Actiunea civila in procesul penal

Conditiile in care se poate exercita actiunea civila in procesul penal (trebuie intrunite cumulativ):

-infractiunea care se judeca trebuie sa fi produs un prejudiciu material/moral;

-intre infractiunea comisa si care se judeca si prejudiciul care se cere reparat sa existe legatura de
cauzalitate;

-prejudiuciul sa fie cert, sigur, atat sub aspectul existentei sale, cat si sub aspectul posibilitatilor de
evaluare. Prejudiciul este cert in cazul in care este constat, adica este actual. Poate fi cert si un
prejudiciu viitor daca este susceptibil de valoare insa cand cererea de despagubiri se intemeiaza pe
un fapt viitor si nesigur actiunea civila trebuie respinsa;

-prejudiciul sa nu fi fost reparat. Este posibil ca inainte de exercitarea actiunii civile prejudiciul sa fi
fost reparat de terte persoane, altele decat inculpatul si carora nu le revenea aceasta obligatie. Inr-o
asemenea situatie actiunea civila poate fi exercitata sau nu in procesul penal in functie de titlul cu
care a fost reparat prejudiciul;

-sa existe manifestarea de vointa din partea persoanei juridice sau a persoanei fizice cu capacitate
deplina de exercitiu de a fi despagubita . Aceasta conditie este realizata prin constituirea de parte
civila. Constituirea ca parte civila se poate face in tot cursul urmarii penale iar in cursul judecatii
pana la inceperea cercetarii judecatoresti. In cererea de constituire ca parte civila, persoana
prejudiciata trebuie sa indice natura si intinderea pretentiilor , a motivelor si a probelor pe care
acestea se intemeiaza. Daca nu se respecta termenul de constituire ca parte civila sau daca cererea
de constituire nu contine mentiunile prevazute de lege, atunci persona vatamata sau succesorii
acesteia nu se mai pot constitui parte civila in procesul penal, insa pot sa introduca actiunea la
instanta civila. Pana la terminarea cercetarii judecatoresti partea civila poate sa indrepte erorile
materiale din cuprinsul cererii, poate marii sau micsora intinderea pretentiilor . In cazul in care un
numar mare de persoane care nu au interese contrare s-au constituit parte civila, acestea pot
desemna o persoana care sa le reprezinte interesele in cadrul procesului penal. Actiunea civila
exercitata in cadrul prcesului penal precum si actiunea civila exercitata la instanta civila pentru o
paguba produsa prin infractiune este scutita de taxa de timbru. Partea civila poate sa renunte total
sau partial la pretentiile civile formulate pana la terminarea dezbaterilor in apel. Renuntarea se
poate face prin cerere scrisa sau oral in sedinta de judecata, iar partea civila nu mai poate reveni
asupra renuntarii si nu poate introduce actiune la instanta civila pentru aceleasi pretentii. In cursul
procesului penal, inculpatul, partea civila si partea responsabila civilmente pot sa inchie o tranzactie
sau un acord de mediere cu privire la pretentiile civile. Potrivit dispozitiilor art 19, alin 5 din CPP,
repararea prejudiciului material si moral se face potrivit dispozitiilor legii civile , adica in natura si
prin despagubiri banesti. In natura repararea pagubei se obtine prin:

1. restituirea lucrurilor;

2. prin restabilirea situatiei anterioare comiterii infractiunii;

3. prin desfintarea totala sau partiala a unui inscris sau prin orice alt mijloc de reparare in natura.
Repararea in natura a pagubei cauza prin infractiune are prioritate fata de repararea prin despaguri
banesti, insa atunci cand repararea in natura nu a acoperit integral paguba se vor acorda in
completare despagubiri banesti. Prin dauna produsa prin infractiune se intelege atat paguba,
prejudiciul suferit de partea civila cat si folosul sau castigul de care aceasta a fost lipsita prin
infractiune. Castigul nerealizat trebuie sa fie urmarea directa a comiterii infractiunii si sa nu se
datoreze unor cauze neimputabile inculpatului. Despagubirea consta intr-o suma de bani care
reprezinta valoarea pagubei cauzate adica atat a pierderii suferite cat si a folosului nerealizat.
Despagubirea baneasca poate fi stabilita printr-o suma globala sau prin sume platibile periodic.
Despagubirea baneasca trebuie calculata in raport cu valoarea integrala a pagubei si nu se iau in
considerare criterii subiective cum ar fi situatia materiala a inculpatului sau a victimei. La calculul
despagubirilor se tine seama in caz de culpa comuna a inculpatului si a partii civile (victima) de
gravitatea celor doua culpe. In cazul prejudiciului adus avutului personal/particular, valoarea
pagubei trebuie dovedita si partea civila are dreptul sa foloseasca orice mijloc legal de proba in acest
sens. In cazul avutului public, evaluarea pagubelor se face potrivit actelor normative cu caracter
special in ceea ce priveste calculul valorii unor bunuri sustrase prin infractiune. Autorii, instigatorii
sau complicii daca sunt trasi la raspundere in fata instantei, ei vor raspunde solidar pentru paguba pe
care au cauzat-o prin fapta lor. Tainuitorul raspunde solidar pana la valoarea bunurilor pe care le-a
tainuit, iar favorizatorul raspunde civil solidar cu autorul numai in cazul in care a dat ajutor pentru
asigurarea folosului infractiunii. Raspunde solidar cu inculpatul pentru intreaga paguba cazuata si
partea responsabila civilmente.

Rezolvarea actiunii civile in procesul penal:

Instanta penala se pronunta prin aceeasi hotarare atat asupra actiunii penale cat si asupra actiunii
civile. Solutionarea actiunii civile este influentata de modul in care a fost solutionata actiunea
penala, astfel:

In toate cazurile in care pronunta condamnarea inculpatului si constata ca infractiunea a cazuat

prejudicii materiale sau morale, instanta va admite actiunea civila si-l va obliga pe inculpat la plata
despagubirilor civile. Cand dispune achitarea inculpatului pentru ca fapta nu exista (art 16, lit a) sau
pentur ca fapta nu a fost savarsita cu forma de vinovatie prevazuta de lege (art16, lib, teza 2),
instanta va respinge actiunea civila. Atunci cand dispune achitarea in baza art. 16, lit. b, teza 1,
precum si atunci cand dispune incetarea procesului penal in baza art. 16, lit. e,f,h,i si j, instanta lasa
nesolutionata actiunea civila. Atunci cand dispune incetarea procesului penal in baza articolului 16
lit. g, instanta nu acroda despagubiri. Instanta poate sa dispuna si dijungerea (ruperea) actiunii civile
atunci cand solutionarea ei determina depasirea termenului rezonabil de solutionare a actiunii
penale si in acest caz solutionarea actiunii civile ramane in competenta instantei penale. Lasarea
nesolutionata a actiunii civile de catre instanta penala nu trebuie confundata cu dijungerea actiunii
civile pentru ca in primul caz instanta penala de dezinvesteste, urmand ca partea civila sa se
adreseze instantei civile, pe cand in al doilea caz ca urmare a dijungerii instanta penala amana doar
solutionarea actiunii civile.

Dreptul de optiune in exercitarea actiunii civile:

Persoana vatamata prin comiterea unei infractiuni are dreptul de a alege pentru valorificarea
pretentiilor civile fie calea penala, fie calea civila si acest drept poarta denumirea de drept de
optiune. Pentru ca persoana vatamata sa-si poata exercita dreptul de optiune este necesar sa fie
deschise in acelasi timp ambele cai, adica trebuie sa fie declansat procesul penal si in acelasi timp sa
existe posibilitatea exercitarii actiunii civile la instanta civila. Dreptul de otpiune este irevocabil in
sensul ca persona vatamata prejudiciata prin infrctiune, odata ce a exercitat dreptul de optiune si a
ales una dintre cai nu mai poate parasi calea aleasa pentru a se indrepta spe cealalta. De la
caracterul irevocabil al dreptului de optiune exista exceptii prevazute in art. 27 din CPP. Persoana
vatamata sau succesorii acesteia care au pornit actiunea civila in fata instantei civile pot sa
paraseasca aceasta instanta si sa se adreseze organului de urmarire penala ori instantei penale in
urmatoarele doua cazuri:

1. Daca punerea in miscare a actiunii penale a avut loc ulterior introducerii actiunii civile la
instanta civila.
2. Cand procesul penal a fost reluat dupa suspendare.

Parasirea instantei civile nu poate avea loc daca aceasta a pronuntat o hotarare chiar
nedefinitiva.