De ce România trebuie să susțină reforma

regulilor fiscale în UE
Autor: Cristian Socol | joi, 01 noiembrie 2018 | 0 Comentarii | 3762 Vizualizari

Nu există reuniune formală sau informală în care să nu se discute

despre reforma guvernanței în Uniunea Europeană.

ULTIMA ORA
18:02Surpriză de proporții! Cine vor fi noii antrenori de la Exatlon. Nimeni nu se aștepta
17:50Anunț oficial! Vești proaste pentru elevi! Ce se va întâmpla pe 25 decembrie
17:39Ingrid Mocanu șterge pe jos cu Klaus Iohannis! Atac exploziv la adresa președintelui
17:25Măsură extremă anunțată de Cioloș. Ce vor fi obligați să facă membrii PLUS
17:10Atenție,șoferi! Uitați de blocatul roților, Primăria a cumpărat 'caracatițe' pentru parbriz!
Ce pățesc cei care încalcă legea și cât este amenda - VIDEO
16:56Ponta aruncă bomba! Pe ce funcție vrea să pună mâna Liviu Dragnea. Nu vrea să ajungă
președinte
16:45Două companii mari de stat își unesc forțele! Ce vor să facă împreună
16:31A început cursa pentru Cotroceni! Ce plan pun la cale Dragnea și Tăriceanu!
16:15Anunț important de la BNR! Toți românii cu credite în lei sunt vizați
15:59Cioloșa recunoscut! Fostul premier s-a întâlnit cu Iohannis! Ce spune despre o
candidatură la Președinție
15:50Atac nimicitor la adresa lui Dragnea! Iohannis pune tunurile pe PSD și Tudorel Toader
15:40Decizie ȘOC a Comisiei Europeane! Ce a pățit Mastercard! Suma este uriașă
15:33Vești bune pentru toți bugetarii: Câte zile libere suplimentare puteți primi în acest an
15:15ȘOC în învățământ! Andronescu umblă la vacanțele elevilor! Toți părinții sunt afectați de
schimbările majore
15:08Olguța Vasilescu iese la atac. Ce spune despre Guvernul condus de Viorica Dăncilă
14:56Iohannis pune la zid PSD! Președintele spune că totul se reflectă în deprecierea leului
14:45Must
carry 2019. Ce televiziuni vor fi preluate obligatoriu de cabliști: Cinethronix,
Magic TV, Rock TV, Kapital TV
14:30Iohannis îi răspunde lui Dăncilă! Când se va afla soarta Liei Olguța Vasilescu
14:20Ecaterina Andronescu face totul public: Cum a ajuns ministru, după ce îi ceruse demisia
lui Dragnea
14:07Ponta face dezvăluiri incendiare! Ce planuri ascunse are Dragnea
14:02Peste70% dintre plătitorii de taxe au scăpat definitiv de cozi. Unde se întâmplă asta și
cum au reușit
13:47Ilie Șerbănescu, atac la Isărescu: Nu ROBORUL este problema. Este inadmisibil. Asta e
treaba BNR
13:38Cutremur la CFR! Șeful companiei, cercetat de DNA! De la ce a pornit totul
13:31EXCLUSIV Important pentru milioane de șoferi. O mare companie de asigurări are
probleme cu plățile. Informațiile Capital au fost confirmate
13:29Lovitură năucitoare pentru Cristiano Ronaldo! Cum a fentat închisoarea! Suma este
colosală
13:18Dezastru pentru cei cu credite în euro. Moneda europeană atinge un nou nivel record
13:11TRAGEDIE. Boala nemiloasă, considerată inofensivă în trecut, ucide pe capete. Cele
mai expuse sunt persoanele de peste 65 de ani
12:50Probleme la mașinile Mercedes Benz din România! Câte automobile sunt vizate
12:41Toți bugetarii sunt vizați! Guvernul a anunțat acum
12:38Reacție fără precedent de la Bruxelles! Comisia Europeană dă de pământ cu Ordonanța
lui Tudorel Toader!

Fie că este vorba despre arhitectura instituţională, de adaptarea şi

flexibilizarea regulilor fiscale, de politica externă şi de securitate comună
sau migraţie, divergenţele din cadrul Uniunii Europene sunt din ce în ce
mai pronunţate.

În fapt, acest proces nu reprezintă decât statuarea unor tensiuni acumulate

în ultimii ani, mai ales în perioada de criză şi postcriză.
Peste aceste fenomene interne apar nişte presiuni externe. Războaiele
comerciale, imigraţia, Brexitul şi discuţiile legate de sancţiunile împotriva
Rusiei nu pot decât să accentueze faliile între ţările din Nord şi cele din
Sud. Inadaptarea proiectului european la eterogenitatea evidentă de viziune
politică, socială, economică şi culturală îl predispune la fricţiuni din ce în
ce mai accentuate. Tocmai de aceea se vorbeşte tot mai mult în ultimul
timp de Europa cu mai multe viteze sau Europa cluburilor. Într-un târziu se
recunosc diferenţele între ţări şi se validează de fapt că Uniunea Europeană
nu poate cuprinde 28 de Germanii. Este necesar un proiect european
adaptat realităţii.

Dar nu despre guvernanţa instituţională, politică sau socială vroiam să

scriu astăzi. Ci despre ceva la fel de important, dacă nu mai important.
Reforma regulilor fiscale europene este tema care va exploda în curând.
Respingerea bugetului Italiei şi faptul că Belgia şi Italia au fost exonerate
de intrarea în Procedura de Deficit Bugetar Excesiv, deşi nu îndeplinesc
criteriul reducerii datoriei publice (cu toate că au depăşit cei 3 ani perioadă
de tranziţie acordată de la ieşirea din Procedura de Deficit Bugetar
Excesiv, s-a votat exceptarea lor de la intrarea în PDBE) sunt doar două
dintre semnale. Statistica siderantă prin care se arată că între 1998 şi 2015
un număr de 16 ţări din 19 au depăşit criteriul deficit bugetar >3% din PIB
nu reprezintă decât un alt indiciu important privind nevoia reformării
sistemului de reguli fiscale la nivelul UE. Mai mult, după anul 2008 un
număr de 24 de ţări au făcut subiectul Procedurii de Deficit Bugetar
Excesiv.

Reguli fiscale complicate, netransparente, greu de monitorizat şi evaluat

(manualul de aplicare Vade Mecum on the Stability and Growth Pact ediţia
2018 are nu mai puţin de 220 pagini!), prociclice (mult prea laxe precriză
dar inducând mai multă austeritate în timpul crizei), cu probleme grave de
măsurare (estimarea PIB potenţial şi a soldului bugetar structural
incumbând numeroase incertitudini), inadaptate ţărilor în dezvoltare sau
celor care îşi măresc cheltuielile de înzestrare militară în mod excepţional,
aceste condiţionalităţi sunt din ce în ce mai mult blamate atât de ţările care
le respectă cât şi de cele care nu le pot îndeplini.

Voci relevante la nivelul Comisiei Europene, miniştri de finanţe din Zona

Euro dar şi think thank-uri influente la nivel european (a se vedea analizele
Bruegel Institute) vorbesc despre nevoia simplificării, flexibilizării şi
adaptării sistemului de reguli fiscale la realitatea economică, socială şi
politică europeană a anului 2018. Modelul european ghidat după
asemănarea sistemului instituţional german nu mai poate rezista mult timp.

În acest sens, chiar Bundesbank (2014) arată că "estimarea output gap are
un asemenea grad de incertitudine încât diferenţa dintre valorile anuale
revizuite ale decalajului de producţie şi valorile estimate iniţial este mai
mare decât valoarea însăşi a output gap-ului". Mai mult, apar diferenţe de
semn între estimarea iniţială şi cea revizuită ceea ce înseamnă
imposibilitatea fundamentării unor politici macroeconomice consistente.
Siderant, Fatas şi Summers (2018) descifrează un cerc vicios incredibil în
Uniunea Economică şi Monetară - "o creştere economică mai redusă este
văzută ca ceva structuralastfel încât estimările PIB ului potenţial au fost
revizuite şi au împins decidenţii de politici macroeconomice să creadă în
nevoia de ajustare fiscală dură, proces care a dus mai departe la reducerea
PIB potenţial, ceea ce a validat estimările pesimiste iniţiale".

Un grup de autori (Darvas et al, 2018), pe baza propunerilor făcute de

(Claeys et al, 2016; Benassy-Quere et al, 2018; Feld et al, 2018), propune
eliminarea actualului sistem de reguli şi introducerea unei reguli fiscale
bazată pe corelaţia dintre dinamica cheltuielilor publice şi dinamica
creşterii PIB nominal. În sensul în care rata de creştere a cheltuielilor
primare nominale nu trebuie să depăşească rata de creştere a PIB nominal
pe termen lung. Și în plus regula privind datoria publică să rămână.
Estimările realizate de autori indică o serie de avantaje ale acestui sistem
simplificat de reguli: mai transparent, mai simplu, uşor de monitorizat,
putere anticiclică, incertitudine redusă în măsurare s.a.

Implementarea acestui sistem ar trebui fundamentată de un Consilii Fiscale

cu adevărat independente, care să ajute pe partea de modelare şi evaluare a
regulilor fiscale, printr-o bună colaborare cu Comisiile de Buget Finanţe
din Parlamentele Naţionale, aşa cum prevede una dintre condiţiile
identificate de OECD pentru a a se asigura independenţa efectivă a unor
astfel de organisme.

Este o soluţie bună şi România ar trebui să agreeze şi să susţină aceste

principii, cu câteva amendamente. Rata de creştere a cheltuielilor trebuie să
excludă, în afară de dobânzi - aşa cum spun autorii - şi cheltuielile cu
inovarea cercetarea dezvoltarea dar şi cheltuielile suplimentare cu
înzestrarea militară mai ales pentru ţările aflate la Granita de Est a UE.
Regândirea sistemului de reguli fiscale trebuie făcută astfel încât să se
asigure o marjă mai mare de dezvoltare şi implicit convergenţă pentru
ţările din Est.

Dar cât de bun a fost sistemul de reguli fiscale actual, cel bazat pe
estimarea de PIB potenţial, output gap şi sold bugetar structural în cazul
României? Cât de mari au fost erorile de estimare şi cât de puternice au
fost diferenţele de măsurare în timp real, conform metodologiei indicate de
Comisia Europeană? Este potrivit noul sistem de reguli fiscale în situaţia
României?

În cazul sistemului actual, din tabelul de mai jos se pot observa pentru
cazul României diferenţe mari între 0,2 si 1,6 pp în cazul output gap plus
diferenţe de semn(asta însemnând că iniţial economia era în decalaj
recesionist iar la revizuire în decalaj expansionist?!) iar în cazul soldului
structural diferenţe cuprinse între 0,4 şi 1,7 pp ceea ce efectiv este prea
mult. Sistemul nu poate funcţiona.

În ceea ce priveşte soliditatea noii reguli fiscale propuse şi fezabilitatea ei

putem observa în tabelul de mai jos modul în care putea funcţiona o astfel
de regulă în cazul României.
La o analiză anuală se poate observa că rata nominală de creştere a
cheltuielilor bugetare primare s-a aflat sub rata de creştere a PIB nominal
în anii 2011-2014 şi 2016 şi la un nivel superior faţă de referinţa
considerată în anii 2010 şi 2017. Dacă din cheltuielile bugetare primare
excludem cheltuielile excepţionale de înzestrare militară şi clauza de
investiţii - aşa cum ar fi normal - înseamnă că noul sistem de reguli poate
funcţiona în cazul României şi probabil poate asigura o marjă sustenabilă
de dezvoltare.

Este evident că reforma regulilor fiscale trebuie făcută rapid. Altfel rămâne
întrebarea "Dacă regulile fiscale actuale au fost atât de bune de ce peste
jumătate dintre ţările UE nu îndeplinesc criteriul datoriei guvernamentale,
17 ţări din UE28 nu îndeplinesc regula fiscală privind deficitul structural în
anii 2017 si 2018 cumulativ iar 10 ţări nu îndeplinesc criteriul reducerii
datoriei guvernamentale spre ţinta de 60% din PIB?".

Referinţe (selectiv)

Bundesbank (2014) ‘On the reliability of international organisations’

estimates of the output gap’, Deutsche Bundesbank Monthly Report, 2014

Fatás, Antonio and Lawrence H. Summers (2018) ‘The Permanent Effects

of Fiscal Consolidations’, Journal of International Economics, 112

Darvas, Zsolt, Martin, Philippe and Ragot, Xavier (2018) ” European fiscal
rules require a major overhaul”, Policy Contribution 18, Bruegel

Claeys, Grégory, Zsolt Darvas and Alvaro Leandro (2016) ‘A Proposal to

Revive the European Fiscal Framework’, Policy Contribution 17, Bruegel
Bénassy-Quéré, Agnes (coord) (2018) ‘Reconciling Risk Sharing with
Market Discipline: A Constructive Approach to Euro Area Reform’, CEPR
Policy Insight, 91

Feld, Lars P., Christoph M. Schmidt, Isabel Schnabel and Volker Wieland
(2018) ‘Refocusing the European Fiscal Framework’, VoxEU.org,
September

Date şi simulări pentru România - Comisia Naţională de Prognoză,

www.cnp.ro