Magazin Art Cars

88  ianuarie 2017

 Jeff Koons, 2010
Designul celui mai nou model din seria M3
GT2 este semnat Jeff Koons. „Aceste mașini
de curse sunt ca viața însăși, spune artistul
american. Sunt puternice și pline de energie.“
În 2010, M3-ul a participat la cursa de la Le
Mans, însă nu a ajuns la finiș.

ARTA BMW
Create de artiști celebri, mașinile Art Cars de la BMW sunt proiecte-unicat, niciun alt
producător de automobile neavând ceva asemănător. În prezent, nouă din cele 17 opere de
artă sunt expuse la Muzeul Prototipurilor din Hamburg. Noi am fost acolo.

  ianuarie 2017  89
 Andy Warhol, 1979
Modelul M1-Warhol este probabil cel
mai cunoscut Art Car. „Atunci când
mașina se deplasează rapid, culorile se
întrepătrund“, și-a explicat Warhol opera.
Asta s-a putut vedea la Le Mans: M1 a
ieșit pe locul 6 în clasamentul total și pe
locul 2 la clasa lui.

Ernst Fuchs, 1982

Realismul fantastic al lui Ernst Fuchs
învăluie modelul 635 CSi ca un voal
colorat. „Vulpe de foc la vânătoare de
iepuri“ și-a denumit artistul austriac
opera. Spre deosebire de modelele
precedente, 635 este o mașină de serie
care nu a fost folosită niciodată.

90  ianuarie 2017

Frank Stella, 1976
„Designul său este ca o fotocopie pe ozalid transpusă pe
caroserie“, a explicat Stella cel de-al doilea Art Car, 3.0 CSL. Și
această mașină a participat la Cursa de 24 de ore de la Le Mans,
dar nu a terminat într-o poziție fruntașă. Apoi, a fost înscrisă
în Campionatul Mondial al Producătorilor de pe circuitul de
la Dijon, dar nu a participat fiindcă Ronnie Peterson, cel care
trebuia să o piloteze, a fost implicat într-un accident fatal produs
în timpul Grand Prix-ului de la Monza din 1978.

  ianuarie 2017  91
 Alexander Calder, 1975
Seria Art Cars a debutat în 1975, cu modelul
3.0 CSL al lui Calder. Pentru el, nu a fost ceva
neobișnuit – înainte de asta, pictase un McDonnel
Douglas DC-8. „Unde totul este desăvârșit nu
poate exista împlinire“, a spus sculptorul și
inginerul despre opera sa mobilă.

Muzeul Prototipurilor Auto din Hamburg

Renumitele Art Cars, văzute de aproape

Până în martie 2017, pot fi admirate în aceste pagini și într-o expoziție specială din Hamburg.

Din 2008, inovatorul muzeu din Hamburg prezintă

exponate într-un mod cu totul deosebit. Pe 2500
m2, o expoziție permanentă conține mașini de curse
și automobile sport rare, din 17 decenii de istorie
auto. La secțiunea Art Cars se află cele nouă mașini
din aceste pagini și sunt prezentate nu doar operele,
ci și mințile care le-au creat. Prin intermediul unui
touchscreen, vizitatorii se pot informa despre viața și
opera artiștilor, începând de la Alexander Calder până
la Jeff Koons. Expoziția este deschisă de marți până
duminică, între orele 10.00 și 18.00, iar intrarea costă
13,50 euro pentru adulți și 8 euro pentru copiii de
până la 14 ani.

92  ianuarie 2017

Michael Jagamara Nelson, 1989
7 zile i-au fost necesare pictorului australian pentru a picta un
M3 E30 în stilul artei Papunya. „Mașina este ca un peisaj văzut din
avion, spune Nelson, la care am adăugat apă și animale, precum și
un cangur, și un oposum.“ Înainte de a fi pictat de Nelson, M3-ul a
fost utilizat în campionatul australian AMSCAR.

A.R. Penck, 1991

Modelul Z1 Roadster al lui A.R. Penck este
poate una dintre cele mai subestimate
Art Cars. Acest BMW a fost decorat aproape
timid cu simbolurile artistului. „Este
interesantă arta pe un obiect plastic“, a
spus Penck despre roadsterul roșu.

  ianuarie 2017  93
 Roy Lichtenstein, 1977
Modelul de competiții 320i desenat de Lichtenstein
a câștigat cursa de la Le Mans la clasa sa. Liniile
reprezintă drumurile, dar artistul a vrut să redea,
în același timp, și peisajul din jurul mașinii.
„M-am gândit mult la lucrurile care se întâmplă
cu o mașină“, a explicat Lichtenstein.

Cesar Manrique,
1991
Ca și Z1-ul lui Penck, modelul 730i al
arhitectului și pictorului spaniol Manrique nu este
o mașină de curse, ci un exponat care nu a rulat
niciodată pe șosele sau pe circuite. Totuși, intenția
artistului a fost să picteze automobilul „astfel încât
să dea impresia că se deplasează prin spațiu fără a
întâmpina vreo rezistență“.

94  ianuarie 2017

D
acă închideți ochii și vă
concentrați, ați putea vedea
acest film: Sunteți în 1979,
noaptea, la Le Mans, în spa-
tele parapetului din fața șicanei Ford, în-
tre curbele Porsche și linia dreaptă spre
finiș. Un 935 vă șuieră prin față, poate
mașina câștigătoare a lui Klaus Ludwig,
apoi 935-ul cu care Paul Newmann a
terminat pe locul 2, după care vine Jean
Rondeau cu al său Ford-Cosworth V8.
Și urmează urletul unui motor M88 cu
șase cilindri – un M1 trece razant,
cu frânele încinse, schimbă viteza, acce-
lerează pe linia dreaptă.
Le Mans, 1979
Poate că pilotul este Manfred Winkel­
hock sau Marcel Mignot, sau Herve Po-
ulain. Licitatorului francez pasionat de
curse i se atribuie această idee – în 1975,
Poulain l-a convins pe Alexander Calder
să picteze un BMW 3.0 CSL.
Este posibil să fi fost inspirat de avi-
onul cu reacție al companiei aeriene
Braniff Internațional pictat de Calder.
În orice caz, coloratul CSL e un succes.
Nu la Le Mans, unde mașina a abando-
nat din pricina unei defecțiuni. În ori-
ce caz, obiectul de artă pe roți atrage
atenția probabil și pentru că este ultima
operă a lui Calder – a murit în 1976.
În următorul an, Frank Stella a pic-
tat un alt 3.0 CSL, iar Poulain l-a înscris
și pe acesta în Cursa de la Le Mans, dar
tot fără succes. Oricum, nu asta contea-
ză. Următorii artiști care intră în scenă
sunt Roy Lichtenstein, cu un 320i de
grupa 5, și Andy Warhol, cu un M1.
De fapt, doar Warhol și-a pictat
singur BMW-ul M1. Mașinile anterioa-
re au fost realizate de artistul-vopsitor
Walter Maurer din Dachau. El a trans-
pus designul machetelor la scara 1:5
pe mașinile adevărate. Ceea ce a fost
Walter Maurer a o muncă extrem de solicitantă, mai
semnat 320i-ul sub
ales în cazul desenului pe hârtie mili-
stop. El este artistul-
vopsitor care a făcut metrică de la mașina lui Stella. „A fost
primele Art Cars. captivant, cel mai greu proiect pe care
Doar Warhol și-a l-am executat“, spunea Maurer câțiva
pictat singur M1-ul. ani mai târziu. Sosit la München pen-
tru a evalua opera lui Maurer, Frank
Stella s-a entuziasmat instantaneu.
Cu totul diferită a fost colaborarea
cu Andy Warhol. El a vrut să facă totul
singur, și anume în mai puțin de 30 de
minute. Maurer i-a pregătit vopselele
și pensulele. Warhol a venit, a aplicat
culorile și a terminat în 28 de minute.
„Warhol a pierdut cel mai mult timp cu
semnătura, pe care a făcut-o de vreo
zece ori, își amintește Maurer. În final,
și-a scris numele cu degetul pe mașină.“
Însă noi am fost la Le Mans. M1-ul
lui Warhol a dispărut în noapte. Când
deschidem ochii, culorile se întrepă-
trund – în spate sunt parcate CSL-ul lui
Stella și 320-ul lui Lichtenstein, urmate
de Z1-ul roșu al lui Penck și de M3-ul
în culori de pământ al lui Nelson. În
față se află M3-ul lui Koons, dungile
de pe capotă făcând mașina să pară că
accelerează în lumină ca dintr-un tunel
Warp. Culorile primare ale CSL-ului lui
Calder strălucesc în întuneric, coupé-ul
lui Fuchs și 730-ul lui Manrique rămân
modeste în fundal.
Unde ne aflăm? În Muzeul Prototi-
purilor din Hamburg. Priviți și voi. Dar
nu uitați să închideți ochii preț de câte-
va secunde.
Text: Heinrich Lingner
Traducere: Sylvia Kerzbek
Foto: H.-D. Seufert
  ianuarie 2017  95