Facultatea de Inginerie Electrica MIRICA Nicusor-Alexandru

Laboratorul de Metode si Procedee Tehnologice Anul:1A Grupa:114A

Data:12.12.2016

TEHNO 4 - Materiale magnetice in constructia

miezurilor magnetice ale echipamentelor electronice.
Procese tehologice de fabricare a miezului magnetic al
unei masini electrice asincrone.

TEMA DE CASA 2 – Procesul tehnologic de fabricatie a

miezului magnetic al unei masini electrice
 Cuprins

1. Notiuni de baza
2. Standardul SR EN 10106:2001
3. Date nominale la o MU pentru procesarea miezurilor
magnetice
4. Procesul tehnologic de fabricatie a miezului magnetic al
unei masini asincrone(stator/rotor)
5. Activitate de laborator
6. Concluzii
7. Bibliografie
 1.Notiuni de baza

Prelucrari prin taiere si deformare plasitica la rece

Aceste prelucrari au pondere insemnata, deoarece in industria electrotehnica mai
mult de 50% din totalul pieselor care intra in componenta echipamentelor electrice se
fabrica din materiale sub forma de table, benzi sau profile speciale.
Aceste piese se obtin cu detasarea unor parti din materialul ce se prelucreaza prin
taiere (stantare) sau prin deformare plastica (indoire, ambutisare) efectuate de matite.
Deformarea plastica este procedeul prin care se schimba forma si dimensiunea
initiala a materialului de prelucrat sub actiunea fortelor exterioare.
Matritarea este procesul tehnologic de deformare realizata la cald prin care
matrerialul se deformeaza in intreg volulmul.
Procesele tehnice de stantare si matritare au urmatoarele avantaje:
a. simplitatea in procesul de lucru;
b. durata redusa de prelucrare;
c. precizie mare a dimensiunilor obtinute;
d. calitate superioara a suprafetelor;
e. productivitate mare;
f. pierderi de material minime;
g. sculele au durata mare de functionare
h. procesele de productie pot fi mecanizate, automatizate sau chiar
robotizate.
Dezavantaje:
a. sculele folosite sunt destul de complicate;
b. sculele necesita o durata mare de executie;
c. sunt rentabile doar la productia de masa;
d. fabricate din oteluri scumpe;
e. cost ridicat.
Taierea este operatia prin care materialul este separate in mai multe parti diferite,
dupa un contur inchis sau deschis prin intermediul a doua conjugate.

Materialele magnetice moi sunt caracterizate prin ciclul histerezis îngust; ele au
permeabilitate magnetică mare, câmp coercitiv mic, se magnetizează puternic în câmpuri
magnetice de intensitate mică şi işi pierd magnetismul la incetarea acţiunii câmpului
exterior.
Figura 1. Ciclul de histerezis al unui material magnetic moale.

Dacă materialul magnetic moale este supus unui câmp magnetic exterior H care
variază de la –H la +H inducţia magnetică variază după ciclul de histerezis din figura 1.
Materialul iniţial nemagnetizat parcurge curba de magnetizare iniţială de la 0 la H max, Bmax
după care scăzând câmpul H până la 0 inducţia scade până la valoarea Br (inducţie
remanentă). Scăzând în continuare câmpul inducţia dispare la valoarea –Hc (câmp
magnetic coercitiv) după care parcurge în continuare ciclul de histerezis până la valoarea
Hmax, Bmax. Ciclul de histerezis este o curbă neunivocă şi neliniară a cărui arie este
proporţională cu pierderile de putere activă (teorema lui Warburg). Locul geometric al
vârfurilor ciclurilor de histerezis se numeşte curbă de magnetizare şi se aproximează în
practică cu curba de primă magnetizare.
Materialele magnetice moi sunt folosite atât în domeniul curenţilor slabi, în curent
continuu şi în curentalternativ, de frecvenţe industriale, până la frecvenţe inalte şi foarte
înalte. Acestor materiale li se cere,după scop, inducţie de saturaţie mare, permeabilitate
iniţială sau maximă mare, permeabilitate constantă sau variabilă cu temperatura, ciclul
histerezis normal sau dreptunghiular şi în orice caz pierderi minime.
În câmpuri alternative, materialele magnetice moi trebuie să asigure pierderi
minime de energie. Aceste pierderi se compun din:
– pierderi prin histerezis
– pierderi prin curenti turbionari,
– pierderi reziduale.
Pierderile prin histerezis se datorează deformărilor reţelei cristaline cauzate de
incluziunile nemagnetice (corpuri străine).
Pierderile prin curenţi turbionari pot fi deduse din legea inducţiei. Reducerea lor
se obţine prin micşorarea grosimii materialului sau prin mărirea rezistivităţii lui prin
aliere cu elemente corespunzătoare scopului.
Pierderile reziduale apar la variaţia temporară a inducţiei şi sunt proporţionale cu
frecvenţa şi intensitatea curentului. Aceste pierderi se datorează, ca şi pierderile
histerezis, deformarilor reţelei cristaline prin incluziuni nemagnetice; migrările atomilor
de carbon în soluţie şi prezenţa azotului sunt factori importanti pentru apariţia pierderilor
reziduale. Cu descreşterea impurităţilor scad pierderile reziduale şi la un material pur ele
sunt practic inexistente.
În corpurile feromagnetice se dezvoltă căldură dacă în ele variază, în timp, câm-
purile magnetice exterioare. Se produc deci pierderi de putere activă. Acestea sunt de 2
feluri:
Pierderile prin histerezis magnetic – sunt proporţionale cu frecvenţa şi cu aria
ciclului de histerezis. Ele pot fi calculate cu expresia lui Steinmetz.
p n  f    B nmax
pn – căldura dezvoltată (pierderile) în unitatea de timp şi în unitatea de volum a
materialului
f – frecvenţa
η – o constantă de material numită constanta lui Steinmetz
Bmax – inducţia magnetică maximă
n – exponentul lui Steinmetz (1,6 < n > 2)
Materialele magnetic dure (arie mare a ciclului de histerezis) prezintă pierderi
mari prin histerezis.
Materialele magnetic moi (arie mică şi valori mici ale lui H c) au pierderi cu atât
mai mici cu cât ciclul de histerezis este mai îngust.
Pierderile prin curenţi turbionari – se datoresc efectului Joule-Lenz care însoţeşte
inducerea de curenţi electrici în corpurile feromagnetice de către fluxurile magnetice
variabile în timp. Într-o tolă cu arie mare, de grosime Δ şi de rezistivitate electrică ρ, se
dezvoltă, în unitatea de timp şi de volum, căldura:
k 2 2
pf     f  B 2max

Permeabilitatea depinde de intensitatea câmpului magnetic. Permeabilitatea
constantă se obţine prin laminare la rece urmată de revenire şi apoi din nou laminare la
rece.

2.Standardul SR EN 10106:2001
 Prezentul Standard European defineste calitatile de table si benzi magnetice din
otel cu graunti neorientati, laminate la rece, cu grosimi de 0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm si
1,00 mm. In particular, standardul prezinta conditiile generale, proprietatile magnetice,
caracteristici geometrice si tolerante, caracteristici tehnologice precum si conditii de
receptie.
Standardul se aplica produselor livrate recopt final destinate constructiei de
circuite magnetice, Acesta nu se aplica produselor in stare semifinita.
Rectilintate: Distanta cea mai mare intre marginea longitudinala a tablei si linia
ce uneste doua extremitati a lungimii masurate a acestei margini.
Planitate: Proprietate a tablei sau a lungimii benzii care este caracterizata de
factorul de ondulare, adica de raportul dintre inaltimea ondulatiei si lungimea acesteia.
Numar de indoiri: Numarul de indoiri alternante pana la aparitia primei fisuri
vizibile cu ochiul liber in metalul de baza; aceasta constituie o indicatie a ductibilitatii
materialului.
Tensiuni interne: Tensiune caracterizata prin deviatie in raport cu linia de taiere.
Calitatile prevazute in prezentul Standard European sunt clasificate dupa valoarea
maxima a pierderilor specifice in watti pe kilogram precum si dupa grosimea nominala a
produsului (0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm, 1,00 mm).
Simbolizarea alfanumerica cuprinde in ordine urmatoarele:
1) litera M pentru otel magnetic;
2) de o suta de ori valoarea maxima specificata a pierderilor specifice totale la
1,5 T la 50 Hz, in watti pe kilogram si corespunzatoare grosimii nominale a
produsului;
3) de o suta de ori grosimea nominala a materialului, in milimetri;
4) litera A pentru tabla sau banda magnetica cu graunti neorientati livrate in stare
finita.
Exemple: M250-35 A pentru o tabla magnetica cu graunti neorientati cu pierderi specifice
maxime la 1,5 T de 2,50 W/kg la 50 Hz, o grosime nominala de 0,35 mm si livrata in
stare finite.
Colacul poate prezenta ocazional suduri sau discontinuitati rezultate de la
eliminarea zonelor cu defecte numai prin accord prealabil intre parti. Daca este necesar,
repararea sudurii sau a discontinuitatii poate sa faca obiectul unui acord la comanda.
Pentru colaci care prezinta cordoane de sudura sau discontinuitati, fiecare parte de
banda trebuie sa apartina aceleiasi marca. Marginile partilor sudate trebuie sa nu
depaseasca mult aliniamentul pentru a nu afecta prelucrarea ulterioara a materialului.
Materialul trebuie sa fie apt a fi taiat sau stantat fara a cauza o uzura premature a
sculelor. Acesta trebuie sa fie apt a fi taiat in orice punct in forme uzuale, astfel asigurand
o prelucrare precisa cu scule de stantare corecte. In cazul unor conditii speciale pentru
decupare sau stantare, acestea trebuie stabilite prin accord intre producator si comparator.
In anumite cazuri, valoarea garantata a pierderilor specifice totale maxime poate
sa faca obiectul unui accord numai pentru epruvete longitudinale sau numai pentru
epruvete transersale. Valorile pierderilor specifice totale sunt garantate pentru o pierdere
magnetica de 1,5 T. Incercarea trebuie sa se efectueze intr-un camp magnetic alternative
de 50 Hz.
Grosimile minime ale produselor sunt 0,35 mm, 0,50 mm, 0,65 mm si 1,00 mm.
 Pentru tolerante la grosime se distinge:
- toleranta admisa la grosimile nominale din cadrul aceleiasi unitati de receptie;
- diferenta de grosime a unei table sau unei benzi pe o directie paralela cu directia
de laminare;
- diferenta de grosime in directie perpendiculara fata de directia de laminare.
Aceasta toleranta nu se aplica produselor cu latimi mai mari de 150 mm.
Latimile uzuale sunt egale sau mai mici de 1250 mm. Pentru tolerantele la latime
trebuie sa se faca o distinctie intre produsele livrate cu margini naturale si produsele
livrate cu margini taiate. Pentru produsele cu margini naturale, tolerantele la latime
trebuie sa faca obiectul unui accord la momentul comenzii.
Verificarea rectilinitatii se aplicaa numai produselor livrate cu margini taiate si cu
latimi superioare de 30 mm. Pe o lungime de 1 m, rectilinitatea nu trebuie sa depaseasca:
- 0,5 mm pentru o latime nominala l>150 mm;
- 1,0 mm pentru o latime nominala l, cuprinsa intre 30 mm<l<150 mm.
Verificarea planitatii nu se aplica tablelor cu latimi mai mici sau egale cu 100 mm.
Verificarea curbei reziduale nu se aplica tablelor cu latimi mai mici sau egale cu 100
mm. O conditie referitoare la curba reziduala poate sa faca obiectul unui accord la
momentrul comenzii, in acest caz, distanta dintre partea de jos a epruvetei si a suportului
plat nu trebuie sa depaseasca 35 mm pentru grosimi de 0,35 mm, 0,50 mm si 0,65 mm.
Pentru grosimi de 1,00 mm, distanta trebuie sa faca obiectul unui accord intre producator
si beneficiar. Masa volumica a produsului nu este garantata.
Daca latimea materialului este insuficienta pentru prelevare de benzi de incercare
transversale, acestea trebuie prelevate numai in directia longitudinala.
Pentru masurarea grosimii, latimii, planitatii su rectilinitatii, epruveta consta dintr-o
tabla sau o banda de 2 m lungime.
Pentru masurarea curburii reziduale, epruveta trebuie sa aiba lungimea de 500 mm si
latimea egala cu latimea tablei sau a benzii.
Masurarea grosimii trebuie sa se faca in orice punct situate la minimum 30 mm de la
margine. Pentru produse cu latimi mai mici de 60 mm, masurarea grosimii trebuie
efectuata pe axa longitudinala a tablei. Masurarea trebuie efectuata cu un micrometru cu
o rezolutie de 0,001 mm.
Latimea trebuie masurata pe axa longitudinala a produsului.
Incercarea consta in indoirea unei epruvete la 90° alternative de o parte si de alta fata
de pozitia initiala, conform metodei din ISO 7799. Raza de indoire aleasa trebuie sa fie
de 5 mm. O indoire la 90° si revenire la pozitia initiala se considera o indoire. Incercarea
se efectueaza pana la aparitia in metalul de baza a primei fisuri vizibile cu ochiul liber.
Daca o incercare nu da rezultate corespunzatoare, incercarea respective trebuie
repetata pe un numar dublu de epruvete prelevate din alte table din unitatea de receptie
sau din alte lungimi de banda. Livrarea trebuie considerate conform comenzii daca toate
rezultatele incercarilor care s-au repetat corespund conditiilor acestui standard.
Dupa retratare, producatorul are dreptul sa prezinte din nou pentru incercare unitatea
de livrare care nu a fost conform comenzii.
 3. Date nominale la o masina unealta pentru
procesarea miezurilor magnetice

Ghilotina manuala pentru table HOLZMAN.

Latime max. de taiere: 1320 mm

Grosime max a tablei: 1,5 mm
Inaltime masa: 800 mm
Greutate: 545 kg

Alte caracteristici:
-constructia foarte solida din fonta !
-dispozitivul de presare din otel de inalta calitate
-rigla gradata in spatele utilajului,pentru ghidarea si taierea
materialului cu lungime de pana la 700 mm
-dispozitiv frontal de ghidare reglabil pana la 800 mm
-limitatoare in fata si in spatele utilajului, dispozitiv de fixare
material automat
-simplu si usor de utilizat, sistemul de taiere fiind actionat cu
piciorul sustinut de 2 parghii
Masina de stantat Bosch GNA 16 SDS

Putere nominal: 350 W

Putere debitata: 350 W
Numar curse sarcina: 1600 rot/min
Numar curse mers in gol: 2200 rot/min
Fagas de taiere: 5 mm
Gaurire decupaje interioare: 21 mm
Raza cea mai mica: 3 mm
Otel pana la 400 N/mm2: 1.6 mm
Otel pana la 600N/mm2: 1 mm
Otel pana la 800N/mm2: 0.7 mm
Aluminiu pana la 200N/mm2: 2 mm
Greutate: 1.7 Kg
 Masina de Debavurat YILMAZ CA 606

Masina de Dabavurat Automata cu 6 Freze

*debavureaza fata superioara, fata interioara si coltul exterior
al profilelor de PVC lipite la 90 de grade, adaptabila la cele
mai multe sisteme de profile PVC
*sistem de prindere si centrare a coltului,pneumatic
*sistem de schimbare automata a frezelor
Putere motor – 1200 W x 2
Disc taiere / Freza – d=32 mm Dmax=230 mm
Turatie – 3000 rot/min
Latime – 82 cm
Adancime – 102 cm
Inaltime – 140 cm

Greutate – 270 Kg
Consum aer – 60lt/min
D = diametrul discului
d = diametrul axei
Dmax = diametrul maxim al frezei
 5.Activitate de laborator

In timpul laboratorului, ni s-a prezentat o ghilotina cu care am taiat o tabla.

Am consultat si STAS-urile:
- SR EN 10106 - 2001 “ Table magnetice cu graunti neorientati laminate la rece si
livrate in stare finite”
Tablele au grosimi de F=0.35; 0.5; 0.65; 1.
Simbolizare : M 250-35A
Exp: M = otel magnetic conform SR EN 10027

- SR EN 10107-2001 “Table magnetice cu graunti orientate”

Tablele au grosimea de F=0.23; 0.27; 0.3; 0.35.
Exp: M097 – 30N
- STAS 12305-85 “Aliaje magnetice moi”
- STAS 9543-74 “Materiale oxidice magnetice moi”
- STAS 10154-87 “Materiale oxidice magnetice moi”
SR EN 61247-2002 “Miezuri PM din oxizi magnetici si accesorii
 6.Concluzii

In concluzie aceste materiale feromagnetice prezinta o gama

larga de avantaje tehnice:
-scaderea costurilor de productie prin diminuarea drastica a
pierderilor de material de la stantarea tolelor
-posibilitatea diminuarii dimensiunilor si miniaturizarii
motoarelor si aparatelor electrice
-transmiterea tridimensioanala a fluxului magnetic, pierderi
mici in curenti turbionari
-reciclabilitatea totala a deseurilor de produse;
 7.Bibliografie

- Standardul SR EN 10106:2001
- Notitele din caiet
- Indrumar de laborator
- www.asro.ro
- www.wikipedia.ro
- www.regielive.ro