UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

MASTER CEAEHK

REFERAT LA DISCIPLINA

TEHNOLOGII MODERNE DE PROCESARE A

PRODUSELOR DE ORIGINE VEGETALĂ

DUMITRA ANDRADA GEORGIANA

AN I CEAEHK
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

MASTER CEAEHK

DULCEAȚA DE ARDEI IUTE

 Industria alimentară este o ramură a economiei naţionale care cuprinde numeroase
întreprinderi de prelucrare a materiei prime vegetale în produse alimentare nutriţionale. Atât pe
plan mondial, cât şi la noi în tară se constată o tendinţă de dezvoltare şi diversificare a productiei
de alimente în stare conservată sau semiconservată. De asemenea creşterea nivelului de trai,
degajarea activităţii casnice culinare, precum şi creşterea calităţii alimentelor sau păstrarea
acestora presupune dezvoltarea si diversificarea semipreparatelor şi preparatelor conservate.

Pe lângă fructele si legumele care se consumă în stare proaspătă, la scurt timp după
recoltare sau după o perioadă diferită de păstrare, în condiţii specifice, în alimentaţie sunt folosite
şi produse finite, care se obţin prin prelucrarea fructelor-legumelor materii prime. În principal, în
ţara noastră, prelucrarea fructelor-legumelor tradițional sau industrial, este impusă de
următoarele considerente:
- producţia de fructe-legume are un pronunţat caracter sezonier şi în perioadele de obţinere nu
pot fi consumate în stare proaspătă, capacitatea de păstrare a întregii producţii după recoltare,
este de asemenea, insuficientă şi limitată, datorită unor factori economici;
- conţinutul ridicat în apă alături de compoziţia chimică complexă, favorizează instalarea şi
dezvoltrea microorganismelor care în final produc alterarea şi deprecierea calităţii acestora;
- chiar şi în condiţii optime acestea nu rezistă o perioadă mare de timp, deoarece datorită
proceselor metabolice, la un moment dat, ele se „epuizează” şi nu mai sunt apte pentru consum.
O posibilitate de conservare a unor produse este concentrarea prin adaos de zahar cu
evaporarea sau fără evaporarea unei cantităţi din apa conţinută. Produsele conservate prin acest
procedeu prezintă câteva avantaje:
- zahărul folosit are o acţiune anabolică datorită creşterii presiunii osmotice, ceea ce duce la
plasmoliza celulei microbiene;
- pierderile de aromă a unor substanţe componente sunt reduse;
- se poate asigura valorificarea superioară a unor cantităţi de fructe/legume.
În cazul produselor conservate cu zahăr, operaţia de fierbere este comună şi cu ajutorul
acesteia se realizează îndepărtarea unei părţi din apă sau se procedează la saturarea acestora cu
zahăr. Se poate realiza fierberea cu zahăr, fierberea cu sirop de zahăr, osmoza la rece împreună
cu zahăr, continuată cu fierberea la presiune normală sau în aparate cu vacuum. Aceste
posibilităţi asigură producerea fenomenului de difuzie-osmoză, care sunt determinante în
realizarea produselor finite de calitate.
Produsele concentrate din fructe, cu adaos de zahăr aprţin la două grupe:
 produse gelificate (gemuri, marmeladă şi jeleuri”)
 produse negelificate (dulceaţă, sirop, paste de fructe şi fructe confiate)
 Dulceața de ardei iuți este dulce, acrișoară și picante, exact cât trebuie pentru a însoți fripturi
rumene, mezeluri de casă, brânzeturi. O reteta simplă și ieftină, la îndemâna oricui. Se prepară cu
ardei iuți, oțet și zahar și este o conservă delicioasă pentru iarnă.

Ingrediente:

1 kg ardei iuți
1 kg zahar
1 l otet

Mod de preparare:

1.Tăiem codițele ardeilor, îi tăiem în două pe lung și cu lama unui cuțit îi curățăm
de semințe.

Fig. 1

2. Îi mărunțim.

Fig. 2
 .
3 Fierbem oțetul împreună cu zahărul până obținem un sirop. Punem ardeii în
siropul format și fierbem în continuare .

Fig.3
Cand dulceața începe să se lege facem proba ca la dulceața obișnuită și
scoatem o linguriță de dulceață pe farfuriuță. Dacă dulceața este gata, ea se va
strânge, daca se va împrăștia pe farfurie e semn ca mai trebuie fiartă.

Fig.4
 Turnăm dulceața fierbinte în borcanele curate și bine uscate și înfiletăm bine
capacele pentru a nu pătrunde aerul.

Fig.5 (3)

Dulceața de ardei iute făcută în casă este delicioasă dar are și o multitudine de beneficii
miraculoase. Ajută la curăţarea arterelor şi contribuie la diminuarea valorilor colesterolului şi a
trigliceridelor. Pe parcursul anilor, s-a constatat faptul că la persoanele care obişnuiau să
consume ardei iute nu s-au înregistrat problemele cardiace, accidentele vasculare cerebrale sau
chiar embolie pulmonară. În plus, ajută la îmbunătăţirea memoriei, ameliorarea sinusurilor şi la
eliminarea surplusului de kilograme. Nivelul de capsaicină conţinut de un ardei este în funcţie de
cât de iute este acesta. Conform ultimelor studii efectuate pe animale, când acestora le-a fost
injectate o substanţă care provoacă artrita inflamatorie şi au fost hrănite cu alimente care
conţineau capsaicină, debutul artritei a fost întârziat şi inflamaţia a fost redusă în mod
semnificativ.
 Bibliografie:

1.BANU, C. (2009), Tratat de industrie alimentară. Editura ASAB, Bucureşti

2. TUDOR, L.(2009), Tehnologii generale în industria alimentară, Editura Printech

Site-uri web:

3. https://savoriurbane.com

4. http://toamna.acasa.ro