PSIHOLOGIE EXPERIMENTALĂ

Exerciții seminar

1. În cadrul unui studiu, participanții sunt repartizați aleatoriu în patru săli și li se precizează faptul că
participă la un studiu care vizează comportamentul de ajutorare. Participarea lor presupunea completarea
unui scurt chestionar în urma vizionării unui scurt film. Până să înceapă prezentarea filmului, participanților
li s-au împărțit niște foi pe care erau rugați să le citească. Pe foi era prezentat unul din cele două texte
religioase folosite în studiu: pilda bunului samaritean (mesaj religios pozitiv; pentru jumătate din
participanți) sau pilda lui Cain și Abel (mesaj religios negativ; pentru cealaltă jumătate). Apoi toți
participanții vizionează o înregistrare video în care o femeie anunță că mama ei bolnavă de Alzheimer a
plecat de acasă de două zile și rătăcește pe străzile orașului fiindcă nu cunoaște drumul spre casă. Aceasta
făcea apel către cei care o întâlneau pe femeie să o contacteze telefonic sau să ia legătura cu autoritățile. La
finalul înregistrării, poza femeii dispărute rămânea pe ecran timp de 10 secunde. Înregistrarea era identică
pentru toți participanții, cu o singură excepție: pentru jumătate dintre participanți, la final se promitea o
recompensă celui care o găsește, în timp ce pentru cealaltă jumătate nu se menționează nimic legat de
recompensă. În final, s-a evaluat tendința de ajutorare cu ajutorul unor întrebări precum: Dacă aș întâlni
femeia dispărută, aș anunța imediat poliția.
Cerințe:
a. identificați variabilele studiului (și nivelurile);
b. precizați tipul studiului (argumentați);
c. menționați tipul designului și desenați planul de cercetare;
d. idențificați doi factori care amenință validitatea internă și explicați modul în care aceștia pot
influența rezultatele studiului;
e. menționați ce strategie/ strategii de control se pot utiliza pentru a diminua/ elimina influența
factorilor menționați la pct.d;
f. menționați dacă în studiu s-a folosit grup de control. Argumentați răspunsul!
g. precizați tipul efectelor care se pot studia în această cercetare și descrieți-le!

2. Într-un studiu care vizează comportamenul de ajutorare, participanții au fost rugați să vizioneze un film
cu privire la o persoană bolnavă care solicita ajutor. Ulterior participanții au trebuit să menționeze ce sumă
de bani ar dona pentru acel caz. S-a manipulat vârsta personajului principal din film: copil, respectiv adult.
Autorii au identificat starea afectivă ca variabilă parazită, dat fiind faptul că studii anterioare arată că
dispoziția afectivă influențează tendința de a ajuta. Menționați cum am putea folosi fiecare din strategiile de
control enumerate mai jos:
- Randomizarea
- Construirea grupelor echivalente
1. Echivalenţa prin menţinerea constantă a variabilei
2. Echivalenţa prin construcţia unei variabile în experiment
3. Echivalarea prin realizarea grupelor perechi
a. Echivalarea precisă
b. Echivalarea rangurilor
c. Ranguri ordonate
d. Controlul distribuţiei de frecvenţă
Anumite strategii de control, din cele enumerate, presupun cunoașterea scorurilor pe care le obțin
participanții la variabila parazită. Rezolvați exercițiul știind că scorurile obținute în urma aplicării unui
chestionar sunt următoarele: 30, 14, 20, 29, 24, 16, 21, 30, 25, 15, 14, 7, 19, 16, 24, 23, 19, 30, 11, 28, 4, 17,
23, 28, 16, 12, 21, 27.
3. S-a efectuat o cercetare la care au participat 50 de studenţi. Aceștea trebuiau să lucreze în echipe de câte
două persoane. În fiecare pereche un student îndeplinea rolul de „experimentator”, celălalt jucând rolul
de ”subiect”. ”Experimentatorul” îi citea ”subiectului” o listă de silabe fără sens, acesta având sarcina de a
le memora. În ziua următoare toți participanții erau solicitaţi să reproducă din memorie lista de silabe. S-a
constatat că studenţii aflaţi în poziţia de subiecţi au reţinut mai multe silabe (în medie 15,9) decât ceilalţi,
care au reţinut un număr mediu de 10,8 silabe.
Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.

4. În cadrul unui studiu, cercetătorii au analizat influența stării de anxietate asupra stresului perceput
înaintea unui examen. Pentru o parte dintre participanți (studenți la Facultatea de Psihologie), la ultimul
seminar, s-a transmis informația că examenul pe care urmează să îl susțină este foarte dificil și cu o rată
mică de promovabilitate, în timp ce pentru alți participanți (din alte grupe) s-a transmis informația ca
examenul este relativ ușor și cu o rată ridicată de promovabilitate. De asemenea, a mai existat un grup
pentru care nu s-a transmis nici o informație de acest tip. Pentru a se măsura stresul perceput participanții au
completat un chestionar atât înainte de seminarul în care se transmiteau informațiile de mai sus, cât și
înainte de examen (după transmiterea informațiilor). Rezultatele au arătat că nivelul de stres raportat era
semnificativ mai ridicat înainte de examen, comparativ cu primul moment al testării, indiferent de
informațiile primite.
Aceleași cerințe ca la exercițiul 1 + h. Cum a fost operaționalizată anxietatea participanților?

5. Un studiu a vizat factorii care determină rapiditatea rezolvării unei sarcini. Participanţii au fost împărţiţi
în trei grupe experimentale (cu 3, 9, respectiv 15 membri) şi li s-a dat o sarcină pentru a o rezolva. Pentru
jumătate dintre ei, sarcina era definită clar, iar pentru ceilalţi, era ambiguă. Rezultatele indică faptul că cei
din grupul cu 9 membri, cărora li s-a prezentat o sarcină clară, au rezolvat-o mai repede, comparativ cu
celelalte grupuri. De asemenea, participanţii cu o toleranţă ridicată la incertitudine au rezolvat mai repede
sarcina, comparativ cu participanţii cu toleranţă scăzută la incertitudine, indiferent de mărimea grupului.

6. Oferiţi exemple de variabile, pentru care nu se poate folosi (explicați-le):

- grup de control
- randomizarea, în vederea împărţirii subiecţilor în grupe experimentale.

7. Dacă ipoteza de cercetare de mai jos ilustrează un efect de interacțiune, menționați care sunt variabilele
avute în vedere și comentați corectitudinea formulării.
O persoană care conduce o mașină scumpă într-o zonă cu trafic ridicat va fi mai agresivă comparativ cu
o persoană care conduce o mașină ieftină într-o zonă cu trafic redus.

8. Zhong şi Lijienquist (2006) se întrebau dacă oamenii ar dori să „şteargă” unele dintre faptele lor din
trecut. Într-un studiu, participanții (studenţi la Facultatea de Fizică) au fost rugaţi să-şi amintească o faptă
din trecutul lor pe care o consideră imorală (exemplu, trădarea unui prieten), iar alt grup a fost rugat să-şi
amintească o faptă care indică un nivel ridicat al moralității (de exemplu, returnarea portofelului pierdut).
După o scurtă perioadă de reflecție, studenţii au fost rugați să aleagă un cadou din două posibile (o radieră
sau un creion), drept recompensă pentru sarcina la care au luat parte. S-a remarcat faptul că studenţii care s-
au concentrat pe faptele dezonorabile din trecut au ales radiera, iar cei care şi-au amintit acţiuni etice au ales
creionul.
a. identificați variabilele studiului;
b. precizați tipul studiului și tipul comparațiilor;
c. comentați validitatea externă.

9. Propuneți un design experimental de tipul:

a) 2x3, cu măsurări repetate
 b) 3x2x2, mixt
c) 2x2x4, cu eşantioane independente
d) 2x2x2, mixt, cu o variabilă independentă manipulată şi una invocată.

10. Într-o cercetare s-a studiat influența zgomotului și a lungimii cuvintelor asupra numărul de cuvinte
memorate într-un interval de timp. Rezultatele arată că participanţii din condiţia de zgomot memorează 6
cuvinte, atunci când acestea sunt scurte şi 5 cuvinte, când acestea sunt lungi. De asemenea, participanţii din
condiţia de absenţă a zgomotului memorează 6 cuvinte, când acestea sunt scurte şi 3 când acestea sunt
lungi. Reprezentaţi grafic rezultatele!

11. In cadrul unui studiu, s-a comparat nivelul de stres al participantilor la un interviu de angajare in functie
de genul intervievatorului si tipul postului. Rezultatele au indicat faptul ca in cazul in care intervievatorul
era femeie, participantii au obtinut scorul 7 la testul de stres atunci cand postul era de nivel mediu si scorul
10 atunci cand postul era unul de nivel ridicat. Atunci cand intervievatorul era barbat, participantii au
obtinut scorurile 10 (pentru post de nivel mediu), respectiv 14 (post de nivel ridicat).
a. Reprezentati grafic rezultatele obtinute!
b. Specificati tipul efectelor prezentate in grafic!

12. Un studiu a vizat următoarea problemă de cercetare: Factorii de personalitate influențează tendința de
a-i considera pe profesori responsabili pentru propria performanță la un examen?. Comentați problema de
cercetare și formulați o ipoteză direcțională pornind de la aceasta.

13. Formulați o ipoteză experimentală pornind de la următoarea problemă de cercetare: Tipul sarcinii
influențează capacitatea de concentrare?

14. În cadrul unui studiu, cercetătorii și-au propus să identifice măsura în care bebelușii înțeleg acțiunile
intenționate ale adulților, în funcție de vârsta lor. Pentru a identifica și vârsta la care bebelușii încep să
înțeleagă acțiunile adulților, la studiu au participat bebeluși de 12 luni și de 18 luni. Studiul a presupus o
ședință de 30 de minute de joacă între bebeluș și experimentator. După familiarizarea cu spațiul de joacă și
cu experimentatorul, bebelușii erau observați în una din trei situații diferite. Pentru bebelușii din prima
grupă, experimentatorul refuza în mod constant să le ofere jucăriile pe care și le doreau. Pentru o altă grupă
de bebeluși, experimentatorul era mereu întrerupt în momentul în care dorea să-i ofere bebelușului jucăria
dorită, prin faptul că intra cineva în încăpere și îi solicita atenția. A mai existat și o a treia situație în care
experimentatorul avea intenția de a oferi copilului jucăriile dorite, dar era în imposibilitatea de a face acest
lucru, pentru că nu ajungea la bebeluș din locul în care se afla. Rezultatele au arătat că atât bebelușii de 12
luni cât și cei de 18 luni au fost mai nerăbdători când adultul refuza să le ofere jucăria, comparativ cu
situațiile în care acesta era întrerupt sau se afla în imposibilitatea de a o face.
Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.

15. Un studiu a vizat identificarea măsurii în care utilizarea umorului în publicitate conduce la un grad mai
ridicat de persuasiune al unei reclame. Participanților li s-a spus că vor lua parte la un studiu de piață pentru
o nouă pastă de dinți. Le-a fost prezentată o reclamă pentru produsul respectiv apoi au răspuns la o serie de
întrebări privind disponibilitatea de a cumpăra și utiliza produsul. Au existat patru reclame diferite, evaluate
de grupe diferite de participanți. Pentru jumătate dintre aceste reclame, produsul era prezentat într-o manieră
comică (dinți care se periau singuri), în timp ce pentru cealaltă jumătate, umorul era absent în modul de
prezentare a produsului. Cercetătorii au variat și nivelul de teamă transmis prin reclame. Astfel, în jumătate
din cazuri, reclama conținea o secvență scurtă referitoare la consecințele neplăcute ale ignorării periajului
dentar, în timp ce pentru cealaltă jumătate, această secvență lipsea.
 Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.

16. La un studiu a participat un grup de studenți, care a fost rugat să citească un articol din ziar în care se
descrie un atac asupra unei persoane. Ulterior, trebuiau să evalueze responsabilitatea și caracterul
infractorului. Înainte de citirea textului, participanții au vizionat timp de 5 minute un film. Pentru o parte din
participanți, filmul prezenta un eveniment fericit (aniversarea unui copil), în timp ce pentru alți participanți,
filmul avea un conținut negativ (o luptă în stradă). În plus, pentru a se studia dacă evaluarea infractorului
variază în funcție de similaritatea dintre participant și victimă, s-au folosit două texte diferite. În primul text,
victima era un student, în timp ce în al doilea text, victima era o persoană care tocmai ieșea de la locul de
muncă.
Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.
17. În cadrul unui studiu, cercetătorii și-au propus să studieze vârsta la care copii recunosc emoțiile. La
studiu au participat copii, cu vârsta de 3, 4 și 5 ani. Aceștia au văzut o serie de fotografii cu aceeași
persoană, care exprima una din trei emoții diferite – mândrie, fericire, surpriză. Pentru fiecare fotografie,
copii erau rugați să spună ce cred că simte persoana din fotografie. Deoarece indicatorii nonverbali, asociați
cu ținuta corpului, pot avea o influență asupra recunoașterii emoțiilor, pentru fiecare din cele trei emoții,
persoana fotografiată era arătată fie de la talie în sus, fie doar de la umeri în sus.
Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.
18. Un studiu a vizat identificarea relației dintre jocurile video agresive și perceperea actelor de devianță. La
studiu au participat adolescenți, liceeni din clasele a XI-a și a XII-a. Două jocuri s-au utilizat pentru acest
studiu: un joc violent (Counterstrike) și unul neutru (Super Bubbles). Fiecare participant juca unul din
aceste două jocuri iar după 15 minute intra în sală experimentatorul și spunea că sesiunea a luat sfârșit. În
continuare, participanții erau rugați să citească 52 de afirmații referitoare la comportamente agresive, făcând
referire atât la propriul comportament (Îi împing pe cei din jur, dacă mă enervează), cât și la
comportamentul altora (Cineva împinge pe cei din jur, dacă îl/o enervează). Pentru fiecare afirmație,
participanții trebuiau să indice în ce măsură acel comportament poate fi caracterizat ca fiind agresiv.

Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.

19. În cadrul unui studiu, cercetătorii și-au propus să studieze relația dintre activarea unor amintiri despre
relația lor romantică și satisfacția cu privire la propria viață. O parte dintre participanți trebuia să se
gândească și să descrie o situație în care s-au simțit extrem de dezamăgiți în urma unei discuții pe care au
avut-o cu partenerul romantic. Alți participanți au fost rugați să scrie câteva rânduri despre o situație în care
s-au simțit foarte mulțumiți de relația cu partenerul de viață. Tuturor participanților li s-a evaluat stima de
sine, deoarece cercetătorii presupun că aceasta influențează satisfacția percepută, indiferent de calitatea
relațiilor interpersonale. Ulterior participanții erau rugați să completeze un chestionar de evaluare a
satisfacției cu privire la viața lor, în general.

Aceleași cerințe ca la exercițiul 1.