Universitatea Constantin

Brâncoveanu – Piteşti

FACULTATEA MANAGEMENT
MARKETING ÎN AFACERI ECONOMICE – BRĂILA
SPECIALIZAREA / PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE SI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ

ÎN ECONOMIA CONTEMPORANĂ

- LUCRARE DE LICENŢĂ / DISERTAȚIE -

Conducător ştiinţific:
Conf. univ. dr. SILVIU NICULCEA

Absolvent:
Constantinescu Andreea (Moise)

- 2018 -

CUPRINS:
CAPITOLUL I
ROLUL FORŢEI DE MUNCĂ ÎN ECONOMIE
I.1. Conceptul de muncă. Ipostaze istorice ale forţei de muncă ……....……… 1
I.2. Populaţia, factor determinant în formarea forţei de muncă …………...… 11
I.3. Piaţa forţei de muncă. Caracteristici şi componente ………………...….. 14

CAPITOLUL II
MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ LA NIVEL MONDIAL
II.1. Elemente definitorii ale fenomenului migraţiei forţei de muncă ….....… 19
II.2. Influenţa migraţiei forţei de muncă asupra economiilor din ţările de
origine şi destinaţie …………………………………………………..….. 26
II.3. Impactul crizelor financiare asupra migraţiei internaţionale a forţei de
muncă ……………………………………………………………………. 35

CAPITOLUL III
MIGRAŢIA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN ROMÂNIA
III.1. Situaţia migrării forţei de muncă din România ……………………….. 41
III.2. Impactul economic al migrării forţei de muncă din România ……...…. 55

CONCLUZII ŞI PROPUNERI ...…………………………………………..…..… 61

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………....…. 64
 CAPITOLUL I
DEZVOLTAREA ECONOMICĂ DURABILĂ; TRĂSĂTURĂ
ESENŢIALĂ A ECONOMIEI UMANE

Creşterea economică şi dezvoltarea economică durabilă

De la apariţia conceptului de dezvoltare durabilă şi până în prezent, i s-au dat

acestuia peste 60 de interpretări, o definiţie, unanim acceptată, neexistând încă.
Câteva dintre definiţiile care i s-au dat, de-a lungul timpului, de către diverşi
specialişti dezvoltării durabile: conceptul de dezvoltare economică durabilă
reprezintă acea formă de dezvoltare economică în cadrul căreia se urmăreşte ca
satisfacerea cerinţelor prezente de consum să nu compromită sau să prejudicieze pe
cele ale generaţiilor viitoare.1 Conceptul uzitat în mod normal de dezvoltarea
economică durabilă, viabilă sau sustenabilă are în vedere interacţiunea
compatibilităţii a patru sisteme: economic, uman, ambiental şi tehnologic, astfel încât
să se asigure satisfacerea nevoilor actuale, fără a compromite capacitatea generaţiilor
viitoare de a-şi satisface propriile nevoi.2
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de
Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în „Viitorul nostru comun”,
cunsocut şi sub Raportul Brundtland: „dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care
urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea
generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”.3 Dezvoltarea durabilă a
umanităţii trebuie să asigure menţinerea şi, eventual, îmbunătăţirea condiţiilor de
viaţă, pentru cât mai mulţi dintre membrii societăţii, în condiţiile menţinerii
stabilităţii dinamice pentru toate componentele macrosistemului ecosferei, inclusiv
pentru macrosistemul însuşi.4

1
Ion A. Popescu, Aurelian A. Bondrea, Mădălina I. Constantinescu, Dezvoltarea Durabilă o perspectivă românească,
Editura Economică, Bucureşti, 2005, pag. 124
2
Dr. Dumitru Ciucur, Dr. Marin Scurtu, Dr. Mihaela Duţu, Dr. Silviu Niculcea, Dr. Mihaela Ioneci, Drd. Camela Marin,
Drd. Mădălina Bălănescu, Drd Corina Ducu, Macroeconomie, Editura Independenţa Economică, Piteşti, 2010, pag. 74
3
http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_durabil%C4%83
4
Leca Aureliu, Statie Emil, Dezvoltarea durabilă.Aspecte conceptuale şi elemente de strategie, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1997, pag. 39
 Dezvoltarea economică durabilă presupune o nouă atitudine faţă de mediul
ambiant, modificarea relaţiilor dintre om şi natură, în sensul stabilirii unui nou
parteneriat între cele două entităţi, a echilibrului şi armoniei între ele. Dezvoltarea
economică durabilă sau viabilă nu poate fi limitată la creşterea economică şi
asigurarea calităţii mediului ambiant, ci trebuie să cuprindă şi crearea cadrului
favorabil pentru soluţionarea problemelor sociale cu care se confruntă individul şi
colectivităţile. În această viziune, dezvoltarea economică durabilă reprezintă forma
sau tipul de dezvoltare care îmbină armonios, echilibrat, realizarea creşterii
economice, protecţia mediului înconjurător, justiţia şi democraţia.5
Din definiţiile dezvoltării durabile prezentate anterior se desprind următoarele:
a. dezvoltarea durabilă reprezintă un deziderat mondial. Acest tip de dezvoltare
trebuie inclus obligatoriu în strategiile naţionale, fiind singura cale realistă,
responsabilă şi în avantajul tuturor naţiunilor;
b. acceptarea filosofiei dezvoltării durabile ce decurge din recunoaşterea
insuficienţelor modelelor anterioare de creştere economică. În Era Modernă s-au
experimentat două modele de dezvoltare: modelul economiei concurenţiale de piaţă şi
modelul economiei planificate centralizat;
c. analiza dezvoltării durabile implică o abordare sistematică a triadei
economic-social-ecologic.
Pe parcursul primului trimestru al anului 2013, cheltuielile pentru consumul
final al gospodăriilor populației au crescut cu 0,1% în zona euro și UE27 (după -0,6%
și -0,3% în trimestrul precedent). Formarea brută a capitalului fix a scăzut cu 1,6% în
zona euro și cu 1,4% în UE27 (după -1,4% și -1,2%). Exporturile au scăzut și ele cu
1,1% în zona euro și cu 0,8% în UE27 (după -1,2% și -1,9%). Atât în zona euro cât și
în UE27, formarea brută a capitalului fix a contribuit negativ la creșterea PIB-ului
(-0,3 puncte procentuale, respectiv -0,2 puncte procentuale), în timp ce contribuțiile
cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor și variația stocurilor au fost neutre
în zona euro (0,0 puncte procentuale fiecare) și ușor pozitivă în UE27 (0,1 puncte
procentuale fiecare).
Figura nr. II.1:
5
Dobrotă Niţă, Economie politică, Editura Economică, Bucureşti, 1997, pag. 335.
 Evoluția PIB 2008-2013

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/, accesat la data de 18.05.2014

a) Evoluția ratei șomajului

Ocuparea forței de muncă și șomajul din Uniunea Europeană au fost
considerabil afectate de la începutul crizei, deși în raport cu scăderea din activitate, s-
a observat un impact mai redus pe piața muncii, în medie în UE, în comparație cu
episoadele anterioare de recesiune. Cu toate acestea, un grad ridicat de eterogenitate
se regăsește în țările din UE6. Muncitorii tineri și muncitorii necalificați au fost grav
afectați de recesiune. Țările membre ale Uniunii Europene au adoptat un spectrum
larg de măsuri politice pentru a contracara consecințele crizei, cu scopul de a
influența fie oferta de muncă, fie cererea.
În 2012 cele mai mici deficite bugetare ca procente din PIB au fost înregistrate
în Estonia (-0,3%), Suedia (-0,5%), Bulgaria și Luxemburg (ambele -0,8%) și Letonia
(-1,2%), în timp ce Germania a înregistrat un excedent bugetar de +0,2%. Şaisprezece
state membre au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB: Spania (-10,6%), Grecia
(-10,0%), Irlanda (-6,4%), Cipru și Marea Britanie (ambele -6,3%), Franța (-4,8),
Republica Cehă (-4,4%), Slovacia (-4,3%), Olanda (-4,1%), Danemarca și Slovenia
6
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-31052013-BP/EN/3-31052013-BP-EN.PDF accesat
la data de 18.04.2014 .
(ambele -4,0%), Belgia și Polonia (ambele -3,9%), Malta (-3,3%), Lituania (-3,2%) și
Italia (-3,0%). În total, treiesprezece state membre au înregistrat o ameliorare a
soldului bugetar în raport cu PIB-ul în 2012, comparativ cu 2011, doisprezece o
agravare iar două au rămas stabile.
Figura nr.II.4:
Deficitul bugetar al Europei 2008-2012

Sursa: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/eurostat/home/ accesat la data de 18.05.2014

La sfârșitul anului 2012, cele mai mici rate ale datoriei publice ca procent din
PIB au fost înregistrate în Estonia (10,1%), Bulgaria (18,5%), Luxemburg (20,8%),
România (37,8%), Suedia (38,2%), Letonia și Lituania (ambele 40,7%). Paisprezece
state membre au avut rate ale datoriei publice mai mari de 60% din PIB: Grecia
(156,9%), Italia (127,0%), Portugalia (123,6%), Irlanda (117,6%), Belgia (99,6%),
Franța (90,2%), Marea Britanie (90,0%), Cipru (85,8), Spania (84,2%), Germania
(81,9%), Ungaria (79,2%), Austria (73,4%), Malta (72,1%) și Olanda (71,2%). În
total, șase state membre au înregistrat o îmbunătățire a datoriei publice ca procent din
PIB în 2012 comparativ cu 2011 și douăzeci și unu o agravare.
 BIBLIOGRAFIE:
1. Ailenei Dorel (coordonator)
2. Alexe Iris (coordonator)
3. Angelescu Coralia şi
colectiv de coordonare
4. Belobrov Angela,
Caraganciu Anatolie
5. Bremond J., Geledan A.
6. Ciucur Dumitru
(coordonator)
7. Constantin D., Preda D.,
Vasile V., Nicolescu L.
8. Dobrotă Niţă, Aceleanu
Mirela Ionela
9. Dobrotă Niţă, Şerban
Andreea
10. Dudian Monica
(coordonator)
11. Enache Constantin, Lazăr
C., Gorincu Gh.
12. Frois Gilbert Abraham
13. Giarini Orio, Maliţa Mircea
14. Iancu Nicolaie
15. Perţ Steliana (coordonator)
16. Pohoaţă Ion
17. Popescu Constantin,
Gavrilă Ilie, Ciucur
Dumitru
18. Preda Diana
19. Răboacă Gheorghe
- Diminuarea inegalităţilor, condiţie esenţială
a coeziunii economice şi sociale, Ed. ASE,
Bucureşti, 2009;
- Gestionarea benefică a imigraţiei în
România, Fundaţia Soros România,
Bucureşti, 2010;
- Economie. Manual universitar (ed. a VII-a),
Ed. Economică, Bucureşti, 2005;
- Rolul migraţiei externe a forţei de muncă în
economiile ţărilor de origine, Ed.
Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 2011;
- Dicţionar economic şi social, Ed. Expert,
Bucureşti, 1995;
- Macroeconomie, Ed. Independenţa
Economică, Piteşti, 2010;
- Fenomenul migraţionist din perspectiva
aderării României la U.E., Institutul
European din România, Bucureşti, 2004;
- Ocuparea resurselor de muncă în România,
Ed. Economică, Bucureşti, 2007;
- Munca – esenţă, forme, structuri şi
finalitate, Ed. ASE, Bucureşti, 2008;
- Economie (ed. a II-a), Ed. C.H. Beck,
Bucureşti, 2008;
- Economie, International University Press,
Bucureşti, 2003;
- Economie politică, Ed. Humanitas,
Bucureşti, 1994;
- Dubla spirală a învăţării şi a muncii, Ed.
Comunicare.ro, Bucureşti, 2005;
- Migraţia internaţională a forţei de muncă,
Ed. Pro Universitaria, Bucureşti, 2012;
- Evaluarea capitalului uman, Ed. IRLI,
Bucureşti, 1997;
- Capitalismul. Itinerare economice, Ed.
Polirom, Iaşi, 2000;
- Teorie economică generală, Ed. ASE,
Bucureşti, 2005;
- Ocuparea forţei de muncă şi dezvoltarea
durabilă, Ed. Economică, Bucureşti, 2002;
- Piaţa muncii şi dezvoltarea durabilă, Ed.
 Tribuna Economică, Bucureşti, 2003;
20. Ricardo David - Principiile de economie politică şi de
impunere, Antet XX Press, Filipeştii de
Târg Prahova;
21. Rogojanu Angela - Stăpânii ideilor economice, Ed. Economică,
Bucureşti, 2009;
22. Rotariu Traian - Demografie şi sociologia populaţiei.
Fenomene demografice, Ed. Polirom, Iaşi,
2003;
23. Stănculescu Manuela Sofia, - Impactul crizei economice asupra migraţiei
Stoiciu Victoria forţei de muncă din România, Ed. Paideia,
Bucureşti, 2012;
24. Stiglitz E. Joseph, Walsh E. - Economie, Ed. Economică, Bucureşti, 2005;
Carl
25. Suditu Bogdan Alexandru - Perspectivele politicii de migraţie în
(coordonator) contextul demografic actual din România,
Institutul European din România, Bucureşti,
2013
26. *** - Dobrotă Niţă (coordonator),
Dicţionar de economie, Ed. Economică,
Bucureşti, 2001;
27. *** - Institutul Naţional de Statistică
Anuarul statistic al României. Serii de timp
1991 – 2011, Bucureşti, 2012;
28. *** - Ministerul Administraţiei şi Internelor
Buletin statistic în domeniul imigraţiei
şi azilului, semestrul I 2012
29. *** - Dicţionarul explicativ al limbii române, Ed.
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998;
30. *** - Colecţia publicaţiei „Economie teoretică şi
aplicată”, 2010 – 2012;
31. *** - International Labour Migration: A Right-
Based Approach, International Labour
Organization, Geneva, 2010;
32. *** - http://adevarul.ro;
33. *** - www.ilo.org;
34. *** - www.iom.int;
35. *** - www.migrationinformation.org;
36. *** - www.romanialibera.ro
37. *** - www.sourceoecd.org.