Sunteți pe pagina 1din 8

Steaua fara nume

de Mihail Sebastian

1. Idee

Textul prezinta clar diferentele dintre diverse clase, dintre statuturi,


dintre oameni, care, poate, nu mai sunt atat de clare in Romania acum,
dupa era comunista si regimul egalitar instaurat, care a schimbat
mentalitatea oamenilor. Cu toate astea, aceste diferente sunt reale, iar
un strigat de trezire la realitate, fie el si dinaintea perioadei care a
produs schimbarea, este binevenit si chiar necesar.

2. Tema

Tema principala este cea a iubirii interzise sau imposibile din cauza
diferentelor dintre lumile din care provin cei doi. Tema garii linistite si a
trenurilor care nu opresc este o alta tema importanta, ea sugerand
incapabilitatea de evadare din comuna, dintr-un spatiu limitat atat fizic,
cat si psihic, iar tema cartilor si a astronomiei stabileste aceasta dorinta
de scapare, de plecare din acest univers limitat, a profesorului.

3. Actiune

Actiunea incepe intr-o gara mica, in provincie, unde nu trec multe


trenuri, iar acelea nu intotdeauna opresc. Scena I, Actul I, surprinde un
taran care vrea sa-si cumpere un bilet, dar seful de gara nu binevoieste
a-i vinde unul. In scena II apare profesorul, care a sosit in asteptarea lui
Pascu, care vine de la Bucuresti si care ii va aduce o carte rara. Ichim
anunta ca doamna are nevoie de 500 de lei, iar Seful nu are de unde sa-i
dea, isi aduce aminte de taran, ii da un bilet, dar pana intr-o localitate
mai indepartata. Scena IV, domnisoara Cucu vine la gara la ora 7 fix ca sa
pandeasca elevele ce vor sa se uite la automotorul spre Bucuresti. Scena
V, o eleva este prinsa la gara de D-ra Cucu, Profesorul intervine, nu
rezolva, insa, nimic, iar D-ra Cucu o ameninta ca o exmatriculeaza.
Soseste acceleratul, apare Pascu, Profesorul se cufunda in lectura si ii
vine greu sa paraseasca gara luminata. Automotorul dinspre Sinaia
opreste si din el coboara Conductorul si o Necunoscuta fara bilet.
Aceasta din urma nu vrea cu nici un chip sa ramana, dar Seful si
Conductorul reusesc sa o pacaleasca, iar trenul pleaca fara ea. Profesorul
o duce la el acasa sa doarma pana dimineata, iar el are intentia de a
merge la Udrea sa innopteze. D-ra Cucu si Udrea trec pe la el dupa ce ies
de la cinematograf, iar Udrea se intoarce. Inainte de a pleca, Profesorul
vrea sa ii arate Necunoscutei Ursa Mare si ii spune ca a descoperit o
stea. Pleaca, Necunoscuta pretinde ca a speriat-o soarecele, iar
Profesorul se intoarce. II arata, in final, Ursa Mare si steaua nevazuta, iar
ea il saruta. O intreaba numele ei si se hotaraste sa-si denumeasca
steaua Mona. A doua zi dimineata, Profesorul pleaca la scoala si sa-i
aduca o rochie de zi, iar Eleva intra si o surprinde pe Mona. Seful si Grig
ajung, iar Eleva le spune ca a vazut-o pe Necunoscuta. Grig o convinge sa
mearga inapoi, iar sperantele ca acesta nu a fost numai un vis ale
Profesorului sunt spulberate, el ramanand singur cu cartea lui.

4. Conflicte
a. Principale
i. Diferente sociale
1. Taranul – Seful
2. Ichim – Seful
3. D-ra Cucu – O Eleva
4. Necunoscuta – Profesorul
b. Secundare
i. De subordonare
1. Seful ii vine bilet Taranului numai cand are nevoie de
bani
2. Ichim trebuie sa plateasca rata pe care Seful o
mananca
3. D-ra Cucu pretinde ca elevele sa nu vina la gara la ora
la care trece automotorul, pentru ca, odata ce elevele
ar sti ce inseamna o altfel de viata, nu ar mai exista
disciplina subordonarii
4.
ii. Regulamentare
1. Conductorul si Seful cer respectarea regulamentului,
iar Profesorul si Necunoscuta prefera incalcarea
acestuia, pentru linistea tuturor (e principal pentru ca
rastoarna tot balansul?)
2. Seful ii cere lui Ichim banii pentru rata calcata de
accelerat
3.
iii. De adaptare
1. Mona se comporta in casa Profesorului ca acolo unde
ea este obisnuita, cauzand dezvaluirea prezentei ei
acolo

5. Caracterizari personaje
a. Seful garii
i. Lasa impresia corectitudinii, dar nu respecta regulamentul
numai atunci cand e pe placul sau („Nu am mai scris un
proces verbal de 15 ani” – vrea sa aiba un aer important,
rata pe care a mancat-o din banii lui Ichim), in schimb cand
Taranul vrea un bilet, nu-i da acolo unde cere, ci pana unde
are el nevoie (500 lei pentru doamna). De asemenea, este
viclean, concepand planul prin care femeia a fost lasata in
urma.
b. Un taran
i. Acest personaj reprezinta foarte bine ideea diferentelor
cauzate de statut si cea a supunerii celor care nu au nici o
putere, dar are, totusi, un impact mai mic asupra martorilor.
c. Profesorul
i. Profesorul este omul resemnat cu ceea ce viata i-a oferit,
dar are, totusi, fantezia evadarii prin carte, studiu si
astronomie. Este un om modest, preferand escapadele
mentale celor fizice, poate si din timiditate. Cand o vede pe
Necunoscuta, vrea s-o ajute sa plece initial, dar fiind bland si
fara autoritate, nimeni nu-l baga in seama. Astfel, cand
fapta e gata, vrea s-o ajute pe Necunoscuta oferindu-i un
loc unde sa doarma. Cand e singur cu Necunoscuta vorbeste
pasionat de stele, iar aceasta se sperie, poate pentru ca
realizeaza ca singura iubire a lui sunt stelele, din cauza
aspiratiilor sale inalte. Dimineata, precaut, isi spune ca toate
astea au fost doar un vis si ca nu trebuie sa creada prea
mult din el, totusi, naiv, ii cere mana Monei lui Grig, dar,
avand bunul-simt si fiind, poate, lipsit de curaj, nu lupta
pentru iubita lui cand acesta o convinge sa plece cu el.
d. Ichim
i. este omul supus, cu frica autoritatii, care, totusi, nu
inceteaza sa critice si sa o judece („Macar daca as fi mancat-
o”) pe buna dreptate, dar care, totusi, nu incearca sa faca
nimic impotriva ei, luand-o ca atare si multumindu-se cu
vorbitul in barba.
e. D-ra Cucu
i. Este exemplul perfect pentru Doamnele de provincie, care
trebuie mereu sa stie tot ce se petrece in sat si care
raspandesc barfele. Avand un complex de inferioritate, ea
doreste supusi, dar pentru ca nimeni nu se supune, trebuie
sa-si impuna autoritatea peste tot, devenind un tic pe care il
aplica pana si in cercul de profesori.
f. O eleva
i. Exemplarul adolescentin, cuprins de vise si de temeri, care
reactioneaza in defensiva oridecateori este nevoie, dar nu
este niciodata precaut si niciodata nu face ceva care ar
putea sa-i faca rau (a vazut-o pe Necunoscuta, dar nu
ascunde acest lucru cand e vorba de pielea ei desi a fost
rugata)
g. Pascu
i. Personaj episodic, care isi face treaba fara sa-l intereseze
cine are de pierdut (vinde ruj fetelor din clasa a opta),
raspandeste zvonul cum ca profesorul a dat 22000 pe o
carte, nefiind capabil sa inteleaga de ce.
h. Conductorul
i. Omul legii, se arata neinduplecat de suferinta femeii si o
lasa in urma fara sa se gandeasca la consecintele pe care ea
le va avea de indurat.
i. Necunoscuta
i. Excentrica, femeia pleaca pe sine spunand ca se va sinucide
la urmatorul tren si refuza sa-si dea datele personale pentru
procesul verbal de teama sa nu fie gasita de cel de la Sinaia.
Vom afla mai tarziu ca nu-i place sa faca baie numai la 26 de
grade si 5 linii, iar florile nu sunt niciodata bune. A plecat de
la Sinaia suparandu-se pe iubitul ei, facand o scena
dramatica. Spune ca ii este somn, ca sa scape de procesul
verbal. Cand ajunge in camera Profesorului, este intai
dezgustata de ceea ce vede, dar apoi se resemneaza. Nu
vrea sa ramana singura, asa ca recurge la santaj emotional,
spunand ca ii e frica de un soarece si il aduce, astfel, pe
Profesor, din nou in camera. Ba ii e somn, ba nu ii mai e,
acestea sunt reminiscente din stilul ei de viata, capricios.
Comite adulter si devine, in final, fascinata de aceasta lume,
dimineata se spala la fantana, iar florile nu au fost niciodata
mai frumoase, si decide sa ramana aici cu Profesorul, de
care ii este drag, si sa inceapa o noua viata. Cand ajunge
Grig, in schimb, de frica sa nu-l raneasca pe Profesor, ii
spune ca acesta e fratele ei. Cand, in final, decide sa plece
cu Grig, ii spune Profesorului ca va ramane mereu cu el,
dovedind o iubire pura, adolescentina, nerealizabila din
cauza argumentelor logice ce stau impotriva ei.
Necunoscuta este un personaj confuz, maleabil, care se lasa
sa pluteasca pe valurile momentului.
j. Udrea
i. Exemplul concret al artistului fara bani, care viseaza sa-si
vada opera realizata. O satisface pe D-ra Cucu numai ca sa
nu starneasca si mai multe conflicte, este curios despre
persoana Necunoscutei si se plictiseste repede sa astepte.
Cand ea pleaca semnandu-i un cec, este trist pentru soarta
prietenului sau, dar in acelasi timp este exaltat de faptul ca
opera sa este acum realizabila.
k. Grig
i. Citadinul, impatimit al jucului de ruleta, are tabieturile sale
(nu vrea ca Mona sa stea in spatele lui cand joaca), spune ca
nu o iubeste, poate din frica de ceea ce ar insemna sa
admita asta, dar se simte bine cand se intorc capete cand ea
trece la brat cu el, ca nu este gelos, dar vrea ca ea sa vina cu
orice pret inapoi, chiar daca pretul acela ar fi sa nu admita
faptul ca e gelos.

6. Relatii intre personaje


a. Seful – Taranul
i. Subordonare a taranului
b. Seful – Profesorul
i. Egalitate spre supunere din partea Sefului, indiferenta din
partea Profesorului
c. Seful – Ichim
i. Supunere din parte lui Ichim
d. Seful – D-ra Cucu
i. Egalitate superioara din partea Sefului, la fel ca si din partea
D-rei Cucu
e. Profesorul – D-ra Cucu
i. Indiferenta din partea Profesorului, atitudine
subordonatoare din parte D-rei Cucu
f. D-ra Cucu – Eleva
i. Conflictuala, D-ra Cucu cere subordonare, eleva n-o acorda
g. Eleva – Profesorul
i. Eleva cauta un aliat in Profesor
h. Seful – Pascu
i. Amicitie
i. Pascu – Profesorul
i. Afaceri
j. Seful – Conductorul
i. Complicitate
k. Profesorul – Conductorul
i. Conflictualitate blanda
l. Conductorul – Necunoscuta
i. Conflictualitate legala
m. Necunoscuta – Seful
i. Conflictualitate legala si de interes din partea Sefului care
nu obtine autoritatea
n. Necunoscuta – Profesorul
i. Aventura adolescentina, naiva
o. Profesorul – Udrea
i. prietenie
p. Udrea – D-ra Cucu
i. Subordonare prefacuta din partea lui Udrea
q. Necunoscuta – Udrea
i. Necunoscuta este fascinata de opera lui Udera, iar el
doreste sa-i povesteasca cat mai multe
r. Mona – Eleva
i. Initial, sunt complie, apoi Eleva o tradeaza
s. Eleva – Seful
i. Supunere
t. Eleva – Grig
i. Supunere
u. Grig – Seful
i. Relatie bazata pe interese relativ comune
v. Grig – Mona
i. Amoroasa
w. Grig – Profesorul
i. Adversari
x. Mona – D-ra Cucu
i. Discrepanta
y. Grig – D-ra Cucu
i. Conflictuala
z. Grig – Udrea
i. Interes