYerben)
---,._-----
.. --.,-~---- 1
l:' 5 0 7 " " ~l. verbe-
formeaza perfectul cu "
'-
Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, Dupa criteriul semantic verbele pot fi:
deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este • verbe ale actiunii (Tatigkeitsverben) If::\. +r'~ -DcA!.' v
flexibil ~i este singura parte de vorbire care se conjuga.• • verbe ale pro_<:e~_ului (Vorgangsverben) Lfell ~J
Dupa criterial conjugarii verbele pot f i : / .. • verbe ale starii (~ustandJsverben) ltJl.A..f~J7-j~/w.J4
• verbe finite "
• verbe nefinite .1 r~' -h'(j IC et' -I !t--£.h'~/:C~tJ
- t>..d·d" I +if-
Clasificare
216 21'7
l~t' e.,.,] A~ ~ 'VL
geben, gab, gegeben - a da (geb-en) - verb tare Formarea prezentului la verbele neregulate
Singular Plural
P. I ich gebe (eu dau) wir geben (noi dam)
In limba germana un singur verb ar r:w~~~ fi £onside-
P. II du gibst (el da) ihr gebt (voi dati)
rat eu adevarat neregulat. Aeesta este "sein': Alte trei ver- ",.
P. III er, sie, es gibt (el, ea da) sie geben (ei, ele dau)
be des folosite au forme slab neregulate. Ele sunt: haben,
Pronumele de politete sg. ~i pI.: Sie geben werden (a deveni) ~i wissen (a ~ti).
----,. [yi ':>~hl
(dumneavoastra dati)
werden, wurde, geworden (werd-en)
l"t e.- (2 h] II g~ ieh werde - eu devin wir werden - noi devenim
sehen, sah, gesehen - a vedea (seh-en) - verb tare
Singular Plural du wirst - tu devii ihr werdet - voi deveniti '
P. I ich sehe (eu vad) wir sehen (noi vedem) er, sie, es, wird - el, ea de- sie werden - ei, ele devin
p. II du siehst (tu vezi) ihr seht (voi vedeti) vine Sie werden - dumnea-
P. III er, sie, es sieht (el, ea vede) sie sehen (ei, ele vad) voastra deveniti
Pronumele de politete sg. ~i pI.: Sie sehen (dumnea- wissen, wu6te, gewu6t (wiss-en)
. ieh wei6 - eu ~tiu wir wissen - noi ~tim
voastra vedeti) .--------
du wei6t - tu ~tii ihr wi6t - voi ~titi
tVUl.S~]
wasehen, wuseh, gewasehen - a spala (waseh-en) - er, sie, es wei6 - el, ea ~tie sie wissen - ei, ele ~tiu
Sie wissen ..... dumneavoas-
verb tare j.,.:,
222 223
l ~ triM\] -r _
) I ..,
l"e,-OA~
. J 0.
'Ci) 'fȣL-U, t'"l.4.
hereinkommen, kam herein, hereingekommen - a.
intra
P.I wir haben gearoeitet (nol P.I
Poll Poll
Po m Po III
ea a muncit) ele au muncit)
Sie haben gearbeitet Sie sind hereingekommen - dumneavoastra a~i intrat
dumneavoastra a~i
·t P. II
P.II1
du warst hereingekommen
(h . j)
er, sie, es war herein-
ihr wart herell1gekommen
(voi . ..
sie waren hereingekommen
(01 0" in trasp) (Pi. pIp . "
P.I
Folosirea mai mult ca perfectului
P.ll
226 227
attet
VERBELE MODALE (voi pute~i) (voi putea~i)
Verbele modale se mai numesc ~i verbe auxiliare sie konnen sie konnten
mg,dale deogece nu apar singure, ci apar ins~te de un
•• verb la inJinitiv care exprima ideea principala a propozi~i
(ei, ele pot) (ei, ele pu-
teau)
ei. Verbele modale schimba sensul propozi~iei respective.
Formele lor de singular prezinta anumite aspecte neregu-
late. Verbele modale sunt in numar de ~ase: konnen, mus- Verbul modal konnen poate exprima:
sen, sollen, durfen, mogen, wollen. Ti Ie voi prezenta pe
fiecare in parte ~i i~i voi spune in ce situa~ii se folosesc ~i ).> faptu/ de a fi capabil, apt, ta/entat
cum se conjuga la timpurile inva~ate pana acum. '# J
z.B.: Er kann Deutsch sprechen. - El poate/este capabil
sa vorbeasca germana.
konnen - a putea :::.. to l.a.4'l
Er hat die Aufgabe lOsen gekonnt. - El a putut
sa rezolve tema.
Prezent Imperfect Perfect~ com- I Mai mult ca
Dupa cum observi in exemplul de mai sus, verbul
icn l<ann modalla perfect compus incadreaza propozi~ia. Acest lu-
(eu pot) cru se intampla ~i la mai mult ca perfect.
).> prilej,ocazie
z.B.: Er kann im Sommer nach Wien fa-
hren. .-.:.. El poate (are prilejul) sa
piece la Viena in vara.
(el, ea poate) (el, ea putea) ).> presupunere
z.B.: Er kann zu Hause sein. Este posibil sa fie
wir konnen wir konnten acasa.
(noi putem) (noi puteam)
228
1 229
_ ~ f-- to k-vL &0
miissen - a trebui (eu sensul de a Ii sHit) are datoria/este obligat sa verifice ma~ina saptama-
nal.
Prezent
ich mu6
(eu trebuie)
Impertect
ich mu6te
(eu trebuia)
Perfect com-
n""
Ich habe ge-
mu6t (eu a
Mai mult ca
nprfprt
Ich
gemu6t
hatte
(eu
).- presupunere
z.B.: Er mujJ das Fahrrad gestohlen haben. - El
trebuie sa fi jurat bide/eta.
I
l) Es war sicher/ ganz bestimmt, daB er das Fahrrad
dumu6t du mu6test du hast ge- du hattest gestohlen hat.
(tu trebuie) (tu trebuia) mu6t (tu a gemu6t (tu
Era sigur/mai mult ca sigur, ca el a jurat bide/eta.
tt·",h. it) n
er, sie, es mug er, sie,
es er, sie, es hat er, sie, es hatte
wollen -- a putea I:-c ,/-1 (. fe
\.M! I-V CVt f
(el, ea trebuie) mu6te (el, ea gemu6t (el, ea gemu6t (el, ea
trph"b)
..
wir miissen wirmulSten "wir haben ge- wir hatten Prezent Imperfect Perfect com- Mai mult ca
(noi trebuie) (noi trebu- mu6t (noi a gemu6t (noi
i::lm) 1) / hatte
ihr miisst ihr mu6tet ihr h:ibt ge- ihr hattet (eu vreau) (eu
(voi trebuie) (voi trebuia~i) mu6t (voi
t gemuHt
-iiH)
(voi
hattE
sie miissen sie mulSten sie haben ge- sie hatten (tu vrei)
(ei, ele trebu- (ei, ele trebu- muHt (ei, ele a gemuH~ei, ele
jp) . . ~)
er, sie, es will er, sie, es wOu-
i"" )
(el, ea vrea) te (el, ea voia)
Verbul modal miissen poate exprima: wirwo en wirwo ten
)0- necesitatea
(noi vrem) (noi voiam) gewollt (noi gewollt (noi
z.B.: Wir miissen umziehen. Trebuie sa ne mutam.
Es ist notwendig daB wir umziehen. Este necesar c al
noi sa ne mutam. (voi vre~i)
)0- datorie
sie wo en 'hatten
z.B.: Der Ingenieur mujJte das Auto wochentlic (ei, ele vor) (ei, ele voiau) gewollt (ei, ele gewollt (ei, ele
iiberpriijen.
Inginerul a trebuit sa verifice saptamanal ma~ina.
Der Ingenieur hat die Pflicht/ ist verpflichtet
das Auto wochentlich zu iiberpriifen. - Inginerul
230 231
ihr hattet ge-
Verbul modal wollen poate exprima:
durft (voi avu-
)0> dorinfa
z.B.: Er will ein Haus bauen. - EI vrea sa con-
struiasca 0 casa. ele au voie) (ei, ele aveau
)0> cerinfa voie) avuseserii
z.B.: Herr Wild will nicht, dass hier ein
Haus gebaut wird. - Domnul Wild
nu vrea sa se construiasca aid 0 casa. Verbul modal durfen poate exprima:
)0> dorinta ireala )0> permisiunea
z.B.: Ich wollte, wir waren schon zu Hause. - A~ z.B.: Ich darf hereinkommen. - Am voie/ imi este
ji vrut sa jim deja acasa. permis sa intru.
)0> adresare politicoasa )0> interdicfie
z.B.: Wollen Sie einen Augenblick warten? - Vreti sa z.B.: 1m Zimmer darf nicht gerau-
a~teptati un moment?
cht werden. - in camera nu este permis
~
i
sa sefumeze.
ttl Yr.(o,] Es ist verboten/ untersagt im Zim-
diirfen - a avea voie, a-i fi permis
d.e hi [). rtowd / mer zu rauchen. - Este interzis sa se
Prezent I Imperfect Mal muIt ca fumeze in camera.
Es ist nicht erlaubt im Zim-
atte ge- mer zu rauchen. - Nu este permis sa se
am voie) aveam voie) durft (eu am I durft (eu avu- fumeze in camera.
)0> intrebare politicoasa
z.B.: Darfich Sie etwas fragen? - Pot sa va in-
treb ceva?
)0> folosirea corespunzatoare a unui lucru
gedurft (el, ea z.B.: Dieser Stoff darf nicht zu heiB ge-
waschen werden. - Acest material nu
wir hatten
trebuie spalat La 0 temperatura ridicatalcu apajier-
(noi avem I (noi aveam gedurft (noi
binte.
voie) voie) avusesedim
)0> presupunere
z.B.: Der Fahrer durfte eingeschlafen sein. - $oferuL
trebuie sa ji adormit.
232 233
jiw.U, <t)k~"f- -t~ LJ.'-I]
sollen - a trebui u magst
lz cf.u, 7
Prezent Ilmperfect rPerfect com- I Mai mult ca er, sie, es mag
ihr mogt
sie mogen
}
z.B.: Erika mag damals zehn Jahre gewe-
fc f...·'LC sen sein. - Erika trebuie sa fi avut
mogen - a-i placea, a dori
zece ani pe atunci.
[rfJ~iJ(!"J
Prezent Imperfect Perfect com- Mal multca
icn mag
234 235
prezlntii schimbiiri vocalice (e-i) a~a cum se intampla la
VIITORUL SIMPLU prezent.
prezent: er schliift con;unctiv I: er schlafe -. t
p I.{ 0 Futur I se formeaza in limba germana cu ajutorul au- er nimmt er nehme (n ecr>,<.. 7 10 C>,~
i'" /C ~ 1 1Ii. {/- Pu-.l
'-/0 xiliarului "werden" conjugat la timpul prezent ~i infiniti- De obicei conjunctivul I se folose~te in
vul verbului de conjugat, care ramane invariabil. Ca ~i la vorbirea indirecHi mai ales atunci cand
perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infini-
tiv a verbului este plasata la sfar~itul propozitiei. Model
este singura modalitate de a recunoa~te
de conjugare gase~ti in prima parte. vorbirea indirecta.
r itO Imperativul ti I-am prezentat in prima parte.
Kon;unktiv II (imperfect)
MODUL CON,UNCTIV
Conjunctivul II imperfect ne arata faptul ca un lucru
Kon;unktiv I (prezent) ~ s-ar putea intampla sau realiza in reali tate. EI se formea-
za de la forma de imperfect a verbului la care se adauga
Conjunctivul I sau conjunctivul ptezent se formeaza terminatiile de persoana ~i numar. Formele de imperfect
de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei -en ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv. Se
traduce ca ~i con_ditionalul optativ din limba romana. (eu
...
la care se adauga -e, respectiv terminatiile de persoana ~i
a~ spera, tu ai spera.......)
numar. Formele verbale de persoana I singular ~i plural, - -
respectiv persoana a III-a plural sunt identice cu cele de
indicativ prezent.
Lftu.t~~l -~ ~«e(>
du schliefest
scl1.lafen - verb tare
er, sie, es hoffte er, sie, es schliefe
du schlafeg du hoffeg wir hofften wir schliefen
er, sie, es schlafe er, sie, es hoffe ihr hofftet ihr schliefet
• Verbele la conjunctiv nu primesc umlaut sau nu imperfect: er sang conJunctiv II: er siinge
er fuhr yJl3Jd -, fO-AreJj er fahre
236 237 ~ ~il"-«
.F"8 ~ t?J ']£11.7 - tc Jlh.;j
, {o hu..ru-,' -'-c '7A....J, te Kh <:JW ff!) h.o..",-
C [nil;"! '
-{c.t,u,.L. Verbele mixte: brennen, rennen, kennen, nennen, J
~e1;lden, wenden, primesc la conj~nctiv II -e- in locul vo- CUPRINS
12'-'-'1'"1"'·1.
ca el -a-. '"~ )k~ l~ fodlU - (.:: ,
J C,'j? (ovL?1
f"/
imperfect: er rannte
er brannte
conjunctiv: er rennte ALFABETUL 7
L
er brennte PRONUNTIA 8
LECpA 1 BEGRUSSUNGI FORMULE DE SALUT 16
VERABSCHIEDENI FORMULE DE RAMAS BUN 16
ll..mI} j LECpA 2 VORSTELLUNG/PREZENTAREA 19
LECTIA 3 ZAHLWORTER/NuMERALELE 24
, / LECTIA 4 DIE ZEIT ITIMPUL 27
LECpA 5 DATUM/MoNATE DATAILuNILE 34
LECTIA 6 ALTER IVARSTA 39
LECpA 7 DAS WETTER/VREMEA 44
LECTIA 8 DIE FAMILIE/FAMILIA 51
LECpA 9 WOHNUNG/LoCUINTA 58
LECpA 10 DIE POST/Pol?TA 65
LECpA 11 BERUFE/MESERII 70
LECTIA 12 DER BRIEFI SCRISOAREA 76
~
'
~:'
85 fidv% '------
{3 fa
/1{,
~'-i
4":l
fPlo~'
]TlM/U o~ Kc'l/lt-~/,uCt
f , ,
f'!.<.(tAi ! ~NI P"...:;;k.J-l., ve...jlAt-/ .,~dL)
l;& &- .I iiP ~ f'1 ') iMG- ir ;"pwt..-L
,
(e,..,,<
I
'1 + 31- L"<.I'>-..-6
2L( frkNV.
30 ()~
El. L CCt..-t'vto.
5/> F~r>-...;f.f{ I "/.....<U
:+1.( p'Lc{<-Jt(
f1f /"-..N-~ ,,'],c1,<~.
t z. ') vdv.. Ii",'
11o't 5r°L.f
(1°' I'») -3~.\.: t<-{
240
La Jt't wru.. &.t.-~~ : II VOf».-£~
d ~~IlL;),y ~'e..c