ELEMENTE DE VERSIFICAŢIE (PROZODIE) Piciorul metric – grupul sau unitatea de ritm

formată din două sau mai multe silabe, din care

I. Versul – un rând dintr-o poezie cel puţin una este accentuată.
Lungimea versurilor poate fi diferită. 1. Troheul – piciorul metric bisilabic format din
II. Strofa – grupul de unul, două sau mai două silabe, din care prima accentuată; ritmul se
multe versuri numeşte trohaic.
1. monostihul sau monoversul – un vers Ex. –„Doi-nă, doi-nă, cân-tic dul-ce”
Ex. – „Nu vorbele, tăcerea dă cântecului glas.” ′ ′ ′ ′
(Ion Pilat, Artă poetică) /__ __ / __ __ / __ __ / __ __/
2. disthul – două versuri (Folclor)
Ex. – „Grai tămâiat,căţuie de petale, 2. Iambul – piciorul metric bisilabic, format
Gândul mi-a ciobănit pe plaiurile tale.” din două silabe, în care accentul cade pe a doua
(V. Voiculescu, Grai valah) silabă; ritmul se numeşte iambic.
3. terţul sau terţina – trei versuri Ex. „Când tre-mu-rân-du-şi ja-lea şi sfi-a-la”
Ex. – „De o gânganie mică, ′ ′ ′ ′ ′
Păru-n cap i se ridică __ __ / __ __ / __ __ /__ __/__ __/
Şi pielea i se furnică.” __
(A. Pann, Povestea vorbii) (O. Goga,
4. catrenul- patru versuri Dăscăliţa)
Ex. – „A trecut întâi o boare Rima- potrivirea sunetelor de la sfârşitul a două
Pe deasupra viilor sau mai multe versuri începând cu o vocală
Şi-a furat de prin ponoare accentuată.
Puful păpădiilor.” Felul rimei:
(G. Topârceanu, Rapsodii de a) Monorima – aceeaşi rimă la mai mult de
toamnă) două versuri
5. cvintet- cinci versuri Ex.„Pân-o fost Horea-mpărat, a
Ex. – „ Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină Domnii nu s-au desculţat a
Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; Nici în pat nu s-au culcat a
C-acuma din pleiada-ţi auroasă şi senină Nici la masă n-au mâncat.” a
Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, (Pân-o fost Horea-mpărat)
Se stinse-o dalbă stea!
(M. Eminescu, La mormântul lui b) Rima împerecheată – versul 1 rimează cu
Aron Pumnul) 2, iar versul 3 cu 4
6. –sextină – şase versuri Ex. „ – Codrule cu râuri line a
Ex.- „Spre apus abia s-arată Vreme trece, vreme vine, a
Printre crengi, întunecată, Tu din tânăr precum eşti b
O văpaie de rubin... Tot mereu întinereşti.” b
Din frunzişurile grele (M. Eminescu, Revedere)
De-nnoptare, tot mai vin c. Rima încrucişată- versul 1 rimează cu
Glasuri mici de păsărele...” versul 3, iar versul 2 cu versul 4
(G. Topîrceanu, Acceleratul) Ex.– „Acolo unde-s nalţi stejari a
Şi cât stejarii nalţi îmi cresc b
7. – polimorfe- 7,8,9,10,11,sau 12 versuri Flăcăi cu piepturile tari a
Ex. –„Ai noştri sunt aceşti munţi Ce moartea-n faţă o privesc.” b
pietroşi, mănoşi, cărunţi, (I. Neniţescu, Ţara mea)
căci noi ne-am căţărat pe ei spre cer, d. Rima îmbrăţişată – versul 1 rimează cu
noi le-am deschis adâncurile de-aur şi de fier versul 4, iar versul 2 cu versul 3.
şi-am suferit prin ei pe ploi şi ger... Ex. –„Sus în brazii de pe dealuri a
noi le-am spintecat uriaşele pântece, Luna-n urmă ţine strajă b
noi le-am proslăvit frumuseţile-n cântece Iar izvorul, prins de vrajă b
şi le-am cunoscut sufletul şi furtunile mai bine Răsărea sunând din valuri” a
ca orişicine...” (M. Eminescu, Povestea teiului)
(Aron Cotruş, Ai noştri sunt aceşti munţi...) V. Versurile albe sau libere sunt lipsite
III. Măsura – numărul silabelor dintr-un de ritm, rimă şi măsură, în general de
vers constrângeri de ordin prozodic.
Ex. – „Doi-nă doi-nă cân-tic dul-ce” Ex. – „Această spaimă a curgerii
(Folclor) Dinspre A,
-măsura este de 8 silabe Niciodată spre A,
IV. Ritmul – succesiunea regulată a Această spaimă
silabelor accentuate şi neaccentuate De-a trece
dintr-un vers Prin toate literele
Pe care le ştii dinainte...”
(Ana Blandiana, Litere)