APROB

___________________________
Şeful catedrei , prof.univ.,dr. V.Şontea
“____”____________2018

Chestionar pentru examen la disciplina

TEHNOLOGII COMPUTERIZATE ÎN MEDICINĂ

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Procesarea numerică îmbunătăţeşte Urmariti sunt mai numerosi, frecventa ceulegerii datelor mai
calitatea semnalelor, facilitează interpretarea lor şi contribuie în mod direct la mare si durata de supraveghere mai lunga
luarea deciziilor medicale. Contribuţia va fi cu atât mai semnificativă cu cât:
parametrii care trebuiesc urmăriţi sunt_______________

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Digitizarea semnalelor facilitează: Distorsiuni

transmisia lor fără _______________ transmisia lor fără distorsiuni şi monitorizarea la distanţă

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: prezentarea datelor sub forme Procesarii automate a semnalelor
multiple (tabele, grafice), calcularea automată a unor parametri noi (presiuni
sau frecvenţe medii, tendinţe) se datorează:
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: În figura de mai jos e reprezentat: Principiul de prelucrare a semnalelor

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pierderea de informaţie datorită
conversiunii analog digitale poate poate fi controlată prin:
Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Frecvenţa de prelevare a probelor
(criteriul Nyquist) trebuie să fie:
Alegerea frecventei de esantionare si prin cea a numarului de
biti pentru fiecare mostra la fiecare masurare
legerea frecvenţei de eşantionare mai inalte
Cel putin egala cu dublul frecventei semnalului ales

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru îmbunătăţirea semnalului Tehnica de mediere sau filtrare digitala
cercetat prin eliminarea zgomotului este utilizată tehnica de: Tehnica de mediere

Cap.10 Prelucrarea semnalelor fiziologice: Pentru extragerea de caracteristici Cu ajutorul tehnicilor matematice , cum sunt transformarile
relevante este utilizată tehnica de analiza_______________ Fourier sau analiza spectrelor de frecventa

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Metodă de explorare a unui țesut, a unui organ scintigrafie
intern prin introducerea unei substanțe radioactive se numeste:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care permit de a vizualiza patul angiografia
vascular prin eliminarea structurilor nedorite din imagine se referă la:

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Imaginile care folosesc razele X, dar imaginea, Tomodensitometria(scanarea)
în loc să fie obţinută direct, este reconstituită pornind de la atenuarea razelor Tomografie computerizata
observată în diferite incidenţe se referă la:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Prezenţa radiaţiilor ionizante în Iimagistica Nu
prin rezonanţă magnetică:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Densitatea fiecărui pixel este codificată pe un 4096 de niveluri de codificare
număr de biţi: o codificare de 12 biţi poate avea o scară de nuanţe gri:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Dacă N şi M reprezintă numărul de rânduri şi NxMxd
de coloane dintr-un tabel de pixeli, numărul de biţi necesar pentru codificarea
unei imagini 2D va fi:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Fiecare element al imaginii bidimensionale este pixel
numit:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Pentru a păstra calitatea fotografică a unei 0,2x0,2 mm
radiografii standard este necesar ca un pixel să nu fie mai mare de:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În figura de mai jos e reprezentat: Lantul de procesare al imaginii(adaptat dupa Gonzalez )

Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în ameliorare a calităţii Faza de pre-procesare
imaginii (eliminarea imperfecţiunilor legate de sistemul de generare a
imaginilor şi în reducerea zgomotului) este:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Faza care constă în măsurarea unei suprafeţe, a Faza de interpretare
unui volum (volumul cardiac, volumul unei tumori), de a cuantifica o îngustare Extracţie de parametri
(stenoză vasculară), de a aprecia o textură (densitate osoasă) sau de a număra
elemente (numărătoare de celule, de calcificări, etc) este faza:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Obiectivul chirurgiei asistate de calculator este Precepere - rationament - actiune
de a facilita realizarea anumitor gesturi medico-cbirurgicale (poziţionarea unei
proteze, amplasarea unei sonde, etc.) şi tehnicile folosite se înscriu într-un lanţ
clasic::
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator calculatorul Un ajutor pasiv
compară ceea ce face chirurgul cu ceea ce era prevăzut şi declanşează,
eventual, un sistem de alarmă. Acesta este o asistenţă:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: În chirurgia asistată de calculator strategia este O asistenta semi-activa
limitată la folosirea unor instrumente robotizate. Acesta este o asistenţă:
Cap.11 Prelucrarea imaginilor: Tehnica care constă în reprezentarea într-un Holografia
singur plan de lumină modulată a tuturor imaginilor posibile ale unei scene
este:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale: Sisteme care privesc în special Sisteme de asistare a deciziilor medicale
adoptarea unei decizii de ordin diagnostic sau prognostic şi au drept obiectiv Sistemele care permit o evaluare mai bună a stării
diminuarea incertitudinii în ceea ce priveşte situaţia actuală sau viitoare, a pacienţilor.
pacientului se referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Medicul trebuie să solicite în Sisteme pasive
mod explicit sistemul, descriind cazul pacientului şi aşteaptă un sfat din partea
acestuia. Aceste sisteme se referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Solicitarea sistemului de Sisteme semi-active
asistare a deciziei medicale se efectuează în mod automat.Aceste sisteme se
referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sisteme permit evitarea Sistemele automate
prescrierii investigaţiilor inutile, erorile de prescriere a medicamentelor (erori Sisteme de suport decizional semi-activ - Sistemele automate
de posologie, contraindicaţii medicamentoase, interacţiuni semnificative etc). de rapel (reminders)
Ele facilitează respectarea de către echipa de îngrijire a protocoalelor
prestabilite etc. Aceste sisteme se referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Un stem care, prin declanşarea Sisteme active
sa automată, este capabil să furnizeze un sfat adaptat cazului unui pacient dat.
Acest sistem poate să ia decizii în mod automat, fără să fie necesară intervenţia
practicianului. Aceste sisteme se referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Modelele care au fost propuse matematice
de câteva zeci de ani, pentru descrierea sistemelor biologice sau fiziologice
complexe (hemodinamică, efectele radiaţiilor ionizante asupra ţesuturilor,
farmacocinetică):
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Studiul ideilor şi tehnicilor Intiligenta artificiala
care permit să transforme calculatoarele în instrumente inteligente" (Winston,
1992) este :
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Arhitectura sistemelor Retea neuronala
conexioniste este inspirată direct din structura şi funcţionarea creierului, de
unde şi numele de:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul Asistarii diagnosticului
INTERNIST/CADUCEUS/QMR, dezvoltat iniţial de R.Miller, H.Popie şi medicina internă
J.Myers de la Universitatea din Pittsburgh (SUA) (Miller, 1982, 1986b) se
referă la:
Cap.12 Sisteme de asistare a deciziilor medicale : Sistemul BISANCE, elaborat Asistararea cercetarii si luarii de ciziilor in domeniul
în Franţa se referă la: biologiei moleculare
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Învăţământul tradiţional, prin forma Academice si cele dobindite prin experienta
şi obiectivele sale, facilitează schematic dobândirea teoriilor şi principiilor
generale. Aceste conoştinţe se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Cunoştinţele dobândite prin Procesul de invatare si luare a deciziilor
experienţă se realizează mai bine pornind de la experienţe practice, care capătă educaţia euristică
întreaga lor valoare în momentul exercitării reale a medicinii. Aceasta se referă
la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Posibilitatea studentului să se Programele pe calculator permit o mai mare autonomie si
formeze în ritmul care îi convine, în funcţie de disponibilităţile sale, în acele individualizarea alegerii pe care o face studentul
domenii care îl interesează şi pe care doreşte să le aprofundeze se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programele didactice pe calculator Dobindirea cunostintelor in mod interactiv
permit o revenire imediată şi informativă asupra oricărei probleme sau acţiuni
care a fost întreprinsă de student şi cer o participare activă a acestuia. Aceasta
se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Prezentarea de secvenţe video în care Combinarea diferilor tehnici multimedia favorizeaza
sunt combinate texte scrise şi vorbite, grafice şi imagini, fac să acţioneze procesul de memorizare
diferite forme de memorie. Repetarea, de câte ori se doreşte, a aceloraşi
secvenţe constituie de asemenea un factor de memorizare. Aceasta se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Totul este prevăzut dinainte. Invatamintul programat si limbajul de autor
Dobândirea cunoştinţelor este verificată prin întrebări puse studentului. Dacă
răspunsul este corect procesul didactic va continua. Aceasta se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Simularea ude studentul este Simularea statica
confruntat cu o problemă definită pe care trebuie să o identifice. Această
problemă nu evoluează în timpul simulării. Aceasta se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Sistemul CBX (Computer-Based Simularea de cazuri clinice
Examination), elaborat de National Board of Medical Examiners din Statele
Unite este un bun exemplu se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Programul HeartLab, elaborat de Permite invatarea bazelor ascultarii cordului si diferentierea
Harvard Medical School pentru calculatoarele Apple Macintosh, se referă la: zgomotelor cardiace normele si patologice

cercetarea zgomotelor cardiace

Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Proiectul TIME (Technological Cazuri simulate de pacienti , inregistrate video-disc.
Innovations in Medical Education ), elaborat de National Library of Medicine din
Bethesda, se referă la:
Cap.13 Învăţămîntul asistat de calculator: Tipul de program care are scopul de a Invatamintul in situatii
facilita accesul la sisteme de formare şi de asistare a deciziilor în condiţiile
exercitării profesiunii medicale (la căpătâiul bolnavului sau în cabinetul
medical). Aceasta se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care, sub forma cea Evaluare , control si calitate
mai elaborată, cea a audit-ului medical, este un instrument care pune în Evaluarea practicilor medicale
evidenţă lipsa calităţii măsurând distanţa dintre practica şi recomandarea
medicală se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Procedura care are ca scop Cautarea non-calitatii
căutarea abuzurilor şi a fraudelor medicale se referă la: Controlul practicilor medicale
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: În figura de mai jos este Evaluarea practicilor medicale si calitata ingrijirilor (Beraud
prezentată: , 1995)

Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Compararea resurselor puse Metode si principii de analiza a activitatii (un model general)
în joc (intrările în sistemul de sănătate), exprimate în termeni de mijloace Eficienţa (sau randamentul)
materiale, resurse umane sau de gestiune, şi activitatea (ieşirile din sistemul de
sănătate), exprimate în termeni de intervenţii, de servicii de îngrijire acordate
(consultaţii, spitalizări, etc). se referă la::
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Corelarea resursele cu Eficienta sau randament
activitatea şi/sau cu producţia se referă la: Utilizarea resurselor (resource utilization)
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care Analiza de tip cost/beneficiu
se compară două sau mai multe proceduri, evaluându-se costurile lor şi
rezultatele obţinute, exprimate în unităţi monetare. Acest tip de analiză
necesită stabilirea unei valori pentru viaţa umană (estimarea câştigului şi a
pierderii legate de prelungirea vieţii sau de starea de sănătate). se referă la:
Cap.14 Analiza şi controlul activităţilor medicale: Evaluarea economică în care Analiza de tip cost/utilitate
se compară două sau mai multe proceduri evaluând costurile lor în unităţi
monetare şi rezultatele obţinute exprimate în formă calitativă, cum ar fi
ameliorarea calităţii vieţii, se referă la:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Manipulări eronate, dar şi prin Protejarea datelor nominale (intergritate)
pierderea accidentală sau din rea-voinţă a datelor, virusurile informatice, Aspectul de protejare a integrităţii
distrugerea suporturilor de stocare şi alte forme de sabotaj al calculatoarelor se
referă la :
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „datele cu caracter personal relative la Conventia Consiliului Europei din 28 ianuarie 1981
sănătate sau la viaţa sexuală nu pot fi prelucrate automat, afară de cazul în
care dreptul intern nu prevede garanţii corespunzătoare" – extras din:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Secretul profesional, instituit în Codul de deontologie CDM 1995 art 4
interesul pacienţilor, se impune oricărui medic în condiţiile stabilite de lege.
Secretul acoperă tot ceea ce a ajuns la cunoştinţa medicului în cadrul
exercitării profesiunii sale, cu alte cuvinte nu numai ceea ce i-a fost încredinţat,
dar şi ceea ce a văzut, a auzit, sau a înţeles" – extras din:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: „Dezvăluirea unei informaţii cu Cp 1995, art 226-13
caracter secret de către o persoană care se găseşte în posesia acestei informaţii, Codul de deontologie
fie prin natura profesiunii sale fie ca o consecinţă a unei funcţii sau unei
misiuni temporare, este pedepsită cu un an de închisoare şi amendă " – extras
din:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care se poate face cu Identificarea si autentificarea utilizatorilor
ajutorul unei tastaturi sau a unui alt mijloc, cum ar fi o cartelă de identificare Identificarea utilizatorilor
(magnetică, optică, electronică etc) se referă la:
Cap.15 Securitatea şi protejarea datelor: Procedura care ţine seama de Definirea dreptului de acces si de utilizare
profesiunea utilizatorului (medic, infirmiere etc), de ca- tegoriile de date la care Conformarea utilizatorilor
poate avea acces şi de categoriile de funcţii sau de programe informatice pe
care le poate utiliza se referă la:

Alcătuit
Conf.univ.,dr. S.Railean