See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/242022900

Satul românesc pe drumul către Europa

Book · January 2006

CITATIONS READS

4 37

3 authors, including:

Bogdan Voicu Dumitru Sandu

Romanian Academy University of Bucharest
132 PUBLICATIONS   418 CITATIONS    238 PUBLICATIONS   665 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Comparative research View project

Jiu Valley survey, 2003 View project

All content following this page was uploaded by Dumitru Sandu on 08 July 2017.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

Dumitru Sandu ,Prefață la ”șase sate”,
extras din....

M\lina Voicu, Bogdan Voicu

(coordonatori)

SATUL ROMÂNESC
PE DRUMUL C|TRE
EUROPA
Prefa]\ de Dumitru Sandu

POLIROM
2006
 Cuprins

Prefaþã la „ºase sate” ...................................................................... 9

Introducere. Pe drumul c\tre [ase sate (Bogdan Voicu ) ........................ 15

Rural sau nu? ...................................................................... 16
ªase lumi rurale ..................................................................... 23
Cum am ajuns acolo ............................................................... 25
Structura volumului ................................................................ 27
Bibliografie .......................................................................... 28
Atitudini proeuropene în sate româneºti (M\lina Voicu) ........................ 31
Determinanþi ai suportului faþã de uniunea europeanã ...................... 32
Atitudini proeuropene în ruralul românesc ..................................... 35
Concluzii ............................................................................. 39
Bibliografie .......................................................................... 39
Participare, spirit comunitar, capital social (Bogdan Voicu) ................... 41
Manifestãri ale capitalului social ................................................ 42
Capital social bridging ºi capital social bonding ............................. 47
Capital social în România ºi în Europa ......................................... 49
Aºteptãri de la cele ºase sate ..................................................... 54
Bibliografie .......................................................................... 55

Satul „izolat”: Trife[ti, jude]ul Ia[i ................................................. 57

Trifeºti. Un sat la frontiera de est a României

(Dana Ni]ulescu, Cristina B\jenaru) ............................................... 59
Trifeºti în cifre ....................................................................... 61
Iniþiativã localã, spirit comunitar ºi întrajutorare ............................ 71
Receptarea uniunii europene în mediul rural .................................. 78
Concluzii ............................................................................. 85

Satul „tradiþional”: H\ne[ti, jude]ul Boto[ani ................................... 87

Hãneºti. Satul de la capãtul drumului (Dan Arpinte) ........................... 89
Populaþia ............................................................................. 90
Infrastructura ........................................................................ 91
Economia ............................................................................. 92
Veniturile ............................................................................. 94
Spiritul comunitar preexistent .................................................... 95
Strategiile de consum media ...................................................... 97
Centri de difuzare a informaþiilor ................................................ 98
Atitudinea faþã de UE .............................................................. 98
România versus Uniunea Europeanã: reprezentãri asupra mentalitãþilor ... 101
Concluzii ............................................................................103
Satul „cu minorit\]i religioase”: A]inti[, jude]ul Mure[ .................... 105

Satul Aþintiº. O comunitate ardeleneascã ancoratã între tradiþional

ºi modern (Cristina Dobo[, Cosmina Chi]u) .................................... 107
Comuna Aþântiº – diversitate etnicã ºi religioasã ............................108
Infrastructura satului .............................................................. 110
Ocupaþiile oamenilor din sat .................................................... 113
Solidaritate ºi spirit comunitar .................................................. 118
Proiecte de dezvoltare în sat .................................................... 121
Informarea prin mass-media .................................................... 123
Reprezentãri asupra Uniunii Europene ........................................ 125
Concluzii ........................................................................... 132
Satul „minoritar-etnic”: Zerind, jude]ul Arad ................................. 135

Zerind, la frontiera de vest a României (Melinda Dinc\) ..................... 137

Localizare, infrastructurã ºi legãturile cu mediul urban ................... 138
Ocupaþii ............................................................................ 141
Spirit comunitar ................................................................... 144
Zerind ºi realitatea integrãrii europene ....................................... 150
Concluzii ºi discuþie: perspective de dezvoltare ale Zerindului .......... 155

Satul „modern”: Tom[ani, jude]ul Prahova .................................... 159

Tomºani, un sat al contrastelor (Mihnea Preotesi, Claudia Petrescu) ....... 161

Introducere ......................................................................... 161
Profilul general al satului ....................................................... 162
Spirit comunitar ................................................................... 168
Strategii de consum media .......................................................171
Centri de difuzare a informaþiilor în sat ....................................... 171
 Uniunea Europeanã ca preocupare ºi subiect de discuþie
al oamenilor din Tomºani ................................................... 172
Concluzii ........................................................................... 180
Satul „de imigrare”: Traian Vuia, jude]ul Timi[ .............................. 183

Traian Vuiaºi realitãþile procesului de aderare a României

la Uniunea Europeanã (Lauren]iu-Gabriel }îru, Carmen-Maria }îru) .... 185
Aspecte „Factuale” ............................................................... 186
Spirit comunitar ................................................................... 191
Strategii de consum media ...................................................... 194
Centre de difuzare a informaþiilor în sat ...................................... 195
Atitudinea faþã de Uniunea Europeanã ....................................... 196
Concluzii ........................................................................... 199
Cât de european este satul românesc? (M\lina Voicu) ........................ 201
Ce este Europa? ................................................................. 201
Ce este satul european? ........................................................ 204
Cât de european este satul meu? ............................................. 206
ªase sate în drum spre Europa ................................................. 208
Viaþã comunitarã ºi acþiune colectivã în cele ºase sate (Bogdan Voicu) .... 211
Iniþierea de proiecte de dezvoltare la nivel comunitar ...................... 212
Acþiuni colective informale ...................................................... 214
Participarea la viaþa comunitarã în trecutul apropiat ...................... 216
Potenþialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare ................ 217
Concluzii. Elemente de culturã participativã în cele ºase sate ........... 218
„Satul românesc, sat european”. O descriere a premiselor ºi a rezultatelor
unei campanii de comunicare (Alina Jantea, Teodor Frolu) ............... 221
Premisele ........................................................................... 221
Obiectivele campaniei ............................................................ 227
Modalitãþi de comunicare ºi câteva rezultate ................................ 228
De la televizor în viaþa realã: despre impactul campaniei de informare
„Satul românesc, sat european” (Mãlina Voicu, Bogdan Voicu) ......... 231
Instrumentele utilizate în cadrul campaniei .................................. 232
Impactul campaniei de informare .............................................. 241
Efectul campaniei: schimbarea atitudinilor ºi a opiniilor ................ 243
Concluzii ........................................................................... 245
Concluzie (Bogdan Voicu, M\lina Voicu) ........................................... 247
 Prefaþã la „ºase sate”

— Unde pot gãsi ºi eu volumul acesta ? mã întreabã cineva care stã pe un scaun alãturat
în autobuzul cu care circul, de obicei, între facultate ºi casã.
— Nu este publicat încã îi rãspund fãrã a întrerupe lectura. Citesc pentru…
— Mã intereseazã ºi pe mine… Întrerup, mã uit, vãd o tânãrã care pune un caiet
studenþesc în geantã ºi se pregãteºte sã coboare.
— La ce facultate sunteþi studentã?
— Sunt la liceu, dar mâine plec la Bruxelles, îmi rãspunde.
— ªi? În acelaºi timp, pentru a mã convinge cã o intereseazã într-adevãr tema, închid
manuscrisul ºi las sã se vadã coperta cu „Satul românesc pe drumul cãtre Europa”
— ªi mã intereseazã exact tema despre care citiþi. Merg la o conferinþã pe tema...
(Extras dintr-un dialog ne-imaginar , purtat în autobuzul 268, Bucureºti, 14 noiem-
brie 2006).

— Domnule profesor, cum o sã fie cu Uniunea asta?

— ªtiu ºi eu, pentru unii, mai bine, pentru alþii, mai greu. Cu cine mai staþi acolo pe
deal, tot cu bãiatul?
— Nu, singur, el e în Italia. Da îmi poartã de grijã ºi mai vine din când în când.
— ªi el ce zice, cu Uniunea?
— Cã o sã le fie mai uºor la lucru acolo.
— Dar aici?
— Om vedea.
(Extras dintr-un dialog neimaginar, sat Rãdãcineºti, comuna Berislãveºti, judeþul
Vâlcea, 26 octombrie 2006. Mediul discuþiei: în drum, lângã poarta bisericii unde dã de
pomanã pentru sufletul celor care au trecut în lumea de dincolo, în mijlocul comunitãþi
care seamãnã cu corul Vaticanului, la fel de secole, dar cu coriºti diferiþi, aºa cum este el
descris de Simmel.)

Nu ºtiu care sunt cuvintele pe care interlocutoarea mea din autobuz le zãrise pe pagina
cãrþii. Ar fi fost util pentru exerciþiul meu de interpretare. Chiar ºi aºa însã, secvenþa poate
fi semnificativã pentru o sociologie a vieþii cotidiene din Bucureºtiul lui noiembrie 2006.
Un licean este interesat de drumul spre Europa ºi de satul românesc. ªi se pregãteºte sã
meargã la Bruxelles pentru a discuta la o dezbatere al cãrei nume nu l-am mai putut auzi în
zgomotul de deschidere a uºilor de autobuz. Desigur, timpul conteazã. Suntem la rãscrucea
dintre preaderare ºi aderare, dintre preintegrare ºi integrare în Uniunea Europeanã. O altã
faþetã a aceleiaºi sociologii a vieþii cotidiene în România preintegrãrii în UE este oferitã de
10 PREFAÞà LA „6 SATE”

scurtul dialog cu sãteanul de la Rãdãcineºtii de Vâlcea. Uniunea Europeanã intrã în viaþa

cotidianã, ajunge în autobuz la Bucureºti, dar ºi în poarta bisericii din sat.
Satul Românesc pe drumul cãtre Europa sau „ºase sate” cum ii spun eu, de dragul
contrastelor cu „60 de sate”1 sau cu „douã sate”2. De la titlu pornesc cu întrebãrile: satul
sau satele? Cum au desenat ei, autorii, drumul? ªi cum au aflat unde anume se aflã satele
respective? Au adoptat metafora drumului, traseu cu origine ºi destinaþie, cu cãlãtori ºi
obstacole, alei. Dar, mai ales, de ce ºase sate ºi pentru ce au fost studiate?

Istoria

Cheia se aflã în istorie. Istoria unui proiect de comunicare cu satul. Cum poþi comunica
mai bine, ca instituþie centralã sau regionalã, cu satul? Întrebarea ºi-a pus-o Delegaþia
Comisiei Europene la Bucureºti. ªi-a pus-o pentru sine, dar ºi sau poate, mai ales, pentru
a oferi suport instituþiilor româneºti care trebuie s㠄discute cu satul”. Rãspunsul a venit
de la comunicator , DC Communication. Acest nou personaj a adus cu el în scenã nu numai
tehnicieni în arta imaginii, a filmului documentar ºi a scrierii unor jurnale, ci ºi sociologi.
Lor le-a revenit rolul de a descifra lumea satului românesc. Nu în genere, ci pentru a vedea
care este drumul mesajelor despre Uniunea Europeanã în aceastã lume de dincolo de oraº.
Lumea de la þarã, care înc㠄este þara” din multe puncte de vedere. Care este mediul de
circulaþie a informaþiilor despre Uniunea Europeanã, cu probleme, teme, actori institu-
þionali ºi neinstituþionali?
Mãlina ºi Bogdan Voicu, oameni de sociologie ai noului val, în context românesc, au
alcãtuit o echipã formatã majoritar din doctoranzi în sociologie ºi au pornit la „citirea
satului românesc actual”. Nu prin sondaje la nivel naþional, cu oameni scoºi din context,
ci prin studii comunitare. Din 13 mii au ales ºase. ªase sate care ar trebui sã dea seama de
diversitatea lumii rurale româneºti. Întreprinderea este, evident, riscantã. Cum sã reduci
diversitatea miilor de comunitãþi rurale la numai ºase? E clar cã nu se poate. Au încercat
totuºi, intrând pe calea regalã a sociologiei – tipologia. S-au întrebat dacã nu cumva simpla
clasificare a satelor în tradiþionale, moderne ºi „în tranziþie între tradiþionalism ºi moder-
nitate” nu ar fi o soluþie pentru a ajunge la satul românesc tipic.
Exista în literatura biroului sociologic, sub semnãtura unui fost profesor (întâmplãtor
cel care prefaþeazã cartea), o clasificare ce detaliazã cele trei tipuri ºi o listã a satelor
ordonate pe tipuri. Satele alese pentru studiu au fost considerate ca tipice, în sensul cã se
apropie foarte mult de trãsãturile definitorii de categoriei:
• moderne prin
– stoc de educaþie sporit: Tomºani, judeþul Prahova (unul dintre cele trei sate munteneºti
cu acest nume);
– pondere mare a nelocalnicilor (imigranþi) în populaþie: Aurel Vlaicu, judeþul Timiº
• tradiþionale prin:
– educaþie redusã: Hãneºti, judeþul Botoºani;
– izolare: Trifeºti, judeþul Iaºi;

1. Golopenþia, Anton, Georgescu, D.C., (1941), 60 de sate românesti, Institutul de ªtiinþe Sociale
al României, Bucureºti.
2. M. Cernea, Gh. Chepeº, V. Constantinescu, H. Ene, El. Gheorghe,, M. Larionescu (1970) Douã
sate. Structuri sociale ºi progres tehnic,Editura Politicã, Bucureºti.
 PREFAÞà LA „6 SATE” 11

• de tranziþie de la tradiþional la modern în context de:

– diversitate etnicã sau cu pondere mare de minoritãþi etnic: ,Zerind, judeþul Arad;
– diversitate religioasã, Aþintiº, judeþul Mureº.

Ajunºi în sate, nu au mai fãcut monografii, pe drumul Gusti, pe cel de la Nerejul lui
Stahl, sau pe tiparul „monografiilor rapide” ale lui Golopenþia. Ci studii comunitare în
care este descris contextul, dar se trece rapid la centrarea pe problemã, pe tema majorã.
Iniþial, împreunã cu autorii studiilor, experþii de la DC Communication ºi beneficiarii de
la Delegaþia Comisiei Europene am considerat cã aceste sate ar putea fi „cutii de rezonanþã”
pentru a înregistra ecoul social al diferitelor evenimente publice sau mediatice.
Pe linia acestei aºteptãri, sociologii care semneazã volumul au înregistrat ecoul social
al experimentului „Satul românesc, sat european”. Un experiment complex, descris în
ultima parte a lucrãrii de cãtre Alina Jantea, Doru Frolu , Mãlina ºi Bogdan Voicu. În
dorinþa de a activa valorile româneºti consonante cu cele europene, comunicatorii au intrat
în interacþiune cu satele României prin concurs, ziar, poster ºi emisiuni TV. Sociologii,
dupã ce au definit contextul local, specific fiecãruia dintre cele ºase sate, au înregistrat ºi
efectele, ecourile sociale al experimentelor mediatice în „cutiile de rezonanþ㔠comu-
nitar-ruralã. Diversitatea satelor pare sã fie mai mare decât diversitatea ecourilor. Oricum,
metoda cutiilor de rezenonanþã sociologicã încã mai are nevoie de testare. Sunt încã
necesare, cred, noi cercetãri pentru a ne convinge cã:
– tipurile au fost inspirat definite,
– localitãþile alese sunt, într-adevãr, reprezentative pentru tipuri ºi
– modul de culegere a datelor în studiile comunitare este cel mai bun.

Deschiderea fãcutã prin „ºase sate”, abreviere la titlul acestui volum, este una remarcabilã
prin metodã ºi rezultate.

Aºteptare cantitativã ºi rãspuns calitativ

Am construit tipologia culturalã a satelor României pornind de la ipoteza cã esenþiale

pentru valorile locale sunt educaþia, etnia, religia, izolarea ºi migraþia. Din combinarea
acestor cinci dimensiuni a rezultat tipologia cu cele ºase categorii de sate, adoptatã ca bazã
pentru selectarea comunitãþilor prezentate în acest volum. Cercetarea calitativã din cele
ºase sate nu infirmã relevanþa tipologiei propuse pe bazã de ipoteze ºi de date la nivel
naþional. Dar nici nu o confirmã pe deplin:
– Tomºanii de Prahova este un sat modern, susþin autorii studiilor comunitare, aºa cum
era de aºteptat în baza tipologiei de pornire;
– Hãneºtiul din Botoºani ºi Trifeºtiul de Iaºi sunt sate tradiþionale, iarãºi conform
aºteptãrilor din tipologia primarã. La argumentele lor de tradiþionalitate aº mai adãuga
unul strict demografic: rata generalã de fertilitate (numãrul de copii nãscuþi vii la 1000
femei de vârstã fertilã) este maxim în aceste douã sate (ºi minim la Zerind). Or, dincolo
de condiþionarea de nivel de viaþã, fertilitatea are ºi o condiþionare culturalã. Cu cât
valorile ei sunt mai ridicate, toate celelalte condiþii fiind egale, cu atât este mai
probabilã structurarea unei culturi locale de tip tradiþional;
– Aþintiºul din judeþul Mureº, sat de diversitate religioasã, este, de asemenea, confirmat
a fi „sat de tranziþie între tradiþional ºi modern”;
12 PREFAÞà LA „6 SATE”

– pentru Zerind ºi Traian Vuia, rezultatele de cercetare calitativã introduc nuanþe,

marcheazã discordanþe între ceea ce anunþa tipologia ºi mãsurarea calitativã. În teoria
tipologiei culturale a satelor, Zerindul era clasificat drept sat de diversitate etnicã, în
poziþie intermediarã între extremele tradiþional – modern. Îl aºteptam mai aproape de
profilul satului Aþintiº, sat de diversitate religioasã. Autorii celor „ºase sate” au însã
altã pãrere. Ei susþin, convingãtor, cã modernitatea satului de la graniþa de vest,
Zerindul din judeþul Arad, este mai apropiatã de modernitatea de la Tomºanii de
Prahova. Similar, Aurel Vlaicu din judeþul Timiº ar fi fost de aºteptat sã aibã un profil
mai apropiat de cel al Tomºanilor. Rezultatele cercetãrii calitative îl plaseazã însã mai
aproape de profilul satului Aþintiº.

Este probabil cã neconcordanþele apar ca efect specific al regionalizãrilor, al loca-

lizãrilor specifice. Zerind este un sat de maghiari la graniþa de vest a þãrii . Probabil cã,
dacã ar fi fost un sat de maghiari în Covasna, nivelul de dezvoltare ar fi fost diferit ºi
configuraþia culturalã ar fi fost, de asemenea, diferitã.

Dezvoltarea comunitarã

Lucrarea, text scris ºi imagine-sunet pe DVD, poate fi cititã în registre diferite, cu accente pe:
– tipologia culturalã a satelor României,
– strategii de comunicare,
– dezvoltare comunitarã.

Aº comenta puþin acest ultim aspect. Dezvoltarea comunitarã este inginerie socialã sau
practicã, mai mult sau mai puþin fundamentatã ºtiinþific, pentru a realiza dezvoltarea „cu,
prin ºi pentru oamenii comunitãþii”. În România anilor ’90 o redescoperim mai ales sub
impactul instituþiilor internaþionale de tip Banca Mondialã, UNDP, UE etc. România
primei jumãtãþi de secol XX avusese însã o tradiþie. Cu Haret, Simion Mehedinþi, Constantin
Angelescu1 – pe nedrept uitat de sociologi – ºi Dimitrie Gusti. „ªcoala Gusti”, din pãcate,
a fost foarte mult citatã în perioada comunistã ºi dupã 1990, dar folosirea efectivã a
modelului gustian, fie pentru cunoaºtere, fie pentru acþiune socialã, este modestã. Existã
un gen de ritualism în a-l cita pe Gusti ºi ºcoala sa, dar nu o folosire efectivã, prin adoptare
în proiecte vii , de cercetare sau de cercetare-acþiune.
Studiul despre cele ºase sate – cutie de rezonanþã a schimbãrilor împreunã cu DVD-ul
care prezintã alte ºase sate în acþiune, competitoare pentru statutul de sat cu maximã
eficienþã în promovarea capitalului social propriu, constituie o contribuþie la sociologia
dezvoltãrii comunitare în România.
Hudeºti (Botoºani), Zizin (Braºov), Costache Negri (Galaþi), Topeºti (Gorj), Mânãstirea
(Cãlãraºi), Comloºu Mare (Timiº) sunt cele ºase sate-promotor care au câºtigat competiþia
„Satul românesc, sat european”. Dezbaterile care au fost asociate acestei decizii, înregistrate
pe DVD, sunt elemente unicat de prezentare a unor cazuri de bunã practicã în dezvoltarea
comunitarã din România, dar ºi de comentare a dificultãþilor asociate cu proiectul de
dezvoltare participativã.

1. Livezeanu, Irina (1998), Culturã ºi naþionalism în Romania Mare. 1918-1930, Editura Humanitas,
Bucureºti.
 PREFAÞà LA „6 SATE” 13

Cele ºase sate-promotor în dezvoltarea comunitarã (vezi DVD-ul) au actori diferiþi ºi

specific în structurarea acþiunilor comunitare:

actor principal în dez- specificul acþiunii comunitare

voltarea comunitarã
Comloºul Mare comunitatea prin model de dezvoltare ruralã integratã; culturã
(Timiº) actori multiplii participativã;
Hudesti grup spontan efect întârziat al unei facilitãþi din 2000
(Botoºani)
Costache Negri primãriþa ca facilitator înfrãþirea între localitãþi ca modalitate de
(Galaþi) intercomunitar pentru „preintegrare” în UE
„înfrãþire”
Topesti (Gorj) parteneriat extins, acþiuni comunitare culturale
local ºi extralocal
Zizin (Braºov) facilitator informal, relevanþa politica majorã prin interogaþii asupra
capabil sã mobilizeze modului în care instituþiile ajung sã lucreze în
instituþiile si populaþia mediul rural; unul dintre puþinele cazuri de
organizare comunitarã, în mediu complex
multietnic
Mânãstirea facilitare extracomu- asociatã iniþial cu PDR – Programul de Dez-
(Cãlãraºi) nitarã voltare Ruralã. Schimbare indusã din afarã
satului, dar interiorizatã prin intrarea în compe-
tenþa prin specializare, câstigarea locului VIII
în PDR

Se învaþã însã mult nu numai de la „premianþi”, de la cele ºase sate care au câºtigat un
loc pe podiumul celor mai bune, dar ºi de la restul de 14 sate din totalul de 20 menþionate,
prin decizia juriului de specialiºti, ca „sate europene”. Modul în care se þes legãturile de
încredere prin înfrãþire între sate de aici ºi de aiurea, din spaþiul UE, este exemplar descris
de unul dintre liderii comunitari: „ªi de credeþi ca ne-au ajutat elveþienii? Si ce au fãcut
minunat aceºti locuitori? Încrederea ne-a fost acordatã de ei, deoarece au gãsit aici oameni
cu caracter, oneºti, cinstiþi, corecþi, cu care au lucrat în colaborare pentru un scop comun
(cu mici excepþii, cã doar nu se poate sa fie pãdure fãrã uscãturi). Tot ce s-a realizat s-a
fãcut ºi cu sprijinul primãriei care a gãsit soluþii la rezolvarea problemelor apãrute” (spune
Cornelia Crãciun, sat Cojoci, comuna Crucea, judeþul Suceava, în scrisoare de argumentare
a dreptului la „sat european”).
Satele ca loc de cercetare sau cutie de rezonanþã ºi cele promotoare în dezvoltãrii comuni-
tare permit învãþarea unor lecþii esenþiale pentru dezvoltarea comunitarã. Eficienþa maximã este
datã de promovarea corelatã a cel puþin trei valori (solidaritate, transparenþã ºi competenþã):
– lipsa solidaritãþii blocheazã acþiunea prin lipsã de partipare sau prin adoptarea unor
substitute ale cooperãrii cu efecte negative asupra costurilor acþiunii ºi asupra sustena-
bilitãþii;
– lipsa transparenþei distruge solidaritatea, descurajeazã continuitatea, reduce ºansele de
accesare a resurselor;
– lipsa competenþei în organizare mãreºte costurile, rupe legãturile populaþie cu instituþiile
local-regionale.
 14 PREFAÞà LA „6 SATE”

Sociologia pre-integrãrii europene

„ªase sate” este un volum din seria noului val de sociologie româneascã. Începutul de serie
este marcat, în principal, de Feþele schimbãrii 1. Acolo, noii sociologi îºi cãutau drumul
prin explorarea datelor de sondaj. Tematica era însã de nouã serie, cu centrare pe antre-
prenor, capital social, democraþie, vot, elite etc. Mentalitãþi , capital social ºi calitatea
subiectivã a vieþii sunt teme de marcã ºi în Viaþa socialã în România urbanã 2. Dimensiunea
comunitarã a analizei devine tot mai accentuatã, dar abordarea este încã de tip cantitativ.
Cu noul volum despre cele ºase sate se trece însã explicit la abordarea calitativã, prin
studii de comunitate. Drumul tematic este „bãtut” tot cu piatra de rezistenþã a capitalului
social ºi a mentalitãþilor sau valorilor. Nu mai avem de-a face însã cu o secþiune de drum,
ci cu o cale care are origine ºi destinaþie. Noua cercetare este una menitã sã deschidã
traseul comunicãrii sociale eficiente, þintite în sensul integrãrii europene. În plus, dar nu
secundar, cercetarea merge împreunã cu experimentul social „Satul românesc, sat european”.
Filmele despre cele ºase sate care au câºtigat competiþia pentru satul românesc cel mai
apropiat de satul european, asociate prin DVD volumului, fac ºi mai explicitã faþeta de
bune practici în dezvoltarea comunitarã.
În trecerea de la sociologia tranziþiei postcomuniste la sociologia integrãrii europene, „ºase
sate” ocupã un loc distinct, emblematic, pentru sociologia româneascã a preintegrãrii europene.
Dumitru Sandu

1. Berevoescu, Ionica, Chiribucã, Dan, Comºa, Mircea, Grigorescu, Narcisa, Lãzãroiu, Andra,
Lãzãroiu, Sebastian, Panã, Marilena, Pop, Lucian, Stãnculescu, Manuela et. al. (1999), Feþele
schimbãrii. Românii ºi provocãrile tranziþiei, Nemira, Bucureºti.
2. Dumitru Sandu (coord.), Mircea Comºa, Cosima Rughinis, Alexandru Toth, Mãlina Voicu,
Bogdan Voicu (2006), Viaþa socialã în România urbanã,POLIROM, Iaºi.

View publication stats