TRADIȚII ȘI OBICEIURI ZONA MARAMUREȘ-CHIOAR

1. „Udătoriu” de la Șurdești
Este un obicei agraar ce se desfășoară în a doua zi de Paște; în anul 2018 a fost la a XXI-a
ediție.
-este ales cel mai harnic sătean, adică udătorul după criterial: primul gospodar ieșit la arat;
-apoi, în a doua zi de Paște se desfășoară „serbarea” urmând mai multe etape:
 Sătenii se adună acasă la udător și pleacă împreună la biserica;
 După slujbă, sătenii se întorc acasă la udator unde este pregătită o „cioată” mare în
care sunt ascunse câteva monede pe care tinerii satului trebuie să le găsească
crepând lemnul;
 Dacă ce găsesc monedele (mereu le găsesc) udatorul e „bun de plată” dar încercă
să fugă, astfel tinerii alearga după el, îl prind și îl duc cu carul tras de boi la vale
unde se desfășoară „udarea propriu-zisă” (udatorul și alți oameni de seamă ai
satului sunt udați în vârful capului);
 De la vale întreg alaiul se îndreaptă spre locul unde se desfășoară „dansul la șură”,
petrecându-se până seara dar nu înainte de a fi pedepsiți feciorii ce au „umblat la
fete in post”.

2. Boboteaza
De Bobotează, locuitorii satului care sunt mai îndrăzneți creeaza un fel de „păpuși” din fân
sau paie, le imbracă (ori în haine femeiești, ori bărbătești) și le agață în porțile fetelor sau feciorilor
mai învârstă, sub formă de ironie; faptul că au ajuns de exemplu la 30 de ani și sunt necăsătoriți e
o rușine.

3. De Revelion doritorii se deghizează, ori în tigani ori în orice altă costumție și merg pe
la casele oamenilor cunoscuți; scopul e ca cei deghizați să nu fie recunoscuți.

4. După culesul mălaiului, vecinii între ei se ajută la „desfăcat”; astfel se adună seara în
șura unuia și „întorc pe dos tot satul” (bârfesc) până în zori.