GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7. DETERMINAREA COMPRESIBILITATII
PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

7.1. Scopul încercarii. Definitii

Compresibilitatea si consolidarea pamânturilor se studiaza în laborator cu

ajutorul unui aparat special numit edometru. La aceasta încercare probele de
pamânt au numai deformatie axiala, deformatiile laterale fiind împiedicate
de inelul rigid al stantei edometrului.
Aceasta încercare se executa atât pentru pamânturile coezive cât si pentru
pamânturile necoezive care nu prezinta neomogenitate mare si care nu
contin concretiuni ori granule cu diametrul mai mare de 0,1 din înaltimea
epruvetei.
Determinarea compresibilitatii pamânturilor se face prin încercarea de
compresiune. Din aceasta încercare rezulta:
- curba de compresiune-tasare si curba de compresiune-
porozitate,
- indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr,
- modulul de deformatie edometric M,
- coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul de
compresibilitate av,
- presiunea de preconsolidare ? ’p, respectiv istoricul eforturilor
din teren.

În cazul pamânturilor sensibile la umezire se efectueaza încercarea la

compresiune prin umezire, determinându-se si tasarea specifica
suplimentara prin umezire imp.
Determinarea consolidarii pamânturilor se face prin încercarea de
consolidare. Din aceasta încercare rezulta:
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
- coeficientul de consolidare cv, necesar pentru stabilirea vitezei de
disipare a presiunii apei din porii pamântului si respectiv a vitezei de
tasare,
- timpul de consolidare primara,
- coeficientul de consolidare secundara c? ,
- coeficientul de permeabilitate k.

Încercarile în edometru se efectueaza pe probe netulburate sau pe probe

tulburate, care se vor compacta înaintea efectuari încercarii.

7.2. Principiul metodei

Studierea în laborator a compresibilitatii si consolidarii pamânturilor consta

în urmarirea tasarii probelor precum si a evolutiei în timp a acestora, sub
efectul încarcarilor axiale verticale, aplicate în trepte. Masurarea
deformatiilor, sub încarcare constanta, se face pe epruvete cilindrice, cu
deformatii laterale nule si cu drenare pe fetele inferioare si superioare.

7.3. Aparatura si materiale necesare

Pentru determinarea compresibilitatii în laborator sunt necesare

urmatoarele:
a) Edometru (Figura 7-1) compus din:
- placa de baza (1) prevazuta cu un stut (9) la care se poate
racorda o pâlnie (10),
- piatra poroasa filtranta (2) cu fetele plane,
- locas (3) în care se introduce stanta cilindrica cu epruveta de
încercat (P),
- piston de încercare (4) prevazut cu o placa filtranta (5)
- clopot de ghidare (6) a pistonului, prevazut cu o pâlnie (11),
fixat pe placa suport (7) prin trei suruburi de presiune (8), care
asigura strângerea etansa pe placa de baza (1) prin intermediul
unei garnituri de cauciuc (14),
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
- inel opritor (12) pentru strângere împotriva umflarii epruvetei
- comparator (13) cu precizie de minimum 0,01 mm
Placa de baza (1), placa suport (7), pistonul de încarcare (4),
clopotul de ghidare (6), sunt confectionate din otel inoxidabil.
Stanta cilindrica se recomanda sa aiba diametrul de 70 mm si
înaltimea de circa 20 mm. Stanta cilindrica nu trebuie sa aiba joc
fata de locasul placii de baza (1) si clopotul de ghidare (6), sa
permita patrunderea usoara a pistonului (4) si sa aiba grosimea
peretelui astfel încât sa nu permita deformarea laterala, iar
suprafata peretelui interior sa fie slefuita pentru reducerea la
minimum a frecarilor. Stanta cilindrica trebuie sa fie prevazuta cu
cutit si guler prelungitor.
b) Dispozitiv de încarcare (Figura 7-2) având clasa de precizie de
minimum trei si care poate sa asigure mentinerea constanta a
presiunii în timp.
c) Set de lesturi care trebuie sa permita obtinerea urmatoarelor
presiuni unitare (cumulate): 10, 20, 50, 100, 200, 300, 500 si
1000 kPa.
d) Balanta tehnica,
e) Etuva termoreglabila pentru temperatura de 105? 2?C,
f) Exsicator cu clorura de calciu sau alta substanta deshidratanta,
g) Ceas de laborator,
h) Sticle de ceas,
i) Cutite de laborator si cutite cu lama lata si taisul drept,
j) presa pentru scos probele din stuturi

7.4. Pregatirea probelor

Epruvetele se confectioneaza din probe netulburate de pamânt, recoltate sub

forma de monoliti sau carote în stuturi, precum si din probe preparate în
laborator.
Probele preparate în laborator pot fi confectionate din:
- nisip adus la o porozitate data,
- pasta de pamânt saturat,
- pamânt compactat.
Dupa prelevarea sau prepararea probelor, acestea se fasoneaza astfel:
- se aseaza stanta pe masa de laborator sprijinindu-se pe gulerul
prelungitor,
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
- se scoate cutitul prelungitor dupa înlaturarea pamântului în
contact cu el, prin miscari încete de rotire. Se îndeparteaza
surplusul de material, cu un cutit de laborator bine ascutit,
taindu-se de jur împrejur de la margine spre centru. Se
niveleaza materialul din stanta prin taiere, nu prin razuire, cu
un cutit cu lama lata si taisul drept, care se tine tot timpul
operatiei sprijinit pe stanta si usor înclinat fata de orizontala,
- epruveta se aseaza cu fata nivelata pe o suprafata plana curata
si se îndeparteaza gulerul prelungitor nivelând cea de-a doua
fata ca si pe cealalta.
Se cântareste epruveta de pamânt împreuna cu stanta si se noteaza valoarea
într-un tabel asemanator cu cel din ANEXA 7.1.

Figura 7-1 – Edometru

1 – placa de baza; 2 – piatra poroasa; 3 – stanta; 4 – piston; 5 – placa
poroasa filtranta; 6 – cilindru-clopot; 7 – placa suport; 8 – suruburi de
presiune; 9 – orificiu; 10, 11 – pâlnie; 12 – piulita; 13 – ceas comparator.
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

Figura 7-2 – Dispozitiv de încarcare

1 – pârghie de multiplicare; 2 – placa de încarcare; 3 – jug de
încarcare; 4 – contragreutate fixa; 5 – contragreutate glisanta.

7.5. Mod de lucru

7.5.1. Pregatirea aparaturii

Edometrul si dispozitivul de încarcare se instaleaza în pozitie orizontala în

locuri ferite de vibratii. Se verifica ca stantele cilindrice sa nu fie deformate
si sa patrunda usor în locasul edometrului permitând totodata trecerea libera
a pistonului. Se verifica functionarea normala a comparatorului.
În functie de încercare, aparatura se pregateste special astfel:
a) Pentru încercarea de compresiune:
- pietrele poroase se usuca la aer, în cazul epruvetelor cu
umiditate naturala si se satureaza cu apa, în cazul epruvetelor
extrase de sub nivelul hidrostatic sau a celor care vor fi sub
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
nivel de apa constant, prin schimbarea conditiilor
hidrogeologice
b) Pentru încercarea de consolidare:
- se satureaza cu apa pietrele poroase filtrante,
- se monteaza pâlnia (10) de la placa de baza (1).
La acest tip de încercare pentru a se obtine rezultate cât mai bune trebuie sa
se asigure evitarea pierderii de apa din epruvetele de pamânt prin etansarea
cât mai riguroasa a celulei edometrului.

7.5.2. Efectuarea încercarilor în edometru

7.5.2.1. Încercarea de compresiune - tasare

Încercarea se executa pe epruvete de pamânt cu umiditate naturala sau

imersate în tot timpul determinarii.
Se introduce în edometru stanta cilindrica cu proba de pamânt, procedându-
se astfel:
- se aseaza un disc de hârtie de filtru pe piatra poroasa,
- se aseaza epruveta de încercat în asa fel încât ea sa se sprijine
pe piatra poroasa,
- se aseaza peste epruveta un alt disc de hârtie de filtru,
- se monteaza clopotul de ghidare o data cu pistonul de
încarcare, mentinut în pozitie ridicata,
- se strâng piulitele de fixare si se da drumul pistonului care
trebuie sa cada liber în stanta.
Celula edometrului, astfel pregatita, se aseaza sub jugul de încarcare,
centrându-se în asa fel încât tirantii jugului sa nu atinga locasele de ghidare,
dupa care se monteaza comparatorul si se aduce la zero.
Se aplica o încarcare initiala, functie de consistenta pamântului (5? 25 kPa),
care se mentine timp de 30 min. Dupa expirarea celor 30 min., se aplica
prima treapta de încarcare si se declanseaza cronometrul.
Se citesc indicatiile comparatorului dupa 1 min., 30 min., 1h, si apoi din ora
în ora pâna la stabilizarea tasarii. Se considera tasarea stabilizata atunci
când trei citiri succesive la intervale de o ora nu difera între ele cu mai mult
de 0,01. Datele obtinute se înregistreaza.
Dupa stabilizarea tasarii sub treapta de încarcare respectiva, se aplica
treapta urmatoare de încarcare, citirile pe comparator facându-se ca mai sus.
Dupa aplicarea ultimei trepte de încarcare si stabilizarea tasarii sub aceasta,
se descarca epruveta pâna la încarcarea initiala care se mentine pâna la
stabilizarea tasarii, notându-se tasarea finala.
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamânt si se
cântaresc, dupa care se scoate epruveta de pamânt din stanta si se usuca în
etuva la 105? 2?C. Dupa uscare pâna la masa constanta, se cântareste
epruveta de pamânt si se înregistreaza datele obtinute (vezi ANEXA 7.1).

7.5.2.2. Încercarea de consolidare

Încercarea se executa pe epruvete de pamânt saturate si imersate în tot

timpul determinarii. Se introduce stanta cilindrica în celula edometrului si
aceasta, la rândul ei, se aseaza sub jugul de încarcare procedându-se exact
ca la încercarea de consolidare.
Se aplica o încarcare initiala, functie de consistenta pamântului si de
tendinta de umflare a epruvetei (5? 25 kPa) si se inunda epruveta de pamânt.
Nivelul apei se pastreaza, pe cât posibil la nivelul superior al epruvetei.
Încarcarea initiala se mentine timp de 24 h. Durata se poate prelungi la 48 h
în cazul argilelor grase cu permeabilitate scazuta.
Se citeste si se noteaza indicatia comparatorului la expirarea timpului de
mentinere a încarcarii initiale, dupa care se aplica prima treapta de încarcare
si se declanseaza ceasul de laborator.
Se citesc indicatiile comparatorului dupa 10 s, 15 s, 30 s, 1 min., 2 min., 4
min., 8 min., 15 min., 30 min., 1 h, 2 h, 4 h, 8 h, 24 h si apoi daca diferenta
între ultimele doua citiri (corespunzatoare la 8 h si 24 h) este mai mare de
0,01 mm, se continua citirile din 24 h în 24 h pâna la consolidare (diferenta
între doua citiri consecutive este de max. 0,01 mm). Datele obtinute se
înregistreaza (vezi ANEXA 7.1).
Dupa consolidarea epruvetei sub treapta respectiva, se aplica treapta
urmatoare de încarcare, citirile pe comparator efectuându-se ca mai sus.
Dupa aplicare ultimei trepte de încarcare si consolidarea epruvetei de
pamânt, se descarca epruveta de pamânt pâna la încarcarea initiala, care se
mentine 24 h.
Se înregistreaza indicatiile comparatorului la revenirea epruvetei.
Se scoate din edometru stanta cilindrica cu epruveta de pamânt si se
cântaresc, dupa care se scoate epruveta de pamânt din stanta si se usuca în
etuva, pe o sticla de ceas, la 105? 2?C. Dupa uscare pâna la masa constanta,
se cântaresc epruveta de pamânt si sticla de ceas. Datele obtinute se
înregistreaza (vezi ANEXA 7.1).

7.5.2.3. Încercarea de compresiune prin umezire

O epruveta de pamânt cu umiditate naturala se încearca la compresiune asa

cum s-a aratat la subcapitolul “7.5.2.1 Încercarea de compresiune - tasare”.
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
O alta epruveta se încearca la compresiune, exact ca în subcapitolul 7.5.2.1
cu precizarea ca dupa aplicarea încarcarii initiale epruveta se inunda si
determinarea se efectueaza în totalitate cu epruveta imersata.
Se poate efectua si o singura încercare pe proba cu umiditate naturala,
inundarea acesteia efectuându-se la presiunea la care se doreste stabilirea
sensibilitatii la umezire imp.

7.6. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor

7.6.1. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor în cazul încercarii

de compresiune – tasare. Parametrii de compresibilitate

7.6.1.1. Curba de compresiune - tasare

Curba compresiune – tasare se obtine prin trecerea pe ordonata a tasarilor

specifice ?, în procente, corespunzatoare presiunilor aplicate ? ’, iar pe
abscisa – logaritmic – presiunile ? ’, în kPa.
Tasarea specifica se obtine cu relatia:
?h
?? ?100 [%] (7-1)
h0
în care
? h este tasarea epruvetei, în centimetri,
h0 este înaltimea initiala a epruvetei, în centimetri.

7.6.1.2. Curba compresiune – porozitate

Aceasta curba se obtine din curba de compresiune – tasare folosind relatia

?h ?e
? (7-2)
h0 1 ? e0
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
?h
unde este variatia totala a deformatiei specifice verticale a epruvetei
h0
de pamânt;
e0 este valoarea initiala a indicelui porilor;
?h
? e este variatia totala a indicelui porilor corespunzatoare lui ;
h0
h0 este înaltimea initiala a probei.

Rezultatele calculelor se reprezinta într-un sistem de axe semilogaritmic,

având pe abscisa log? si pe ordonata e. Pe aceasta curba se defineste
coeficientul de compresibilitate (vezi 7.6.1.5).

7.6.1.3. Indicele de compresiune Cc si indicele de recompresiune Cr

Indicele de compresiune Cc reprezinta panta medie a curbei de compresiune

în zona virgina (zona în care presiunea aplicata ? ’ este mai mare decât
presiunea de preconsolidare ? ’p) si se determina cu relatia:
?e e ? e2
Cc ? ? ? 1 (7-3)
? log ? ' ?'
log 2'
?1
în care
e1 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? ’1,
e2 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? ’2,
Indicele de recompresiune Cr, reprezinta panta medie a curbei de descarcare
– reîncarcare si se determina cu aceeasi relatie cu care se determina Cc.

7.6.1.4. Modulul de deformatie edometric M

Modulul de deformatie edometric se determina cu relatia:

?? ' ? 2' ? ? 1'
M ? ? (7-4)
1 e1 ? e2
?? ?
100 1 ? e0
în care
e1 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? ’1,
e2 este indicele porilor corespunzator presiunii aplicate ? ’2,
e0 este indicele initial al porilor.
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
Datorita faptului ca, de regula, presiunile de contact fundatie – teren se
gasesc în intervalul 2? 3 daN/cm2 se lucreaza mai mult cu modulul
edometric corespunzator M2-3. Dupa valorile acestuia pamânturile se
clasifica ca în Tabelul 7-1.
Tabelul 7-1
Compresibilitatea M2-3
pamântului [kPa]
? 500
Practic incompresibile
00
Cu compresibilitate 2000
redusa 0? 50000
Cu compresibilitate 1000
medie 0? 20000
Cu compresibilitate 5000
mare ? 10000
Cu compresibilitate ? 500
foarte mare 0

7.6.1.5. Coeficientul de compresibilitate volumica mv si coeficientul

de compresibilitate av

Coeficientul de compresibilitate volumica mv, se determina cu relatia:

1 e1 ? e 2
?? ?
1? e
mv ? 100 ? ' 0' (7-5)
?? ' ? 2 ??1
Coeficientul de compresibilitate av, se determina cu relatia:
1
?? ? ?(1 ? e 0 )
? e 100
av ? ? ? m v ?(1 ? e 0 ) (7-6)
?? ' ?? '
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
7.6.1.6. Presiunea de preconsolidare ? ’p

Presiunea de preconsolidare reprezinta presiunea efectiva maxima la care a

fost supus pamântul (la adâncimea considerata) pe timpul evolutiei sale.
Raportul dintre presiunea de preconsolidare si presiunea efectiva de
consolidare (presiunea geologica ? ’g sau alta presiune ? ’c la care a fost
consolidat pamântul) se numeste raport de supraconsolidare si se
simbolizeaza RSC. În functie de marimea acestui raport pamânturile se
considera:
a) pamânt subconsolidat daca RSC? 1,
b) pamânt normal consolidat daca RSC=1,
c) pamânt usor supraconsolidat daca, RSC? 2
d) pamânt moderat supraconsolidat daca 2? RSC? 4,
e) pamânt puternic supraconsolidat daca RSC? 4.

e ? (%)

? ’ (kPa)

Figura 7-3 – Metoda Cassagrande pentru calculul presiunii de

preconsolidare
Determinarea acestei presiuni se face grafo-analitic cu mai multe metode
dintre care în Figura 7-3 se prezinta metoda Cassagrande.
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
7.6.1.7. Tasarea specifica prin umezire imp

Tasarea specifica prin umezire se determina cu relatia urmatoare:

??h ?h?
imp ? ?? i ? ? ?100 [%]
h0 ??
(7-7)
? h0
în care
? hi
?100 - tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ? ’
h0
pentru proba încarcata inundat;
?h
?100 - tasarea specifica corespunzatoare presiunii aplicate ? ’
h0
pentru proba încarcata având umiditatea naturala
Tasarea specifica prin umezire este o marime foarte importanta pentru
identificarea pamânturilor sensibile la umezire (P.S.U.) de tipul loessurilor
si pamânturilor loessoide.
De regula pentru acestea s-a dovedit ca im3 are valoarea cea mai mare. Ca
urmare într-o prima etapa se face o încercare compresiune tasare pe o proba
cu umiditate naturala pâna la ? = 3 daN/cm2 = 300 kPa, asteptând
stabilizarea tasarilor.
Apoi sub aceasta ultima treapta de presiune proba este inundata prin pâlnia
de pe carcasa metalica pâna apa iese prin tubul de la baza edometrului (vezi
Figura 7-1). Se masoara din nou tasarea stabilizata pentru proba inundata
sub presiunea constanta de 3 daN/cm2.
Se determina cu ajutorul relatiei (8.7) valoarea im3 în procente. Daca im3 ?
2% pamântul analizat este un pamânt sensibil la umezire.

7.6.2. Reprezentarea si interpretarea rezultatelor în cazul încercarii

de consolidare

7.6.2.1. Coeficientul de consolidare cv si timpul de consolidare

primara

Coeficientul de consolidare cv, se determina prin metoda semilogaritmica

(Cassagrande) sau prin metoda radacinii patrate (Taylor). În cele ce
urmeaza se va expune doar metoda de determinare Cassagrande. Astfel
coeficientul de consolidare verticala se determina cu urmatoarea relatie:
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

T50% ?H 502 %
cv ? [cm 2 /s] (7-8)
t 50%
în care
t50% - timpul corespunzator unei consolidari primare de 50%, în
secunde,
T50% - factor de timp (cu valoarea egala cu 0,197 pentru punctul
corespunzator unei consolidari primare de 50%),
H50% - distanta parcursa de apa, din planul median al epruvetei cu
consolidare primara de 50% spre piatra poroasa, calculata cu
relatia:
h0 ? ? 50% ?
H 50% ? ??1 ? ? [cm] (7-9)
2 ? 100 ?
h0 – înaltimea initiala a epruvetei, în centimetri,
?50% - tasarea specifica la o consolidare primara de 50%
determinata pe curba tasare specifica – timp cu reprezentare
semilogaritmica.
Punctul pentru care tasarea la consolidare primara se considera consumata
în proportie de 100%, se determina la intersectia tangentelor la curba de
consolidare, în dreptul ultimului punct de inflectiune.
Punctul de 0% al tasarii pentru consolidarea primara se obtine astfel:
- se alege timpul t1=40s, din acest punct al curbei se duce o
paralela la abscisa pâna intersecteaza verticala timpului t2.
t1 40
t2 ? ? ? 10 s (7-10)
4 4
- se determina distanta pe verticala timpului t2 de la acest punct
la curba; aceeasi distanta se ia pe verticala timpului t2, de la
curba în sus, acest punct reprezentând punctul 0% al tasarii.

Se calculeaza tasarea specifica ?50% ca medie aritmetica a tasarilor pentru

consolidarile primare de 0% si de 100%.
Daca se determina coeficientul de consolidare pe directie verticala, cv,
pentru mai multe presiuni de consolidare atunci se poate reprezenta ca în
Figura 7-4 rezultatele obtinute.
Aceste curbe se obtin trecând pe ordonata coeficientul de consolidare cv,
calculat cu metoda mentionata mai sus, iar pe abscisa încarcarea.
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
7.6.2.2. Coeficientul de consolidare secundara

Consolidarea secundara este definita ca descresterea volumului pamântului

dupa ce efortul efectiv a devenit constant, respectiv dupa ce presiunea apei
în pori s-a disipat în timpul consolidarii primare.
Coeficientul consolidarii secundare se determina cu relatia:

cv ?? cm ?? ?10 ? 4 cv ?? cm ?? ?
2 2

? s ? ? ?
? ? ? s ?

? ’ (kPa)

Figura 7-4 – Graficul variatiei coeficientului de consolidare

verticala cu efortul unitar efectiv vertical

1 ?? ? 2 ? ?1
c? ? ? ? ? (7-11)
100 ? log t t
100 ?log 2
t1
în care
?2 – tasarea specifica la timpul t2, în procente,
?1 - tasarea specifica la timpul t1, în procente.
Coeficientul consolidarii secundare se mai poate determina si cu urmatoarea
relatie:
?e e1 ? e2
c? ? ? (7-12)
t t
(1 ? e0 ) ?log 2 (1 ? e0 ) ?log 2
t1 t1
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
Dupa timpul de consolidare primara tp se considera ca deformatia variaza
liniar cu logaritmul timpului.
cv ?a v ?? w
k? ?100 [cm/s] (7-13)
(1 ? e)
în care
cv – coeficientul de consolidare primara, în centimetri patrati pe
secunda,
av – coeficientul de compresibilitate, în kPa-1,
?w – greutate specifica a apei la temperatura determinarii, în kN/m3,
e – indicele porilor sub treapta respectiva.
Urmeaza anexele 7.1.? 7.8. cu formulare corespunzatoare tuturor
încercarilor de compresibilitate si consolidare descrise în acest capitol.
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

7.7. ANEXA 7.1 - COMPRESIBILITATEA

PAMÂNTURILOR. CARACTERISTICILE FIZICE
ALE PROBELOR ANALIZATE

Suprafata
Stanta nr.
stanta A m2
Sticla de ceas nr. Înaltime
stanta h0 m
Densitate schelet
Volum
aproximata / determinata
m3
3
/cm stanta V0
?s
Constanta de
Diametru stanta
calcul A ?? s
d m
m2 ? m3
F
INDICI FIZICI INITIAL
INAL
Masa proba umeda
g
+tara m1
Masa proba uscata +
g
tara m2
Tara
g
m3
Masa apa libera
g
m1 – m2
 GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR
Masa proba umeda
g
m1 – m3
Masa proba uscata
g
m2 – m3
Volum proba c
3
V m
Umiditate
m1 ? m2 %
w? ?100
m2 ? m3
Densitate
g
m ? m3
? ? 1 /cm 3
V
Densitate
g
m ? m3
?d ? 2 /cm 3
V
Porozitate
? m ? m3 ? %
n ? ??1 ? 2 ?? ?100
? V ?? s ?
Indicele porilor
n
e?
100 ? n
Grad de umiditate
w ?? s 1
Sr ? ?
e 100

Descriere material …………………………………………………………..

7.8. ANEXA 7.2 - ÎNCERCAREA DE COMPRESIUNE ÎN EDOMETRU

Înregistrarea rezultatelor
Tas
Timp cumulat

Timp cumulat
Sarcina [kPa]

Sarcina [kPa]
Tasar

[mm ? 10-2]

[mm ? 10-2]
area
ea specifica
specifica
comparator ? h

comparator ? h
Citire

Citire
?h
Data

Data
??
Ora

Ora
?
h0 ??
h
[%]
[%]
 Data

Ora

Sarcina [kPa]

Timp cumulat

Citire
comparator ? h
[mm ? 10-2]
[%]
ea specifica

??
Tasar

h0
?h

Data

Ora

Sarcina [kPa]

Timp cumulat

Citire
comparator ? h
[mm ? 10-2]
[%]
sarea
specifica
Ta

??
?
h
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

7.9. ANEXA 7.3 - ÎNCERCAREA DE COMPRESIUNE

ÎN EDOMETRU

Calcule
Masa proba
Stanta
uscata g
nr.
m2 – m3
Diame Densitate
g
tru stanta schelet aproximata / 3
m /cm
d determinata ? s
Supraf
Indicele
ata stanta
porilor initial e0
A m2
Înalti Constanta de
me stanta calcul k ? A ?? s
m
m2 ? m3
c
h0
Volum
stanta
V0 m3
[k

[k

[1
[1
[c

[c

?? e ? kc
=h0-? h

/kPa]

c mp
[%]
Pa]

Pa]
h

22
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

NOTATII SI FORMULE DE CALCUL

Presiunea [kP
?’
efectiva a]
Tasare sub [cm
?h
sarcina ]
Înaltime proba [cm
h=h0-? h
sub sarcina ]

23
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
?h
Tasare ?? ?100
h0 [%]
specifica sub sarcina

Indicele A?? s
e? ?h ? 1
porilor sub sarcina m2 ? m3

?? ` (? ` ? ? 1` ) ?(1 ? e0 )
Modulul de M? ?2
? 2
? ? ?10 e1 ? e2
deformatie edometric
[kPa]
Coeficient de
1 [1/k
compresibilitate mv ?
M Pa]
volumica
? e ? ? ?(1 ? e0 ) ?10? 2
Coeficient de av ? ? ? mv ?(1? e0 )
?? ` ?? `
compresibilitate
[1/kPa]
?e e ?e
Indice de Cc ? ? ? 1 2`
? log ? ` ?
compresiune log 2`
?1
Tasarea
imp ? ? 2 ?
specifica suplimentara [%]
prin umezire

24
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7.10. ANEXA 7.4 - CURBA DE COMPRESIUNE –

TASARE

Rezultatele încercarii
?=f(? ’)

’ v v v m

[%]
kPa] %] kPa] 1/kPa] 1/kPa]

25
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

26
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

s (kPa)
e=(? h/h0)

27
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

28
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7.11. ANEXA 7.5 - CURBA DE COMPRESIUNE –

POROZITATE

Rezultatele încercarii
m a C
e
’ v v v m

[ [
kPa] %] kPa] 1/kPa] 1/kPa] %]
l l
abor. abor.
c c
orectat orectat

29
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

30
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

s (kPa)

31
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU
7.12. ANEXA 7.6 - ÎNCERCAREA DE CONSOLIDARE
ÎN EDOMETRU

Înregistrarea rezultatelor
T T

[mm ? 10-

[mm ? 10-
asarea asarea
[kPa]

[kPa]
Timp

Timp
comparator ? h

comparator ? h
Data

Data
specifica specifica
Ora

Ora
aplicata ?

aplicata ?
? ?
cumulat

cumulat
[%] [%]

32
 Data

Ora

aplicata ?
Timp
[kPa]
cumulat
comparator ? h
[mm ? 10-

[%]
asarea
specifica

?
T

33
Data

Ora

aplicata ?
Timp
[kPa]
cumulat
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

comparator ? h
[mm ? 10-
[%]
asarea
specifica

?
T
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

34
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

7.13. ANEXA 7.7 - ÎNCERCAREA DE CONSOLIDARE

ÎN EDOMETRU. CARACTERISTICILE
PROBELOR ANALIZATE

Masa
Stanta nr. proba uscata
m2 – m3
Densitate
Diametru
schelet aproximata /
stanta d m /cm3
determinata ? s
Suprafata Indicele
2
stanta A m porilor initial e0
Constanta
Înaltime
de calcul A ?? s
stanta h0 m
m 2 ? m3
Volum
stanta V0 m3

logt t
? ’[kPa]

k[cm/s]
? h[cm]

h[cm]

t50[s]

t90[s]
?[%]

H50[

H90[
cv[c

cv[c

?
m2/s]

m /s]
cm]

cm]
2

35
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

NOTATII SI FORMULE DE CALCUL

Presiunea efectiva ? ’ [kPa]

Tasare sub sarcina ? h [cm]
Înaltime proba sub sarcina h=h0-? h [cm]
?h
Tasare specifica sub sarcina ?? ?100 [%]
h0
A?? s
Indicele porilor sub sarcina e ? ?h ? 1
m2 ? m3
Timp corespunzator consolidarii primare t50% sau t90% [s]
h0
Înaltimea de drenare H 50% ? (1 ? ? 50% ?10 ? 2 ) [cm]
2
0,197 ?H 502 %
Coeficient de consolidare în reprezentare logt cv ? [cm2/s]
t50%
0,848 ?H 902 %
Coeficient de consolidare în reprezentare t cv ? [cm2/s]
t 90%
Coeficient de consolidare secundara

36
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

? ? ?10 ? 2 (? 2 ? ?1 ) ?10 ? 2
c? ? ? ?
? log t t
log 2
t1
cv ?av ?? w
Coeficient de permeabilitate k ? ?100 [cm/s]
(1 ? e)

37
 DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN
EDOMETRU

7.14. ANEXA 7.8 - CURBA DE CONSOLIDARE

EDOMETRICA

? t H c
k
’ % % v c
[
[ [ [ [ ?
cm/s]
kPa] s] cm] cm2/s]

38
GEOTEHNICA – MANUAL PENTRU LUCRARILE DE LABORATOR

39
DETERMINAREA COMPRESIBILITATII PAMÂNTURILOR PRIN ÎNCERCAREA ÎN EDOMETRU

cv

? cm 2
?
?? ?10 ?4
??
? s ?

s (k P a )

40