1.1 Dati defin izvor de DPC Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme, mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative, care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se contin numai in Constit si alte legi organice. 1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat. Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc) 2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii, leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire la avocatura, CM, CF- infiintarea adoptiei, CFisc) Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei. 1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp. Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii: a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor judecatoreti. 2.Temeiurile participarii procuror la judecar pricinilor civile.Dr si oblig proces ale procuror ca participant la proces. 2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proces ale procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege. Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale. 2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. El are dr si oblig procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este subiect al raport material litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar unul procesual. Procuror spre deosebire de raclamant : 1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate incheia tranzactii de impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4 renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Unica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ pot participa doar pe un cerc limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si oblig reclamantului cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare. 2.3 Dati apreciere legalitatii act procesuale ale inst.Argum rsp. a)Gincu b)Valicescu c)Popa a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii. b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor. c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa. 3.Obiectul probatiunii si determinar lui in pricinile concrete 3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridic- aestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material juridic. 4 faptele de verificare. 3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia. 3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la: a)dezmintirea informatiei b)repararea prejudiciului c)incasarea pens de intretinere a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de persoane b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia. c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei constatari se va stabili cuantumul pensiei.