Sunteți pe pagina 1din 61
Dorel Lucian RADU, MD, PhD Conferentiar universitar UMF “Carol Davila”
Dorel Lucian RADU, MD, PhD
Conferentiar universitar
UMF “Carol Davila”
Hematopoieza
Hematopoieza
Hematopoieza (haima=sange, poiesis=formare)
Hematopoieza
(haima=sange, poiesis=formare)
Hematopoieza (haima=sange, poiesis=formare)  Hematopoieza are rolul de a mentine homeostazia elementelor sanguine.
 Hematopoieza are rolul de a mentine homeostazia elementelor sanguine.
 Hematopoieza are rolul de a mentine
homeostazia elementelor sanguine.

Hematopoieza are functia de a produce elementele si celulele din sangele periferic.

elementelor sanguine.  Hematopoieza are functia de a produce elementele si celulele din sangele periferic.
Hematopoieza  Celulele stem pluripotente  eritropoieza – productia eritrocitelor  granulocitopoieza
Hematopoieza
 Celulele stem pluripotente
 eritropoieza – productia eritrocitelor
 granulocitopoieza (mielopoieza) –
productia granulocitelor
 monocitopoieza
 megacariocitopoieza - trombocitopoieza
 limfopoieza – productia de limfocite

Hematopoieza

 Celule stem pluripotente  Celule progenitoare (CFU – unitati formatoare de colonii)  Celule
 Celule stem pluripotente
 Celule progenitoare (CFU – unitati formatoare de
colonii)
 Celule precursoare (
blast,
cite)
 Procese celulare: proliferare, diferentiere,
moarte
 Celule stem pluripotente sunt apte de
autoreinoire si totodata genereaza toate tipurile
de celule sanguine (dupa o serie de procese la
nivelul maduvei osoase)
Celule implicate in hematopoieza
Celule implicate in hematopoieza
Celule implicate in hematopoieza  Organizare Celule stem pluripotente Celule progenitoare Celule precursoare Celule

Organizare

Celule implicate in hematopoieza  Organizare Celule stem pluripotente Celule progenitoare Celule precursoare Celule

Celule stem

pluripotente

Celule progenitoare

Celule precursoare

Celule diferentiate (mature)

Celulele stem
Celulele stem
Celulele stem au capacitatea de autoreinnoire 1. Celulele stem formeaza tipuri celulare diferite 1. si
Celulele stem au capacitatea de autoreinnoire
1.
Celulele stem formeaza tipuri celulare diferite
1.
si diferentiate ireversibil.
1. Celulele stem pot functional sa reconstituie un
tesut in vivo
Tipuri de celule stem
Tipuri de celule stem
 Celule totipotente Celule stem pluripotente  Celule stem multipotente 
 Celule totipotente
Celule stem pluripotente
Celule stem multipotente
Originea celulelor stem
Originea celulelor stem
 Celulele stem embrionare (ESCs) Deriva din embrion in special din stadiul de blastocit 
 Celulele stem embrionare (ESCs)
Deriva din embrion in special din stadiul de blastocit
 Au capacitate de autoregenerare
 Mentin capacitatea de a forma celule stem
pluripotente
 Celule stem (somatice)
 Sunt parte a celulelor tesuturilor specifice a
organismului dupa nastere
 Sunt celule destinate sa se diferentieze
 Exista mai multe tipuri de celule stem adulte
identificate: hematopoietice, mesenchimale, neurale,
hepatice, muschi, etc.

Hemangioblastul

Studiile au demonstrat existenta unor celule la embrion ce au potential de formare atat a celulelor sanguine cat si a celulelor endoteliale

vasculare.

Celulele au fost numite hemangioblaste si apar din mezodermul embrionar.

cat si a celulelor endoteliale vasculare. Celulele au fost numite hemangioblaste si apar din mezodermul embrionar.

Hematopoieza in stadiile precoce ale embriogenezei

Hematopoieza in stadiile precoce ale embriogenezei 1. Hemangioblaste in “insule de celule sanguine” la nivelul
Hematopoieza in stadiile precoce ale embriogenezei 1. Hemangioblaste in “insule de celule sanguine” la nivelul

1. Hemangioblaste in “insule de celule sanguine” la nivelul sacului vitelin.

2. Hemangioblastele sunt responsabile pentru hematopoieza de la nivelul ficatului fetal si a maduvei osoase hematogene.

Originea celulelor la nivelul tesuturilor hematopoietice

1.

Hematopoieza la nivelul sacului vitelin apare in

saptamana 3-6 de dezvoltare embrionara. Se gasesc eritrocite nucleate, granulocite si macrofage, nu sunt observate limfocite.

2.

Hematopoieza la nivelul embrionului (ficat si splina) apare intre saptamanile 6 - 22 de gestatie. Sunt prezente eritrocite anucleate, seriile mieloide si

limfocite.

3.

Maduva osoasa hematogena apare din saptamana 20 de gestatie si este prezenta pe toata durata vietii. Exista toate tipurile de celulele sanguine. Limfocitele

T se dezvolta in timus.

si este prezenta pe toata durata vietii. Exista toate tipurile de celulele sanguine. Limfocitele T se

Hematopoieza la nivelul mezodermului sacului vitelin

Sacul vitelin este primul loc al hematopoiezei unde celulele

mezenchimale se vor diferentia in

celule numite hemangioblaste.

Aceste celule formeaza celulele

endoteliale si celulele sanguine.

se vor diferentia in celule numite hemangioblaste. Aceste celule formeaza celulele endoteliale si celulele sanguine.
se vor diferentia in celule numite hemangioblaste. Aceste celule formeaza celulele endoteliale si celulele sanguine.

Hematopoieza la nivelul ficatului embrionar

Ficatul este colonizat de celule hematopoietice stem

Toate tipurile de celule sanguine cu exceptia

limfocitelor T se vor diferentia in ficatul si splina din stadiul organismului de embrion

Celule la nivelul ficatului embrionar Neutrofile (n)

Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena

Celulele stem vor coloniza canalele medulare ale oaselor lungi si in

cavitatile oaselor spongioase.

Toate seriile celulelor sanguine (exceptie limfocitele T) se vor diferentia in maduva osoasa hematogena

spongioase. Toate seriile celulelor sanguine (exceptie limfocitele T) se vor diferentia in maduva osoasa hematogena
Recoltare de maduva osoasa  Procedura sterila dupa anestezie locala  Creasta iliaca posterioara 
Recoltare de maduva osoasa
 Procedura sterila dupa anestezie locala
 Creasta iliaca posterioara
 Stern, Tibia
 Aspirat: lichid si celule
 Biopsie
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
 Doua tipuri de lame pentru microscopie:  Sectiuni tisulare: arata toate componentele (stroma +
 Doua tipuri de lame pentru microscopie:
 Sectiuni tisulare: arata toate componentele
(stroma + vase sanguine + adipocite +
cordoane hematopoietice)
 Aspirat -> frotiu: sunt evidentiate celulele din
seriile celulare si progenitorii.
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
 Coloratia May – Grunwald – Giemsa  Coloratia Wright
 Coloratia May – Grunwald – Giemsa
 Coloratia Wright
Maduva osoasa hematogena  Coloratia May – Grunwald – Giemsa  Coloratia Wright
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
 Maduva osoasa - organ vascular  Maduva osoasa rosie  Maduva osoasa galbena
 Maduva osoasa - organ vascular
 Maduva osoasa rosie
 Maduva osoasa galbena
Maduva osoasa hematogena  Maduva osoasa - organ vascular  Maduva osoasa rosie  Maduva osoasa
Maduva osoasa hematogena  Maduva osoasa - organ vascular  Maduva osoasa rosie  Maduva osoasa
Maduva osoasa hematogena  Maduva osoasa - organ vascular  Maduva osoasa rosie  Maduva osoasa
Maduva osoasa hematogena  Maduva osoasa - organ vascular  Maduva osoasa rosie  Maduva osoasa
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
 Structura maduvei hematogena - stroma (colagen tip I si III, fibronectina, laminina si proteoglicani)
 Structura maduvei hematogena
- stroma (colagen tip I si III, fibronectina, laminina si proteoglicani)
- cordoane hematopoietice
- capilare sinusoidale
 Stroma: 3D retea de fibre de reticulina, in cadrul careia
se gasesc celule reticulare, celule hematopoietice,
macrofage.
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
Maduva osoasa hematogena
~5,000,000 eritrocite/ mL   ~5 L de sange (persoana de 70 Kg) = 5
~5,000,000 eritrocite/ mL
~5 L de sange (persoana de 70 Kg) = 5 x
10 6 mL X 5 x 10 6

~ 25 x 10 12 eritrocite in organism Durata de viata a eritrocitelor = 120 zile astfel ~2 x 10 11 eritrocite/zi sau

~8,000,000,000 eritrocite/ora

Durata de viata a eritrocitelor = 120 zile astfel ~2 x 10 1 1 eritrocite/zi sau
Maduva osoasa hematogena  ~10,000 leucocite/ mL (~1/2 limfocite, ~1/2 PMNs)  ~5 L de
Maduva osoasa hematogena
 ~10,000 leucocite/ mL (~1/2 limfocite, ~1/2 PMNs)
 ~5 L de sange (persoana de 70 Kg) = 5 x 10 6 mL
 ~ 5 x 10 10 leucocite in organism (fara cele din MO)

Viata medie a leucocitelor este variabila

PMNs ~ 24 ore, limfocite de la zile la ani (celule memorie)

PMNs ~ 24 ore, limfocite de la zile la ani (celule memorie)  Estimare ~ 2

Estimare ~ 2 X 10 10 celule noi/zi

Productia de eritrocite creste in anemie si de

leucocite in sepsis

 Estimare ~ 2 X 10 1 0 celule noi/zi  Productia de eritrocite creste in
Studii asupra celulelor stem hematopoietice
Studii asupra celulelor stem hematopoietice
Studii asupra celulelor stem hematopoietice In mod extensiv pe modele murine Se pot recolta  

In mod extensiv pe modele murine Se pot recolta


  Adult – maduva osoasa, sange periferic  Peri-natal – sange din cordonul ombilical
 Adult – maduva osoasa, sange periferic
 Peri-natal – sange din cordonul ombilical
 Teste functionale  in vitro test clonogenic (formare de colonii)  in vivo la
 Teste functionale
 in vitro test clonogenic (formare de colonii)
 in vivo la soareci transplant de celule
 Markeri de suprafata
Folositi pentru caracterizare, cuantificare si izolare
 Positive pentru CD34, c-Kit, Thy-1, Flk-2/Flt-3, AC133

Sistem de cultura in Methyl Cellulose

Sistem de cultura in mediu semisolid in vitro

Sursa fiind Celulele Stem Hematopoietice

Aspirat de la nivelul MO (3-4%)

Sange periferic (2%)

Sange CO (10%)

Formarea coloniilor: coloniile

celulelor stem multipotente

ori coloniile tipurilor celulelor angajate specific

Unitate formatoare de colonii

(CFU)

celulelor stem multipotente ori coloniile tipurilor celulelor angajate specific  Unitate formatoare de colonii (CFU)
celulelor stem multipotente ori coloniile tipurilor celulelor angajate specific  Unitate formatoare de colonii (CFU)
Cultura in Methylcellulose
Cultura in Methylcellulose

CD34 + Cells

BFU-E

CFU-GM
CFU-GM
Cultura in Methylcellulose CD34 + Cells BFU-E CFU-GM CFU-Mix

CFU-Mix

Cultura in Methylcellulose CD34 + Cells BFU-E CFU-GM CFU-Mix
Controlul hematopoiezei
Controlul hematopoiezei
Controlul hematopoiezei
Factori de crestere si stimulare a coloniilor Factori de crestere si stimulare a coloniilor 
Factori de crestere si stimulare a coloniilor
Factori de crestere si stimulare a coloniilor
Colony Stimulating Factors (CSF)
 Se definesc prin capacitatea de a stimula cresterea
coloniilor celulare
 Glicoproteine
 Exista receptori specifici la nivelul celulelor
 Au activitate biologica intensa
 Citokine
 Citokinele au functie pleiotropica
 Pot stimula sau inhiba cresterea celulelor
hematopoietice
Factorii de reglare a hematopoiezei  Sunt produsi de mai multe tipuri celulare  Celule
Factorii de reglare a hematopoiezei
 Sunt produsi de mai multe tipuri celulare
 Celule endoteliale, fibroblaste, macrofage, limfocite
 Celulele stem exprima in mod simultan receptori
pentru mai multi factori
 Cei mai multi factori sunt activi pe mai multe linii
hematopoietice
 Polifunctionali
 Proliferare, angajare catre o linie celulara, maturare,
afectare a functiilor celulare.

Factori de crestere

Name Stem cell factor

Interleukin-3

Interleukin-6

GM-CSF G-CSF M-CSF

Interleukin-8

Function

Hematopoiesis

Hematopoiesis

Hematopoiesis

CFU-GM mitosis CFU-G mitosis CFU-M mitosis Neutrophil migration

Source Stromal cells Activated T & B cells Monocytes & fibroblast

T cells; Endo Macrophage; Endothelium Macrophage; Endothelium Leukocyte; Endothelium

EPO

CFU-E differentiation; BFU-E mitosis

Kidneys

TPO

CFU-meg differentiation Liver

Interleukin-11

CFU-meg differentiation

Abbreviations: GM-CSF, granulocyte monocyte colony stimulating

factor; M-CSF, monocyte CSF.

Granulocyte Colony-Stimulating Factor

G-CSF • Principala citokina cu rol hematopoietic asupra productiei neutrofilelor, diferentiere si activitate
G-CSF
• Principala citokina cu rol hematopoietic asupra
productiei neutrofilelor, diferentiere si activitate
celulara.
• Stimuleaza cresterea celulelor progenitoare
angajate catre linia neutrofilelor
• Stimuleaza maturarea neutrofilelor
 Activeaza functia fagocitara a neutrofilelor
mature

G-CSF scurteaza timpul de maturare a

neutrofilului
neutrofilului

Multipotent

HSC

Neutrophil

precursors

Post-mitotic maturation neutrophils

Multipotent HSC Neutrophil precursors Post-mitotic maturation neutrophils 4-5 days normal 1 day G-CSF treated Blood Blood

4-5 days

Multipotent HSC Neutrophil precursors Post-mitotic maturation neutrophils 4-5 days normal 1 day G-CSF treated Blood Blood

normal

Multipotent HSC Neutrophil precursors Post-mitotic maturation neutrophils 4-5 days normal 1 day G-CSF treated Blood Blood

1 day

Multipotent HSC Neutrophil precursors Post-mitotic maturation neutrophils 4-5 days normal 1 day G-CSF treated Blood Blood

G-CSF treated

Blood

Blood

Utilizarea clinica a G-CSF
Utilizarea clinica a G-CSF
Utilizarea clinica a G-CSF  Larg utilizat pentru tratarea neutropeniei  Dupa chemoterapie in cancer 

Larg utilizat pentru tratarea neutropeniei

a G-CSF  Larg utilizat pentru tratarea neutropeniei  Dupa chemoterapie in cancer  Dupa transplant
 Dupa chemoterapie in cancer  Dupa transplant de maduva osoasa  Mobilizarea celulelor progenitoare
 Dupa chemoterapie in cancer
 Dupa transplant de maduva osoasa
 Mobilizarea celulelor progenitoare in
sangele periferic
Neutropenia congenitala 
Neutropenia congenitala
Eritropoietina Produsa predominant la nivel renal  Stimuleaza sinteza de ARNm si globina  
Eritropoietina
Produsa predominant la nivel renal
Stimuleaza sinteza de ARNm si globina
 Accelereaza angajarea celulelor stem
pluripotente catre dezvoltarea seriei
eritroide

Activitate biologica Stimuleaza cresterea clonala in seria eritroida Supresia apoptozei in progenitorii seriei eritroide
Activitate biologica
Stimuleaza cresterea clonala in seria eritroida
Supresia apoptozei in progenitorii seriei eritroide
Induce eliberarea reticulocitelor din MO
Induce sinteza globinei in precursorii seriei eritroide
seriei eritroide Induce eliberarea reticulocitelor din MO Induce sinteza globinei in precursorii seriei eritroide
Utilizarea terapeutica  In momentul scaderii nivelului eritropoietinei Insuficienta renala cronica  

Utilizarea terapeutica In momentul scaderii nivelului eritropoietinei

Insuficienta renala cronica 
Insuficienta renala cronica
nivelului eritropoietinei Insuficienta renala cronica   Necesitatea cresterii eritropoiezei Pacientii dupa
nivelului eritropoietinei Insuficienta renala cronica   Necesitatea cresterii eritropoiezei Pacientii dupa
nivelului eritropoietinei Insuficienta renala cronica   Necesitatea cresterii eritropoiezei Pacientii dupa

Necesitatea cresterii eritropoiezei

Pacientii dupa chemoterapie 
Pacientii dupa chemoterapie
Mai rar utilizat  AIDS, dupa proceduri chirurgicale, copii nascuti prematur, unele afectiuni cronice inflamatorii
Mai rar utilizat
 AIDS, dupa proceduri chirurgicale, copii nascuti
prematur, unele afectiuni cronice inflamatorii
Eritropoieza
Eritropoieza
 Celulele implicate in acest proces: proeritroblast -> eritroblast bazofil -> eritroblast policromatofil
 Celulele implicate in acest proces:
proeritroblast -> eritroblast bazofil ->
eritroblast policromatofil ->eritroblast
ortocromatofil (acidofil) -> reticulocite ->
eritrocite
 Aspecte generale :
1. Toate celulele blast au nucleu
2. Celulele nu au granulatii citoplasmatice
Eritropoieza
Eritropoieza
 Proeritroblast - 20-25 mm, celula mare, nucleu rotund, cromatina laxa dantelata, nucleoli prezenti, citoplasma
 Proeritroblast - 20-25 mm, celula mare, nucleu
rotund, cromatina laxa dantelata, nucleoli
prezenti, citoplasma bazofila cu o zona mai
deschisa perinuclear.
 Ertroblast bazofil - 16-18 mm, nucleu rotund
cu heterocromatina, citoplasma intens bazofila
(numar mare de poliribozomi).
Eritropoieza
Eritropoieza

Eritroblast policromatofil : 9 -12 mm, nucleu rotund heterocromatic, citoplasma albastru/roz deschis datorita inceperii acumularii de hemoglobina

Eritroblast ortocromatofil (acidofil) : 8 - 9 mm, nucleu foarte mic si intens colorat, citoplasma
Eritroblast ortocromatofil (acidofil) : 8 - 9 mm,
nucleu foarte mic si intens colorat, citoplasma
acidofila.
Reticulocite – contine numar redus de poliribozomi
ce se coloreaza cu albastru de cresyl briliant
Eritrocite

Granulocitopoieza  Celulele implicate in acest proces: mieloblaste, promielocite, mielocite, metamielocite,
Granulocitopoieza
 Celulele implicate in acest proces:
mieloblaste, promielocite, mielocite,
metamielocite, granulocite
nesegmentate, granulocite mature
(segmentate)
 Aspecte generale:
1. Celulele “blast” au nucleoli, celulele “cite”
nu au nucleoli, cu exceptia promielocitelor
2. Scaderea volumului celular pe parcursul
diferentierii, exceptie la promielocit
3. Prezenta de granule azurofile si granule

specifice in functie de stadiul maturarii

exceptie la promielocit 3. Prezenta de granule azurofile si granule specifice in functie de stadiul maturarii
Granulocitopoieza
Granulocitopoieza
 Mieloblast - 15-20 mm, nucleu rotund cu 1 -4 nucleoli, citoplasma bazofila si fara
 Mieloblast - 15-20 mm, nucleu rotund cu
1 -4 nucleoli, citoplasma bazofila si fara
granule citoplasmatice.
 Promielocite - 20-25 mm, nucleu ce
poate contine nucleoli; citoplasma
abundenta si bazofila cu granule azurofile
Granulocitopoieza
Granulocitopoieza
Granulocitopoieza  Mielocite – trei tipuri celulare, nucleul rotund se condenseaza si este mai intens colorat

Mielocite trei tipuri celulare, nucleul rotund se condenseaza si este mai intens colorat decat la promielocit, citoplasma mai putin bazofila si prezinta granule specifice :

1. Neutrofile- 15-20 mm, numeroase granule neutrofile 2. Eozinofile - 20-25 mm, granule mari
1. Neutrofile- 15-20 mm, numeroase
granule neutrofile
2. Eozinofile - 20-25 mm, granule mari

rosu-portocaliu 3. Bazofile - 13-15 mm, granule (cu dimensune de 0,5 mm) ce se coloreaza metacromatic.

Granulocitopoieza
Granulocitopoieza
 Metamielocite – nucleu reniform, citoplasma asemanatoare mielocitelor  Granulocite nesegmentate (nucleu in
 Metamielocite – nucleu reniform,
citoplasma asemanatoare mielocitelor
 Granulocite nesegmentate (nucleu in
banda) – nucleu in forma de U sau S,
citoplasma acidofila
– nucleu in forma de U sau S, citoplasma acidofila  Granulocite segmentate (mature) – nucleu

Granulocite segmentate (mature) nucleu complet segmentat

– nucleu in forma de U sau S, citoplasma acidofila  Granulocite segmentate (mature) – nucleu
Mieloblast si promielocit
Mieloblast si promielocit
Mieloblast si promielocit
Promielocite, mielocite si metamielocite
Promielocite, mielocite si metamielocite
Originea trombocitelor  Megacarioblaste, megacariocite, megacariocite adulte formatoare de trombocite 
Originea trombocitelor
 Megacarioblaste, megacariocite, megacariocite
adulte formatoare de trombocite
 Megacarioblastul – 15-50 µm, nucleu mare
oval sau reniform, prezenta nucleolilor,
citoplasma bazofila.
 Megacariocitul – 35-150 µm, nucleu lobulat
neregulat, cromatina macrogranulara , nu se
observa nucleoli, citoplasma acidofila sau
bazofila.
 Megacariocitul adult – dimensiune pana la
150 µm, nucleu lobulat si la nivelul citoplasmei
acidofile se formeaza invaginatii ale membranei
plasmatice.
Megacariocite la nivelul maduvei osoase
Megacariocite la nivelul maduvei osoase
Monocitopoieza
Monocitopoieza
 Monoblast – caracteristici morfologice asemanatoare mieloblastului  Promonocite - 10-20 mm, nucleu (ce prezinta
 Monoblast – caracteristici morfologice
asemanatoare mieloblastului
 Promonocite - 10-20 mm, nucleu (ce prezinta o
mica indentatie) unde cromatina este dantelata
si nucleoli prezenti , citoplasma bazofila.
 Monocite – 12- 15mm, nucleu cu o dimensiune
de 50% din suprafata celulei, citoplasma cu
granule azurofile.
Limfopoieza
Limfopoieza
 Limfoblast - 10-18 mm, nucleu eucromatic cu 1-2 nucleoli,citoplasma bazofila. Unele limfocite din maduva
 Limfoblast - 10-18 mm, nucleu eucromatic cu
1-2 nucleoli,citoplasma bazofila. Unele limfocite
din maduva osoasa se diferentiaza in limfocite B,
alte limfocite din maduva osoasa migreaza in
timus unde se diferentiaza in limfocite T.
 Limfocitele B si T migreaza catre organele
limfoide secundare.
 Lymphocyte