Sunteți pe pagina 1din 6

SECTIUNEA 1: RAPORTURILE DE DREPT CONSTITUTIONAL

 IDENTIFICAREA RAPORTURILOR DE DREPT CONSTITUTIONAL


In literatura de specialitate se pune problema delimitarii dreptului constitutional de celelalte ramuri
ale dreptului. Criteriile de delimitare sunt in general obiectul reglementarii, metoda reglementarii si
interesul guvernantilor.
Cel mai utilizat criteriueste acela al obiectului reglementarii juridic, adica prin gasirea acelor relatii
sociale care prin continutul lor sunt constitutionale. Aceste relatii devin prin reglementarea lor de
catre normele dreptului constitutional, raporturi juridice de drept constitutional. Elementul comun al
acestor relatii sociale este acela ca ele apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii
statale.
Doctrina juridica a pus in evidenta dificultatile teoretice privind identificarea relatiilor sociale care
formeaza obiectul de reglementare a normelor de drept constitutional. Principalele dificultati
constau in aceea ca nu intotdeauna se ppoate stabili o demarcatie clara intre ramura dreptului
constitutional si celelalte ramuri de drept.
O alta dificultate consta in opinia unor autori, in aceea ca nu toate reglementarile din constitutie sunt
norme juridice.prin urmare exista prevederi constitutionale care nefiind norme juridice nu pot defini
un obiect al dreptului constitutional.
O a treia dificultate rezulta din intelegerea diferita a notiunilor de instaurare, mentinere si exercitare
a puterii.
Teoria contemporana a dreptului constitutional, sustinuta de majoritatea autorilor, afirma caracterul
unitar de reglementare a normelor constitutionale,individualitatea obiectului dreptului constitutional
si implicit distinctia in functie de criteriul raportului juridic intre dreptul constitutional si alte ramuri
ale sistemului juridic unitar.
Principalele criterii de identificare a relatilor sociale care pot fi considerate raporturi de drept
constitutionale sunt: normele constitutionale care le reglementeaza si continutul juridic al relatilor
sociale. Astfel se sustine teza potrivit careia toate reglementarile din legea fundamentala a unui stat
sunt norme juridice si implicit norme constitutionale deoarece creeaza obligatii juridice ( obligatia de
conformitate a intregului drept cu normele constitutionale).
 SPECIFICUL RAPORTURILOR DE DREPT CONSTITUTIONAL
Obiectul dreptului constitutional cuprinde doua categorii de relatii sociale:
 Relatii cu dubla natura juridica
 Relatii specifice dreptului constitutional
Aceste relatii privesc bazele puterii si bazele organizarii puterii.
Bazele puterii sunt elemente exterioare statului care genereaza si determina puterea de stat in
continutul sau, respectiv factorii economici si sociali.
Bazele organizarii puterii sunt elemente exterioare statului care nu genereaza puterea de stat, ci
numai conditioneaza organizarea ei: teritoriul si populatia
Relatiile sociale care se nasc in legatura cu bazele puterii si bazele organizarii puterii privesc
continutul si organizarea puterii statale.
In ce priveste relatiile care se nasc in legatura cu structura de stat, ele sunt de drept constitutional
deoarece in functie de structura statului se exercita si puterea de stat
Exercitarea puterii de stat este o activitate specifica desfasurata de organele reprezentative fiind o
activitate de conducere, dar o conducere la nivel superior tuturor activitatiilor de conducere
desfasurate de alte organe ala statului
SECTIUNEA A 2-A: SUBIECTELE RAPORTURILOR DE DREPT CONSTITUTIONAL
Subiectele raportului de drpet constitutional sunt oamenii luati individual sau grupati pe colective. Cu
privire la subiectele raportului de drept constitutional trebuie subliniate anumite trasaturi specifice:
 Unul din subiecte este intotdeauna fie detinatorul puterii, fie statul, fie un organ
reperezentativ.
 Aceste subiecte actioneaza in mod necesar in activitatea de instaurare, mentinere si
exercitare a puterii.
Persoana fizica este omul, privit ca titular de drepturi si obligatii. Persoana juridica este un subiect
colectiv de drept, un colectiv de oameni care intrunind conditile cerute de lege este titular de
drepturi si obligatii.
Pentru a fi subiecte de drept constitutional oamenii luati individual ori in colective organizate trebuie
sa actioneze in mod necesar intr-un raport de drept constitutional, adica pentru instaurarea,
mentinerea si exercitarea puterii.
 POPRUL
Doctrina juridica nu este unanima in a recunoaste poporului calitatea de subiect al unor raporturi
juridice. Unii autori considera ca poporul este o entitate care poate fi greu caracterizata juridic, dar
totodata creeaza toate relatiile sociale reglementate de normele de drept fara a putea considera ca e
un subiect de drept participant la aceste relatii sociale. Alti autori considera ca poporul poate fi
subiect numai pentru raporturile juridice specifice dreptului international public. Intr-oa treia opinie
poporul este subiect al raporturilor de drept constitutional.
Poporul isi exercita puterea statala prin doua modalitati constitutionale:
 Prin reprezentare, situatie data de faptul ca desemneaza competenta organelor
reprezentative
 In mod direct prin referendum

 STATUL
Poate aparea ca subiect fie direct fie reprezentat de organele sale. Statul apare direct ca subiect in
raporturile juridice privitoare la cetatenie si in raporturile juridice privind federatia ( in cazul statelor
federative)
 ORGANELE STATULUI (AUTORITATILE PUBLICE)
Sunt subiecte daca indeplinesc conditiile cerute subiectelor raporturilor de drept constitutional.
Organele legiuitoare apar intotdeauna ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional, cu conditia
ca raportul la care participa sa fie de drept constitutional.
Parlamentul este subiect calificat avand in vedere functia pe care o exercita. (structurile de lucru ale
parlamentului, comisiile parlamentare sau birourile permanente ale Camerelor)
Organele executive si organele judecatoresti pot fi subiecte ale raportului de drept constitutional
numai daca participa la un raport juridic in care celalalt subiect de drept este poporul, statul sau
organele legiuitoare si daca raportul la care participa este de drept constitutional.
Guvernul are aceasta calitate in procedura delegarii legislative sau in procedura de control
parlamentar.
Instantele de judecata au aceasta calitate in special in cazul procedurii electorale cand sunt abilitate
conform legii sa solutioneze contestatii privind candidaturile depuse sau desfasurarea alegerilor.
 PARTIDELE, FORMATIUNILE POLITICE SI ALTE ORGANIZATII
Ca forme organizatorice prin care cetatenii participa la guvernare, partidele politice si organizatiile
pot fi subiecte ale raporturilor de drept constitutional. O alta situatie in care sunt subiecte este este
aceea ca au dreptul de a propune candidati la alegeri.
 CETATENII
Pot aparea ca subiecte ale raporturilor de drept constitutional fie distinct ca persoane fizice, fie ca
persoane investite cu anumite demnitati sau functii publice sau organizati pe circumscriptii
electorale. . In primul caz intra in raporturi de drept constitutional pentru realizarea drepturilor lor
fundamentale cat si in raporturi specifice cetateniei, in al doilea caz apar ca subiecte ale raportului de
reprezentare, iar in ultimul caz apar ca subiecte cu ocazia alegerilor deputatilor, senatorilor sau
sefului de stat
 STRAINII SI APATRIZII
Sunt subiecte ale raporturilor de drept constitutional in raporturile ce se nasc cu privire la acordarea
cetateniei romane si ca titulari ai drepturilor specifice garantate constitutional. ( dreptul la azil politic,
garantarea propietatii private)
 UNITATILE ADMINISTRATIV TERITORIALE
Unitatile administrativ-teritoriale ar putea fi subiecte ale raportului de drept constitutional, dar nu
intelese ca parti de tertoriu ci ca grupuri de populatie organizate pe teritoriu
SECTIUNEA A 3-A: NORMELE DE DREPT CONSTITUTIONAL
 CRITERII DE IDENTIFICARE A NORMELOR DE DREPT CONSTITUTIONAL
Normele constitutionale indeplinesc caracteristicile oricarei norme juridice in general, respectiv
sunt reguli generale de conduita consacrate sau sanctionate de catre stat cu aplicabilitate repetata
si a caror executare poate fi realizata si prin constrangerea juridica.
Un prim aspect care formeaza obiectul elaborarilor teoretice este acela daca toate reglementarile
dintr-o constitutie sunt norme de drept.
Un al doilea aspect teoretic se refera la posibilitatea de stabilire a unui sistem unitar de norme
constitutionale, avand in vedere ca relatiile sociale reglementate nu sunt sunt exclusiv in sfera
acestei ramuri juridice, ci apartin si altor subsisteme juridice ale sistemului de drept unitar.
Pornind de la idea ca dreptul constitutional ar cuprinde numai norme „cu caracter de consacrare” si
nu norme juridice, deoarece le lipseste sanctiunea, in literatura de specialitate s-a sustinut si teza
potrivit careia dreptul constitutional nu ar fi o veritabila ramura de drept, ci ar cuprinde doar reguli
morale.
Doctrina contemporana la care ne raportam nu este de acord cu aceste teorii, afirmand in principiu
ca exista un sistem unitar de norme juridice specifice dreptului constitutional si care pot fi
identificate dupa mai multe criterii:
 Forta juridica si procedura de adoptare, respectiv modificare a izvoarelor formale ce
le cuprind
 Obiectul de reglementare
 Sub aspectul structurii logico-juridice, normele constitutionale indeplinesc toate
criteriile unei norme juridice, existand totusi unele particularitati
Toate normele din constitutie sunt reglementari juridice si nu simple reguli cu caracter de cosacrare
si totodata norme cuprinse in legea fundamentala sunt de drept constitutional, indiferent de
relatiile sociale pe care le reglementeaza, deoarece ele vizeaza in mod nemijlocit esenta statului si a
puterii de stat.
 SPECIFICUL NORMELOR DE DREPT CONSTITUTIONAL
Raporturile de drept constitutional sub aspectul continutului si al subiectelor de drept formeaza
obiectul reglementarii juridice constitutionale asupra caruia actioneaza normele de drept
constitutional.
Normele de drept constitutional reglementeaza conduita subiectelor dreptului constitutuional in
relatiile sociale fundamentale care apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii.
Exista unele particularitati ale acestor norme exprimate in unele aspecte teoretice:
 Doctrina respinge teoria bivalentei notiunii de drept constitutional potrivit careia
aceasta ramura juridica are un sens larg si cuprinde norme din mai multe ramuri de drept
 Nu este admisa nici teoria mai multor drepturi constitutionale
Intinderea normativa a dreptului constitutuional este determinata de sfera relatilor pe care le
reglementeaza.
Normele constitutionale pe langa prevederile exprese care reglemeteaza nemijlocit relatii sociale
contin si unele prevederi cu valoare de principii definind astfel unele institutii.
Rezulta asadar ca toate normele constitutionale sunt norme juridice. Nu exista norme juridice fara
sanctiune tocmai pentru a se asigura respectarea lor, desi in dreptul constitutional sanctiunea nu
este atat de evidenta ea exista.
Strucura logico-juridica a normelor de drept constitutional are mai multe particularitati care le
diferentiaza sub acest aspect de alte categorii de norme juridice.
Principalele particularitati formale si implicit ale structurii logico-juridice a normelor de drept
constitutional sunt urmatoarele:
 Pentru mai multe dispozitii se prevede o singura sanctiune
 Sanctiunile in dreptul constitutional sunt specifice
 Pentru reglementari de de principiu, de larga generalitate, cuprinse in constitutie,
unele sanctiuni se regasesc in alte ramuri de drept

 CLASIFICAREA NORMELOR DE DREPT CONSTITUTIONAL


 Norme cu aplicatie directa nemijlocita - sunt acele norme care se aplica intocmai
cum sunt prevazute, neavand nevoie de reglementari suplimentare pentru a fi puse in aplicare
 Norme cu aplicatie mijlocita - sunt acele norme care dau reglementari de principiu,
dar care pentru a putea fi puse in aplicare la situatii concrete sunt urmate de reglemetari
suplimentare din alte ramuri de drept.