-nomenclatorul de piese
Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern ale
1.Fazele punerii in fabricatie a unui produs
-proiectarea produsului in urma caruia rezulta proiectul tehnic de executie
-proiectarea tehnologica de executie
-proiectarea SDV
-realizarea experimentelor si omologarea seriei
-realizarea experimentelor prototipului
2.Calitatea unui produse se proiecteaza numai dupa ce proiectul si tehnologia de
executie au fost verifiacate prin realizarea prototipului si a seriei “o” reusind sa se
obtina parametrii prevazuti cu datoriile existente in intreprinderea respectiva si se
poate spune ca este pregatit de fabricatie
3.Tipuri principale de productie, acestea se clasifica in functie de volum:
-Productie de unitate
-Producite de serie
-Productie de masa
Productia de unitate presupune executia unui numar mic de produse de regula
complexe sau chiar al unei singure bucati.
Productivitatea este de regula redusa iar costurile ridicate.
Productia de serie presupune executia unor loturi de produse,operatiile fiind repetate
periodic,se pot folosi masini specializate si scule adecvate care determina cresterea
productivitatii si reducerea costurilor.
Acesta este cel mai raspandit tip de productie.
Productia in masa care presupune executia unor cantitati mari in mod continuu pe o
perioada lunga de timp.
In acest caz productia este foarte mare si costurile sunt minime.
4.Procesul tehnologic .Definiti operatia, trecerea tehnologica.
PROCESUL TEHNOLOGICreprezinta cea mai importanta parte a procesului de
productie si cuprinde totalitatea operatiilor si fazelor concomitente sau succesive
necesare fie ptobtinerea unui produs,fie pt exploatare,intretinere sau reparare.
In general un procesul tehnologic este constituit din actiuni.
Actiunile din activitati iar activitatile din operatii.
OPERATIA TEHNOLOGICAeste cea mai importanta subdiviziune a procesului
tehnologic care se indeplineste la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai
multe obiecte de catre un operator uman sau automat(mecanic,electric) sau o echipa
de lucru cu un anume set de unelte fara trecerea la alta munca.
Operatiatehnologica este construita din faze:
-degrosare
-finisare
-gaurirea(pe strung)
TRECEREA TEHNOLOGICA reprezinta acea parte a procesului care se repeta identic si
se executa la o singura deplasare a sculei pe o suprafata de prelucrat .
5.Principiile tehnologiei de baza
Tehnologitatea esteprincipiul pe baza caruia se alege forma piesei si a materialului
asa incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu.
Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piesa trebuie sa permita
oricand inlocuirea cu alta de acelasi fel.
Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un process tehnologic
trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse producatorului cu
cheltuieli minime.
6.Explicati semnificatia simbolurilor
SR -standard roman1918
STAS -Standard de Stat (dupa1918)
SR EN- Standard roman identic cu standardul European
SRISO- Standard roman identic cu standardul intern
SRCEI- Comisia Electrotehnica Internaţionala
7.Proiectul de executie al unui produs
Elementele de care tin seama in proiectarea procesului tehnologice sunt:
-caracterul productiei
-utilajul disponibil
-semifabricate folosite
-calificarea fortei de munca
-cond de munca
Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de
executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de
subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcin, memorial tehnic etc.
Elementele de care se tin seama la proiectarea procesului economic:
-in functie de volum:
productie de unicate si productia de serie mare
8.Documentatia tehnologica a executiei unui produs
-planul de operatii
-filmul tehnologic al operatiei
unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.
Planul de operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica.
Planul se refera la o singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea lor
in procesul tehnologic.
Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand la indemana executantului
toate detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in care trebuie executata piesa.
9. Fluxul tehnologic reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este
supusa o piesa sau subansamblul de la intrare, ca material, pana la iesire ca piesa
finite.
Este traseul,drumul pe care trebuie sa-l urmeze fiecare piesa de la intrare la
semifabricat pana la iesire la piesa finita.
Poate fi in serie,si in acelasi timp in paralel, cu alte piese cu care acestea se
asambleaza.
Trasarea tablei->debitare ->roluire->sudare ->tratament termic ->prelucrare
mecanica(strunjire, frezare) ->debitare ->stantare ->debavurare ->impachetat -
>cosole DAM(cu spada) ->asamblare.
10.Fluxul tehnologic in banda se caracterizeaza executand la loc de munca aceleasi
operatii.
Liniiile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masiniinstalatoare si mijlocul de
transport dintr.o sectie de fabrici dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor:
-linii tehnologice in flux
-manuale
-mecanizate
-robotizate
Procesul tehnologic in flux, in linie sau in banda se caracterizeaza prin executarea lor
la locurile de munca a acelorasi ecuatii (produsul masa) sau a unor operatii
asemanatoare la produsele de serie.
Liniile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masini unelte, instalatii si
mijloace de transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a
operatiilor procesului tehnologic.
Forma de organizare a procesului tehnologic in banda este cea mai inalta forma de
fabricatie.In functie de nivelul de inzestrare tehnica avem limite tehnologice in flux,
manuale mecanizate, automatizate sau robotizate.
In functie de felul in care se succed diferite tipuri de obiecte ale muncii se deosebesc cu
linii de flux continuu si intermitent.
LIF continuu – sunt linii fara stationari aleobiectelor de munca
LF intermitente – permit sa se fabrice alternativ, de regula pe loturi piese sau produse
diferite atunci sand volumul pieselor de un anumit fel este suficient de mare pt a
incarca complet o linie tehnologica.
In intreprindere de masini si aparate tehnologice sunt in flux complexe, stantari,
asamblari,
acoperiri galvanice, vopsiri.
11.Controlul tehnic de calitate se compune din totalitatea verificarilor care se
efectueaza asupra pieselor, subansamblelor si produselor finite si prin care se
stabileste concordanta parametriclor obtinuti in procesu de fabricatie cu parametrii
proiectati , ceruti prin proiectare.
Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau stabilite de
tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse.
Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa se poata
releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic.
Operatiile de control se prevad dupa cele mai importanta operatii in procesul de
productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea
continua fluxul de productie.
12.Alegerea variatiei optime a procesului tehnologic
Un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic, dintre acestea
se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata mare
de viata a produselor, cu retributia fortei de munca.
13. Norma tehnica de timpreprezinta durata de timp necesara pentru executarea unui
produs, aceasta fiind alcatuita din:
Timpul de pregatire – incheiereT , reprezentand timpul in care executantul studiaza
pi
documentatia de executie, pregateste conditiile necesare executarii acesteia (reglarea
masinii, montarea sculelor si SDV - urilor etc.) si timpul dupa terminarea lucrarii
necesar aducerii locului de munca in starea initiala; T depinde de organizarea locului
pi
de munca, de constructia masinii-unelte, de complexitatea piesei care se prelucreaza,
cat si a SDV-urilor folosite;
Timpul operativT , reprezentand timpul in care executantul modifica obiectul muncii
op
din punct de vedere cantitativ si calitativ;
Timpul de deservire a locului de munca T , reprezentand timpul in care executantul
dl
asigura, intr-un schimb de munca, mentinerea in stare de functionare a utilajelor si
sculelor, organizarea si aprovizionarea, ordinea si curatenia locului de munca;
 Timpul de intreruperi reglementare T , reprezentand timpul in care procesul muncii Dimensiunile limitasunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe desen sub
ir
forma abaterilor si anume:
este intrerupt pentru odihna si necesitatile firesti ale executantului, precum si timpul - Dimensiunea limita maxima D ;
de intreruperi conditionate de tehnologie si de organizarea muncii. max
- Dimensiunea limita minima D .
min
14.Reprezentati grafic corelatia cost-precizie Grafic Dimensiunea efectivaEeste dimensiunea realizata prin executie a carei valoare se
-in zona 1 la o mica crestere a preciziei avem o variatie mare a costului deci costul obtine prin masurare.
creste foarte mult Dimensiunile pieselor fabricate prezinta abateri care trebuie sa se inscrie in limitele
-in zona 2 avem o proportionalitate intre cost si precizie prevazute, altfel piesa poate deveni rebut.
-in zona 3 constatam ca scaderea preciziei nu mai antreneaza o scadere semnificativa Abatereaeste diferenta dintre o dimensiune (efectiva, maxima etc.) si dimensiunea
a pretului, deci se poate vorbi de o precizie economica de prelucrare pt un produs dat. nominala corespunzatoare;
Abaterea efectivaAeste diferenta dintre dimensiunea efectiva si dimensiunea
Deci vom numi zona 2 zona optima de prelucrare.
nominala: A = E – N
Abaterea superioara A este diferenta dintre dimensiunea maxima si dimensiunea
s
nominala: A = D –N
s max
Abaterea inferioara A este diferenta dintre dimensiunea minima si dimensiunea
i

Cost nominala: A = D
i min
–N
Abaterile pot fi pozitive, negative sau nule si se noteaza in felul urmator:
As 0 As
N ;N ;N ; N±A
Ai Ai 0
Toleranta-valoarea dinante stabilita a int de variatie a dimensiunii limita
Jocul- diferenta dintre diametrul efectiv al alezajului – diametrul arborelui
1 Strangerea-diferenta dintre diametrul efectiv al arborelui si dimetrul efectiva a
alezajului cand N>D.
Strangerea maxima cand diametrul e maxim si alezajul minim .
Ajustuajul- reprezinta ansamblul arbore alezaju din punct de vedere al raportului in
15. Dimensiunea nominala Neste valoarea de baza in caracterizarea unei anumite
care se gasesc cele 2 piese
dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile permise
si conditiile tehnice.

Abateri de la rectilinitate Abateri de la circularitate Abateri de la profil

16.Abateri de forma si pozitie Abaterea de pozitie este abaterea de la pozitia nominala a unui element (suprafata
Abaterea de formareprezinta abaterile unui element (forme, suprafete, profil) fata de axa plana) fata de axa de referinta sau abaterea de la poziti nominale, reciproca
cea a elementului adiacent corespunzator. elementelor respective.
Suprafata adiacenta este suprafata ideala, de aceeasi forma cu cea data, tangenta la Pozitia nominala este pozitia elementelor geometrice determinata prin cote nominale,
suprafata reala, inspre partea exterioara. liniare sau unghiulare, fata de o baza de referinta sau fata de elemente dereper.
Abaterile de forma pot fi: abateri de la rectiliniaritate( - 0,1 ), abateri de la Cele mai adese abateri de pozitie sunt :
circularitate( o 0,02), abateri de la planitate ( 0,3 / 3000*100), abateri de la -abaterea de la axialitate( pt ca partile
cilindricitate ( o 0,1 / 100) unei piese nu sunt coaxiale) o 0,2
-abaterea de la paralelism // 0,1
-abaterea de la perpendicularitate ┴ 0,1
-abaterea de la simetrie ÷ 0,2
EXEMPLU: suprafata adiacenta -> suprafata ideala identica de aceeasi forma tangent
la suprafata reala

23
Pre
cizi
17.Rugozitatea Suprafetelor este una din abaterile geometrice care caract starea reala a unei
suprafete si reprezinta ansamblul de nereguli a acelei suprafete.
-Freze cu dinti inclinati
-Freze disc
Neregulile care produce aceste zbatari sunt :
-rizuri
e -Freze deget
-Freze cilindrico-frontale
-urme de scule -Freze profilate
-smulgeri de material Rabotareaeste procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul
-goluri cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat.
Existenta acestor neregului in cond de funct mai severe se pot creea anumite problem In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de canale.
-micsoratrea suprefetei de contact La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie alternativa formata
-inrautatirea cond de frecare duce la o uzare premature a supraf care prezinta o miscare relative din doua cure.
una fata de alta Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa
Profilul trebuie sa aiba forma profilului geometric:-suma coordonata trebuie sa fie minima in gol in care cutitul revine la potitia initiala.
In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze:
18. Prelucrarea prin aschiere. a.Masini de rabatat longitudinale-Raboteze-miscarea principala de aschiere este efectuata de piesa
Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau inferioare a pieselor, de prelucrat care se deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de
ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe maisini unelte din categoria cutit.
strungurilor. b.Masini de rabatat transversal–Şepinguri-mişcarea principala de aschiere este executata de scula in
Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie iar scula executa o miscare de avans. timpul cursei active;
Strunjirea se poate realize intr-una sau mai multe treceri in decursul carora se realizeaza Raboteza se foloseşte pentru prelucrarea de materiale la care predomina lungimea.
degrosarea, semifinalizarea, finisarea. Mortezareaeste procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere rectilinie
Strungurile sunt de mai multe tipuri in funcite de dsetinatie: alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de
-Strung normal piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie).
-Strung carusel Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in
-Strung revolver butucul rotilor dintate.
-Strung frontal Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de eliminare de aschii pe
-Strung de copiat verticala.
-Strung cu mai multe cutite
Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate, cu 29,Principiul procesarii prin electroeroziune cu eletrod masiv
ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze. Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul ce
Masinile unelte fiind denumite masini de frezat. trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin repetata a unor descarcari
Scula realizeaza o miscare de rotatie iar piesa de prelucrat executa o miscare de avans. Frezele se electrice.In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie conductoare electric. Ea este
clasifica dupa dupa forma suprafetelor de prelucrat putand fi: conectata la una din bornele sursei de alimentare, formand electrodul-piesa.
-Freze cu dinti drepti
Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de alimentare, numita Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta mecanica mare
scula.Cei 2 electrozi sunt cufundati intr-un mediu electric lichid.Intre cei 2 electrozi se creaza un apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza prin procedee clasice-lipsa
camp electric a carui intensitate creste in timp. tensiunilor interne.
Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este strapunsa ANOD
ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de scantei. A‾-e‾=A
Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de electrodul scula OH‾-e=OH
si suprafata piesei de prelucrat.In zona de lucru se dezvolta temperature ridicate intre 20-30 mii gr. Me-e=Me+
K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un proces elementar de eroziune in OH+OH=H2O+O
formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea si expulzarea locala a materialului. CATOD
Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata, producandu-se energii mari pe suprafete B++e=B
foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de H++e=H
timp. H+H=H2↑ se evapora
Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija Me++e=Me↓ se depune
procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa. Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei de
sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv.
31.Principiul prelucrarii prin electroeroziune cu eletrod filiform A‾ si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre electrozii de
Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se, solutia fiind apoasa se disociaza si
Pentru a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de siguranta. molecule de apa cu ionii H si ion de OH →la fiecare electrod se pot desfasura simultan 3 tipuri de
Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y. reactii.
Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm. Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai acele
Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina este absolute necesar a se evacua materialul reactii care corespund scopului propriu.
prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje Exemplu: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica →pt. acoperiri galvanice
sub forma unui jet de presiune. favorizand reactia de depunere.
Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform
are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim. 34.Aplicatii tehnologice ale prelucrari electrochimice
Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata
32.Aplicatii ale electroeroziunii numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de modul de elaborare a procesului de
Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce prelucrare.
in ce mai performante. In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp de
Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire, lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea controlului tensiunii si utilizarea
debitare, filetare, rectificare. unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare.
Principalele aplicatii: Domenii principale in care se utilizeaza:
-fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor; -constructia masiniilor hidraulice;
-realizarea de gauri si microgauri, forme si profile; -constructia masinii aerospatiala;
-realizarea suprafetelor de forme complicate; -realizarea matritilor,a stantelor;
-prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata; Principalele operatii:
-scoaterea sculelor rupte. GAURIREA se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care tehnologiile
In industria electrotehnica se executa matrite pt: clasice nu fac fata.
-ambutisare,stantare; Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula avand forma cavitatii ce se doreste obtinuta.
-durificare a suprafetelor; UTILIZARE
-taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure. Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor rupte la prelucrare.
-aplicatii tehnologice ale electroziunii 2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei la exterior.
-dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune Piesa care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face printr-un electrod exterior.
-realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti.
multe domenii. Obtinerea suprafetei complexe=>obtinerea electrodului si imprimarea piesei dorite.
Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim obtinerea unor
urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea. rugozitati bune(0,1-0,5’’miu’’m)
Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt: =>rectificarea suprafetelor plane ,profilate;
-fabricarea sculelor, matritelor, stantelor; =>debitarea electrochimica;
-realizarea de alezaje de forma si profile diferite; =>electrochimica pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.
- realizarea de suprafete de forme complicate. In acest caz putem face o anodica,catodic.
Cele mai importante aplicatii:
-prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un electrod scula spatial transpune forma sa intr-o 24. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare:
piesa; gaurile executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile;  simplitatea in procesul de lucru
-placi de extrudere, stante, pt decuparea pieselor de tabla;  durata redusa de prelucrare
-matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului de reglare automata a  precizie mare a dimensiunilor
interstitiului active. calitate superioara a suprafetelor prelucrate, productivitate mare
productivitate mare
33. Principiile prelucararii electrochimice  pierderi de material prin deseuri mici, minime
Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la trecerea piesele obtinute sunt interschimbabile
curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi-electrozii sunt cuplati la sursa  sculele au o durata mare de functionare
de curent continuu.  procesele de productie pot fi mecanizate , automatizate , robotizate
Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si
depunerea de metal pe catod. 20.Prelucrari tehnologice prin forfecare:
Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica adica Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri
indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat fiind anodul. ascutite.
Utilajul tehnoligic este foarfecele cu lamele paralele sau foarfecele cu discuri.
21.Prelucrari tehnologice prin stantare:
Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in 2 sau in
mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numita stanta. Stanta este alcatuita
din mai multe parti principale
a) placa taietoare
b) poansonul
Placa taietoare este fixata pe batiul masinii, iar poansonul este fixat in berbecul presei
sau culisorul.
In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea,
tunderea, slituirea.
27.Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de
fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod
substantial comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii.
In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a
proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere
(cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea.
Apar modoficari in structura (grauntii cristalini se alungesc), modificari ale
proprietatilor fizice (de exemplu conductibilitatea electrica).
Ansamblul acestor modificari ce afecteaza materialul deformat s.n. ecruisare.
O importanta deosebita o are influenta ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin
faptul ca la un anumit grad de deformare, plasticitatea scade in asemenea masura
g
F p
f F
f
1 – poanson
2 – semifabricat plan
3 – placă de ambutisare
4 – inel de fixare
Forţa de ambutisare maximă F trebuie să fie mai mică decât forţa de
rupere a pereţilor laterali ai piesei în jurul zonei inferioare:
F≤pgτ
rt
p – lungimea perimetrului piesei
g – grosimea materialului
τrt– rezistenţa la distrugere a metalului prin întindere
23.Indoireaeste procedeul de deformare la rece a semifabricatelor plane,
prin încovoiere în jurul unei muchii. În timpul îndoirii straturile din
incat prelucrarea in continuare prin deformare plastica nu este posibila din cauza
rezistentei crescande opuse de material si pericolului aparitiei fisurilor.
22.Ambutisareaeste procedeul de deformare la rece, prin care semifabricatele plane se
transforma in piese cave printr-una sau mai multe operatii succesive de presare.
Construcţia matriţelor utilizate pentru ambutisare este determinată de forma pieselor
ce trebuiescexecutate. Piesele simetrice se execută mai uşor decât cele nesimetrice care
necesită frecvent mai multe operaţii succesive. Ambutisarea se realizează cu sau fără
modificarea grosimii materialului, respectiv cu (piese de înălţime mare) sau fără
(piese de înălţime mică) inel de fixare
12
interiorul materialului îndoit sunt comprimate, iar cele din exterior sunt
întinse. Forţa necesară pentru executarea operaţiei este:
2
F=kLg σ /l
r
unde:
k este un coeficient dependent de material şi de raza de curbură a piesei
îndoite,
Leste lăţimea benzii,
g este grosimea materialului,
2
σ este efortul unitar la rupere in daN/mm ,
r
leste distanţa între reazeme exprimatăîn mm
24.Trefilarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastică la rece
ce constă în trecerea forţată a materialului sub acţiunea unei forţe de
tracţiuneprin deschiderea unei matriţe sau filiere de secţiune transversală
mai mică decât cea a semifabricatului iniţial.