Cum ştim când şi pentru ce să ne prezentăm la

oftalmolog?
Despre

 Altele
 Astigmatism
 Probleme vedere
 Ochelari
 Pierderea vederii
 Retinopatia diabetica
 Infectii oculare
 Sangerarea oculara
 Lentile de contact
 Alimentatie
 Zinc
 DHA – acidul gras al ochilor
 Vitamina A
 Examen oftalmologic
 Glaucomul
 DMV
 Capacitatea vizuala
 Exercitii pentru ochi
 Cataracta

Există multe probleme care în trecut se rezolvau acasă, prin metode „băbeşti”, așa cum
există multe persoane care întârzie vizitele la doctor, printre care și cele la oftalmolog,
sperând să găsească o soluție mai la îndemănă în vreun borcan prin casă sau prin vreo
practică despre care se spune că „face minuni”. Situaţia era valabilă şi explicabilă în
mediile în care serviciile medicale erau inaccesibile din mai multe puncte de vedere, şi în
cazul în care lipsa unei înţelegeri corecte a problemei risca să întârzie luarea unor
măsuri salvatoare. Accesul facil la servicii medicale, sfaturi profesioniste şi posibilitatea
de a rezolva problemele în mod corect ar trebui să fie argumentele necesare pentru ca
oamenii să se dezică de aceste practici şi să se adreseze doctorilor pentru problemele
medicale.
Principalul motiv pentru care ar trebui să ne adresăm specialiştilor este faptul că noi nu
avem pregătirea medicală necesară pentru a face diferența dintre o problemă minoră
care nici nu necesită tratament, şi o problemă gravă. Cum știm, de exemplu, care sunt
problemele pentru care ar trebui să ne adresăm unui oftalmolog? Care sunt semnele pe
care noi le-am putea trece cu vederea dar care ar trage un semnal de alarmă pentru
medic?

Durerea de cap. Se poate datora oboselii şi forțării ochilor în cazul în care dioptriile se
schimbă dar noi întârziem în luarea unor măsuri. Pe de altă parte, o durere bruscă și
care crește gradual poate însemna glaucom, o problemă medicală definită prin
presiunea crescută în ochi ce poate duce chiar la pierderea vederii.

Pete şi linii plutitoare. Le putem trece cu vederea şi cataloga ca fiind cauzate de stres
sau oboseală, dar acestea pot însemna de fapt desprinderea sau lezarea retinei.

Vedere înceţoşată. Am putea spune că se datorează aceleiaşi oboseli, dar un

bun oftalmolog ar interpreta acest simptom ca un posibil început de cataractă.

Ochi roşii şi mâncărimi la nivelul ochilor. Alergiile sezoniere pot provoca astfel de
reacții, dar acestea sunt şi simptomele conjunctivitei, o afecţiune mai degrabă neplăcută
decât periculoasă, cu o evolutie autolimitată (trece eventual și fără tratament) dar există
și complicaţii care pot provoca tulburări grave de vedere. Mai mult, conjunctivita este
contagioasă iar lipsa tratamentului și contactul cu alţii înseamnă transmiterea ei celorlalți.

Orjeletul sau „urciorul”. Afecţiuni ușoare caracterizate prin infectarea glandelor

sebacee de la nivelul ochilor din cauza bacteriilor, stafilococului auriu sau din cauza
folosirii unor produse de igienă sau cosmetice vechi. O vizită la farmacie ar putea lua
locul unui control la oftalmolog, în cazul în care pacientul nu prezintă recidive într-un
interval prea scurt de timp.

Chiar dacă nu avem tulburări de vedere sau alte probleme evidente de această natură,
specialiştii recomandă efectuarea unor vizite de specialitate cel mult la doi ani. Nu
trebuie să fugim la doctor la fiecare lăcrimare a ochilor dar, netratate sau neidentificate,
problemele de vedere pot evolua de la asimptomatice la pierderea totală a vederii. În
acest context, prevenţia prin vizita la oftalmolog este varianta de preferat.
Cuvinte cheie: Altele, Probleme vedere, Ochelari, Infectii oculare, Examen
oftalmologic, Glaucomul, Cataracta

vedere