LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA

- concurs judeţean de limba română -

- ediţia a VIII-a, 2011 -
- clasa a V-a –

„Limba este întâiul mare poem al unui popor. “

(Lucian Blaga)

Citeşte cu atenţie textele pentru a rezolva cerinţele:

A.
Copilul râde:
“Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!”
Tânărul cântă:
“Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!”
Bătrânul tace:
“Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!”
(Lucian Blaga -Trei feţe)

1. În cuvântul înţelepciunea există: a) 13 litere, 12 sunete; b) 13 litere, 13 sunete; c) 12 litere, 13 sunete;

2. În primul vers sunt:
a) 5 vocale; b) o vocală, 4 semivocale; c) 5 semivocale;
3. Substantivele tânărul şi bătrânul formează o pereche de: a) sinonime; b) antonime; c) regionalisme;
4. Substantivele din textul poetic sunt: a) nearticulate; b) articulate cu articol nehotărât; c) articulate cu articol
hotărât;
5. Substantivele din ultimul vers sunt în cazurile: a) N, N, Ac.; b) Ac., Ac., N; c) N, N, N;
6. Verbul a fi este folosit în text cu valoare: a) predicativă; b) copulativă; c) auxiliară;

B.

Sufletul s-apleacă soartei,

jalea-l bate, nu-1 destramă.
Vântu-n apă face-o undă,
bucură-te că nu-i rană.
Inima se mai frământă,
bântuită - se întramă.
Vântu-n apă face-o undă,
unda-i undă, nu e rană.
(Lucian Blaga - Sufletul s-apleacă soartei)

7. Substantivul sufletul este corect despărţit în silabe în varianta: a) suf-le-tul; b) su-flet-ul; c) su-fle-tul;
8. Există un verb la modul imperativ în versul: a) jalea-1 bate, nu-1 destramă. b) bucură-te că nu-i rană. c)
bântuită - se întramă.
9. Substantivele din primul vers au funcţiile sintactice de: a) subiect, complement; b) subiect, atribut; c)
complement, complement;
10. Versul Vântu-n apă face-o undă are: a) 7 silabe; b) 8 silabe; c) 9 silabe;
11. Există vocale în hiat în cuvântul: a) face-o; b) unda-i; c) bântuită;
12. Antonimul cuvântului a destrăma este: a) a întrema; b) a ţese; c) a rupe;
13. Sinonimul cuvântului soartă este: a) destin; b) şansă; c) noroc;
14. Există două predicate în versul: a) jalea-1 bate, nu-1 destramă. b) Vântu-n apă face-o undă. c) Inima se mai
frământă.
15. Cuvântul subliniat în versul jalea-1 bate, nu-1 destramă se analizează astfel:
a) subiect/pronume personal; b) complement /pronume personal; c) articol hotărât/fără funcţie sintactică;
Mocneşte copacul. Martie sună.
Albinele-n faguri adună
şi-amestecă învierea,
ceara şi mierea.
Nehotărât între două hotare,
cu vine trimise subt şapte ogoare,
în văzduhuri zmeu,
doarme alesul, copacul meu.

Copacul meu.
Vântul îl scutură, Martie sună.
Câte puteri sunt, se leagă-mpreună,
din greul fiinţei să mi-1 urnească,
din somn, din starea dumnezeiască.
Cine vântură de pe muncel atîta lumină peste el?

Ca lacrimi - mugurii 1-au podidit.

Soare, soare, de ce 1-ai trezit?
(Lucian Blaga - Trezire)

16. Este format prin derivare cuvântul: a) văzduh; b) adună; c) dumnezeiască;

17. În primul vers există: a) două propoziţii simple; b) două propoziţii dezvoltate; c) o propoziţie simplă şi o
propoziţie dezvoltată;
18. Numeralele din strofa a doua sunt: a) cardinale; b) ordinale; c) unul este cardinal,iar celalalt,ordinal;
19. Pronumele din versul din greul fiinţei să mi-1 urnească, sunt în cazurile: a) N, Ac.; b) D, Ac.; c) D, D;
20 Substantivul subliniat în versul din greul fiinţei să mi-1 urnească este: a) atribut substantival în cazul genitiv;
b) atribut substantival în cazul acuzativ; c) complement indirect;
21. Formele corecte ale verbului a dormi la modul indicativ, perfect simplu, singular sunt:
a) am dormit, ai dormit, a dormit; b) dormeam, dormeai, dormea; c) dormii, dormişi, dormi;
22. Virgula din versul Vântul îl scutură, Martie sună. poate fi explicată astfel: a) desparte două părţi de
propoziţie de acelaşi fel; b) izolează o construcţie în vocativ; c) desparte două propoziţii de acelaşi fel;
23. Adjectivul dumnezeiască din structura din starea dumnezeiască este în cazul acuzativ deoarece: a) este
atribut adjectival; b) are prepoziţie; c) este acordat cu substantivul starea;
24. Substantivul soare din ultimul vers este în cazul: a) N; b) V; c) Ac.;
25. Cuvântul ai din ultimul vers este verb auxiliar pentru că: a) ajută la exprimarea predicatului nominal; b)
ajută la formarea timpului perfect compus; c) ajută la formarea modului condiţional-optativ;
26. În versul cu vine trimise subt şapte hotare există: a) două adverbe; b) două prepoziţii; c) un adverb şi o
prepoziţie;
27. Forma de plural a substantivului zmeu este: a) zmei; b) zmeie; c) atât zmei, cât şi zmeie, dar cu înţelesuri
diferite;
28. Substantivul faguri are la singular forma: a) fagure; b) fagur; c) fag;
29. Forma de G-D articulat cu articol hotărât a substantivului miere este: a) mierii; b) mierei; c) mieri;
30. Cuvântul lacrimi este: a) monosilabic; b) bisilabic; c) trisilabic;

D.

Alege varianta corectă:

31. a) Argintiile raze ale lunii îmi băteau în geam. b) Norii cenuşi deveniseră ameninţători. c) Avea două rochii
roşi.
32. a) Se antrenează înnotând zilnic în apa rece a râului de munte. b) S-a înnorat şi-a început să bată vântul. c)
Argintul înegrit de trecerea timpului părea un metal oarecare.
33. a) Bunicii mei sunt ortodocşi. b) Ortodoxii sunt creştini adevăraţi. c) Tatăl meu este clujan.
34. a) I-am admirat pe japoneji fiindcă erau foarte disciplinaţi. b) S-a apropiat de mine un francez extrem de
respectos. c) Englezii nu făceau parte din grupul nostru.
35. a) S-a remarcat creeând poezii frumoase. b) Creindu-şi un nume în poezia românească a reuşit să-şi impună
părerile. c) Plouând mult, apele s-au revărsat
36. a) Îşi aşază cărţile pe raft. b) Nu se recrează nici măcar în vacanţă. c) Nu-şi aşează niciodată hainele în
dulap.
37. a) Mă aşezai şi citii cu voce tare. b) Se aşeză şi citii cu intonaţia potrivită. c) Doar tu seri corect, ceilalţi au
multe greşeli.
38. a) Văzu-se primul tot ce s-a întâmplat. b) L-am văzut cum i-a cartea de pe masă şi vine înspre mine. c) I-a
spus că-i ascultă toate cântecele.
39. a) I-am dăruit lui Alina toate cărţile. b) Mamei i-am dat un bucheţel de ghiocei. c) La sfârşitul lunei mai
vom merge în excursie.
40. a) Camerele aerisite a locuinţei menţin sănătatea. b) Cele trei cărţi ale Mariei sunt pe masă. c) Manualul de
biologie a Ioanei este nou.
41. a) În clasa noastră sunt douăzeci şi trei de elevi. b) Patrusprezece băieţi au plecat în drumeţie. c) Cei
şaptisprezece s-au rătăcit.
42. a) Azi e mai cald de cât ieri. b) Întruna din zilele următoare voi vizita oraşul Braşov. c) Nu mai vreau să plec
la munte.
43. a) În poiană era un iepure, o vulpe şi o veveriţă. b) A înflorit trandafirul şi garoafa. c) Fetele erau vesele şi
prietenoase.
44. a) A avansat încet înspre uşă. b) Coborând jos s-a împiedicat şi a căzut. c) S-a urcat sus în copac şi s-a
ascuns printre crengi.
45. a) Mama tata şi fratele meu au întârziat la festivitate. b) - Andreea, grăbeşte-te! c) Paul şi Alexandra, au
ajuns prea repede.

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA

- concurs judeţean de limba română -
- ediţia a VIII-a, 2011 -
- clasa a V-a –

„Limba este întâiul mare poem al unui popor. “

(Lucian Blaga)

Citeşte cu atenţie textele pentru a rezolva cerinţele:

A.

Din caier încâlcit de nouri

toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Fluşturatici fulgi de nea
s-ar aşeza-n noroi,
dar cum li-e silă -
se ridică iar
şi zboară să-şi găsească
cuib pe ramuri.
Vânt şi-i frig -
iar mugurii
prea lacomi de lumină
îşi zgulesc acum
urechile în guler.
(Lucian Blaga - Martie)

1. Există un câmp lexical în seria: a) nouri, vântul, ploaie, fulgi, nea; b) mugurii, urechile, guler, cuib; c) ploaie,
ploicică, a ploua, ploios ;
2. Omofonul cuvântului subliniat Fluşturatici fulgi de nea se află în enunţul: a) A venit şi nea Vasile. b) Ne-a
condus până acasă. c) Era chiar fata mea.
3. Verbul toarce este de conjugarea: a)I; b)a II-a; c) a III-a;
4. Cuvântul iar este în text: a) adverb, conjuncţie; b) adverb, adverb; c) conjuncţie, conjuncţie;
5. Adjectivul subliniat prea lacomi de lumină este la gradul de comparaţie: a) pozitiv; b) comparativ de
superioritate; c) superlativ absolut;
6. În versul Vânt şi-i frig -cuvintele subliniate sunt: a) conjuncţie coordonatoare , verb predicativ; b) conjuncţie
coordonatoare, pronume personal în D; c) conjuncţie subordonatoare, pronume personal în Ac.;
7. Cuvintele din versul fire lungi de ploaie au în ordine următoarele cazuri: a) Ac., Ac., Ac.; b) N, N, Ac.; c) N,
Ac. , Ac.;
8. Al doilea i din cuvântul mugurii este: a) desinenţă de plural; b) articol hotărât; c) sufix;
9. Adjectivul lungi este: a) variabil cu două terminaţii, patru forme flexionare; b) variabil cu două terminaţii,
trei forme flexionare; c) variabil cu o terminaţie, două forme flexionare;
10. În fraza Fluşturatici fulgi de nea/s-ar aşeza-n noroi, /dar cum li-e silă -/se ridică iar/şi zboară să-şi
găsească/cuib pe ramuri/ există: a) 3 propoziţii; b) 4 propoziţii; c) 5 propoziţii;
11. Adjectivul fluşturatici din fraza de mai sus (punctul 10) are funcţia sintactică de: a) atribut adjectival; b)
subiect; c) complement circumstanţial de mod;
12. Substantivul subliniat prea lacomi de lumină are funcţia sintactică de: a) atribut substantival prepoziţional;
b) complement direct; c) complement indirect;

B.

Petale par scoicile

cum cad pe aproapele
ţărm, ca-ntr-un joc,
aduse cu apele.
Unda îngroape-le,
Valul dezgroape-le!

Zeiţe de mare-au pierit

diafane ca apele.
Toate pe-aci şi-au lăsat,
vestigii, pleoapele.
Unda îngroape-le,
Valul dezgroape-le!
(Lucian Blaga- Scoici)

13. În versul Zeiţe de mare-au pierit există : a) un diftong, un triftong, un hiat; b) doi diftongi, un hiat; c) doi
diftongi, un triftong;
14. Ultimele două verbe din poezie s-au format prin: a) compunere; b) derivare; c) conversiune;
15. Cuvintele diafane, vestigii sunt: a) arhaisme; b) neologisme; c) regionalisme;
16. Sinonimul cuvântului diafan este: a) transparent; b) opac; c) fantastic;
17. Cuvântul cum din al doilea vers este: a) conjuncţie; b) prepoziţie; c) adverb de mod;
18. Substantivele din primul vers sunt: a) articulate cu articol hotărât; b) nearticulate; c) primul este nearticulat,
iar al doilea, articulat cu articol hotărât;
19. Substantivul petale din primul vers este: a) nume predicativ; b) subiect; c) complement direct;
20. Cuvântul aproapele din versul al doilea este folosit cu valoare de: a) substantiv; b) adjectiv; c) adverb;
21. Cuvântul subliniat Valul dezgroape-le! este: a) pronume personal în D/complement indirect; b) pronume
personal în Ac./complement direct; c) pronume personal în Ac. /fără funcţie sintactică;
22. Ultima virgulă din text este folosită deoarece: a) desparte două propoziţii de acelaşi fel; b) desparte o
propoziţie secundară de cea pe care o determină; c) desparte două părţi de propoziţie de acelaşi fel;

Limba nu e vorba ce o faci.

Singura limbă, limba ta deplină,
stăpână peste taine şi lumină,
e-aceea-n care ştii să taci.
(Lucian Blaga - Catren)

23. Cuvântul faci este alcătuit din: a) 4 litere, 4 sunete; b) 3 litere, 4 sunete; c) 4 litere, 3 sunete;
24. Cuvântul ta din versul al doilea este: a) atribut pronominal genitival/pronume posesiv; b) atribut pronominal
genitival/pronume personal; c) atribut adjectival/adjectiv pronominal posesiv;
25. În ultimul vers există: a) un pronume demonstrativ de depărtare/nume predicativ; b) un adjectiv pronominal
demonstrativ de depărtare/nume predicativ; c) un pronume demonstrativ de apropiere /nume predicativ;
26. Propoziţia Limba nu e vorba este: a) principală, simplă; b) principală, dezvoltată; c) secundară, dezvoltată;
27. Substantivele din primul vers sunt în cazurile: a) N, Ac.; b) Ac., Ac.; c) N, N;
28. Adjectivul deplină este la gradul de comparaţie: a) pozitiv; b) comparativ de superioritate; c) nu are grad de
comparaţie;
29. Sunt numai cuvinte bisilabice în seria: a) faci, ştii, taci; b) care, peste, taine; c) stăpână, lumină, deplină;
30. In versul al treilea există şi următoarele părţi de vorbire: a) o prepoziţie, o conjuncţie coordonatoare; b) un
adverb, o conjuncţie coordonatoare; c) un adverb, o conjuncţie subordonatoare;

D.

Alege varianta corectă:

31. a) Domnia Sa; b) Domnia sa; c) domnia sa;

32. a) întotdeauna creeaţi lucruri minunate. b) Ştiu că nu-i agreează nimeni, c) Poeziile creeate de el erau
apreciate de mase mari de tineri.
33. a) Spune-le-va oare tot ce-am zis noi? b) Spune-le-v-a oare tot ce-am zis noi? c) Pe copiii aceştia datu-mi-ia
în grijă tatăl lor.
34. a) Nu te du aşa departe de casă! b) Nu-ţi fă atâtea griji! c) Fă-ţi toate exerciţiile şi vei primi o notă mare!
35. a) Trebuie să scri totul în caietul acesta. b) Mă ridicai şi citii tot poemul cu voce tare. c) Mă grăbi să-1
ajung, dar nu reuşii.
36. a) Acei codrii vestiţi se întindeau până departe. b) În cabinetele lor miniştrii păreau frământaţi de grijile
ţării. c) Fata avea ochii negrii şi zâmbea des.
37. a) Situaţia lor era aceeaşi. b) Aceeaşi sportivi au ieşit primii în concurs. c) Aceleeaşi fete i-am dat florile.
38. a) Le-am spus la ai mei să nu întârzie. b) Le-am spus alor mei să nu întârzie. c) Le-am spus alor noştrii să
fie pregătiţi pentru orice.
39. a) Omului acesta i-am spus adevărul. b) Caietul elevului cel silitor a rămas la mine. c) Frunzele plopului
celui înalt par nişte stropi de lumină.
40. a) Le-a văzut pe cele treizeci şi trei sportive pe stadion. b) Plantaseră în acea primăvară patrusprezece
pomişori. c) Cărţile a trei dintre ei rămăseseră la mine.
41. a) Astă-vară am fost la mare. b) Deoparte şi de alta a drumului creşteau flori multicolore. c) Exerciţiul a fost
bineînţeles de toţi.
42. a) Mulţimea de oameni veniseră acolo de dimineaţă. b) Era de faţă dirigintele, directorul şcolii şi tatăl lui. c)
Pe dealuri înfloriseră salcâmii.
43. a) I-ar place să călătorească oriunde în lume. b) Poate învăţa până săptămâna viitoare toată poezia. c) El
poate a schia pe orice tip de pârtie.
44. a) Coborând jos, a constatat că în curte nu mai era nimeni. b) O aversă pornită ca din senin le-a stricat
plimbarea. c) A avansat cu greu înainte şi i-a cerut şoferului să oprească autocarul.
45. a) Andrei fratele meu cel mare a obţinut nota maximă la limba română. b) Elevul, lonescu a absentat toată
săptămâna. c) Tata, mama şi fratele meu m-au aşteptat la aeroport.

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA

- concurs judeţean de limba română -
- ediţia a VIII-a, 2011 -
- clasa a V-a –

„Limba este întâiul mare poem al unui popor. “

(Lucian Blaga)

Citeşte cu atenţie textele pentru a rezolva cerinţele:

A.

Uşor nu e nici cântecul.

Zi şi noapte - nimic nu-i uşor pe pământ:
căci rouă e sudoarea privighetorilor
ce s-au ostenit toată noaptea cântând.
(Lucian Blaga - Catren)

1. Cuvintele subliniate în versul căci rouă e sudoarea privighetorilor conţin: a) 4 litere, 4 sunete; 15 litere,
14 sunete; b) 4 litere, 3 sunete; 15 litere, 14 sunete; c) 4 litere, 4 sunete; 15 litere, 15 sunete;
2. Verbul cântând este la modul: a) infinitiv ; b) participiu; c) gerunziu;
3. În cuvântul rouă există: a) un triftong; b) un diftong şi un hiat; c) un diftong;
4. Aparţin aceluiaşi câmp lexical cu substantivul rouă toate cuvintele din seria: a) ploaie, brumă, ceaţă,
ninsoare; b) a roura, a înroura, înrourat, rourică; c) brumă, ceaţă, osteneală, noapte;
5. Cuvântul uşor din versul Uşor nu e nici cântecul este în contextul indicat: a) adjectiv propriu-zis; b) adverb
de mod; c) substantiv comun;
6. În ultimele două versuri există: a) trei predicate verbale; b) două predicate verbale şi un predicat nominal; c)
un predicat verbal şi un predicat nominal;
7. Predicatul primei propoziţii este: a) nu e; b) nu e cântecul; c) uşor nu e;
8. Subiectul ultimei propoziţii din text este: a) subînţeles; b) inclus; c) exprimat-(ce);
9. Substantivele din versul al treilea sunt în cazurile: a) N, N, G; b) N, Ac., G; c)N,N, D;
10. vPronumele subliniate în poezia Catren de Lucian Blaga sunt: a) negativ, relativ, personal; b) negativ,
relativ, reflexiv; c) nehotărât, relativ, reflexiv;

B.

Printre lucruri când umblăm, pe-aproape sau departe,

cerul singur cu tăria sa albastră
ne urmează pretutindeni în viaţă şi în moarte.
Da, zenitul e mereu deasupra noastră!
(Lucian Blaga - Vestea cea bună)

11. Există cuvinte conţinând hiat în versurile: a) l şi 2; b) numai în versul l; c) numai în versul 2;
12. Sinonimul cuvântului singur este: a) solitar; b) solidar; c) solitudine;
13. Este format prin compunere cuvântul: a) pe-aproape; b) deasupra; c) albastră;
14. Forma corectă de G-D a sintagmei vestea cea bună este: a) veştii cea bună; b) veştii celei bune; c) vestei
celei bune;
15. Cuvântul sau din primul vers este: a) pronume; b) adverb; c) conjuncţie;
16. Valoarea morfologică a cuvintelor din ultimul vers este corect numită în seria: a) adverb, substantiv comun,
verb predicativ, adverb de timp, prepoziţie, adjectiv pronominal posesiv; b) adverb, substantiv comun, verb
copulativ, adverb de timp, adverb de loc, pronume posesiv; c) adverb, substantiv comun, verb predicativ, adverb
de timp, prepoziţie, pronume personal;
17. Funcţiile sintactice ale cuvintelor subliniate tăria sa, deasupra noastră sunt (în ordine): a) atribut
pronominal genitival, nume predicativ; b) atribut pronominal genitival, compl. circ . de loc; c) atribut adjectival,
compl. circ. de loc;
18. Cuvântul când este: a) pronume relativ ; b) adverb relativ; c) conjuncţie;

C.

Domniţă din ţară bârsană, lumină sunt, inimă, rană.

Trimite-ţi-aş veste să ştii veninul cu ce bucurii
pe masă-mi s-amestecă-n cană, Domnită din ţară bârsană.
Din visuri născute în zori trimite-ţi-aş negrele flori.
Dar teamă îmi e că le pui la soare-n răscrucea oricui.
Rămâie, ah, toate în umbră, învoaltă minunea lor sumbră să crească sub stea năzdrăvană.
Lumină sunt, inimă, rană.
(Lucian Blaga - Încântare)
19. Al treilea vers conţine:
a) trei diftongi; b) doi diftongi; c) un diftong ;
20. În versul pe masă-mi s-amestecă-n cană sunt: a) 11 silabe b) 10 silabe; c) 9 silabe;
21. Cuvântul subliniat pe masă-mi s-amestecă-n cană este analizat corect astfel:
a) atribut adjectival/adjectiv pronominal posesiv în Ac.;
b)atribut pronominal datival/pronume personal în D posesiv;
66
c) complement indirect/pronume personal în D;
22. Verbul trimite-aş este la modul:
a) condiţional-optativ; b) conjunctiv; c) indicativ;
23. Cuvintele din primul vers sunt în cazurile;
a) V, Ac., Ac.; b) N, Ac., Ac.; c) V, Ac., V;
24. Pronumele subliniate în strofa a Vl-a au, în ordine, următoarele funcţii sintactice:
a) subiect, atribut adjectival;
b) subiect, atribut pronominal genitival;
c) complement direct, atribut adjectival;
25. În ultimele două strofe există:
a) două substantive articulate;
b) un substantiv articulat;
c) niciunul;
26. Cuvântul subliniat în versul veninul cu ce bucurii este
a) adjectiv pronominal relativ;
b) pronume relativ;
c) adverb relativ;
27. Pronumele subliniat Dar teamă îmi e că le pui se
analizează sintactic :
a) complement indirect;
b) complement direct;
c) fără funcţie sintactică;
28. Adjectivul din versul trimite-ţi-aş negrele flori este :
a) variabil cu două terminaţii;
b) variabil cu o terminaţie;
c) invariabil;
29. Prima virgulă din text desparte:
a) două propoziţii de acelaşi fel;
b) două substantive comune;
c) o construcţie în cazul V de restul enunţului;
30. Forma corectă de plural a substantivului vis este: a) vise; b) visuri; c) ambele forme sunt corecte;
D.
Alege varianta corectă :
31. a) Mie însemi, deşi sunt fată, mi-a încredinţat conducerea.
b) înseşi Măria a condus şedinţa.
c) însăşi preşedintele ne-a vorbit.
32. a) Vasile Alexandri a fost un adevărat deschizător de drumuri în literatura română.
b) Am aflat multe în acest an şcolar despre Costache Negruzzi.
c) Balada Mioriţa a fost descoperită de Alecu Ruso.
33. a) Am o problemă familiară care mă stresează.
b) A venit la mine o persoană originară din Republica Moldova.
c) Fiind originală din Republica Moldova, cunoştea bine limba rusă.
34. a) Scrieţi din nou, vă rog, numărul de telefon.
b) Repetaţi încă o dată, vă rog, numărul de telefon.
c) Mai repetaţi, vă rog, numărul de telefon.
35. a) Cărţile le-am dăruit aceleiaşi colege.
68
b) Cărţile le-am dăruit aceleeaşi colege.
c) Ne doream amândoi aceiaşi carte.
36. a) -Măria, închideţi cartea, nu aştepta să-ţi spun a doua oară.
b) -Copii, închideţi cărţile şi fiţi atenţi!
c) -Copii, închide-ţi cărţile şi fiţi atenţi!
37. a) N-am văzut nici un băiat în curtea şcolii.
b) Nici unul nu ştia versurile.
c) Niciunul nu ştia versurile.
38. a) Băiatul acela inteligent a cărui păreri contau pentru mine m-a salutat.
b) Mama şi tatăl al căror băieţi plecaseră departe erau trişti.
c) Erau peste tot copaci ale căror frunze îngălbeniseră.
39. a) A cărui băiat sunt caietele?
b) A căror copii este cartea aceasta?
c) Ai căror copii este cartea aceasta?
40. a) A cumpărat paisprezece caiete de teză.
b) A cumpărat douăzeci şi trei caiete de teză.
c) Ambi profesorii ne-au dat dreptate.
41. a) Părea cea mai superioară dintre toate.
b) Era teribil de tristă.
c) Era extrem de esenţial să ne vedem.
42. a) Textele care le aveţi de copiat sunt foarte scurte.
b) Ce-s cu hârtiile astea pe jos ?
c) Au participat elevii cărora le-ai dat invitaţia.
43. a) N-am greşit deloc la teză.
b) Prietena mea vorbeşte într-una.
c) A fost o dată ca niciodată...
44. a) Din cauza geamurilor largi-deschise a răcit.
b) Copiii nou-născuţi au nevoie de o îngrijire deosebită.
c) Profesorii nu sunt răivoitori.
45. a) Am încercat, dar n-am obţinut rezultatele dorite.
b) Am încercat dar n-am obţinut rezultatele dorite.
c) Eu muncesc mereu iar el trage chiulul.
Gimnaziul de Stat “Mihai Viteazul”, Tg. Mureş
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA
-concurs judeţean de limba română-
-editiaaVHI-a,2011-
-clasa a VIH-a-
Lucian Blaga “Limba este întâiul mare poem al unui popor.”
Citeşte cu atenţie textele pentru a rezolva cerinţele:
A.
70
Unde eşti astăzi nu ştiu.
Vulturi treceau prin Dumnezeu deasupra noastră.
Alunec în amintire, e-aşa de mult de-atunci.
Pe culmile vechi unde soarele iese din pământ
privirile tale erau albastre şi-nalte de tot.
Zvon legendar se ridica din brazi.
Ochi atotînţelegător era iezerul sfânt.
In mine se mai vorbeşte şi astăzi despre tine.
Din gene, ape moarte mi se preling.
Ar trebui să tai iarba,
ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut.
Cu coasa tăgăduirei pe umăr
în cea din urmă tristeţe mă-ncing.
(Lucian Blaga-Amintire)
l. În versul ar trebui să tai iarba există:
a) două semivocale; b) patru semivocale; c) şapte semivocale;
2. În versul ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut sunt:
a) patru diftongi;
b) trei diftongi;
c) doi diftongi, un triftong, un hiat;
3. Cuvântul astăzi s-a format prin:
a) derivare; b) compunere; c) conversiune;
4. Verbul treceau conţine:
a) un diftong; b) un triftong; c) un hiat;
5. Cuvântul şi din versul în mine se mai vorbeşte şi astăzi
despre tine este:
a) adverb; b) conjuncţie coordonatoare; c) pronume reflexiv;
6. Alege versul care din punct de vedere sintactic este construit după schema S+A adj. +Pv+Cc de Ioc:
a) privirile tale erau albastre şi-nalte de tot.
b) Zvon legendar se ridica din brazi.
c) Ochi atotînţelegător era iezerul sfânt.
7. Cuvântul subliniat privirile tale erau albastre... suportă următoarea analiză:
a) atribut pronominal genitival/ pronume posesiv;
b) atribut pronominal genitival/ pronume personal;
c) atribut adjectival/ adjectiv pronominal posesiv, N;
8. Predicatul propoziţiei Ochi atotînţelegător era iezerul sfânt este:
a) era; b) era ochi; c) era iezerul;
72
9. Prima propoziţie din text este: a)PP; b)CL; c) CD;
10. Propoziţia unde soarele iese din pământ poate fi contrasă
într-un:
a) atribut; b) compl. circ. de loc; c) nume predicativ;
11. Fraza Ar trebui să tai iarba, /ar trebui să tai iarba pe unde-ai trecut este alcătuită din propoziţiile:
a) PP, SB, PP, SB, AT;
b) PP, SB, PP, SB, CL;
c) PP, CD, PP, CD, AT;
12. Cuvântul ochi din versul Ochi atotînţelegător era iezerul
sfânt este folosit cu sens:
a) figurat; b) propriu de bază; c) propriu secundar;
B.
Viaţa mea!
O clipă de-ar fi fost să ţie,
am întrerupt cu ea
o veşnicie.
Şi-am ispăşit
cu suferinţi - o mie.
Am ispăşit
cu câte-o bucurie.
(Lucian Blaga-Inscripţie acoperită de muşchi)
13. Propoziţia subordonată având ca termen regent verbul ar fi fost este:
a)SB; b)PR; c) CD;
14. Funcţia sintactică a cuvântului subliniat O clipă de-ar fi fost să ţie este:
a) compl. direct; b) compl. circ. de timp; c) subiect;
15. În ultimul vers există:
a) un numeral distributiv cu valoare substantivală;
b) im numeral distributiv cu valoare adjectivală;
c) nu există niciun numeral;
16. Forma de G-D singular a substantivului suferinţa este:
a) suferinţii;
b) suferinţei;
c) sunt corecte ambele variante(a, b);
17. Substantivul muşchi este:
a) defectiv de singular;
b) defectiv de plural;
c) cu aceeaşi formă la singular şi la plural;
18. Substantivul veşnicie s-a format prin derivare de la
cuvântul de bază veşnic cu ajutorul unui sufix:
a) pentru denumiri abstracte; b) colectiv; c) de agent;
C.
în spaţiu tainic, fără mărturie, mă alesei cândva făptură vie. M-au făurit râzând, cântând, părinţii. Ei, ţesătorii
vieţii şi ai morţii, mi-au dat ce-ngăduise soartea: au pus în mine soarele şi noaptea, şi mi-au adus un drum în
faţa porţii.
“Acesta-i drumul tău”, mi-au zis părinţii, “porneşti din văi s-ajungi în slava minţii.”
74
Pe cale-n lumea neagră am plecat. Umblam, vedeam, dar nu mă închegam. Vedeam, umblam, dar încă nu eram.
Prin anul lung, ah, lung, de altădat' de-abia iubirea m-a întemeiat.
(Lucian Blaga -Anii vieţii)
19. Verbul (mă) alesei este la modul indicativ, timpul:
a) imperfect; b) perfect simplu; c) m. m. c. p.;
20. Versul care conţine o locuţiune prepoziţională ce impune cazul G este:
a) Ei, ţesătorii vieţii şi ai morţii,
b) şi mi-au adus un drum în faţa porţii.
c) “Acesta-i drumul tău”, mi-au zis părinţii,
21. Cuvintele subliniate în versul Ei, ţesătorii vieţii şi ai
morţii, sunt:
a) monosilabice; b) bisilabice; c) plurisilabice;
22. Virgulele din versul, Ei, ţesătorii vieţii şi ai morţii, sunt utilizate pentru a izola:
a) o apoziţie dezvoltată;
b) o propoziţie incidenţă;
c) o construcţie în V;
23. Cuvântul marcat prin subliniere “porneşti din văi ş-ajungi în slava minţii, “este:
a) pronume reflexiv;
b) conjuncţie coordonatoare;
c) conjuncţie subordonatoare;
24 . Propoziţia secundară din strofa a doua este; a) CM; b)CZ; c) CS;
25. În versul Acesta-i drumul tău, mi-au zis părinţii, există:
a) numai semne de ortografie;
b) numai semne de punctuaţie;
c) atât semne de ortografie, cât şi de punctuaţie ;
26. Propoziţia mi-au zis părinţii este:
a) dezvoltată deoarece conţine o parte secundară de propoziţie;
b) dezvoltată deoarece are înţeles de sine stătător;
c) simplă deoarece nu conţine părţi secundare de propoziţie;
27. Cuvântul ce din propoziţia ce-ngăduise soartea este: a) complement direct; b) subiect; c) fără funcţie
sintactică;
D.
Trăim subt greul văzduhului Ca pe-un fund adânc de mare. Nicio suferinţă nu-i aşa de mare Să nu se
preschimbe în cântare.
(Lucian Blaga-Catren)
&
28. Substantivul greul s-a format prin conversiune dintr-un: a) adverb; b) adjectiv; c) pronume;
29. Poemul de mai sus este alcătuit din:
a) două propoziţii; b) două fraze; c) o propoziţie şi o frază;
30. Cuvintele subliniate în text se află într-o relaţie de:
a) sinonomie; b) polisemie; c) omonimie; E. Alege varianta corectă:
31. a) Din punctul de vedere al profesorilor, toţi elevii învaţă cu plăcere.
76
b) Din punctul de vedere economic, mai sunt multe lucruri de rezolvat.
c) Din punct de vedere al elevilor, anul şcolar este prea lung.
32. a) Am fost învestit cu puteri depline.
b) Am fost investit cu puteri depline.
c) A avut de învăţat definiţia operei literale.
33. a) Ne întrebăm dacă vreţi ca să veniţi la noi.
b) Trebuie ca să meargă toţi.
c) Vrem ca elevii noştri să fie foarte bine pregătiţi la limba română.
34. a) Voiam să vorbesc la telefon cu însăşi ministrul.
b) A fost primit în audienţă de însuşi directorul şcolii.
c) Andreei nu-i place să vorbească despre ea înseşi.
35. a) Niciunul dintre turiştii cazaţi la hotel nu şi-a întrerupt şederea în staţiune.
b) Ploaia şi vântul a făcut ravagii ieri în ţară.
c) Parcarea maşinilor pe trotuare vor fi interzise.
36. a) Ofer daruri tuturor celor care i-am amintit mai devreme.
b) Solicitarea care dânsul o face personal va fi trimisă spre aprobare.
c) Aceasta e cartea pe care am primit-o de la voi.
37. a) L-a întrebat că de ce n-a ajuns la timp .
b) Mă gândesc la care i-ai dat caietul.
c) Mă întreb când va apărea această posibilitate.
38. a) întrucât s-a făcut târziu, trebuie să plec. b) Am lipsit, dar însă mi-am făcut temele.
c) A întârziat pentru căci nu a venit autobuzul.
39. a) Expoziţia a fost deschisă de la 5-15 mai.
b) A luat-o înaintea la mulţi din clasă.
c) Doi dintre colegii mei au lipsit astăzi.
40. a) A venit el însuşi în persoană, dar a fost extrem de grăbit.
b) A schiţat sumar portretul prietenului său .
c) Avansa pas cu pas prin desişurile pădurii.
41. a) Nu mi-ar displace să vin şi eu în excursie.
b) Pădurarul putea prevedea acest dezastru.
c) Vor apare elemente noi şi-atunci misterul va fi dezlegat.
42. a) Fi atent la ce se întâmplă acolo.
b) Trebuia să nu fii de faţă la acea discuţie.
c) Nu fii atât de trist!
43. a) Copilul, văzând ce i s-a întâmplat, nu i-a mai trebuit nimic.
b) Andrei, cum a ajuns acasă, i-a plăcut să mănânce o îngheţată.
c) Eu, când mă gândesc la întâmplarea aceea, sunt cuprins de nelinişte.
44. a) Nefiind atenţi, ambii arbitrii au greşit.
b) Propriii copii 1-au uitat.
c) Se plimba pe aleie singur.
45. a) Trebuie, să munceşti mult pentru reuşita la examen.
b) -Trebuie să-i încurajezi, le-a spus profesorul.
c) Problema era , că n-a înţeles mesajul.
78
“LIMBA ROMANA ESTE PATRIA MEA”
-CONCURS JUDEŢEAN DE LIMBA ROMÂNĂ-Ediţia a VUI-a, mai 2011 CLASA : A V-A
1 A

2 A

3 B

4 C

5 C

6 B

7 C

8 B

9 A

10 B

11 C

12 B

13 A

14 A

15 B
16 C

17 A

18 A

19 B

20 A

21 C

22 C

23 C

24 B

25 B

26 B

27 C

28 A

29 A

30 B

31 A

32 B

33 A

34 C

35 C

36 A

37 A

38 C

39 B

40 B

41 A

42 C

43 C
44 A

45 B

“LIMBA ROMANĂ ESTE PATRIA MEA”

-CONCURS JUDEŢEAN DE LIMBA ROMÂNĂ-EdiţiaaVIII-a,mai2011 CLASA : A VI-A
LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA”
-CONCURS JUDEŢEAN DE LIMBA ROMÂNĂ-Ediţia a VUI-a, mai 2011 CLASA :AVII-A
1 A

2 B

3 C

4 A

5 C

6 A

7 A

8 B

9 B

10 C

11 A

12 C

13 A

14 B

15 B

16 A

17 C

18 C

19 A

20 B

21 B

22 A
23 C

24 C

25 A

26 A

27 C

28 C

29 B

30 A

31 A

32 B

33 A

34 C

35 B

36 B

37 A

38 B

39 C

40 C

41 A

42 C

43 B

44 B

45 C

1 B

2 C

3 C

4 A

5 A
6 C

7 C

8 C

9 A

10 B

11 C

12 A

13 B

14 B

15 C

16 A

17 C

18 B

19 B

20 C

21 B

22 A

23 A

24 B

25 B

26 A

27 B

28 A

29 C

30 C

31 A

32 B
33 B

34 A

35 A

36 B

37 C

38 C

39 B

40 A

41 B

42 C

43 A

44 B

45 A

LIMBA ROMANĂ ESTE PATRIA MEA”

-CONCURS JUDEŢEAN DE LIMBA ROMÂNĂ-Ediţia a VUI-a, mai 2011 CLASA :AVIII-A
1 A

2 C

3 B

4 A

5 A

6 B

7 C

8 B

9 C

10 A

11 A

12 A
13 A

14 B

15 B

16 B

17 C

18 A

19 B

20 B

21 B

22 A

23 C

24 C

25 C

26 A

27 A

28 B

29 C

30 C

31 A

32 A

33 C

34 B

35 A

36 C

37 C

38 A

39 C

40 C
41 B

42 B

43 C

44 B

45 B