UNIVERSITATEA TEHNICA „GHEORGHE ASACHI” IASI

FACULTATEA CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

Tema referat: Metoda celor mai mici patrate

Profesor:Conf. dr. Ing. A. Munteanu Masterand:Enachi Alexandru

 Exista si numeroase legi ale fizicii care nu sunt exprimabile prin
functii liniare sau exponentiale. Un exemplu ar fi legea spatiului in
miscarea rectilinie uniform variata :

Aceasta lege are o forma

polinomiala. Chiar si legi
cu mult mai complicate
pot fi puse sub forma
polinomiala, gradul
polinomului fiind cu atat
mai mare cu cat intervalul
de valabilitate este mai
mare si precizia mai
necesara. De exemplu,
elongatia unui oscilator
armonic , poate fi
aproximata ca functie
polinomiala prin
(x masurat in radiani) :

In graficul alaturat, curba ingrosata este graficul sinusului, iar liniile

intrerupte sunt prima si a doua aproximatie polinomiala. Cea de-a treia
aproximatie se suprapune exact peste graficul sinusului. Se poate face
si o teorie care sa explice modul prin care se gasesc coeficientii
polinomului in functie de datele experimentale. Rezultatele acestei
teorii sunt implementate in programe de calcul tabelar, cum ar fi
programul Excel.
 EXEMPLU

Sa presupunem ca dorim sa verificam experimental

legea perioadei micilor oscilatii ale unui pendul
gravitational :

Valoarea acceleratiei gravitationale este cunoscuta : g = 9,8 m/s. In

cursul experientei vom varia (si masura) lungimea firului de suspensie
si vom calcula perioada impartind timpul necesar efectuarii unui
anumit numar de oscilatii complete la acest numar. Trebuie sa
demonstram prin experiment ca perioada T este o functie lineara

de si sa gasim ca panta dreptei respective este egala cu 2p. In

acest scop, vom folosi metoda regresiei lineare. Ceasul cu care lucram
are precizia de 1 secunda, iar lungimea firului se poate masura cu
precizie de 1 centimetru. Pentru fiecare lungime a firului de suspensie
vom face cate 5 masurari ale perioadei. Sa presupunem ca am obtinut
urmatoarele date experimentale :

 T Pentru lungimea de 109 cm, 5 oscilatii se fac in 10 s, 6

oscilatii in 12 s, 7 oscilatii in 15 s, 8 oscilatii in 16 s si 9 oscilatii in 19 s
 T Pentru lungimea de 132 cm, 5 oscilatii se fac in 11 s, 6
oscilatii in 14 s, 7 oscilatii in 16 s, 8 oscilatii in 18 s si 9 oscilatii in 20 s
 T Pentru lungimea de 182 cm, 5 oscilatii se fac in 13 s, 6
oscilatii in 16 s, 7 oscilatii in 19 s, 8 oscilatii in 21 s si 9 oscilatii in 24 s
 T Pentru lungimea de 236 cm, 5 oscilatii se fac in 15 s, 6
oscilatii in 18 s, 7 oscilatii in 21 s, 8 oscilatii in 24 s si 9 oscilatii in 27 s
 T Pentru lungimea de 295 cm, 5 oscilatii se fac in 17 s, 6
oscilatii in 21 s, 7 oscilatii in 24 s, 8 oscilatii in 27 s si 9 oscilatii in 31 s
 Prima problema pe care o intalnim este aceea de a pune aceste
date intr-o forma mai ordonata, de a calcula perioadele
corespunzatoare si eroarea masurarii. Va pot recomanda sa lucrati in
modul urmator :

 T Deschideti programul Excel

 T Inscrieti in casutele de la A4 la A8 numerele curente ale
determinarilor : 1,2,3,4,5
 T Inscrieti in casutele B2, E2, H2, K2, N2, lungimile firului : 1,09
(m), 1,32 (m), 1,82 (m), 2,36 (m) si 2,95 (m)
 T Inscrieti in casutele B4-8, E4-8, H4-8, K4-8, N4-8 numerele
de oscilatii
 T Inscrieti in casutele C4-8, F4-8, I4-8, L4-8, M4-8 intervalele
de timp corespunzatoare
 T Foaia Excel arata acum asa :


 T Selectati casuta D4, si apoi dati un click in caseta fx, dupa
care tastati semnul „=”
 T Selectati casuta C4, apasati tasta de impartire si apoi
selectati casuta B4. Tastati „Enter”
 T Selectati din nou casuta D4
 T Foaia Excel arata acum asa :
 
 T Remarcati patratelul din coltul dreapta-jos al casutei D4.
Duceti pointer-ul mouse-ului pe acest patratel (observati ca el se
transforma intr-o cruciulita), apasati butonul stang al mouse-ului si,
tinandu-l apasat, trageti coltul (patratelul) in jos, pana la casuta D8.
Eliberati butonul mouse-ului, si selectati o casuta libera
 T Foaia Excel arata acum asa :


 T Coloana D cuprinde acum valorile perioadelor pentru cele
cinci determinari corespunzatoare lungimii de 1,09 m
 T Eroarea de masurare este destul de mare (1 secunda la 10
pana la 19 secunde). De aceea numarul mare de zecimale este inutil.
Considerand ca eroarea este de ordinul a 1%, inseamna ca numai
primele trei cifre ale unui numar sunt semnificative. De aceea,
valoarea 2,142857 trebuie rotunjita la 2,14. Pentru a realiza aceasta
procedati astfel :
 T Mai intai selectati toate casutele de la D4 la D8
 T Apoi, deschideti meniul „Format” si alegeti optiunea
„Cells…”
  T Se va deschide
o fereastra noua :
„Format Cells”
 T In meniul
„Category” alegeti
optiunea „Number”,
iar in caseta „Decimal
places” introduceti
valoarea 2
 T Apasati
butonul „OK”
 T Rezultatul va fi
ca toate numerele in coloana D sunt acum rotunjite pana la doua
zecimale
 T Realizati aceleasi operatiuni pe coloanele G, J, M si P
(evident folosind coloanele de date corespunzatoare).

 T Pe pagina
urmatoarea puteti
vedea modul in care
arata foaia Excel in
acest moment.
 T Este momentul
sa alcatuim un tabel
care sa contina si alte
elemente decat acelea
cuprinse de
programul Excel
 T Fara a inchide
programul Excel,
deschideti
programul Word, iar pentru mai multa siguranta tastati de cateva ori
„Enter”
 T Reveniti la Excel si selectati toate casutele intre A1 si P8
 T Dati comanda „Copy” (aflata si pe bara „Standard”, sau in
meniul „Edit”

 T Reveniti in Word si dati comanda „Lipire” (sau „Paste”).

Rezultatul va fi urmatorul :

1,09 1,32 1,82

1 5 10 2,00 5 11 2,20 5 1
2 6 12 2,00 6 14 2,33 6 1
3 7 15 2,14 7 16 2,29 7 1
4 8 16 2,00 8 18 2,25 8 2
5 9 19 2,11 9 20 2,22 9 2

 T Nu arata prea bine, dar nu va descurajati !

 T Selectati prima casuta a tabelului, deschideti meniul „Table”
:


 T Alegeti optiunea „AutoFit” si, apoi, „AutoFit to Window”
 T Rezultatul operatiunii este prezentat in continuare :

1,0 1,3 1,8 2,3 2,9

9 2 2 6 5

1 2,0 1 2,2 1 2,6 1 3,0 1 3,4

1 5 0 0 5 1 0 5 3 0 5 5 0 5 7 0
1 2,0 1 2,3 1 2,6 1 3,0 2 3,5
2 6 2 0 6 4 3 6 6 7 6 8 0 6 1 0
1 2,1 1 2,2 1 2,7 2 3,0 2 3,4
3 7 5 4 7 6 9 7 9 1 7 1 0 7 4 3
1 2,0 1 2,2 2 2,6 2 3,0 2 3,3
4 8 6 0 8 8 5 8 1 3 8 4 0 8 7 8
1 2,1 2 2,2 2 2,6 2 3,0 3 3,4
5 9 9 1 9 0 2 9 4 7 9 7 0 9 1 4

 T Selectati toate celulele tabelului

 T Din bara „Table and Borders” alegeti optiunile • si +, apoi
din bara „Formatting” alegeti optiunile „Center” si „Times New
Roman” „10”. Tabelul capata infatisarea :

1,0 1,3 1,8 2,3 2,9

9 2 2 6 5

1 2,0 1 2,2 1 2,6 1 3,0 1 3,4

1 5 0 0 5 1 0 5 3 0 5 5 0 5 7 0
1 2,0 1 2,3 1 2,6 1 3,0 2 3,5
2 6 2 0 6 4 3 6 6 7 6 8 0 6 1 0
1 2,1 1 2,2 1 2,7 2 3,0 2 3,4
3 7 5 4 7 6 9 7 9 1 7 1 0 7 4 3
2,6
1 2,0 1 2,2 2 3 2 3,0 2 3,3
4 8 6 0 8 8 5 8 1 8 4 0 8 7 8
 1 2,1 2 2,2 2 2,6 2 3,0 3 3,4
5 9 9 1 9 0 2 9 4 7 9 7 0 9 1 4

 T Pe linia a treia a tabelului, incepand cu coloana a doua,

inscrieti urmatoarele informatii (caracterele grecesti se pot selecta
prin apasarea butonului W din bara „Standard”) :

1, 1, 1, 2, 2,
09 32 82 36 95
Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T (
N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s)
2, 2, 2, 3, 3,
1 5 10 00 5 11 20 5 13 60 5 15 00 5 17 40
2, 2, 2, 3, 3,
2 6 12 00 6 14 33 6 16 67 6 18 00 6 21 50
2, 2, 2, 3, 3,
3 7 15 14 7 16 29 7 19 71 7 21 00 7 24 43
2, 2, 2, 3, 3,
4 8 16 00 8 18 25 8 21 63 8 24 00 8 27 38
2, 2, 2, 3, 3,
5 9 19 11 9 20 22 9 24 67 9 27 00 9 31 44

 T Selectati prima linie a tabelului si dati comanda „Merge

Cells” (evidentiata in bara „Table and Borders”). Veti obtine :

1, 1, 1, 2, 2,
09 32 82 36 95
Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T (
N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s)
2, 2, 2, 3, 3,
1 5 10 00 5 11 20 5 13 60 5 15 00 5 17 40
 2, 2, 2, 3, 3,
2 6 12 00 6 14 33 6 16 67 6 18 00 6 21 50
2, 2, 2, 3, 3,
3 7 15 14 7 16 29 7 19 71 7 21 00 7 24 43
2, 2, 2, 3, 3,
4 8 16 00 8 18 25 8 21 63 8 24 00 8 27 38
2, 2, 2, 3, 3,
5 9 19 11 9 20 22 9 24 67 9 27 00 9 31 44

 T Selectati prima linie din tabel si inscrieti textul

„PERIOADELE DE OSCILATIE, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA FIRULUI DE
SUSPENSIE” (textul este scris in „Times New Roman”, marimea „10”)

PERIOADELE DE OSCILATIE, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA FIRULUI DE

SUSPENSIE
1, 1, 1, 2, 2,
09 32 82 36 95
Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T ( Dt T (
N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s) N (s) s)
2, 2, 2, 3, 3,
1 5 10 00 5 11 20 5 13 60 5 15 00 5 17 40
2, 2, 2, 3, 3,
2 6 12 00 6 14 33 6 16 67 6 18 00 6 21 50
2, 2, 2, 3, 3,
3 7 15 14 7 16 29 7 19 71 7 21 00 7 24 43
2, 2, 2, 3, 3,
4 8 16 00 8 18 25 8 21 63 8 24 00 8 27 38
2, 2, 2, 3, 3,
5 9 19 11 9 20 22 9 24 67 9 27 00 9 31 44

 T In linia a doua, contopiti casutele 2-5, 6-8, 9-11, 12-14 si 15-

17 prin selectare si aplicarea comenzii „Merge Cells” :

1,09 1,32 1,82 2,36 2,95

 Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T (
N s) s) N s) s) N s) s) N s) s) N s) s)
2,0 2,2 2,6 3,0 3,4
1 5 10 0 5 11 0 5 13 0 5 15 0 5 17 0
2,0 2,3 2,6 3,0 3,5
2 6 12 0 6 14 3 6 16 7 6 18 0 6 21 0
2,1 2,2 2,7 3,0 3,4
3 7 15 4 7 16 9 7 19 1 7 21 0 7 24 3
2,0 2,2 2,6 3,0 3,3
4 8 16 0 8 18 5 8 21 3 8 24 0 8 27 8
2,1 2,2 2,6 3,0 3,4
5 9 19 1 9 20 2 9 24 7 9 27 0 9 31 4

 T Adaugati unitatea de masura a lungimii :

PERIOADELE DE OSCILATIE, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA FIRULUI DE

SUSPENSIE
1,09 (m) 1,32 (m) 1,82 (m) 2,36 (m) 2,95 (m)
Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T (
N s) s) N s) s) N s) s) N s) s) N s) s)
2,0 2,2 2,6 3,0 3,4
1 5 10 0 5 11 0 5 13 0 5 15 0 5 17 0
2,0 2,3 2,6 3,0 3,5
2 6 12 0 6 14 3 6 16 7 6 18 0 6 21 0
2,1 2,2 2,7 3,0 3,4
3 7 15 4 7 16 9 7 19 1 7 21 0 7 24 3
2,0 2,2 2,6 3,0 3,3
4 8 16 0 8 18 5 8 21 3 8 24 0 8 27 8
2,1 2,2 2,6 3,0 3,4
5 9 19 1 9 20 2 9 24 7 9 27 0 9 31 4

 T In casuta a doua din prima coloana, inscrieti textul „l ®”

 T In casuta a treia din prima coloana inscrieti textul „ N.C. ¯”.
Obtineti :

PERIOADELE DE OSCILATIE, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA FIRULUI DE

SUSPENSIE
l® 1,09 (m) 1,32 (m) 1,82 (m) 2,36 (m) 2,95 (m)
N.C Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T (
. ¯ N s) s) N s) s) N s) s) N s) s) N s) s)
2, 2, 2, 3, 3,
1 5 10 00 5 11 20 5 13 60 5 15 00 5 17 40
2, 2, 2, 3, 3,
2 6 12 00 6 14 33 6 16 67 6 18 00 6 21 50
2, 2, 2, 3, 3,
3 7 15 14 7 16 29 7 19 71 7 21 00 7 24 43
2, 2, 2, 3, 3,
4 8 16 00 8 18 25 8 21 63 8 24 00 8 27 38
2, 2, 2, 3, 3,
5 9 19 11 9 20 22 9 24 67 9 27 00 9 31 44

 T Cu aceasta, primul tabel de date al lucrarii este terminat.

Daca doriti ca el sa fie mai sugestiv il puteti pune sub forma (cum veti
reusi este deja un exercitiu pentru dumneavoastra !) :

PERIOADELE DE OSCILATIE, IN FUNCTIE DE LUNGIMEA FIRULUI DE

SUSPENSIE
l® 1,09 (m) 1,32 (m) 1,82 (m) 2,36 (m) 2,95 (m)
N.C Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T ( Dt ( T (
. ¯ N s) s) N s) s) N s) s) N s) s) N s) s)
2, 2, 2, 3, 3,
1 5 10 00 5 11 20 5 13 60 5 15 00 5 17 40
2, 2, 2, 3, 3,
2 6 12 00 6 14 33 6 16 67 6 18 00 6 21 50
 7

2, 2, 2, 3, 3,
3 7 15 14 16 29 7 19 71 7 21 00 7 24 43
2, 2, 2, 3, 3,
4 8 16 00 8 18 25 8 21 63 8 24 00 8 27 38
2, 2, 2, 3, 3,
5 9 19 11 9 20 22 9 24 67 9 27 00 9 31 44

 T Este deja momentul sa ne indreptam catre finalizarea

prelucrarii datelor
 T Va trebui sa determinam valorile medii ale perioadelor,

eroarea de masura si valorile factorului

 T Pentru inceput deschideti din nou tabelul Excel
 T In coloana A12-16 inscrieti numerele curente 1,2,3,4,5
 T In coloana D12-16 inscrieti valorile lungimilor firului de
suspensie
 T Selectati casuta E12 si apoi dati un click in caseta fx, tastati
„=”, apoi scrieti SQRT(D12/9,81) si finalizati tastand „Enter”
 T Selectati din nou casuta E12 si trageti coltul din dreapta-jos,
acoperind coloana E, pana la E16
 T Rotunjiti la doua zecimale numerele din coloana E. In acest

moment aveti calculate valorile lui pentru toate cele cinci lungimi
considerate
 T Pentru a calcula valorile medii ale perioadelor, precum si
abaterile patratice medii, procedati asa cum v-a fost indicat in lucrarea
„Teoria erorilor de masura”. Mediile perioadelor le treceti in coloana
B, iar abaterile patratice in coloana C. Daca este nevoie, rotunjiti din
nou rezultatele la doua zecimale
 T Portiunea din foaia Excel cu care ati lucrat ar trebui sa arate
asa :

 T Este
momentul sa
importati acest
tabel in


documentul Word
 T Selectati toate casutele de la A10 la E16 si procedati in
acelasi mod ca la operatia anterioara de importare si formatare a unui
tabel de date
 T Ar trebui sa obtineti :

PERIOADELE DE OSCILATIE SI ABATEREA PATRATICA MEDIE

Nr. crt. <T> (s) sT l (m) (s)

1 2,05 0,07 1,09 0,33
2 2,26 0,05 1,32 0,37
3 2,65 0,04 1,82 0,43
4 3,00 0,00 2,36 0,49
5 3,43 0,05 2,95 0,55

 T Ultima etapa consta in trasarea graficului, utilizand metoda

celor mai mici patrate
 T Reveniti la foaia Excel
 T Deschideti meniul „Insert” si alegeti optiunea „Chart”
  T Se va deschide o
noua fereastra :

 T In lista „Chart
type” alegeti optiunea
„XY (Scatter)”. Pe
ecranul monitorului
apare :

 T Daca casuta
aflata sub inscriptia
„Chart sub-type” este
innegrita apasati
butonul „Next >”. In caz
contrar, selectati mai
intai casuta si apoi

apasati „Next >”
 T Infatisarea
ferestrei cu care lucrati se modifica dupa cum urmeaza :

 T Dati un click pe
”Series”


  T Fereastra
isi schimba
infatisarea si arata
ca in imaginea din
dreapta. Apasati
butonul „Add” si
din nou veti
observa ca
fereastra isi
schimba infatisarea
:

 T Trebuie
acum sa
introduceti datele
experimentale
Acestea se
 introduc in
casetele „X Values”
si „Y Values”.
Procedati astfel :
 T Dati un
click in caseta „X
Values”
 T Apoi
selectati toate
 valorile numerice
din coloana E12-16

(adica valorile factorului )

 T Dupa aceea dati un click in caseta „Y Values” si selectati tot
cuprinsul ei
 T In continuare, selectati toate valorile numerice din coloana
B12-16
 T Dupa aceste operatii, fereastra din foaia Excel ar trebui sa
arate ca in imaginea urmatoare :

 T Apasati
butonul „Next”
 T Fereastra isi
schimba din nou
infatisarea
 T In meniul
„Titles”, caseta „Chart
title”, scrieti „PERIOADA
DE OSCILATIE A
PENDULULUI
GRAVITATIONAL IN
FUNCTIE DE LUNGIMEA
 FIRULUI DE SUSPENSIE”
 T Treceti la
meniul „Gridlines” si marcati casuta „Major gridlines” de sub titlul
„Value (X) axis”
 T In meniul „Legend”, deselectati optiunea „Show legend”
 T In fine, apasati butonul „Finish”
 T Fereastra „Chart Options se inchide si pe foaiaExcel apare
un grafic
 
 T Pe pagina urmatoare puteti vedea infatisarea pe care o
capata acum foaia Excel
 T Graficul mai trebuie prelucrat pentru a ajunge la forma
finala
 T Mai intai, fixand cursorul mouse-ului pe el il veti „trage”
intr-o portiune a foii, in care sa nu obtureze tabelele de date
 T Apoi, veti da un dublu click pe suprafata sa in portiunea
cenusie, fara ca varful cursorului sa atinga nici liniile de marcaj, nici
punctele experimentale :
 
 T Se va deschide o noua fereastra :

 T Selectati
optiunea „None” din zona
„Area” si apoi apasati
butonul „OK”
 T Dati un dublu
click pe una din liniile de
marcaj verticale


  T Din nou se
deschide o fereastra, in
care alegeti tab-ul
„Scale” :
 T Aceasta
fereastra va solicita sa
alegeti valorile
extreme pe axa Ox.

 Deoarece x = are
valoarea minima egala
cu 0,33 si cea maxima egala 0,55, este bine sa inscrieti in caseta
„Minimum” valoarea 0,3, iar in caseta „Maximum” valoarea 0,6
 T Apasati butonul „OK”
 T Dati acum un dublu click pe o linie de marcaj orizontala
 T Va aparea o fereastra asemanatoare cu cea anterioara, dar
care face referire la valorile minima sau maxima ale lui y = T. Dati
valoarea minima 2 si cea maxima 3,6, dupa care apasati din nou
butonul „OK”
 T Zona graficului se modifica asa cum este aratat mai jos :


 T Urmeaza sa trasati dreapta prin metoda celor mai mici
patrate si sa aflati panta ei
 T Pentru inceput dati un click-dreapta pe unul dintre
punctele experimentale
 T Apare pe ecran o caseta avand si optiunea „Add Trendline”.
Selectati-o !
 T Din nou se deschide o fereastra, numita Add Trendline” :

T Marcati casuta
„Linear” si apasati
butonul „OK”

T Rezultatul este
aparitia pe grafic a
unei drepte, care este
chiar dreapta cautata
:
T Pentru a afla
 panta acestei drepte
 procedati astfel :
T Dati un click
intr-un punct oarecare al dreptei
 T Se deschide o caseta, in care selectati optiunea „Format
Trendline”
 T Efectul este deschiderea unei noi ferestre, numita „Format
Trendline”
  T Selectati
tab-ul „Options”,
iar fereastra va
arata ca in figura
alaturata
 T Selectati
casuta „Display
equation on
chart”, dupa care
apasati butonul
„OK”
 T Fereastra
 se inchide, iar in
interiorul
graficului apare o casuta de text, care, de obicei nu este pozitionata
convenabil


 T De aceea, asezati cursorul mouse-ului pe ea, apasati
butonul stang si, tinandu-l apasat „trageti” casuta de text intr-o pozitie
convenabila. Puteti chiar formata textul din casuta, schimband fontul
si marimea acestuia, inlocuind literele care de la bun inceput sunt „y”
si „x” prin acelea pe care le doriti dumneavoastra. De asemenea se
poate reduce numarul zecimalelor. Dupa aceste operatii, graficul ar
trebui sa arate asa :
 T Ultima etapa pe care trebuie s-o parcurgeti este importul
graficului in documentul Word
 T Pentru aceasta, dati un click in interiorul suprafetei
graficului
 T Veti observa ca el arata ca in figura de mai sus
 T Dati comanda „Copy”
 T Redeschideti documentul Word si dati comanda „Lipire”
(„Paste”)
 T Rezultatul va fi urmatorul :


 T Dati un click pe suprafata figurii (in acest mod o selectati) si
apoi incadrati-o intr-un chenar (comanda „Insert Frame”) :
 
 T In acest moment, graficul poate fi deplasat in orice punct al
foii si poate fi redimensionat.
 T Redimensionarea se face prin selectarea graficului si
actiunea asupra celor opt patratele care sunt marcate pe marginile
cadrului
 T O alta modalitate de redimensionare este selectarea
graficului, urmata de deschiderea meniului „Format” si alegerea
comenzii „Picture”. Se va deschide o fereastra care va ofera informatii
despre modul in care puteti face redimensionarea, precum si alte
operatii.
 In mare, cam acestea sunt operatiunile necesare pentru a
face o prezentare de calitate a rezultatelor pe care le-ati obtinut in
urma masuratorilor experimentale. Mai ramane de discutat un aspect
: valoarea pe care am obtinut-o pentru panta este de 6,323, putin
diferita fata de cea teoretica : 2p = 6,283. Evident, diferenta se
datoreaza erorilor experimentale. Eroarea relativa este :


 Avand in vedere ca abaterea patratica medie la determinarea
perioadei a avut chiar si valori de 7%, rezultatul obtinut este neobisnuit
de bun pentru conditiile experimentale mentionate la inceputul
acestui material.
 In fine, cum trebuie sa arate in cele din urma modul de
prezentare a rezultatelor?
 Iata un exemplu :