Sunteți pe pagina 1din 5

AFECȚIUNI OFTALMOLOGICE

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR OCULARE

Patologii oculare frecvente


CATARACTA
Reprezinta pierderea transparentei cristalinului si poate surveni la persoanele varstnice ( cataracta senila ).
Simptome: scaderea acuitatii vizuale, manifestata printr-un ‘’val’’situat inaintea obiectelor. Apare miopia
cristaliniana, iar bolnavii pot citi fara ochelari si cred ca vederea le-a revenit la normal, insa pe masura ce cataracta
progreseaza se poate ajunge la o scadere completa a acuitatii vizuale ( in cazurile foarte avansate se percepe doar
lumina ).
Tratamentul este numai chirurgical: se extrage cristalinul opacifiat si se implanteaza un cristalin artificial.

GLAUCOMUL
Reprezinta afectarea nervului optic datorata in principal cresterii presiunii intraoculare. Alti factori de risc sunt:
inaintarea in varsta, rude de gradul I cu glaucom.
Simptome: in stadiile initiale sunt absente, debutul este lent, ceea ce duce la intarzierea diagnosticarii uneori pana
in stadii avansate, cand apare scaderea vederii.
! Atacul acut de glaucom reprezinta o urgenta medicala. Se manifesta prin incetosarea vederii,ochi rosu, dureri
oculare intense, halouri in jurul surselor luminoase, greata, varsaturi.
Tratament: urmareste scaderea presiunii din interiorul ochiului si poate fi medicamentos ( picaturi oftalmice),
tratament laser sau interventie chirurgicala.

CONJUNCTIVITA
Reprezinta inflamatia stratului cel mai superficial al ochiului numit conjunctiva. Cauzele pot fi: infectioase (
bacteriene, virale, micotice ), alergice, diferiti agenti iritanti.
Semne si simptome: ochi rosu, lacrimare, usturimi si mancarimi oculare, secretie conjunctivala variabila asociata cu
‘’lipirea genelor’’dimineata, dupa trezire.
Tratament: local ocular, cu picaturi si /sau unguent.

DEGENERESCENTA MACULARA LEGATA DE VARSTA – DMLV


Afecteaza de obicei pacientii de varsta a treia si se caracterizeaza prin modificari progresive, degenerative,
ireversibile ale zonei retiniene centrale ( macula ). Exista mai multi factori de risc: rude de gradul I cu aceasta
boala, fumat, hipertensiune arteriala.
Simptome: dificultate la citit, liniile drepte se vad intrerupte sau ondulate, zona de neclaritate in campul vizual
central.
Sunt descrise doua forme: uscata ( atrofica ) sau umeda (exudativa ).
Tratament: pentru forma uscata – nu exista tratament,se pot incerca suplimente ce contin antioxidanti ( vitamina C,
E, beta caroten ), zinc in stadiile incipiente ; pentru forma umeda exista posibilitatea tratamentului laser si a
injectiilor intraoculare.
RETINOPATIA DIABETICA
Reprezinta afectarea vaselor retiniene, avand ca rezultat ruperea acestora cu pierdere de fluid si sange ( exudate si
hemoragii ).
Simptome: scaderea progresiva a acuitatii vizuale. In stadiile initiale poate sa nu existe nici o manifestare a bolii.
Tratament: medicamentos-este foarte importanta mentinerea unor valori normale ale glicemiei, profilului lipidic,
precum si a tensiunii arteriale; fotocoagulare laser sau tratament chirurgical in stadiile avansate sau cu complicatii.

Semne și simptome posibile în afecțiunile oftalmologice


1. Scăderea acuității vizuale
- scăderea bruscă a acuității vizuale
- cauzată de traumatisme oculo-orbitale (plăgi, corpi străini
intraoculari, arsuri)
- cauze netraumatice cum ar fi glaucomul acut, nevrita nervului
optic, intoxicații cu alcool metilic, embolia arterei centrale a retinei
- scăderea lentă și progresivă a vederii întâlnite în cataractă sau leziuni retiniene.

2. Durerea – este un semn subiectiv cu diferite grade de intensitate de la jenă oculară, arsură până la
durere atroce. Cauzele pot fi eforturi oculareintense, insuficiență circulatorie cerebrală.
3. Reacție pupilară: midriază – dilatarea pupilei
mioză – micșorarea pupilei

4. Fotofobie – este intoleranța față de lumină. Cauze pot fi: conjunctivite, corpi străini oculari dar și
afecțiuni cerebrale (migrenă, meningite, tumori cerebrale) și afecțiuni sinuzale.

5. Diplopie – vedere dublă apare în paralizia mușchilor globului ocular.

6. Cecitate – dispariția vederii cauzate de leziuni ale ochiului (cornee, cristalin, retină), leziuni ale
nervului optic sau cauze psihice.

7. Cecitate diurnă – diminuarea acuității vizuale la lumină cauzată de perioade lungi petrecute în
întuneric sau boli infecțioase și avitaminoze.

Măsuri de prevenire primară


Trebuie pus un accent mare pe educația populației pentru îngrijirea ochiului prin:
- spălarea zilnică cu apă curată, mai frecvent dacă se lucrează în mediu cu praf;
- nu se duce mâna murdară a ochi;
- nu se îndepărtează corpii străini oculari de către persoane necalificate ( în cazul corpilor străini mici se
va face o spălare cu apă din abundență aruncată din mână spre ochi);
- folosirea obiectelor individuale pentru toaleta feței;
- nu se vor freca ochii deoarece prin frecare se produc mici traumatisme ale conjunctivei și corneei;
- controlul prenatal al gravidei pentru prevenirea conjunctivitei gonococice a nou-născutului.
Igiena vederii
- sursa de lumină trebuie să vină din partea stângă în timpul scrisului, cititului sau lucrului;
- distanța pentru scris și citit trebuie să fie de 20 – 30 cm;
- lumina artificială trebuie să fie focalizată pe hârtia de scris sau citit;
- când este soare puternic sau zăpadă strălucitoare se va purta ochelari fumurii;
- persoanele care au activități meticuloase ce necesită concentrarea vederii (muncă în fața calculatorului),
vor face pauze din timp în timp (10-15 min/oră) privind la distanță;
- persoanele care lucrează la sudură vor purta ochelari de protecție;
- vizionarea televizorului nu se face în camere întunecoase, iar distanța pentru privit va fi de 2 – 5 metri
ecranul televizorului fiind așezat la înălțimea ochiului;
- totodată se recomandă o alimentație completă cu respectarea necesarului zilnic de proteine, vitamina C,
A, și B;
- se recomandă examenul periodic al vederii pentru pacienții cu boli generale precum DZ, HTA;
- îndrumarea persoanelor cu cefalee repetată la medicul oftalmolog.
Măsuri de prevenire secundară
1. În cazul infecțiilor ochiului:
- se va îndruma pacientul către medicul specialist pentru ca infecția să fie tratată corect;
- educarea pacientului privind evitarea transmiterii infecției și la ochiul sănătos sau la alte
persoane;
2. În cazul deficiențelor de vedere:
- se va educa pacienții care necesită corectarea vederii cu ochelari să-i poarte conform
prescripțiilor (permanent sau numai la scris-citit);
- pentru copii ochelarii să aibă rame colorate, atrăgătoare și se va avea grijă să nu-și spargă
generând astfel accidente grave;
- se va educa pacientul să curețe lentilele ochelarului ștergându-l cu material moale pentru a
preveni zgârierea lor;
- educarea pacientului privind controlul periodic pentru a stabili schimbarea lentilelor dacă este
necesar;
- îndrumarea părinților al cărui copil prezintă strabism să se prezinte la medicul oftalmolog;
- învățarea purtătorilor de lentile de contact să le folosească numai cât este necesar , să le scoată pe
timpul nopții și să nu le folosească în mediu cu praf sau pulberi.
Măsuri de profilaxie terțiară
- educarea pacienților cu diferite afecțiuni de vedere să nu desfășoare o activitate care să
suprasolicite vederea;
- Îndrumarea pacienților cu cataractă pentru intervenții chirurgicale în vederea corectării vederii;
- reintegrarea socială și profesională a ambliopilor prin îndrumarea lor către profesii ca maseur,
cartonar, etc
AFECȚIUNI OTO-RINO-LARINGOLOGICE

EDUCAȚIA PENTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR


OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Principalele afecțiuni în ORL interesează nasul, gâtul și urechile, nu se pot separa deoarece majoritatea
bolilor uneia afectează pe toate de ex. atunci când îți curge nasul de obicei și tușești, iar o răceală se poate
complica ușor cu o otită mai ales la copii.

Semne si simptome posibile in afectiunile ORL


1. Surditatea
o hipoacuzia – este scaderea acuitatii auditive cauzate de dop de cerumen, otite, parotidita,
meningita;
o surditatea – tulburarea auditiei in care persoana nu aude vocea soptita nici din apropierea
urechii; Se poate instala lent sau brusc ( in accidente vasculare) la nivelul arterei auditive;
o cofoza – tulburare auditiva in care persoana nu distinge nici un sunet.
2. Infectii
o Infectii otice localizate la nivelul pavilionului urechii, in conductul auditiv extern,
urechea medie (otite), mastoida (otomastoidita)
o Infectii rinosinuzale localizate la nivelul cavitatii nazale (rinite, furuncul), la nivelul
sinusurilor (sinuzite)
o Infectii faringoamigdaliene (faringoamigdalita);
o Infectiile vegetatiiloradenoide (adenoidita)
o Infectiile laringiene (laringite).
3. Corpi straini
o Auriculari cauzeaza hipoacuzie, acufene (zgomote, vijiituri in ureche)
o Nazali cauzeaza obstructie nazala, rinoree.

4. Tulburari de echilibru
o Apar in imbolnavirile acute ale canalelor semicirculare din labirint in cadrul infectiilor
otice, rinofaringiene sau independent (sindrom Meniere - acumulare excesiva de lichid in
urechea interna, ce tulbura echilibrul si duce la vertij sau tulburari de auz.)
o Semnele: vertij, tulburari de echilibru, hipoacuzie, greturi si varsaturi la miscarile
bruste ale capului, neliniste.
5. Epistaxis
o Hemoragie in fosele nazale cauzate de iritatie mecanica locala sau leziuni ale vaselor
mucoasei nazale, traumatisme ale oaselor nazale si pot aparea si in cadrul unor boli
generale ca HTA, hemofilie, avitaminoza;
o Semnele insotitoare sunt in functie de cantitatea de sange pierdut.

Măsuri de profilaxie primară


- fortificarea organismului prin sport și activități în aer liber;
- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf și substanțe chimice
- învățarea suflării corecte a nasului
- umezirea aerului în încăperi și asigurarea unei temperaturi constante 18 – 20 C.
- evitarea substanțelor iritante ale căilor respiratorii: alcool, tutun, condimente;
- folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor și măștilor de protecție;
- folosirea castilor de amortizare a zgomotelor pentru persoanele expuse la zgomote puternice; efectuarea
de controale periodice ale auzului.
Masuri de profilaxie secundara
- depistarea tuturor imbolnavirilor acute ale nasului, gatului, urechii si tratarea lor corecta pentru
prevenirea cronicizarii si a infirmitatii (surditate, tulburari de fonatie si respiratie)
- tratarea corecta a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
Masuri de prevenire tertiara
- indrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditiva;
- educarea pacientului purtator de proteza cum sa o utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul
sonor;
- educarea anturajului pentru a sustine psihic pacientul cu hipoacuzie;
- examinarea periodica a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surditatii si
necesitatea schimbarii protezei.