Sunteți pe pagina 1din 21

SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT

12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

ÎNTREBĂRI COMPLEMENT SIMPLU E. Epigastrică


1. Proteina majoră de transport a Fe este: 7. Caractere atipice pentru angina pectorală
A. Feritina sunt următoarele, CU O EXCEPȚIE:
B. Transferina A. Durerile accentuate cu mișcarea sau
C. Hemosiderina respirația
D. Mioglobina B. Durerile localizate latero-toracic stâng
E. Catalaza C. Ințepăturile
D. Iradiere la baza gâtului
2. Sunt criterii de diagnostic pozitiv, CU E. Durerea ce ține doar câteva secunde
EXCEPȚIA:
A. Glicemia à jeun 126 mg/dl; 8. Diagnosticul diferențial în hepatitele acute
B. HbA1c > 6,5%; virale NU se face cu:
C. Glicemie > 200 mg/dl în orice moment al
A. Boala Wilson
zilei la subiectul simptomatic
B. Hepatitele autoimune
D. Glicemie > 200 mg/dl la 2 ore de la
încărcarea cu glucoză; C. Icterul post-hepatic
E. Glicemie de 140-199 mg/dl la 2 ore după D. Infarctul entero-mezenteric
încărcarea cu glucoză în cadrul hiperglicemiei E. Hepatitele medicamentoase
provocate cu 76 g glucoză
9. Următoarele sunt ADEVĂRATE despre
3. Principala formă de depozit a Fe este: ecocardiografia de stres CU O EXCEPȚIE:
A. Hemosiderina A. Stresul poate fi farmacologic sau de efort
B. Transferina fizic
C. Feritina B. Are avantajul disponibilității mai mari
D. Peroxidaza
C. Acuratețea metodei a crescut prin
E. Mioglobina
utilizarea contrastului
4. Despre ciroza biliara primitivă sunt D. Reproductibilitatea metodei este înaltă
ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA: (peste 85%)
A. Apare în 90% din cazuri la bărbați E. Are o sensibilitate de 80% și o specificitate
B. Debutul bolii este mai frecvent între 40-60 de 76%
ani
C. Icterul este colestatic
10. Deficitul de vitamina B12 se poate datora
D. Carcinomul hepatocelular se dezvoltă rar
următoarelor, cu EXCEPȚIA:
E. Tratamentul cu eficiență demonstrată este
acidul ursodeoxicolic
A. Sărăciei
B. Gastritei atrofice, cu hiperclorhidrie
5. Procesul inflamator din colita ulcerativă: C. Vegetarianismului
A. Este discontinuu D. Gastrectomiei parțiale
B. Distribuit neuniform nivelul mucoasei
E. Anomaliilor receptorilor Cubam
C. Este transmural
11. Reprezintă factori cu risc favorizant în
D. Poate interesa ileonul terminal (ileita de apariția leucemiei acute mieloide (LAM), cu
reflux) EXCEPȚIA:
E. Lasă zone normale de mucoasă între leziuni A. Sindromul Down
B. Radiațiile ionizante și electromagnetice
6. Localizarea cea mai tipică a durerii în C. Expunerea la benzen
angina pectorală este: D. Tratamentul anterior cu metformină
A. Subscapular stâng E. Expunerea la inhibitori de topoisomeraze 2
B. Umărul drept
C. Retrosternală
D. Precordială

1
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

12. Leucemia acută promielocitară este 17. Despre inhibitoarele pompelor de protoni
caracterizată de: sunt ADEVĂRATE următoarele, CU
A. Prezența cromozomului Philadelphia (Ph1) EXCEPȚIA:
B. Prezența proteinei de fuziune p210 A. Sunt superiori ca eficacitate celorlalte clase
C. Prezenţa translocației (9;22) de medicamente pentru RGE
D. Prezența proteinei de fuziune PML-RARα B. Sunt bine tolerate, doar pe perioade de
E. Prezența translocației (11;17) administrare mici
C. Produc hipergastrinemie ușoară
13. Următoarele afirmații legate de coma D. Nu induc malabsorbție clinic semnificativă
hiperosmolară diabetică sunt ADEVARATE, E. În prezent se recomandă strategia “step-
CU EXCEPȚIA: down” de tratament a RGE
A. Este una din cele mai grave complicații ale
DZ 18. Modificările mucoasei colonului în colita
B. Se caracterizează prin hipoglicemie severă ulcerativă sunt reprezentate de următoarele,
C. Se caracterizează prin hiperosmolaritate CU EXCEPȚIA:
plasmatică mai mare de 340 mOsm/l A. Fisuri
D. Poate fi pur hiperglicemică sau mixtă, B. Eroziuni
predominant hiperglicemică sau predominant C. Friabilitate
hipernatremică D. Edem cu ștergerea desenului vascular
E. Debutul este insidios cu perioadă E. Ulcerații pleomorfe
prodromală variabilă
19. Angina microvasculară sau sindromul X
14. Despre proctita ulcerativă este coronarian:
ADEVĂRATĂ afirmația: A. Presupune prezența de simptome
A. Reprezintă 40-50% din totalitatea cazurilor anginoase atipice
de colită ulcerativă B. Se insoțește de modificări obiective de
B. Evoluția este dominată de diaree sau ischemie
constipație C. Este mai frecventă la bărbați
C. In majoritatea cazurilor inflamația rămâne D. Arterele coronare au leziuni angiografice
cantonată la nivelul rectului E. Prognosticul acestei boli este prost
D. Asociază în proporție de 30% manifestări
sistemice 20. Angina Prinzmetal:
E. Durerile abdominale sunt frecvente A. Are multipli factori de risc recunoscuți
B. Rar se poate asocia cu migrena sau
15. În tratamentul anemiei hemolitice sindromul Raynaud
autoimune cu anticorpi la cald, se pot utiliza C. Reprezintă 10% din totalul cazurilor de
următoarele, cu EXCEPȚIA: angină
A. Corticoterapia D. Majoritatea cazurilor apar între 40 și 50 de
B. Acidul folic ani
C. Anticorpii monoclonali anti-CD52 E. Este mai frecventă la femei
D. Splenectomia
E. Alcaloizii de Vinca Roseea 21. Despre manifestările clinice ale
hepatitelor virale acute este ADEVĂRAT că:
16. Terapia standard de eradicare a infecției A. În cazul hepatitei A, perioada de
cu H. pylori în boala ulceroasă poate contagiozitate începe cu circa 2-3 săptămâni
cuprinde următoarele, CU EXCEPŢIA: înaintea debutului simptomatologiei
A. Amoxicilină 1g x 2/zi B. Odată cu apariția icterului urina devine
B. Claritromicină 0,5 g x 2/zi hipercromă iar scaunul acolic
C. Metronidazol 1mg x 2/zi C. Scăderea rapidă în dimensiuni a ficatului
D. Lansoprazol 30 mg x 2/zi sugerează un prognostic favorabil
E. Esomeprazol 20 mg x 2/zi

2
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Riscul dezvoltării unei forme fulminante A. Este markerul specific al leucemiei


este scăzut în hepatita acută VHA mieloide cronice (LMC)
E. Febra este un element sugestiv pentru o B. Este prezent în 5-10% dintre cazurile de
potențială evoluție înspre o formă fulminantă LMC
C. Este markerul specific al leucemiei acute
22. Modificările importante decelabile la promielocitare
examenele de laborator în ICC pot fi, CU D. Este prezent în 90-95% dintre cazurile de
EXCEPȚIA: leucemia acută mieloidă (LAM)
A. Hiperuricemie E. Rezultă în urma unei translocații reciproce,
B. Citoliza hepatică t(9;21)
C. Insuficiență renală
D. Modificarea hormonilor sexuali
27. Reprezintă un inhibitor tirozin-kinazic de
E. Anemie
generația a treia utilizat în terapia leucemiei
mieloide cronice:
23. În etiologia blocului atrioventricular NU
A. Imatinib
se încadrează:
A. Cardiopatia ischemică B. Dasatinib
B. Leziuni degenerative C. Ponatinib
C. Infarctul miocardic acut D. Nilotinib
D. Hipertiroidia E. Bosutinib
E. Bolile infiltrative
28. Referitor la stadializarea LLC (după
24. Angina pectorală încadrată în tipul II A 1 criteriile Binet):
a clasificării Braunwald reprezintă: A. Stadiul A este caracterizat de limfocitoză
A. Angina în repaus și acută, aparută post și afectarea a mai mult de 3 arii
infarct, cu tratament maximal ganglionare
B. Angina cu debut recent, dar fără durere de B. Stadiul B este caracterizat de limfocitoză și
repaus în ultimele luni, secundară anemiei, cu afectarea a mai puțin de 3 arii ganglionare
simptomatologie prezentă sub tratament C. Stadiul D este caracterizat de limfocitoză
standard și afectarea a mai mult de 3 arii
C. Angina aparută în repaus și acută, cu ganglionare
episoade anginoase în ultimele 48 de ore, D. Stadiul C este caracterizat de limfocitoză și
primară, fără tratament afectarea a mai mult de 3 arii ganglionare
D. Angina aparută în repaus și acută, cu E. Stadiul C este caracterizat de prezența
episoade anginoase în ultimele 48 de ore, anemiei și/sau a trombocitopeniei
secundară infecției, cu tratament minim
E. Angina în repaus, apărută în ultima lună, dar 29. Celula malignă tipică din limfomul
fără episoade anginoase în ultimele 48 de ore, Hodgkin (LH) este:
secundara anemiei, fără tratament A. Celula Hodgkin
B. Macrofagul
25. Clasificarea FAB (French-American- C. Celula Ph1+
British) a leucemiei acute limfoblastice D. Celula Reed-Sternberg
(LAL):
E. Limfocitul T CD25+
A. Reflectă aspectele imunofenotipice ale
LAL 30. Care dintre următoarele caracterizează
B. Este o clasificare morfologică etiopatogenia acidozei lactice:
C. Reflectă aspectele citogenetice ale LAL A. Aport ridicat de hidrați de carbon, în relație
D. Cuprinde cinci stadii cu tratamentul insulinic sau nonisulinic
E. Reflectă aspectele clinice ale LAL B. Consum energetic scăzut, necorelat cu
aportul de HC în prezența tratamentului
26. Cromozomul Philadelphia (Ph1): insulinic
C. Insuficiența cardiacă

3
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Alte medicamente asociate cu insulina sau B. Gradul A = una sau mai multe pierderi de
sulfoniluree: aspirina, antiinflamatorii substanţă, dar nici una depăşind 5 mm în
nesteroidiene, fibrați etc. lungime
E. Răspunsul de contrareglare la pacienții cu C. Gradul D = pierderi de substanţă (ulceraţii)
diabet zaharat, în special la cei cu durată mare ce cuprind peste 75% din circumferinţa
a bolii, nu este alterat
esofagiană
D. Gradul B = cel puţin o eroziune peste 5 mm,
31. Mycosis fungoides:
dar fără leziuni confluente între două pliuri
A. Este asociat infecției cu Helicobacter
E. Gradul B = cel puțin o eroziune peste 5 mm,
pylori
B. Necesită scheme de chimioterapie tip cu sau fără leziuni confluente
leucemie acută limfoblastică
C. Este un subtip de limfom Hodgkin 36. Despre esofagul Barett NU este
D. Este un limfom T cutanat ADEVĂRATĂ următoarea afirmație:
A. Se poate diagnostica doar prin biopsii
E. Este un limfom primar al sistemului nervos
multiple
central (SNC)
B. Trebuie efectuate controale endoscopice
regulate
32. Tahicardia ventriculară NU poate C. In cazul displaziei cu grad redus se vor face
apărea în: endoscopii anuale
A. Diselectrolitemii D. Reprezintă displazie de grad înalt la nivelul
B. Tratament cu medicamente care scurtează mucoasei esofagiene
intervalul QT E. Endoscopic se observă ascensionarea
C. Cardiopatia ischemică liniei Z
D. Distrofii musculare
E. Miocardita acută
37. Etiologia insuficienței tricuspidiene
primare NU este:
33. În scorul CDAI pentru aprecierea A. Boala Ebstein
severității Bolii Crohn intră următorii B. Hipertensiunea pulmonară
parametri, CU EXCEPȚIA: C. Sindrom carcinoid
A. Numărul de scaune normale/zi D. Endocardita infecțioasă
B. Starea generală zilnică E. Prolapsul de valvă tricuspidă
C. Necesitatea administrării de opiacee/
antidiareice
38. Despre forma esențială a HTA este
D. Prezența maselor abdominale
adevarat că:
E. Dureri abdominale zilnic
A. I se descriu 6 variante
B. HTA sistolică a adultului tânăr este mai
34. Factorii precipitanți ai encefalopatiei frecventă la femei
hepatice pot fi următorii, CU EXCEPȚIA: C. HTA sistolică a adultului tânăr precede de
A. Hemoragia digestivă superioară multe ori apariția unei HTA diastolice la vârsta
B. Constipație medie
C. Aport proteic alimentar deficitar D. HTA diastolică a vârstei mijlocii se
D. Infecții respiratorii datorează în principal unei hiperactivități
E. Exces de diuretice simpatice
E. HTA sistolică a vârstnicului se
35. Care este afirmaţia falsă in ceea ce caracterizează prin valori ale TAS>140 mmHG
priveşte stadializarea esofagitelor conform și TAD > 90 mmHG
clasificării Los Angeles?
A. Gradul C = cel putin o eroziune confluentă 39. HTA sistolică izolată NU poate apărea în:
între două sau mai multe pliuri, dar nedepăşind A. Insuficiență aortică valvulară
75% din circumferinţă B. Tireotoxicoză
C. Feocromocitom

4
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Fistulă arteriovenoasă B. Se caracterizează prin depleția de cupru din


E. Boală Paget organism
C. Clinic asociază ciroză hepatică cu
40. Metode non-farmacologice de tratament a manifestări neurologice
ICC includ, CU EXCEPȚIA: D. Diagnosticul se pune pe baza dozării
A. Regim hiposodat
feritinei
B. Restricția aportului de apă la 1-1,5 L pe zi
E. Inelul Kayser-Fleisher apare prin depozite
în formele severe
C. Renunțarea la consumul de alcool conjunctivale de ceruloplasmină
D. Scăderea în greutate la pacienții obezi
E. Vaccinarea (antipneumococică și 45. Următoarele afirmații sunt corecte despre
antiinfluenza) boala Crohn, cu EXCEPȚIA:
A. Inflamația este segmentară
41. Despre etiopatogenia cardiomiopatiei B. Rectul este întotdeauna afectat
dilatative idiopatice este ADEVĂRAT că: C. Poate afecta orice segment al tubului
A. Cardiomiopatia dilatativă idiopatică, urmare digestiv
a unei miocardite virale incomplet vindecate D. Endoscopic putem regăsi ulcerații aftoide
este cea mai frecventă formă de boală sau ulcere profunde, serpiginoase
B. Cardiomiopatia dilatativă este definită ca E. Poate avea aspect de piatră de pavaj la
fiind familială când este diagnosticată la cel
endoscopie
puțin 3 persoane înrudite dintr-o familie
C. Cardiomiopatia dilatativă familială este
determinată de o mutație punctiformă la 46. Despre prevenirea transmiterii verticale a
nivelul unei singure gene ce codifică proteinele VHB, sunt ADEVĂRATE următoarele, CU
citoscheletice EXCEPȚIA:
D. În probele prelevate prin biopsie miocardică A. În cazul unei viremii ce depășește 2000
s-a demonstrat expresia inadecvată a UI/ml în trimestrul III se recomandă
moleculelor sistemului MHC clasa II administrarea de lamivudină
E. Cea mai frecventă formă de cardiomiopatie B. Este importantă monitorizarea AcHBs
dilatativă familială este cea cu transmitere C. Nou-născutul nu poate fi alăptat la sân
legată de cromozomul X D. Nou-născutul va primi prima doza de vaccin
în primele ore de la naștere
E. La pacientele cu infecție cronică VHB
42. Cardiomiopatia hipertrofică:
A. Este o boală miocardică secundară exista un risc ridicat de flare în primele 6 luni
B. Se caracterizează prin hipertrofie post-partum
ventriculară simetrică
C. Apare ca urmare a HTA 47. Alegeți afirmația FALSĂ referitoare la
D. Poate fi insotița de obstrucție sistolică prezentarea clinică a pacientului cu sindrom
ventriculară coronarian acut cu supradenivelare de
E. Afectează mai frecvent femeile segment ST (STEMI):
A. La internare pacienții pot prezenta
43. Afecțiuni ce predispun la endocardita hipotensiune sau bradicardie, fără ca acestea să
fie semne de șoc cardiogen
infectioasă sunt, cu EXCEPȚIA:
A. Hipertrofie ventriculară dreaptă B. Frecătura pericardică poate să apară la
B. Malformații congenitale pacienții cu infarcte întinse
C. Proteze valvulare C. La pacienții din secțiile de terapie intensivă
D. Catetere venoase postoperatorie, tabloul clinic poate fi cel al
E. Consum intravenos de droguri insuficienței cardiace
D. Prezența unui suflu sistolic poate ridica
suspiciunea de ruptură de sept interatrial
44. Despre Boala Wilson se poate afirma că:
E. Auscultator, se pot decela raluri de stază pe
A. are transmitere autosomal dominantă mai mult de 50% din câmpurile pulmonare

5
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

53. Diagnosticul diferenţial al leucemiei acute


48. Explorările paraclinice în strenoza mieloide (LAM) se face cu:
pulmonară NU decelează: A. Trombocitemia esențială
A. P pulmonar B. Boala Gaucher
B. Hipertrofie ventriculară dreaptă C. Reacțiile leucemice
C. Bombarea arterei pulmonare D. Mononucleoza infecțioasă (la tineri)
D. Dilatare atriu stâng E. Anemia aplastică
E. Dilatare accentuată a ventriculului drept
54. Referitor la grupele de prognostic în
49. Criteriile minore Duke NU includ: leucemia acută mieloidă (LAM):
A. Pete Roth A. Pe baza profilului citogenetic sunt
B. Hemoragii Janeway diferenţiate 3 grupe de prognostic
C. Vegetații B. Cariotipul normal este asociat cu
D. O hemocultură pozitivă prognostic favorabil
E. Anevrisme micotice
C. Anomaliile genei FLT3 sunt asociate cu
prognostic nefavorabil
50. Sunt cauze non-obliterative ale CMR, CU
D. Anomaliile cromozomiale multiple sunt
EXCEPȚIA:
asociate cu prognostic intermediar
A. Carcinoidul cardiac
B. Iradierea mediastinală E. Mutațiile genei NPM1 sunt asociate cu
prognostic favorabil
C. Tezaurismozele
D. Toxicitatea data de antracicline
55. Tratamentul suportiv în leucemia acută
ÎNTREBĂRI COMPLEMENT MULTIPLU mieloblastică (LAM) se face cu/prin:
(2, 3 sau 4 variante corecte) A. Masă trombocitară
B. Antibioterapie profilactică cu
51. Tratamentul de întreţinere în leucemia aminoglicozide
acută limfoblastică se face prin: C. Hidratare
A. Administrarea de doze mici de metotrexat D. Administrarea de allopurinol pentru
săptamânal prevenirea hipouricemiei
B. Administrarea de mercaptopurină zilnic E. Antifungice (asociate fluorochinolonelor)
C. Administrarea de vincristin şi prednison
lunar 56. Sunt complicații ale tratamentului cu
D. Administrarea de rituximab lunar insulină, CU EXCEPȚIA:
E. Administrarea de metotrexat intratecal A. Lipodistrofia la locul de injectare a
insulinei;
B. Scăderea în greutate datorită creșterii
52. Referitor la examenul citochimic în
glicozuriei
leucemia acută mieloidă (LAM):
C. Abcese la locul administrării datorate
A. Mieloblaştii prezintă reacţie pozitivă nerespectării igienei la locul injectării insulinei
pentru mieloperoxidaze (MPO) D. Hiperglicemia
B. Mieloblaştii prezintă reacţie pozitivă E. Neuropatia senzitivă hiperalgică datorită
pentru negru Sudan variațiilor bruște ale glicemiei
C. Megacarioblaştii prezintă reacţie pozitivă
pentru MPO plachetare 57. Despre tratamentul ulcerului gastro-
D. Are o acuratețe diagnostică superioară duodenal sunt ADEVĂRATE:
tehnicilor de imunofenotipare A. Prima linie de tratament anti H. pylori este
E. Și-a pierdut din importanţă odată cu reprezentată de tripla terapie sau terapia
introducerea tehnicilor de imunofenotipare secvențială de eradicare
(flow citometria cu 4 culori) B. Rolul măsurilor igieno-dietetice este la fel
de important ca tratamentul antisecretor

6
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Dozele de IPP pentru eradicarea H. pylori A. Bilirubina între 2-3 mg/dl


trebuie să fie duble B. Albuminemia sub 2.8 g/dl
D. Blocanții receptorilor H2 nu sunt eficienți C. Prezența de ascită în cantitate moderată
pentru vindecarea ulcerelor D. Encefalopatie moderată
E. În caz de ulcer hemoragic non-responsiv la E. Indice de protrombină sub 40%
tratamentul de hemostază endoscopică, se
indică direct intervenție chirurgicală 63. Factorii infecțioși neimplicați în apariția
BII sunt:
58. Printre tehnicile endoscopice utilizate in A. Escherichia coli invaziv
tratamentul bolii de reflux se enumeră: B. Clostridium difficile
A. Procedeul Stratta C. Mycobacterium tuberculosis
B. Fundoplicatura Dorr D. Cytomegalovirus
C. Gastroplicatura transmurală E. Pseudomonas aeruginosa
D. Tehnica Balsey-Mark IV
E. Injectarea de subsțante neabsorbabile la 64. Între markerii fecali care se corelează cu
nivelul joncțiunii activitatea și severitatea bolilor inflamatorii
intestinale sunt:
59. Printre factorii de agresiune ai mucoasei A. VSH
gastrice care predispun la boala ulceroasă se B. Proteina C reactivă
regăsesc: C. Calprotectina fecală
A. Infecția cu Helicobacter pylori D. Lactoferina
B. Refluxul biliar duodenogastric E. pANCA, ASCA
C. Consumul de alginați
D. Alcoolul 65. Diabetul zaharat de tip I:
E. Secreția de pepsină A. Apare prin alterarea progresivă a secreției
de insulină, pe un fond de insulinorezistență
60. Despre explorările paraclinice în ciroza B. Este o consecință a distrugerii celulelor beta
hepatică sunt ADEVĂRATE următoarele: C. Aproximativ 25% din pacienții
A. Hipogamaglobulinemia este de tip diagnosticați prezintă Diabet Autoimun Latent
monoclonal al Adultului (LADA)
B. Bilirubina serică este crescută, cu D. Se asociază cu sistemul HLA, DQA și DQB
predominanța fracției neconjugate E. Este indus de medicamente sau alte
C. La ecografie, peretele colecistului apare substanțe chimice
îngroșat, cu aspect de “dublu contur”
D. Gradientul de albumină ser-ascită de sub 66. Sunt elemente de tratament în coma
1.1 este indicator de ascită de etiologie cirotică hiperosmolară diabetică:
E. PMN peste 250/ mmc în lichidul de ascită A. Profilaxia primară vizează combaterea
indică peritonită bacteriană spontană factorilor precipitanți la un pacient cu DZ
vârstnic
B. Profilaxia secundară vizează evitarea
61. Helicobacter pylori este implicat în
complicațiilor, în special a deshidratării
patogeneza urmatoarelor neoplasme:
C. Combaterea hipoglicemiei prin
A. Adenocarcinomul laringian insulinoterapie
B. Adenocarcinomul duodenal D. Reechilibrarea hidroelectrică cu soluții
C. Adenocarcinomul gastric saline hipertone
D. Limfomul MALT E. Tratament asociat: antibioterapie,
E. Unele forme de leucemie heparinoterapie, macromolecule, plasmă și
hidrocortizon hemisuccinat
62. În clasificarea Child-Pugh-Turcotte de
cuantificare a prognosticului cirozei hepatice, 67. Cele mai frecvente manifestări
pentru a obține câte 2 puncte, sunt necesare extradigestive cutanate ale bolilor
următoarele: inflamatorii intestinale sunt:

7
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

A. Eritemul nodos D. Pancolita e definită de extensia bolii


B. Episclerita dincolo de flexura hepatică colonică
C. Pioderma gangrenosum E. Proctosigmoidita ulcerativă se întâlnește în
D. Uveita 40-50% din cazuri și se manifestă prin
E. Serozite diaree, rectoragii, tenesme

68. Între reacțiile adverse ale terapiei cu anti- 73. Care dintre următoarele afirmații legate
TNF sunt: de complicațiile bolii ulceroase NU sunt
A. Alergii ADEVĂRATE:
B. Reacție cushingoidă A. Ulcerul penetrant are un tablou clinic
C. Infecții estompat sau polimorf
D. Reactivarea tuberculozei B. Managementul ulcerului penetrant este
E. Insuficiență cardiacă eminamente medicamentos
C. Ulcerul perforat se prezintă cu tablou de
69. Tratamentul fistulelor din boala Crohn abdomen acut chirurgical
poate necesita următoarele măsuri D. Stenoza pilorică se poate complica cu
terapeutice: acidoză metabolică hipocloremică
A. Antibiotice E. Este obligatorie hemostază endoscopică în
B. Mesalazină hemoragia digestivă superioară cronică
C. Imunosupresoare
D. Agenți biologici 74. Următoarele medicamente pot
E. Chirurgie agrava/determina BRGE:
A. Betablocantele
70. Sunt modificări microscopice în Colita B. Antidepresive triciclice
ulcerativă: C. Teofilina
A. Infiltrat inflamator focal D. Digitala
B. Inflamație acută focală E. Blocanții canalelor de calciu
C. Agregate limfoide rare
D. Prezența metaplaziei celulelor Paneth 75. Despre fibroza hepatică sunt
E. Frecvent colagenizare ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Este o componentă constantă a cirozei
71. Criteriile pentru diagnosticul sindromului hepatice
hepatorenal în ciroză sunt: B. Poate apărea și în insuficiența cardiacă
A. Ciroză cu ascită stângă
B. Creatinină serică peste 2,5 mg/dl C. Poate apărea și în obstrucția căilor biliare
C. Prezența hipovolemiei D. Este sinonimă cu ciroza hepatică
D. Absența șocului E. Poate apărea și în fibroza hepatică
E. Absența hipovolemiei congenitală (fibroza zonei 3)

72. Următoarele afirmații privind extensia 76. Pot fi cauze rare de ciroză hepatică
colitei ulcerative sunt FALSE: următoarele, CU EXCEPȚIA:
A. Proctita ulcerativă reprezintă 25–30% din A. Toxoplasmozei
totalul cazurilor, se întinde pe o lungime B. Cirozei biliară primitivă
de 15-20 cm la nivelul rectului și se C. Pericarditei constrictivă
caracterizează printr-o evoluție severă D. Cirozei după by-pass
dominată de hematochezie E. Schistosomiazei
B. Colita stângă cuprinde 40-50% din
totalitatea cazurilor de rcuh 77. Steluțele vasculare pot apărea tranzitor în
C. Colita acută fulminantă este o formă rară cadrul următoarelor contexte fiziologice sau
de boală (1-2%), severă, caracterizată prin patologice:
febră, frisoane și anemie severă A. În hepatita acută virală
B. În timpul sarcinii

8
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. La copii C. Ocazional apare PR scurtat


D. În hepatita cronică activă D. Unde T aplatizate
E. Ca o consecință a malnutriției E. Prezența aritmiilor creste riscul morții subite
protein-calorice
83. Etiologii ale insuficienței cardiace prin
78. Despre fibrilația atrială este scăderea eficienței contractile sunt
ADEVĂRAT că: următoarele:
A. Exista 3 forme: paroxistică, persistentă și A. Regurgitări valvulare
permanentă B. Ischemia miocardică
B. Factor precipitant al formei adrenergice de C. Miocardite
fibrilație atrială este fumatul D. Distrofia Dtasuchenne
C. Fibrilația atrială paroxistică are o durată mai E. Diabet zaharat
mare de 7 zile
D. Forma persistentă nu necesită pentru 84. Simptome tipice de ICC sunt următoarele:
întrerupere o cardioversie electrică A. Dispnee
E. Consecința instalării fibrilației atriale: B. Raluri subcrepitante
reducerea cu 25-30% a debitului cardiac C. Turgescență jugulară
D. Hepatomegalie de stază
79. Sistemul renină-angiotensină-aldosteron E. Edeme cu tegumente calde și moi
are rol important în următoarele forme de
HTA: 85. Digoxinul:
A. HTA renovasculară A. Are o fereastră terapeutică mare
B. HTA esenţială B. Scade tonusul vagal
C. HTA renoparenchimatoasă C. La pacienții cu ic și fibrilație atrială
D. HTA din obezitate persistentă permanentă se poate folosi în locul
E. HTA din hiperaldosteronism unui beta blocant
D. Are efect inotrop pozitiv
80. Care dintre următoarele NU reprezintă o E. Hipertiroidia crește riscul de supradozaj
formă de HTA secundară?
A. Hipotiroidia 86. Șocul cardiogen:
B. HTA renoparenchimatoasă A. Este definit prin persistența hipoperfuziei
C. Feocromocitomul țesuturilor indusă de insuficiența cardiacă după
D. Sindromul Addison corecția post-sarcinii
E. Coarctaţia de aorta B. Este caracterizat de o presiune arterială
scazută (TAD<90 mmhg)
81. Cu privire la investigațiile din HTA sunt C. Asociază bradicardie
ADEVĂRATE următoarele: D. Asociază oligurie (<0,5 ml/kg/ora)
A. ECG poate decela HVS E. Poate fi insoțit de dovezi de congestie
B. Ecocardiografia cuantifică severitatea HVS
C. La ecografia Doppler carotidiană, indicele 87. Forme secundare ale CMR sunt:
de raport grosime intimă-medie <0.9 este A. Boli infiltrative
patologic B. Endocardita Loffler
D. La ecografia Doppler arterial periferic, C. Fibroza endomiocardică
indicele gleznă-braț > 0.9 este patologic D. Boli de depozitare
E. Determinarea aldosteronului, cortizolului, E. Boala post-iradiere
reninei și catecolaminelor este utilă în
diagnosticul HTA secundare 88. În evoluția șocului cardiogen pot apărea
următoarele complicații:
82. ECG in CMH: A. Accidente vasculare trombotice sau
A. Este normală la 5% din pacienții hemoragice
simptomatici și 25 % din cei asimptomatici B. Insuficiența renală acută
B. Poate prezenta unde Q patologice C. Hemoragie digestivă prin ulcer de stres

9
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Insuficiență hepatică 94. Despre explorările paraclinice in infectiile


E. Alcaloză acute cu VHA si VHE este ADEVĂRAT că:
A. ALT si AST in general crescute de peste 10
89. Efectele adverse potențiale ale diureticelor ori limita superioară a normalului
sunt: B. AST este mai specific pentru țesutul hepatic
A. Hipotensiunea arterială (la doze mari) C. Concentrația de protrombină de 26-50%
B. Disfuncție renală prin hiperperfuzie locală indica o formă fulminantă
C. Dezechilibre electrolitice (hipona, hipok, D. Titrul crescut de IgM VHA indică un
hipomg) contact recent
D. Dislipidemie E. Hiperbilirubinemie
E. Hipouricemie
95. Următoarele virusuri au genom ARN:
90. Din punct de vedere microscopic, în A. VHA
cardiomiopatia hipertrofică pot apărea: B. HIV
A. Dezorganizarea fibrelor musculare C. VHB
(„disarray”) D. VHD
B. Fibroza intercelulară E. VHE
C. Anomalii ale arterelor coronare mici,
intramurale 96. Definiția actualizată în 2014 a sepsisului
D. Dilatarea lumenului vascular presupune:
C. Creșterea componentelor matricei A. Sindrom de răspuns inflamator sistemic
extracelulare, în special elastina (SIRS)
B. Febră
91. Diagnosticul de coinfecție cu VHD este C. Markeri inflamatori crescuți
determinat de: D. Infecție
A. AcHbs negativi E. Disfuncție de organ (cu localizare în sediul
B. AcHbc IgM pozitivi primar al infecției)
C. AgHBs pozitiv
D. AgVHD IgG pozitiv 97. Manifestări clinice ale cardiomiopatiei
E. AcVHD IgM restrictive sunt:
A. Fatigabilitate și dispnee
92. Următoarele afirmații sunt B. Durere toracică de efort
ADEVĂRATE: C. Presiune venoasă centrală (pvc) crescută
A. Procalcitonina nu este un marker de sepsis D. Imposibilitatea creșterii debitului cardiac
B. Procalcitonina este un marker de sepsis prin tahicardie, cu compromiterea umplerii
C. Procalcitotnina nu este utilă pentru a ventriculare
diferenția o etiologie virală de una bacteriană E. Edeme periferice, ascita, anasarcă și
D. Determinarea lactatului poate fi utilă în hepatomegalie
evaluarea șocului septic
E. Procalcitonina poate fi utilă pentru a 98. Umplerea cardiacă scade în:
diferenția o etiologie virală de una bacteriană A. Tahicardii excesive
B. Tumori cardiace
93. Probele microbiologice care se recoltează C. Boli pericardice
în sepsis pentru determinarea agentului D. Fistule arteriovenoase
etiologic sunt: E. HTA
A. Urocultură și sumar de urină
B. Puncție lombară 99. Următoarele afirmații cu privire la HTA
C. Examen coprocitologic și coproculturi secundară sunt ADEVĂRATE, CU
D. 6 seturi de hemoculturi recoltate indiferent EXCEPȚIA:
de puseul febril A. Stenoza unilaterală de arteră renală nu este
E. Lavaj bronho-alveolar cauză de HTA secundară

10
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. În coarctația de aortă, TA la nivelul 104. Contraindicațiile absolute ale


membrelor superioare este mai scăzută decât transplantului hepatic sunt:
TA de la nivelul membrelor inferioare A. Infecțiile active cu sepsis
C. Feocromocitomul este o tumoră ce secretă B. Tromboza portală
în exces catecolamine și este localizată în C. Prezența unei boli cardiace sau pulmonare
corticosuprarenală avansate
D. Asocierea de HTA și hipopotasemie este D. Afecțiunile renale însoțite de insuficiența
sugestivă pentru sindromul Conn renală
E. Hipertiroidia determină HTA prin E. Cancerele extrahepatice și extrabiliare
hipercalcemie
105. Tratamentul leucemiei acute
100. Cu ajutorul ecografiei abdominale se pot mieloblastice:
decela următoarele modificări în cadrul A. Este adaptat vârstei pacienților
cirozei hepatice: B. Bolnavii cu vârsta peste 60 ani vor fi
A. Pot fi vizualizați nodulii de regenerare de supuşi adesea unui transplant
dimensiuni mari, de regulă hipoecogeni C. La bolnavii cu vârsta peste 60 ani se
B. Contur hepatic neregulat preferă antraciclina în locul mitoxantronei
C. Calibrul scăzut al venei splenice datorat D. La bolnavii cu vârsta peste 60 ani se
hipertensiunii portale preferă mitoxantrona în locul antraciclinei
D. Peretele colecistului poate fi îngroșat, cu E. Tratamentul este identic pentru pacienții cu
aspect de dublu contur datorită vârsta peste 60 ani și pentru cei cu vârsta
hipoproteinemiei sub 60 de ani
E. Prezența lichidului de ascită, decelabil
inclusiv în cazul ascitei de gradul I
106. Imunofenotiparea în leucemia acută
limfoblastică (LAL):
101. Factorii de risc implicați în apariția
A. Este realizată prin tehnica de citometrie în
steatohepatitei non-alcoolice sunt, CU
flux
EXCEPȚIA:
A. IMC peste 28 B. Evideţiază markeri de limfocit B (CD10,
B. Raportul AST/ALT subunitar CD19, CD20)
C. Hiperparatiroidismul primar C. Evideţiază markeri de limfocit T (CD3,
D. Insulino-rezistența CD7)
E. Hipertensiunea arterială D. Defineşte subtipurile de LAL şi are rol în
orientarea conduitei terapeutice
102. În tratamentul encefalopatiei hepatice se E. Evidențiază frecvent markeri de celulă
recomandă următoarele: stem (CD34)
A. Propranolol
B. Furosemid 107. Care din următoarele afirmaţii legate de
C. Rifamixina terapia intratecală pentru profilaxia
D. Lactuloza determinărilor în SNC şi a meningitei
E. Alimentație bogată în proteine cu valoare leucemice în leucemia acută limfoblastică
nutritivă superioară sunt FALSE?
A. Se face prin administrarea de metotrexat şi
103. Ulcerele localizate la nivelul duodenului citozinarabinozidă sau prednisolon
distal trebuie să ridice suspiciunea pentru: B. Se începe timpuriu în faza de consolidare
A. Boală crohn C. Se începe în perioada de menţinere a
B. Infecție helicobacter pylori remisiunii
C. Sindrom zollinger-ellison D. Se continuă pe perioada consolidării şi în
D. Etiologie ischemică perioada de menţinere
E. Arsuri E. Se începe în caz de recădere de boală

11
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

108. Leucemia mieloidă cronică este 113. Sunt considerate proceduri cu risc
caracterizată prin: crescut pentru endocardită infecţioasă:
A. Proliferarea importantă a seriei A. Examinările endoscopice de căi respiratorii
granulocitare cu granulocite aflate în toate B. Examinările endoscopice digestive
stadiile de maturaţie C. Examinările endoscopice urinare
B. Proliferarea predominant a seriei D. Manevrele stomatologice care implică
eritrocitare manipulare gingivală
C. Prezenţa cromozomului Philadelphia E. Manevrele stomatologice care implică
D. Prezenţa rearanjamentului BCR-ABL perforarea mucoasei orale
E. Prezenţa rearanjamentului PML/RARα
114. Diagnosticul de leucemie mieloidă
109. Despre HIV este ADEVĂRAt că: cronică este pus pe baza:
A. Face parte din familia arbovirusurilor A. Hiperleucocitozei
B. Replicarea sa duce la o rată mare a erorilor B. Formulei leucocitare cu deviere la stânga a
de revers-transcriere seriei granulocitare
C. Sursa de infecție este umană C. Bazofiliei
D. Prin integrarea ADN-ului proviral in D. Hepatomegaliei
genomul celulei gazdă, acesta stabilește E. Splenomegaliei marcate
rezervoare virale în organismul uman
E. În replicarea virusului intervin trei enzime 115. Confirmarea diagnosticului de leucemie
virale: revers-transcriptaza, ciclaza și integraza mieloidă cronică se face pe baza prezenței:
A. Trisomiei 8
110. Infecția acută cu HIV se poate manifesta B. Cromozomului Ph1
prin: C. Transcriptului BCR-ABL
A. Febră D. Creșterii nivelului seric al LDH
B. Rash
E. Hiperuricemiei
C. Sarcom Kaposi
D. Sindrom mononucleosis-like
E. Encefalopatie 116. În diagnosticul diferențial între
policitemia vera și leucemia mieloidă cronică,
susțin diagnosticul de policitemie vera:
111. Infecția HIV poate asocia comorbidități
A. Prezența poliglobuliei
oncologice precum:
A. Sarcom Kaposi B. Leucocitoza moderată fără devierea la
B. Limfom Hodgin stânga a formulei leucocitare
C. Displazie anală C. Absența cromozomului Ph1
D. Cancer cervical D. Prezența semnelor de hematopoieză
E. Limfom Burkitt extramedulară
E. Prezența mutației JAK-2
112. Endocardita infecţioasă cu hemoculturi
negative: 117. În leucemia limfocitară cronică nu este
A. Apare în 85% din cazuri indicată începerea, imediat după stabilirea
B. Apare la pacienţii trataţi anterior cu diagnosticului, a unui tratament activ în:
antibiotice A. Stadiile A și B
C. Apare când etiologia este determinată de B. Stadiul C
bacili gram negativi din grupul hacek C. Formele benigne, cu evoluție lentă
D. Este frecvent determinată de streptococi D. Formele agresive de boală
orali E. Prezența elementelor care indică progresia
E. Apare când etiologia este determinată de bolii
bacterii intracelulare (chlamydia, coxiella
burnetii, bartonella)

12
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

118. Utilizarea rituximab în tratamentul 123. Despre percardita acută exsudativă


leucemiei limfocitare cronice se face cel mai următoarele afirmaţii sunt ADEVĂRATE:
frecvent în asociere cu: A. Pe electrocardiogramă apare
A. Corticoterapie supradenivelare de segment st convexă
B. Fludarabină și ciclofosfamidă superior şi deviaţia segmentului pr în aceeaşi
C. Chlorambucil direcţie cu polaritatea undei
D. Alemtuzumab B. Complicaţiile cele mai frecvente sunt
E. Imunoglobuline iv tamponada cardiacă, recurenţa, cronicizarea
sau evoluţia spre pericardită constrictivă
C. Tratamentul medical de elecţie este cu
119. Efectele secundare pe termen lung ale
colchicină
chimioterapiei limfomului Hodgkin constau
D. Antiinflamatoarele steroidiene vor fi
în:
utilizate în boli de colagen/autoimune şi în
A. Malignități secundare pericardita uremică
B. Fibroză pulmonară E. Drenajul chirurgical este de preferat în
C. Cardiomiopatie hemopericardul post-traumatic şi în
D. Depresie imună prelungită pericarditele purulente
E. Alopecie
124. Următoarele modificări pe
120. Despre tabloul clinic al acidozei lactice electrocardiograma de repaus sugerează un
sunt FALSE următoarele afirmații: prognostic sever în boala coronariană
A. Perioada prodromală este inconstantă și cronică:
necaracteristică: astenie musculară progresivă, A. Fibrilaţia atrială cu debut incert
crampe musculare, vărsături B. BAV grad III
B. Perioada de stare este caracterizată de C. Inversări ST-T
astenie musculară ușoară D. BRS major
C. Perioada de stare este caracterizată de dureri E. BRD major
abdominale localizate
D. Perioada prodromală este caracterizată de 125. Reprezintă complicații ale leucemiei
tahicardie și tendință de colaps mieloide cronice în fază acută:
E. Perioada de stare este caracterizată de A. Infarctele splenice subcapsulare
oligoanurie asociată cu acidoza metabolică B. Hipersplenismul
C. Leziunile osoase
121. Diagnosticul de limfom non-Hodgkin se D. Complicaţiile hemoragice
stabilește pe: E. Complicaţiile infecţioase
A. Biopsie ganglionară sau biopsia
chirurgicală de organ 126. Imatinib mesylate:
B. Examenul morfologic al piesei de biopsie A. Este un inhibitor de tirozinkinază de
C. Imunohistochimie generația I
D. Creșterea lactat dehidrogenazei serice B. Este un inhibitor de tirozinkinază de
E. Examenul sângelui periferic generația a II-a
C. Este un tratament de primă linie în leucemia
122. Criterii ferme de opţiune pentru şocul mieloidă cronică (LMC)
electric extern în tratamentul tahicardiilor D. Este un inhibitor de tirozinkinază de
paroxistice supraventriculare sunt generația a III-a
următoarele, cu EXCEPŢIA: E. Rezistenţa la tratamentul cu imatinib în
A. Angina pectorală prelungită LMC poate să apară prin supraexprimarea
B. Hipotensiunea arterială BCR-ABL sau prin apariţia unor mutaţii
C. Frecvenţa aritmiei peste 180/min
D. Cardiomegalia 127. Examenul obiectiv în leucemia limfatică
E. Dispneea paroxistică cu ortopnee cronică (LLC) identifică:
A. Adenopatie generalizată şi simetrică

13
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

B. Splenomegalie, cel mai adesea moderată 132. Caracterizează clasa Killip II:
C. Hipertrofie gingivală A. Fără raluri pulmonare de stază sau
D. Hipertrofia amigdalelor (uneori) zgomot 3.
E. Ganglioni măriți, duri și dureroși B. Edem pulmonar acut cu raluri de stază >
50% din câmpurile pulmonare.
128. În leucemia limfatică cronică, la C. Edem pulmonar acut cu raluri de stază <
examenul flow-citometric, pe suprafaţa 50% din câmpurile pulmonare.
limfocitelor proliferante se pune în evidenţă: D. Jugulare turgescente sau zgomot 2 prezent.
A. Pozitivitate pentru CD5 E. Şoc cardiogen.
B. Pozitivitate pentru CD23
C. Pozitivitate pentru CD10 133. Diagnosticul de IMA se stabileşte prin:
D. Pozitivitate pentru FMC7 A. Detectarea creşterii şi/sau scăderii
E. Negativitate pentru FMC7 markerilor de necroză miocardică
B. Simptome de ischemie miocardică
129. Reprezintă factori externi, de mediu, C. BRS nou apărut
predispozanţi pentru apariția limfomului non- D. Apariţia unei tulburări de cinetică a
Hodgkin, următoarele infecții virale: peretelui VS
A. Infecția cu virusul Epstein – Barr (EBV) E. Prezenţa complexelor QRS microvoltate
B. Infecția cu virusul uman legat de limfomul asociate cu alternanţa electrică
cu celule T (HTLV-1)
C. Infecția cu virusul imunodeficienţei umane 134. Sunt factori implicați în apariția
(HIV) complicațiilor cronice ale DZ, CU
D. Infecția cu virusul sarcomului Kaposi EXCEPȚIA:
E. Infecţia cronică cu virusuri hepatitice, în A. Factorul genetic (gena ce codifică enzima
special virusul hepatitic A (HAV) de conversie a angiotensinei, situată pe
cromozomul 20)
130. Fac parte din clasa de risc înalt a B. Vârsta înaintată
algoritmului de stratificare a riscului in boala C. Dislipidemia
coronariană stabilă: D. Glucotoxicitatea, indusă de hipoglicemie
A. Tulburări de cinetică pe mai mult de 2 E. HTA, fumatul, anemia
segmente la ecocardiografia de stres la doze
mari de dobutamină 135. Sunt FALSE următoarele afirmații
B. Disfuncţie ventriculară stângă severă de despre nefropatia diabetică:
repaus (FEVS<37%) A. Este principala cauză a bolii cronice de
C. Disfuncţie ventriculară stângă severă la rinichi
efort B. Boala renală diabetică determină
D. Ischemie extensivă la ecocardiografia de întotdeauna insuficiență renală cronică, cu
stres proteinurie
E. Absenţa tulburărilor de cinetică la C. În stadiul I al nefropatiei diabetice,
ecocardiografia de stres clearence-ul de creatinină este peste 150
ml/min
131. Angina Prinzmetal se caracterizează D. În stadiul II, clearence-ul de creatinină este
prin: normal sau crescut
A. Este produsă prin spasm coronarian la E. Stadiul IV este caracterizat de scleroză
nivelul unei artere coronare epicardice mari glomerulară totală cu filtrat glomerular sub 10
B. Asociază supradenivelare de segment ST ml/min
tranzitorie
C. Apare în prima parte a nopţii 136. Sunt modificări ECG caracteristice în
D. Nu are orar fix, apare în repaus şi la efort SCA non ST:
E. Fumatul este singurul factor de risc A. Subdenivelări de segment ST
recunoscut pentru acest tip de angină B. Modificări de undă T

14
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Supradenivelare tranzitorie <30 min de B. Administrarea de eplerenonă la pacienţi cu


segment ST fracţie de ejecţie < 35 %
D. Supradenivelare tranzitorie >30 min de C. Administrarea de statine cu menţinerea unui
segment ST HDL colesterol < 70 mg/dl
E. Blocuri de ramură tranzitorii D. Renunţarea la fumat
E. Administrarea aspirinei 75-100 mg/zi timp
137. Fac parte din clasa de risc intermediar de 6 luni
în SCA non ST:
A. Vârsta >75 ani 143. Administrarea de beta-blocante în SCA
B. Angina prelungită >20 min ameliorată la non-ST este contraindicată de:
repaus A. Bradicardie
C. Angina nocturnă B. Hipotensiune
D. Aritmii ventriculare maligne C. Șoc cardiogen
E. Angina cu debut recent D. BAV gr. I
E. Insuficiență cardiacă
138. Este ADEVARAT despre aspirină:
A. Inhibă COX-2 144. Criteriile de risc intermediar în boala
B. Reduce formarea de tromboxan A2 coronariană stabilă sunt:
C. Induce inhibiţie plachetară permanentă A. Defecte fixe, întinse de perfuzie, dilatație
D. Trebuie administrată cu o doză de încărcare ventriculară și captare pulmonară de
E. Contraindicaţie relativă de administrare este radioizotop
sângerarea gastrointestinală activă B. Absența tulburărilor de cinetică la
ecocardiografia de stres
139. Caracterizează heparina nefracţionată: C. Scor de risc intermediar la ECG de efort
A. Biodisponibilitate mare D. Tulburări limitate de cinetică, induse la
B. Are biodisponibilitate redusă doze mari de dobutamină
C. Are fereastra terapeutică îngustă E. Defecte moderate de perfuzie
D. Necesită monitorizare prin aPTT
E. Se administrează subcutanat 145. Referitor la complicațiile STEMI, alegeți
variantele de răspuns ADEVĂRATE:
140. Fac parte din terapia medicamentoasă A. Nitrații și diureticele sunt indicate în clasa
antianginoasă: Killip III cu TA sistolică >90mmHg, precum și
A. Nitraţi. în infarctul de VD
B. Betablocantele. B. Extrasistolele ventriculare complexe
C. Nicorandil survenite în cadrul unui STEMI nu necesită
D. Trimetazidina tratament specific
E. Statina. C. Pacienții cu TV instabili hemodinamic au
indicație de cardioversie medicamentoasă
141. Sindromul X coronarian se D. Pacienții cu BAV de grad II și bloc de
caracterizează prin : ramură necesită stimulare permanentă
A. Prezenţa simptomelor tipice de ischemie E. Pericardita acută se tratează cu chinidină,
miocardică paracetamol
B. Modificări obiective de ischemie
C. Artere coronare normale angiografic 146. Modificările ECG caracteristice SCA
D. Artere coronare cu leziuni severe non-ST sunt:
E. Frecvenţă mai mare la femei decât la bărbaţi A. Subdenivelare de segment ST
(3:1) B. BAV complet tranzitor
C. ECG normal
142. Sunt măsuri terapeutice pe termen lung D. Apariția undei q într-un teritoriu coronarian
în SCA non-ST: E. Modificări de undă T
A. Administrarea de betablocant la pacienţi cu
fracţie de ejecţie >40% 147. Ce stări pot duce la creşterea

15
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

troponinelor? D. Vincristin
A. Insuficienţa renală E. Cisplatin
B. Insuficienţa cardiacă
C. Embolia pulmonară 153. Factorii cu prognostic nefavorabil în
D. Insuficienţa respiratorie leucemia acută limfoblastică sunt:
E. Insuficienţa hepatică A. Vârsta peste 60 ani
B. Număr de leucocite crescut 30.000/mmc în
148. Care este mecanismul de acţiune al LAL-B și 100.000/mmc în LAL-T
nitraţilor în sindroamele coronariene ? C. Afectarea SNC
A. Scăderea postsarcinii
D. Lipsa modificărilor citogenetice adverse
B. Scăderea presarcinii
E. Imunofenotip pro-B, pro-T, pre-B
C. Vasodilataţie a coronarelor epicardice
D. Dilataţie venoasă
E. Dilataţie a coronarelor mici 154. Criteriile unei remisiuni complete în
leucemia acută mieloblastică sunt:
149. Tratamentul pre-spital în infarctul acut A. Măduva osoasă cu celularitate normală
cu supradenivelare ST conform (5% blaști, reprezentare normală a
recomadărilor de ghid cuprinde: hematopoiezei triliniare)
A. Tromboliza B. Normalizarea sângelui periferic (absența
B. Opiacee blaștilor, neutrofile ≥ 1500/mmc, Hb
C. Oxigenoterapie 10g/dL)
D. Tranchilizante (la nevoie) C. Absența organomegaliei
E. Diuretice de ansă D. Absența splenomegaliei
E. Blaști sub 5% în sângele periferic
150. Contraindicaţiile absolute ale
trombolizei sunt: 155. Sunt semne sau simptome legate de
A. Hemoragie intracraniană antecedentă efectele directe ale deficitului de fier (Fe)
B. Traumatism major în ultimele 3 luni asupra ţesuturilor:
C. Tratament anticoagulant A. Glosită
D. AVC ischemic în ultimele 6 luni B. Cheilită unghiulară
E. Endocardită infecţioasă C. Coilonichia
D. Atrofia gastrică
151. Utilizarea schemelor de chimioterapie de E. La adulți, afectare psihomotorie şi
linia a doua în tratamentul limfoamelor non- dezvoltare mintală anormală
Hodgkin:
A. Se indică la pacienții care recidivează 156. Reprezintă teste diagnostice pentru
B. Se folosesc la pacienții refractari la evaluarea hemolizei:
tratamentele de linia I A. Numărul de reticulocite
C. Se adresează limfoamelor non-Hodgkin B. Lactat dehidrogenaza serică
agresive C. Haptoglobina urinară
D. Conțin doze mari de agenți chimioterapici D. Hemosiderina plasmatică
E. Se adresează limfoamelor non-Hodgkin E. Anticorpii anti-nucleari
indolente
157. Tratamentul anemiei hemolitice
152. Schema de chimioterapie R-CVP autoimune cu anticorpi la cald poate
utilizată în tratamentul limfoamelor non- cuprinde:
Hodgkin de linie B indolente cuprinde A. Acid folic
următoarele medicamente, cu EXCEPȚIA:
B. Splenectomie
A. Rituximab
C. Vinblastină
B. Ciclofosfamidă
D. Doze mici de imunoglobuline intravenoase
C. Doxorubicină (IVIg)

16
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. Anticorpi monoclonali anti-CD52 163 . Următoarele situații impun efectuarea


unei manometrii esofagiene:
158. Neuropatia autonomă: A. Acalazie
A. Este rar asociată cu DZ cu evoluție B. Spasm difuz esofagian
prelungită C. Intervenție chirurgicală antireflux
B. Determină hipotensiune ortostatică, D. Regurgitații
tahicardie și cardiopatie ischemică nedureroasă E. Istoric familial de neoplasm esofagian
C. Determină hiperventilație
D. Determină tulburări pupilare, fără lipsa 164. Principalele simptome ale BRGE sunt:
adaptării la stimulii luminoși A. Tusea cronica
E. Determină scăderea catecolaminelor, putând B. Durerea toracica
duce la hipoglicemii severe C. Pirozisul
D. Regurgitatiile acide
159. Factorii de agresiune ai mucoasei E. Odinofagia
gastrice în ulcer sunt reprezentați de:
A. Secreția acidă 165. Sunt caracteristici ale gangrenei
B. Consumul de AINS arteriopate:
C. Joncțiunile intercelulare strânse A. Puls arterial absent
D. Infecția H. pylori B. Leziuni intens dureroase
E. Refluxul biliar duodeno-gastric C. Hipoestezie tactilă, termică, dureroasă,
vibratorie
160. Ulcerul de stress apare in urmatoarele D. ROT abolite
cazuri: E. Edeme, turgescență venoasă, tegumente
A. Arsuri cianotice, cu temperatură normală sau crescută
B. Pacienți asistați în unitățile de terapie
intensivă 166. Piciorul Charcot:
C. Stress emoțional A. Apare după o lungă perioadă de evoluție a
D. Traumatisme cerebrale DZ
E. Sepsis cu insuficiență multiplă de organ B. Piciorul este deformat, scurtat, cu
prăbușirea boltei plantare
161. Patogeneza bolii peptice induse de H. C. Pulsul nu este palpabil de obicei
pylori include: D. După câțiva ani apare atrofia pielii din
A. Modificări epiteliale de suprafață zonele afectate
B. Creșterea secreției acide E. Prezintă risc de apariție a ulcerului trofic
C. Producerea de toxine agresive local
D. Perturbarea secreției de bicarbonat 167. Este ADEVĂRAT despre boala
E. Factorii dependenți de gazdă nu au rol aglutininelor la rece, cu EXCEPȚIA:
A. Localizarea primară a hemolizei este în
162. Debutul bolii Crohn: macrofagele splenice
A. Este cel mai frecvent acut B. Localizarea primară a hemolizei este
B. Este cel mai frecvent insidios prin apariția intravasculară
sindromului diareic C. Testul antiglobulinic direct este pozitiv
pentru C3
C. Poate fi reprezentat de ocluzia intestinală
D. Debutul acut este însoțit de dureri
D. Testul antiglobulinic direct este negativ
pentru IgG
abdominale și febră
E. Anticorpii sunt de tip IgG
E. Poate fi determinat de complicații
reprezentate de prezența unor mase
168. Este ADEVĂRAT despre
abdominale hemoglobinuria paroxistică la rece:
A. Este o tulburare frecventă
B. Simptomele apar după expunerea la cald

17
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

C. Apare mai frecvent la copii după o infecţie 173. Factori de risc pentru resângerare în
virala recentă cazul hemoragiilor digestive superioare non-
D. Este rezultatul unui anticorp circulant IgG variceale sunt următorii, CU EXCEPȚIA:
E. Simptomele pot consta în febră, dureri
lombare, insuficiență hepatică fulminantă A. Hemoragie digestivă superioară la un
pacient cu hepatopatie ușoară
B. Instabilitatea hemodinamică
169. Recomandările American
Gastroenterological Association privind C. Decelarea de ulcere de dimensiuni mari
tratamentul BRGE includ următoarele, CU D. Ulcerul duodenal bulbar de față anterioară
EXCEPȚIA: E. Prezența comorbiditatilor
A. Scădere în greutate la pacienții obezi
B. Pentru durerea toracică non-cardiacă se 174. Modificările histopatologice din boala
administrează empiric IPP într-o doză zilnic Crohn cuprind:
C. În caz de disfagie nu este necesară A. Frecvent criptite și abcese criptice
endoscopia digestivă superioară B. Frecvent depleție de mucus
D. Este eficientă utilizarea pe termen lung a C. Infiltrat inflamator focal
IPP la pacienții cu esofagită D. Agregate limfoide frecvente
E. Blocantele H2 sunt la fel de eficiente ca E. Hiperplazie neuronală
IPP
175. Clasificarea Kilip în infarctul miocardic
170. Semnale de alarmă în RGE sunt acut are definite următoarele clase:
următoarele: A. Clasa I – fără raluri pulmonare de stază sau
A. Odinofagie zgomot 3
B. Anemie B. Clasa II – edem pulmonar acut cu raluri de
C. Scădere în greutate stază în peste 50% din câmpul pulmonar
D. Faringodinie C. Clasa IV – șoc cardiogen
E. Traheobronșită D. Clasa III – congestie pulmonară cu raluri
de stază în sub 50% din câmpurile
171. Despre complicațiile RGE sunt pulmonare, jugulare turgescente sau
ADEVĂRATE următoarele, CU EXCEPȚIA: zgomot 3 prezent
A. Ulceratiile nu sunt considerate complicații
E. Clasa V – infarct de ventricul drept
B. Esofagul Barrett reprezintă o metaplazie
de tip gastric)
C. Gradul displaziei nu are rol în stabilirea 176. Un pacient cu infarct miocardic acut în
frecvenței urmăririi endoscopice clasa Forester IV are:
D. Expunerea îndelungată la acid produce A. Un index cardiac sub 2.2 l/min/m2
esofag Barrett B. PCPB peste 18 mmHg
E. Adenocarcinomul esofagian se dezvoltă C. Șoc hipovolemic
din ariile de metaplazie Barrett D. PCPB sub 18 mmHg
E. Șoc cardiogen
172. Despre ascita neutrocitară sunt
adevărate afirmațiile: 177. Următoarele sunt patologii asociate cu
A. Se caracterizează prin PMN < 250/mm3 dar injurie miocardică ce pot duce la creșterea
culturi pozitive troponinelor serice :
B. Este definită prin PMN > 250/mm3 dar A. Sindromul de balonizare apicală
culturi negative B. Accidentul vascular cerebral
C. Beneficiază de același tratament ca PBS C. Disecția acută de aortă
D. Tratamentul de elecție este cu cefalosporine D. Pielonefrita acută
de generația a III-a E. Arsuri întinse
E. Are etiologie polimicrobiană

18
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

178. Diagnosticul diferențial la pacienții cu B. Este indicat pentru pacienții cu stenoză


STEMI ia în discuție: aortică strânsă asimptomatică, dar cu disfuncție
A. Pericardita acută de ventricul stâng
B. Spasmul esofagian C. Este indicat pentru pacienți cu stenoză
C. Criza de bronhospasm aortică stransă asimptomatică, care devine
D. Disecția acută de aortă simptomatică în timpul testului de efort
E. Accidentul vascular cerebral D. Vârsta înaintată reprezintă o contraindicație
E. Este indicat pentru pacienții cu stenoză
aortică ușoară care urmează să fie supuși unei
179. Complicațiile absolute ale tratamentului
intervenții de by-pass aortocoronarian
fibrinolitic sunt :
A. Hemoragie intracraniană
185. Examenul clinic în insuficiența aortică
B. AVC documentat ca ischemic de peste 6
decelează:
luni
A. Puls celer et altus
C. Ulcer peptic activ B. Puls parvus et tardus
D. Sarcina C. Suflu diastolic în zona apicală
E. Disecție de aortă D. Semn Muller
E. Uruitură Austin Flint
180. În clasificarea Vaughan Williams, din
clasa IA fac parte: 186. Despre tahiartmiile supraventriculare:
A. Xilina A. Complexul QRS se poate lărgi, din cauza
B. Procainamida conducerii intraventriculare anormale
C. Flecainida B. Au originea deasupra bifurcării fasciculului
D. Chinidina His
E. Propafenona C. Frecvența atrială este mai mică de 100/min
D. Complexul QRS are durata mai mică de
181. Avantajele restabilirii și menținerii 0,12 secunde
ritmului sinusal din fibrilația atrială sunt: E. Frecvența ventriculară poate fi mai mică de
A. Întreruperea fenomenelor de remodelare 100/min
B. Oprirea medicației antiaritmice
C. Creșterea debitului cardiac 187. În cazul infarctului miocardic acut
D. Profilaxia accidentelor embolice asociat tahicardiei paroxistice
E. Ameliorarea simptomelor supraventriculare:
A. Utilizarea adenozinei este benefică
182. Semnele generale în stenoza mitrală: B. Este preferat un agent blocant al canalelor
A. Cianoza buzelor și pomeților de calciu
B. Hepatomegalie C. Este preferat un agent beta-blocant
C. Puls paradoxal D. Poate fi utilizat Esomeprazol
D. Jugulare turgide E. Utilizarea adenozinei este periculoasă
E. Edeme periferice
188. Este contraindicată administrarea de
183. Complicațiile stenozei mitrale sunt: Verapamil în caz de:
A. Fibrilația atrială A. Hipertensiune
B. Trombembolismul pulmonar B. Hipotensiune
C. Emboliile sistemice C. Cardiomegalie
D. Hipertensiunea pulmonară D. Disfuncție sistolică de ventricul stâng
E. Hipertensiunea arteriala reno-vasculară E. Tratament cronic cu betablocante

184. Tratamentul chirurgical în stenoza 189. Tratamentul flutterului atrial cuprinde:


aortică: A. Restabilirea ritmului sinusal
A. Este indicat pentru pacienții cu stenoză B. Prevenirea recurențelor
aortică strânsă simptomatică C. Tratamentul curativ

19
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

D. Controlul frecvenței supraventriculare D. Bradicardia sinusală la un bolnav cu


E. Tratamentul antitahicardic hipertrofie ventriculară stângă importantă este
asimptomatică
190. Copiii născuţi de mame cu deficit de E. Cardiostimularea electrică înlocuiește
vitamina B12 sau acid folic în timpul sarcinii artificial funcția de automatism a inimii
pot prezenta:
A. Anomalii cromozomiale 195. Despre tulburările de conducere se poate
B. Performanță neurocognitivă redusă spune:
C. Anomalii comportamentale A. Boala nodului sinusal este forma cea mai
D. Paralizie flască ușoară a disfuncției de nod sinusal
E. Simptomele pot consta în febră, dureri B. Boala nodului sinusal se mai numește sick
lombare, insuficiență hepatică fulminantă sinus syndrome și se poate manifesta prin:
bradicardie sinusală, oprire sinusală, bloc
191. Diagnosticul deficitului de fier (Fe) este sinoatrial și fibrilație atrială
confirmat de: C. Blocul atrioventricular de grad II Mobitz II,
A. Saturație a transferinei mai mică de 10% reprezintă alungirea progresivă a intervalului
B. CTLF crescută QT
C. Saturație a transferinei mai mare de 10% D. Blocul atrioventricular de grad înalt
D. CTLF scăzută reprezintă forma severă a blocului de grad II
E. Blocul atrioventricular de grad III reprezintă
E. Biopsia osteomedulară
o disociație completă între activitatea atrială și
cea ventriculară
192. Principalele cauze ale deficitului de
vitamina B12 sunt:
A. Deficienţele nutriţionale 196. Stopul cardiac:
A. Reprezintă întreruperea bruscă a funcției de
B. Proteoliza inadecvată a alimentelor pompă a inimii
C. Deficitul de factor intrinsec B. Este ireversibil, indiferent de manevre
D. Anomalii ale mucoasei ileale sau ale C. Se aseamănă cu sincopa vasodepresoare,
receptorilor Cubam care este tranzitorie
E. Administrarea de medicamente D. Cauze structurale cardiace: boala
antineoplazice care inhibă sinteza coronariană ischemică, hipertofia miocardică,
ADN-ului anomalii structurale electrofiziologice
E. Poate fi precedat de angină, dispnee,
193. Este ADEVĂRAT despre extrasistola palpitații, chiar cu câteva zile, săptămâni sau
ventriculară, cu EXCEPȚIA: luni anterior evenimentului
A. Complex QRS cu depolarizare ventriculară
tardivă 197. Vegetaţia, leziune caracteristică a
B. Complex QRS cu o durată de maxim 120ms endocarditei infecţioase, poate conţine
C. Cele mai frecvente cauze: cardiopatia următoarele:
ischemică, miocardite, prolaps de valvă mitrală A. Eritrocite
și displazia aritmogenă de ventricul drept B. Trombocite
D. Electrocardiografic: unda P absentă, C. Fibrină
complex QRS cu aspect de bloc de ramură D. Celule inflamatorii
E. Pot fi izolate, bigeminate, trigeminate sau E. Microorganisme
cvadrigeminate
198. Leucemiile acute sunt boli neoplazice
194. Bradicardiile se caracterizează prin: care afectează:
A. Scădere sub 60 bătăi/min a ritmului cardiac A. Celulele stem hematopoietice
B. Poate fi determinată prin scăderea B. Celulele stromale medulare
automatismului cardiac C. Celulele parțial direcționate spre o anumită
C. La persoanele sănătoase, în timpul somnului serie celulară
se poate ajunge până la 20 bătăi/min D. Celulele mature funcțional

20
SIMULĂRILE SĂPTĂMÂNALE ALE EXAMENULUI DE REZIDENȚIAT
12 MAI 2018
DOMENIUL MEDICINĂ - Caiet A

E. Celulele dendritice

199. Proliferarea blastică din leucemiile acute


are ca rezultat:
A. Dezvoltarea clonelor celulare normale
B. Supresia clonelor normale
C. Hiperplazia medulară eritroidă
D. Pariția sindromului de insuficiență medulară
E. Apariția sindromului de hipervâscozitate

200. Proliferarea autonomă și acumularea în


organele hematopoietice a celulelor maligne
duce la:
A. Substituirea progresivă a populației
medulare normale
B. Apariția anemiei, trombocitopeniei și
neutropeniei
C. Apariția plasmocitelor în sângele periferic
D. Descărcarea blaștilor în sângele periferic
E. Apariția dacriocitelor în sângele periferic

21