Tabelul 8.7.

Opţiuni de intervenţie pas cu pas pentru tulburarea obsesiv‑compulsivă

Şedinţele 1‑2
Evaluarea
Constatarea acuzelor
Investigarea tuturor simptomelor
Investigarea prezenţei obsesiilor şi compulsiilor
Evaluarea comportamentelor evitative
Evaluarea disfuncţiilor la nivel social, educaţional sau ocupaţional
Evaluarea suportului social şi a implicării din partea membrilor familiei în efectuarea
ritualurilor
Evaluarea pacientului cu CTOC (Fişa de lucru 8.2)
Administrarea bateriei standard (Fişa de lucru 8.3) şi a unor scale de anxietate suplimentare
(în funcţie de nevoi)
Evaluarea tulburărilor comorbide (de exemplu, depresie majoră, alte tulburări de anxietate)
Evaluarea consumului de substanţe; evaluarea nevoii de consiliere sau dezintoxicare, în
cazul în care pacientul prezintă abuz sau dependenţă de vreo substanţă

Familiarizarea cu intervenţia
Informaţi pacientul despre diagnosticul dat.
Informaţi pacientul despre opţiunile de intervenţie, incluzând şi posibilitatea tratamentului
medicamentos.
Oferiţi pacientului fişe de lucru conţinând informaţii privind tulburarea
obsesiv‑compulsivă (Fişa de lucru 8.4) şi terapia cognitiv‑comportamentală în general
(Fişa de lucru B.1 in Anexa B).
Începeţi conceperea scopurilor/obiectivelor pe termen scurt şi termen lung pentru
intervenţie.

Teme de casă
Îndemnaţi pacientul să lectureze volumul Stop obsesiei!
Îndemnaţi pacientul să conceapă scopurile pe care doreşte să le atingă în terapie.

Şedinţele 3‑4
Evaluarea
Evaluarea temei de casă
Evaluarea anxietăţii (BAI) şi a depresiei (BDI)
Evaluarea motivaţiei pentru intervenţie

Familiarizarea cu intervenţia
Discutaţi conceptualizarea cognitiv‑comportamentală a TOC şi descrieţi intervenţia
cognitiv‑comportamentală.
Educaţi pacientul în ceea ce priveşte rezultatele cercetărilor care vizează eficienţa
intervenţiilor cognitiv‑comportamentale ale TOC.
Dezvoltaţi motivaţia pacientului, în funcţie de nevoi.

Intervenţii comportamentale
Învăţaţi pacientul relaxarea prin respiraţie.

Teme de casă
Îndemnaţi pacientul să conceapă o listă cu avantajele şi dezavantajele continuării
intervenţiei.
Îndemnaţi pacientul să înceapă scrierea unui jurnal de obsesii şi ritualuri (Fişa de lucru 8.1).
Îndemnaţi pacientul să exerseze, în perioada dintre şedinţe, relaxarea prin respiraţie.
Tabelul 8.7. Opţiuni de intervenţie pas cu pas pentru tulburarea obsesiv‑compulsivă
(continuare)

Şedinţele 5‑6
Evaluarea
Ca şi în cazul şedinţelor 3‑4

Familiarizarea cu intervenţia
Obţineţi acordul pacientului pentru a continua intervenţia.
Informaţi membrii familiei pacientului privind diagnosticul şi rolul intervenţiei, în funcţie
de context.

Intervenţiile comportamentale
Învăţaţi pacientul relaxarea musculară progresivă.
Ajutaţi pacientul să construiască ierarhia obsesiilor şi a situaţiilor evitate.
Planificaţi prima şedinţă de expunere în imaginar.
Învăţaţi‑l pe pacient tehnica prevenirii răspunsului: amânarea, încetinirea şi modificarea
repetiţiilor.

Intervenţiile cognitive
Informaţi pacientul despre faptul că gândurile obsesive sunt fenomene normale.
Ajutaţi pacientul să conceapă experimente comportamentale (de exemplu, evitarea sau
nu a gândurilor, observarea răspunsurilor, încercarea de a influenţa evenimentele prin
gândire).

Tema de casă
Îndemnaţi pacientul să continue jurnalul obsesiilor/ritualurilor.
Desemnaţi exerciţii de relaxare (prin respiraţie şi relaxare musculară progresivă).

Şedinţele 7‑10
De reţinut: Prima şedinţă de expunere trebuie programată să dureze 90 de minute,
pentru a putea induce habituarea; vă recomandăm să stabiliţi, după prima şedinţă de
expunere, şi o a doua în aceeaşi săptămână, de 45 de minute, pentru a putea monitoriza
problemele din cadrul temelor de casă.

Evaluarea
Ca şi în cazul şedinţelor 3‑4

Intervenţiile comportamentale
Expunerea (atât în imaginar, cât şi in vivo) la primii itemi din ierarhia obsesiilor
Ajutaţi pacientul să împiedice efectuarea tuturor ritualurilor sau a ritualurilor asociate
itemului la care este expus.

Tema de casă
Repetarea zilnică a expunerii
Îndemnaţi pacientul să continue jurnalul obsesiilor/ritualurilor.
Continuarea exersării tehnicilor de relaxare

Şedinţele 11‑16
Evaluarea
Ca şi în cazul şedinţelor 3‑4
Tabelul 8.7. Opţiuni de intervenţie pas cu pas pentru tulburarea obsesiv‑compulsivă
(continuare)

Intervenţiile comportamentale
Expunerea la toate obsesiile de pe ierarhia obsesiilor
Începerea expunerii la situaţiile evitate din ierarhia situaţiilor evitate
Monitorizarea evitării exerciţiilor de expunere din cadrul temelor de casă.
Ajutaţi pacientul să evalueze avantajele/dezavantajele ritualurilor.
Examinaţi şi dezbateţi gândurile automate, convingerile şi schemele legate de pericol şi
responsabilitate.

Tema de casă
Îndemnaţi pacientul să continue jurnalul obsesiilor/ritualurilor.
Îndemnaţi pacientul să îşi monitorizeze gândurile automate şi orice fel de recădere.
Îndemnaţi pacientul să continue exersarea zilnică a expunerii.
Îndemnaţi pacientul să continue exersarea tehnicilor de relaxare.

Şedinţele 17‑20 (programate din două în două săptămâni sau lunar)

Evaluarea
Ca şi în cazul şedinţelor 3‑4
Evaluaţi şi discutaţi simptomatologia reziduală.
Evaluaţi problemele de viaţă asociate cu TOC sau îmbunătăţirea stării pacientului.

Intervenţiile comportamentale
Îndemnaţi pacientul să aplice tehnicile de relaxare în cazul problemelor de viaţă.
Efectuaţi expunerea la toţi itemii din ierarhiile de expunere.
Continuaţi asistarea pacientului în împiedicarea efectuării comportamentelor compulsive.
Monitorizaţi toate recăderile în prevenirea răspunsului.

Intervenţiile cognitive
Continuarea dezbaterii gândurilor automate, a convingerilor şi a schemelor legate de
pericol şi responsabilitate
Ajutaţi pacientul să aplice abilităţile cognitive nou învăţate în cazul stresorilor cotidieni.

Prevenirea recăderii
Informaţi pacientul privind posibilitatea menţinerii câtorva simptome reziduale, pe care le
va putea considera nişte oportunităţi de a exersa anumite abilităţi.
Evaluarea unor posibili stresori
Trecerea în revistă a abilităţilor de coping şi dezvoltarea unor strategii necesare gestionării
eficiente a acestor situaţii.
Atacarea problemelor de viaţă prezente
Îndemnaţi pacientul să conceapă liste cu abilităţile dobândite în cadrul terapiei.
Încurajaţi pacientul să stabilească sesiuni de menţinere a efectelor pozitive ale terapiei, în
caz de nevoie.

Tema de casă
Îndemnaţi pacientul să îşi dea ca temă de casă expunerea.
Încurajaţi pacientul să continue exersarea abilităţilor învăţate.