Dimensiunea de sănătate, socială

și demografică a securității naționale

Introducere
Modalitatea analizei securității naționale este o variabilă ce a depins de la
bun început de modificările pe care timpul le-a adus, atât în mediul național de
securitate, cât și în cel internațional. Multitudinea teoriilor care se pot aplica în
studiul securității evidențiază complexitatea conceptului deoarece, continua
shimbare socială nu face altceva decât să oblige acest concept să acționeze pe mai
multe dimensiuni. Aceste dimensiuni sunt: militară, politică, economică, socială,
culturală și de mediu. Nu trebuie scăpat din vedere că în timpul studiului securității
să se ia în considerare contextul psihologic, local, social, cultural și istoric al
obiectului de referință al analizei, de aici reieșind dimensiunea psihosociala.
Astfel, mediul de securitate național și internațional împreună cu tendințele
lui de dezvoltare, obligă o analiză de securitate pe mai multe niveluri și
dimensiuni. În primul rând, individ, grupuri, state, grupări de state. Pe de altă parte,
militar, politic, economic, social, cultural, ecologic. De aici rezultă faptul că
securitatea națională nu mai poate fi pusă sub semnul analizei din punct de vedere
al intereselor statelor, ea depinzând de umanitate și interesele acesteia. Securitatea
acestora este îndeplinită în mare parte în cadrul dimensiunilor non-militare,
întrucât dimensiunea militară se bazează în mare parte pe contracarearea
pericolelor și amenințărilor militare interne și externe, uneori cu folosirea forței
armate pentru a apăra statele sau guvernele împotrivă pericolelor și amenințărilor
non-militare.
Pentru o bună înțelegere a conceptului de securitate națională, trebuie pus
sub atenție mărită procesul acesteia de transformare, fiind în directă legătură cu
reprezentarea socială care este într-o continuă modificare. Evenimentele sociale se
produc într-un anumit moment sau într-o anumită perioadă de timp a existenței
sociatatii.

1 din 7
 Metode de asigurare a securității naționale a României
Interesele și obiectivele naționale de securitate reprezintă punctele inițiale
de la care pornesc modalitățile de asigurare națională în condițiile unui mediu
internațional de securitate dinamic și complex.
Mai mult decât atât, acțiunile aferente sunt în legătură cu obligațiile de a
preveni, combate și a răspunde într-un mod eficace și în concordanță cu principiile
constituționale. Direcțiile de acțiune și modalitățile de asigurare a securității
naționale a României vizează:
-Consolidarea credibilității strategice
-Asigurarea unui cadru legal adaptat
-Intensificarea colaborării inter-instituționale
-Concentrarea pe prevenire
-Alocarea de resurse printr-un proces integrat

Dimensiunea de sănătate
O societate în care starea sănătății a membrilor săi și starea sistemului de
sănătate nu sunt puse la îndoială, este o societate în care calitatea vieții este una de
nivel ridicat. Totodată, starea de sănătate a membrilor unei societăți are implicații
directe asupra productivității acesteia, implicit asupra economiei, aceasta din urmă
fiind piatră de temelie în ceea ce privește nivelul de securitate pe care îl poate oferi
un stat poporului sau. De aici rezultă că, nivelul de bunăstare al societății românești
este direct influențat de starea de sănătate a întregii populații, aici mă refer la
sistemul medical privat și de stat și la toate serviciile adiacente acestuia. Statul
român va trebui să trateze cu maximă prioritate acest domeniu în detrimentul altor
interese care nu sunt direct influente nivelului de securitate națională.
În mediul apărării și securității naționale, riscul poate fi definit drept
”probabilitatea de a se produce o pagubă semnificativă la adresă intereselor,
valorilor sau obiectivelor naționale de securitate” 1. În aceeași oridne de idei,
amenințările sunt ”factori cu origine externă prin care sunt afectate grav interesele,
2 din 7
valorile și obiectivele naționale de securitate” 2. Vulnerabilitățile sunt ”factori din
interiorul societății care potențează acțiunea amenintarilor” 3. Pentru o țara cum
este România, parcurgând o importantă perioadă de dezvoltare și restructurare la
multe dintre nivelurile de conducere, vulnerabilitatea și amenințarea, privite ca un
raport sunt foarte importante. O criză majoră în domeniul sănătății poate
vulnerabiliza statul, afectându-i bună funcționare și diminuându-i capacitatea de
reacție.
Un bun exemplu în acest sens poate fi accidentul de la fabrica Pionerul din
București de la data de 30 octombrie 2015, cunoscut drept ”dezastrul de la
Colectiv”. În urma unui incendiu de mari proporții, un număr considerabil de
oameni a fost grav accidentat și chiar ucis. Inițial, bilanțul tragediei a fost undeva
în jurul a 30 de persoane decedate și alte 200 accidentate. După un an de la această
dată, bilanțul a fost de 62 de persoane decedate, principalul motiv al acestei dublări
al victimelor fiind slabă organizare a sistemului medical, lipsă de echipamente
adecvate și poate cea mai importantă cauză, infecțiile apărute ulterior după
internare care s-au dovedit a fi fatale. În urma acestor rezultate, astăzi, după 2 ani
de la acest accident, privind din anumite unghiuri sistemul medical românesc, se
pot pune la îndoială unele părți ale acestuia.
În opinia mea, un astfel de incident, precedat de un număr atât de mare de
victime, ridică semne de întrebare atât nouă, ca direct beneficiari ai acestui sistem,
cât și celorlalte state care pot cugeta în diferite direcții avânt la bază acest
eveniment. Cu siguranță politica europeană în domeniul sănătății a privit acest
eveniment drept o catastrofă de proporții.

1,2,3
Strategia Nationala de Aparare,
http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf

3 din 7
 Dimensiunea sociala
Asemenea ca la celelalte dimensiuni ale securității, nici despre dimensiunea
socială nu se poate vorbi fără a face referire la cele politică, econimica, culturală,
ecologică și militară. Dimensiunea socială poate fi analizată în termeni de
populație și mișcare a populației ( numărul, ritmul de creștere, evoluția
componentelor sporului natural și a emigrației externe, structura demografică,
durată medie a vieții, nivelul de instruire). Dintre aceste aspecte cea mai
importantă este populația, aceasta determinând în mare măsură puterea statului și
politicile pe care acesta le promovează la nivel național și internațional. Despre
populație voi reveni în următorul capitol, Dimensiunea demografică, aici
continuând să enumăr câteva dintre minoritățile etnice care fac parte din societatea
noastră românească și eventuale riscuri pe care le reprezintă.
Făcând parte din spațiul Balcanic, România a fost părtașă unui amestec
evervescent de popoare care în decursul timpului au fost într-o continuă mișcare.
De-a lungul istoriei, liderii care au influențat cursul fericit sau nefericit al existenței
balcanicilor au fost aceia care au știut să le impresioneze sensibilitatea făcând apel
la onoare sau la un ideal de justiție ori de libertate, să le stăpânească sentimentul de
mândrie individuală și națională.
Una dintre principalele minorități din spațiul carpato-danubiano-pontic o
reprezintă maghiarii. Fiind peste 1,4 milioane, au ca principale elemente
caracteristice dispunerea concentrată în ariile pe care s-au instalat inițial,
permeabilitate redusă pentru alte etnii în așezările edificate, având tendințe de
asimilare a alotora, izolare și păstrarea unei puternice conștiințe de apartenență de
neam. Pentru România, zona intracarpatica a fost una dintre cele mai acide zone.
Având în vedere contextele externe, cu precădere cele din Spania, mai precis
dorința regiuinii Catalonia de a-și declara independența, cu siguranță Europa poate
cutremura știind că pe tot teritoriul continentului sunt mai multe minorități care se

4 din 7
vor a fi independente. Ținutul Secuiesc nu este departe de acest sentiment. Această
poate fi o altă modalitate de a pune în pericol securitatea statului.
Rromii sunt cu siguranță cea mai numeroasă minoritate din peninsulă
Balcanică. Caracteristicile generale ale acestei minorități sunt dispersia în întreg
spațiul balcanic și totodată al României, rată foarte mare a sporului natural,
conservatorismul în păstrarea tradițiilor vieții nomade și respingerea culturii
moderne, incluisiv a învățământului, rezistentă la încercările majorității de ai
integra în societatea civilizată, indiferentă față de normele și valorile fundamentale
ale conviețuirii sociale și chiar contestarea lor. Toate acest nu fac decât să fie
percepuți în întregul continent european ca un segment deviant al societății,
generator al lumii interlope, fiind o sursă permanență de insecuritate individuală.
Mai mult decât atât, o mare parte din rromii plecați din România la muncă sunt
percepuți că fiind români, ceea ce degradează imaginea noastră peste hotare. Acest
fapt nu face latceva decât să slăbească încrederea și siguranță pe care o putem oferi
celorlalți.

Dimensiunea demografica
Pentru o mai bună cunoaștere a potențialului economic și totodată a
modalităților de realizării a stării de securitate, cunoașterea detaliată a stării
demografice poate fi un important pas. Utilizarea unor indici demografici și sociali
în analiză de securitate are drept scop facilitarea descrierii, evaluării și prognozarii
modalității de funcționare a sistemului social sau a subsistemelor acestuia. Pentru
un studiu al securității din punct de vedere demografic se pot folosi trei tendințe:
-țările în curs de dezvoltare tind să se împartă în două subcategorii: țări în
care rata fertilității este în scădere și țări în căra rata fertilității este staționară sau
chiar în creștere;
-țările dezvoltate se confruntă cu reducerea natalității;
-lumea contemporană înregistrează creșterea urbanizării populației sale;

5 din 7
 Aceste tendințe aduc schimbări la nivel de seuritate astfel: schimbări în
natura conflictului, shimbari în resursele puterii naționale și schimbări în resursele
conflictului.
Toate aceste tendințe ale societății, au o serie de implicații la nivel de
securitate. Se observă o serie de schimbări majore în ceea ce privese conflictul,
acesta îndreptându-se spre zona urbană specific forțelor insurgente și de gherilă.
Ratele diferite ale natalității influențează su sursele puterii militare prin scăderea
sau creșterea populației apte pentru serviciul militar. Statele cu spor de populație
scăzut vor fi determinate să înlocuiască puterea umană cu tehnologia, iar în statele
cu dinamică demografică crescută armata va fi alcătuită atât dintr-o forță de elită,
cât și dintr-o forță mai mare, de rezerviști, mai puțin instruită sau echipată.
În România, factorul demografic s-a resimțit atunci când regimul comunist, dornic
de a accelera industrializarea, a interzis avortul, ceea ce a făcut ca natalitatea să
crească drastic. La polul opus, China a impus nașterea unui singur copil pe cap de
familie, următorul aducand aspre sancțiuni atât materiale, cât și prin servicii pentru
comunitate familiei. De aici rezultă faptul că indicele de natalitate diferă în funcție
de interesele pe care le are fiecare stat.

Concluzii
Având în vedere cele prezentate mai , securitatea este un rezultat unor
ample calcule cu variabile din toate domeniile. Plecând de la dimensiunea de
societate ajungând la cea de mediu , plecând de la dimensiunea econimica si
ajungând la cea demografica, toate sunt într-o interschimbare, nimic fiind
stagnant. Nu ultimul rând, pentru o securității trebuie luat calcul faptul indivizii
umani cloaboreaza activ in construirea si menținerea sensurilor culturale care le
creionează acțiunile. Implicit apare obligația de se ajunge la sensurile procesele
prin care acestea formate.

6 din 7
Bibliografie

1. Col. dr. Ghoerghe Tataru, Mozaicul etnic si religios balcanic. Izvor de

insecuritate regională-Studiu, Editura Universității Naționale de Apărare
„Carol I” Bucuresti 2006
2. Alexandra Sarcinschi, Vulnerabilitate, risc, amenintare-securitatea ca
reprezentare psihosociala, Editura Militara Bucuresti 2007
3. Strategia Națională de Aparare, Bucuresti 2010
4. Dimensiunile non-militare ale securitatii, Editura Universității Nationale
de Aparare „Carol I” Bucuresti 2005
Webografie

1. http://www.presidency.ro/files/userfiles/Strategia_Nationala_de_Aparare
_a_Tarii_1.pdf
2. https://fcnap.ro/strategia-nationala-de-aparare-a-tarii-pentru-perioada-
2015-%E2%80%90-2019/
3. http://ccpic.mai.gov.ro/docs/Strategia_nationala_de_aparare.pdf

7 din 7