TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING

BUCHAREST

PROIECT DE DIPLOMA

STUDENT
Simion George

ÎNDRUMĂTOR
PROF. Erbasu

1
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

CUPRINS
A. PIESE SCRISE:
1. Memoriu tehnic justificativ;

2. Conformare structurală;

3. Predimensionare elemente structurale;

4. Evaluare încărcări;

5. Verificare deplasări laterale;

6. Dimensionarea şi armarea scărilor din beton armat monolit;

7. Calculul şi verificarea pereţilor portanţi de zidărie;

8. Predimensionare fundaţie;

B. PIESE DESENATE:
 Plan parter;
 Plan nivel curent;
 Elevaţie perete structural-armare centuri şi stalpi;
 Plan cofraj peste parter;
 Plan cofraj şi armare scară din beton armat;
 Plan fundaţie cu detaliere a 2 sectiuni;

2
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

1. Memoriu Tehnic Justificativ:

Clădierea proiectată este un bloc de locuit amplasată în localitatea Targoviste.

Construcția propusă va avea structura de rezistență alcătuită din zidărie portantă din carămida
confinată cu elemente din beton armat, atât pe verticală (stâlpișori), cât și pe orizontală
(centuri), cu grosimea pereților structurali de 25 cm si va fi încastrată în infrastructura rigidă.
Pereții despărțitori nestructurali sunt realizati din caramizi cu goluri și au grosimea de
12.5cm. Pentru a face față condițiilor specifice zonei climatice II am ales un strat de
termoizolație din polistiren expandat cu grosimea de 10cm.
Acoperisul este de tip terasa circulabilă este prevazut cu un atic de 90 cm perimetral
din zidarie cu stalpisori si centura.
În conformitate cu normativul P100-1/2013, clădirea se încadrează în clasa de
importanță III, rezultând valoarea coeficientului γ1=1.0.
Din punct de vedere al acțiunii seismic, conform normativului P100-1/2013, perioada
de colt corespunzătoare orașului Targoviste este Tc=0.7 s, iar valoarea accelerației terenului
de proiectare ag, pentru un cutremur cu un interval mediu de recurență (IMR) de100 de ani
este ag=0.30g ,unde g este accelerația gravitațională (g=9.81 kN/m2).
Conform codului de proiectare” Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor” ,
indicative CR-1-1-3/2012, valoarea caracteristică a încărcărilor din zăpadă la sol pentru
localitatea Iași, pentru un IMR de 50 de ani este S0,k=2 kN/m2 .
Dimensiunile în plan ale clădirii sunt 18.20 m în lungime și 20.00 m în lățime, atât
pentru parter cât și pentru etaj, conform partiurilor de arhitectură corespunzătoare fiecărui
nivel.
Circulația pe verticală se realizează prin intermediul unei scări realizată din beton
armat monolit si armată cu bare independente marca S500; calculul necesarului de armatura
rezultand din modelarea ei in programul de calcul ETABS.Scara este alcătuită dintr-o singură
rampă cu 17 trepte; treptele au inaltimea h=16.76 cm si lătimea b=28cm; lătimea rampei este
de l=1.10m.
Clădirea are regimul de inaltime S+P+1E,inălțimea subsolului este de 2.70m, iar
înălțimea parterului și a etajului este de 2,85m. înălțimea maximă a clădirii este de 6.60 m
masurată de la cota ±0.00. Cota terenului natural este de -0.90m.
Pentru determinarea eforturilor, structura a fost modelată cu ajutorul elementelor
finite. S-au calculat eforturi atât în gruparea fundamentală, cât și în cea specială, pentru mai
multe direcții de acțiune ale forței seismice.
Dimensionarea, alcătuirea și armarea tuturor componentelor structurii s-a facut în
conformitate cu prevederile P100-1-2013 și CR6-2012.

INFRASTRUCTURA

Fundația clădirii este continuă sub pereții portanți din zidărie pe ambele directii și
este alcătuită din grinzi încrucisate ce au corpul format din peretii structurali de subsol si o
talpă de lătime l=0.75 cm si inaltime h=50cm pentru peretii exteriori cat si pentru cei
interiori.
Cota de fundare este situată la -3,30 m față de cota pardoselii finite.
Se consideră valoarea presiunii convenționale a terenului de calcul pconv=2,00
daN/cm2 pentru sarcini din gruparea fundamentală de calcul.
Stratul de beton de egalizare de 5 cm grosime se va realiza din beton clasa C12/15, iar
betonul din blocul fundației va fi de clasă C20/25. Oțelul folosit pentru armarea fundației
este marca S500.

3
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Subsolul este functional pentru boxe,iar accesul accesul la subsol este realizat prin
intermediul aceeasi scări cu o rampă cu 16 trepte cu inaltimea h=16.875 cm si lătimea
b=28cm ;lătimea rampei este de l=1.10m .

Pardoseala de la subsol va fi montată pe o placă suport din beton armat cu grosimea

de 10 cm. Placa va fi turnată peste un strat de rupere al capilarității apei și peste umplutura
din pământ compactat provenit în urma săpăturii.

SUPRASTRUCTURA

Structura de rezistență este alcătuită din zidărie portantă din caramida plina
presata(240x115x65 mm), confinată cu elemente de beton armat, atât pe verticală (stâlpișori cu
secțiunea 25x25 cm), cât si pe orizontală (centuri interioare 25x25cm ,centuri exterioare
25x40cm). Grosimea pereților structurali este de 25 cm. Betonul folosit în realizarea
suprastructurii este de clasă C25/30. Barele de armătură folosite sunt din oțel-beton marca S500.
La pereti s-au evaluat rezistentele de proiectare si s-au verificat la actiunea seismica pe
ambele directii cu ajutorul programul de calcul automat ETABS,iar in urma acestor verificari
clădirea a raspuns foarte bine.
Planșeul este executat monolit.Peste subsol are grosimea de 15 cm,iar cele de peste parter
si etaj au grosimea de 13cm,formand șaibă rigidă. Planșeul este rezemat pe pereții portanți prin
intermediul centurilor din beton armat.
Clădirea are prevăzut si balcoane de tip consolă rezemată pe 2 laturi la etaje cu L=5.50m
si l=1.50m.
Deasupra golurilor de uși și ferestre se vor folosi buiandrugi din beton armat monolit
clasa C25/30, armat cu bare independente din S500.
Zidăriile se vor realiza din cărămidă calitatea I și se va folosi mortar de zidărie M10.
La efectuarea calculului s-a avut în vedere respectarea cerințelor de rezistență cât și cele
de limitarea avariilor elementelor nestructurale prin limitarea deplasărilor relative de nivel.
Pentru determinarea eforturilor,structura a fost modelată cu ajutorul elementelor finite. S-au
calculat eforturi atât in gruparea fundamentală cât și in cea specială, pentru mai multe direcții de
acțiune a forței seismice si s-a folosit programul de calcul automat ETABS.

4
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

2. Conformare Structurală:

Conform CR 6-2013 si P100-1/2013

A. Alegerea tipului de zidărie

La proiectarea clădirilor cu pereţi structurali din zidărie, alegerea tipului de zidărie
(alcătuirea zidăriei) pentru pereţii structurali se va face cu respectarea condiţiilor limită stabilite
în Codul P 100-1/2013 în funcţie de:
• numărul de niveluri supraterane (nniv);
• regularitatea structurală a clădirii;
• grupa elementelor pentru zidărie;
• acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag); precum şi în funcţie de
posibilităţile tehnologice de execuţie.

Zidăria armată (ZC, ZC+AR, ZIA)

Clădirile cu structuri de zidărie confinată (ZC), cu sau fără armături în rosturile

orizontale, şi cele de zidărie cu inimă armată (ZIA) pot fi utilizate, în condiţiile de calcul, de
dimensionare şi de alcătuire constructivă precizate în acest Cod cu condiţia limitării numărului
de niveluri (nniv) şi a densităţii minime constructive a pereţilor structurali pe fiecare direcţie
(p%), în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag), conform prevederilor din Codul P
100-1/2013.

𝐴𝑧,𝑛𝑒𝑡
𝑝% = ⁄𝐴 𝑥 100
𝑝𝑙𝑎𝑛ș𝑒𝑢
Unde:
Az,net=aria neta totală a pereților pe o direcție
Aplanșeu=aria planșeu

Determinarea procentului densitate de pereti structurali:

𝐴𝑧,𝑛𝑒𝑡
𝑝% = ⁄𝐴 𝑥 100
𝑝𝑙𝑎𝑛ș𝑒𝑢
Az,net=aria neta totală a pereților pe o direcție
Aplanșeu=aria totala a planșeului
5
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

 Verificare pe directia longitudinala(x-x):

𝐴𝑧,𝑛𝑒𝑡 = 0,25 ∗ (0.75 ∗ 2 + 0.91 ∗ 2 + 1.82 ∗ 4) = 26.475 𝑚2
𝐴𝑝𝑙𝑎𝑛ș𝑒𝑢 = 284 + 2 ∗ 8.5 + 2 ∗ 7.9 − 5.9 = 310.9 𝑚2
𝑝% = (26.475/310.9) ∗ 100 = 8,51% > 5.5% (conform tabel 8.9-capitolul 8-P100-1/2013)

 Verificare pe directia transversala(y-y):

𝐴𝑧,𝑛𝑒𝑡 = 0,25 ∗ (0.7 ∗ 2 + 0.4 ∗ 2 + 0.875 ∗ 2 + 0.6 ∗ 4 + 0.25 ∗ 4 + 0.64 ∗ 4) = 19.975 𝑚2
𝐴𝑝𝑙𝑎𝑛ș𝑒𝑢 = 310.9 𝑚2
𝑝% = (19.975/310.9) ∗ 100 = 6,425% > 5.5% (conform tabel 8.9-capitolul 8-P100-1/2013)

Dispunerea în plan a pereţilor structurali

Dispunerea în plan a pereţilor structurali se va face cât mai uniform în raport cu axele
principale ale clădirii, pentru a se evita efectele defavorabile ale răsucirii de ansamblu. Pentru
asigurarea rezistenţei şi a rigidităţii la torsiune se recomandă ca pereţii structurali cu rigiditate
mare să fie dispuşi cât mai aproape de conturul clădirii.

În acelaşi scop, în cazul tronsoanelor dreptunghiulare, la care faţadele longitudinale au

raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie apropiat
de valorile maxime stabilite prin Codul P 100-1/2013, se recomandă ca pereţii structurali
transversali de la capetele tronsoanelor să fie cât mai puţin slăbiţi prin goluri.

Se recomandă ca sumele ariilor nete de zidărie ale pereţilor de pe cele două direcţii
principale ale clădirii să fie aproximativ egale astfel încât să fie îndeplinită recomandarea de la
pct. 5.1.2.(5).

Se va urmări ca, în planul clădirii, pereţii cu forme complexe cu o singură axă de simetrie
(L,T) să aibă tălpile amplasate simetric faţă de axele principale ale clădirii.

B. Dispunerea stâlpişorilor şi centurilor de beton armat la zidăria confinată

În cazul zidăriei confinate (ZC), stâlpişorii de beton armat vor fi amplasaţi în următoarele
poziţii:

a) la capetele libere ale fiecărui perete;

b) de ambele părţi ale oricărui gol cu suprafaţa ≥ 2.5 m2 (orientativ un gol de uşă cu
dimensiunile 1.20 x 2.10 m); golurile cu dimensiuni mai mici vor fi mărginite cu
stâlpişori dacă necesitatea prevederii acestora rezultă din calcule sau din cerinţa d).
c) la toate colţurile exterioare şi intrânde de pe conturul construcţiei;
d) în lungul peretelui, astfel încât distanţa între axele stâlpişorilor să nu depăşească:

- 4.0 m în cazul structurilor cu pereţi rari (sistem celular);

6
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

- 5.0 m în cazul structurilor cu pereţi deşi (sistem fagure);

e) la intersecţiile pereţilor, dacă cel mai apropiat stâlpişor amplasat conform regulilor de
mai sus se află la o distanţă mai mare de 1.5 m;
f) în toţi șpaleţii care nu au lungimea minimă prevăzută la art. 5.2.5.(6) (Indicativ CR6-
2012) :

Stâlpişorii vor fi executaţi pe toată înălţimea construcţiei.

Centurile de beton armat vor fi prevăzute în următoarele poziţii:

 la nivelul fiecărui planşeu al construcţiei, indiferent de materialul din care este executat
planşeul şi de tehnologia de realizare a acestuia;
 în poziţie intermediară, între planşee, la construcţiile etajate cu pereţi rari (sistem celular)
şi la construcţiile tip "sală/hală", în condiţiile stabilite de Codul de proiectare seismică
P100-1/2013, diferenţiat în funcţie de acceleraţia seismică de proiectare (ag) la
amplasament.

Armarea longitudinală a stâlpişorilor şi centurilor, se va stabili prin calcul, ţinând seama de

efectele încărcărilor verticale şi ale forţelor seismice de proiectare şi va respecta condiţiile
minime date la Cap.7 din Cod.

Stâlpişorii şi centurile din pereţii de pe conturul clădirilor vor fi prevăzuţi la exterior cu

protecţie termică pentru evitarea formării punţilor termice.

C. Goluri în pereţii structurali din zidărie

Stabilirea dimensiunilor golurilor pentru uşi şi ferestre şi amplasarea acestora în pereţii de
zidărie se va face având în vedere satisfacerea următoarelor categorii de cerinţe:

 funcţionale;
 de plastica faţadelor;
 structurale.

Cerinţele structurale se referă la:

 evitarea reducerii exagerate a capacităţii de rezistenţă şi a rigidităţii unor pereţi prin care
se creează premisele unei comportării defavorabile la torsiunea de ansamblu;
 obţinerea unor arii nete de zidărie aproximativ egale pe cele două direcţii principale ale
clădirii;
 satisfacerea cerinţelor de rezistenţă şi ductilitate pentru plinurile verticale (şpaleţi) şi
orizontale (grinzi de cuplare, buiandrugi) dintre goluri.

Pentru satisfacerea cerinţelor structurale enumerate mai sus se vor lua măsurile de la
aliniatele următoare.

Raportul ρ între ariile în plan ale golurilor de uşi şi ferestre şi ariile plinurilor de zidărie, va fi
limitat, conform prevederilor din Codul P 100-1/2013, în funcţie de:

 acceleraţia seismică de proiectare la amplasament (ag);

 numărul de niveluri (nr niv);
 poziţia peretelui în clădire.

7
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Golurile de uşi şi de ferestre vor fi, de regulă, dispuse pe aceaişi verticală la toate nivelurile.
Poate fi acceptată dispunerea lor alternantă cu respectarea unor distanţe care să permit
transmiterea încărcărilor printr-un sistem de tip "grindă cu zăbrele".

La amplasarea golurilor de uşi şi ferestre se va urmări ca șpaleţii care rezultă să aibă

lungimi egale sau cât mai apropiate. În cazul pereţilor lungi (pereţii longitudinali ai clădirilor tip
"bară", de exemplu) dacă această prevedere nu poate fi realizată din considerente funcţionale sau
de plastică a faţadelor, se recomandă ca șpaleţii cu dimensiuni mult diferite să fie dispuşi
alternativ în lungul peretelui.

Lungimea minimă (lmin) a șpaleţilor adiacenţi golurilor de uşi şi de ferestre se limitează, în

funcţie de cea mai mare înălţime a golurilor adiacente (hgol) sau de grosimea peretelui (t), după
cum urmează:

 pentru zidăria nearmată (ZNA):

- șpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.6 hgol ≥ 1.20 m
- șpaleţi intermediari la pereţi de faţada şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
 pentru zidăria nearmată (ZC sau ZC+AR):
- șpaleţi marginali (de capăt) la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.5 hgol ≥ 1.00 m
- șpaleţi intermediari la pereţi de faţadă şi interiori :
lmin = 0.4 hgol ≥ 0.80 m

3. Predimensionare Elemente Structurale:

A. Prevederi specifice pentru construcţii cu pereţi structurali de zidărie

confinată (ZC) conform CR 6 :

Prevederi referitoare la stâlpişorii de beton armat

Secţiunea transversală a stâlpişorilor va satisface următoarele condiţii:

• aria secţiunii transversale ≥ 625 cm2 - 25 x 25 cm;

• latura minimă ≥ 25 cm.

Armarea stâlpişorilor va satisface următoarele condiţiile precum şi condiţiile

suplimentare date în Codul P 100-1/2013, diferenţiate în funcţie de valoarea acceleraţiei seismice
de proiectare (ag=0.30 g):

• procentul de armare longitudinală va fi ≥ 1% ;

• diametrul barelor longitudinale va fi ≥ 12 mm;
• diametrul etrierilor va fi ≥ 6 mm; etrierii vor fi dispuşi la distanţe ≤ 15 cm, în camp
curent şi ≤ 10 cm pe lungimea de înnădire a armăturilor longitudinale.

Barele longitudinale ale stâlpişorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate în centurile

ultimului nivel conform cerinţelor luate din documentul normativ de referintă STAS 10107/0-90.

Înnădirea barelor longitudinale din stâlpişori se va face prin suprapunere, fără cârlige, pe
o lungime ≥50 Φ; în secţiunea de la bază (secţiunea de încastrare conform 6.3.1.(2)),
8
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

suprapunerea barelor longitudinale ale stâlpişorilor din suprastructură cu mustăţile din socluri
sau din pereţii de subsol se va face pe o lungime ≥ 60 Φ.

Prevederi referitoare la centuri

Pentru toate clădirile, indiferent de alcătuirea zidăriei (ZNA, ZC sau ZIA) şi de zona
seismică, se vor prevedea centuri de beton armat în planul pereţilor la nivelul fiecărui planşeu,
indiferent de materialul din care este realizat. (beton armat sau lemn) şi de tehnologia de
realizare a acestuia.

Centurile vor fi continue pe toată lungimea peretelui şi vor alcătui contururi închise. La
colţurile, intersecţiile şi ramificaţiile pereţilor structurali se va asigura legătura monolită a
centurilor amplasate pe cele două direcţii iar continuitatea transmiterii eforturilor va fi realizată
prin ancorarea barelor longitudinale în centurile perpendiculare pe o lungime de cel puţin 60 Φ.

Centurile de la nivelul planşeelor curente şi cele de la acoperiş nu vor fi întrerupte de

goluri de uşi şi ferestre cu excepţia situaţiilor menţionate la (3).

Continuitatea centurilor poate fi întreruptă numai în următoarele situaţii:

• centura planşeului curent, în dreptul casei scării, cu condiţia să se prevadă:

- stâlpişori din beton armat la ambele margini ale golului;
- o centură-buiandrug, la podestul intermediar, legată de cei doi stâlpişori;

• centura peste zidul de la mansardă, în dreptul lucarnelor, cu condiţia să se prevadă :

- stâlpişori de beton armat la ambele margini ale golului, cu armăturile
longitudinal ancorate corespunzător în centura planşeului inferior;
- o centură peste parapetul de zidărie al ferestrei, legată de cei doi stâlpişori.

Se recomandă ca întreruperea centurilor de la casa scării, să fie prevăzută numai pentru

clădirile din zonele seismice cu ag ≤0,20g.

Întreruperea centurilor la casa scării :

Secţiunea transversală a centurilor va satisface următoarele condiţii:

• aria secţiunii transversale ≥ 500 cm2 - 25 x 20 cm;

• lăţimea ≥ 25 cm dar ≥ ⅔ din grosimea peretelui;
• înălţimea ≥ 16,67 cm.

Armarea centurilor va satisface următoarele condiţii precum şi condiţiile suplimentare

date în Codul P 100-1/2013, diferenţiate în funcţie de valoarea acceleraţiei seismice de
proiectare (ag=0.30g):

• procentul de armare longitudinală ≥ 1 %;

• diametrul barelor longitudinale ≥ 12mm;
• diametrul etrierilor ≥ 6 mm; distanţa între etrieri ≤15 cm în câmp curent şi ≤ 10 cm pe
lungimea de înnădire a barelor longitudinal.

Înnădirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fără cârlige, pe
o lungime de ≥ 60Φ. Secţiunile de înnădire ale barelor din centură vor fi decalate cu cel puţin
1.00 m; într-o secţiune se vor înnădi cel mult 50% din barele centurii.
9
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

B. Predimensionarea plăcii:
Predimensionarea s-a facut pe baza criteriilor de rigiditate si izolare fonică conform
P100/2013:
𝑃 =
550 + 335 = 885𝑐𝑚
ℎ𝑝𝑙 = 1 𝑠𝑎𝑢 2 𝑐𝑚 + 𝑃/180 = 6.91 𝑐𝑚 => hpl=13 cm

P – perimetrul celui mai mare ochi de placă;

hpl – grosimea placii.

C. Predimensionarea stâlpișorilor:
Predimensionarea stâlpișorilor s-a facut din condiții constructive.
Am ales stâlpișori cu dimensiunile 25x25 cm în concordanță cu grosimea peretelui

D. Predimensionarea centurilor:
Predimensionarea centurilor s-a facut din condiții constructive.
Dimensiunile centurii:
 Pereti exteriori:
ℎ ≅ 2 ∙ ℎ𝑝𝑙 = 2 ∗ 13 = 26
𝐴𝑙𝑒𝑔 ℎ𝑐𝑃𝐸
= 40 𝑐𝑚 { 2
𝑏 > ∗ 25 = 16,67
3
 Pereti interiori:
ℎ𝑐𝑃𝐼 = 25 𝑐𝑚
bcentura= 25 cm

10
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

4. Evaluare Încărcari:

A. Evaluarea incarcarilor permanente

B. Stabilirea încărcării din zapadă
C. Evaluarea încărcărilor din acțiunea seismică

11
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

A. Evaluarea incarcarilor permanente:

Val. De
Val. de
Val.normata lunga
Tip incarcare nc nld calcul
durata
[kN/m2] qc[kN/m2] qld[kN/m2]
Planseu nivel curent
Greutate proprie
0.13x25 3,25 1,35 1 4,39 3,25
placa
Tencuiala 0.015x20 0,3 1,35 1 0,41 0,3
Sapa 0.03x21 0,63 1,35 1 0,85 0,63
Finisaj pardoseala 0.015x24 0,36 1,35 1 0,49 0,36
Pereti despartitori 0.8 1,35 1 1.08 0.8
Incarcare utila 1,5 1,5 0,3 2,25 0,45
9.47 kN/m2 5.79 kN/m2

Planseu terasa
greutate proprie
0.13x25 3.25 1.35 1 4.38 3.25
placa
tencuiala 0.02x19 0.38 1.35 1 0.513 0.38
beton de panta 0.11x22 2.42 1.35 1 3.267 2.42
bariera de vapori 1.35 1
hidroizolatie 0.46 0.46 1.35 1 0.621 0.46
strat difuzie 1.35 1
termoizolatie 0.04 1.35 1 0.054 0.04
Sapa+strat pietris 0.90 1.35 1 1.215 0.90
Incarcare utila 2 1.5 0.3 3 0.6
incarcare utila
2x0.8x1x1 1.6 1.5 0.4 2.4 0.64
(zapada)
15.45kN/m2 8.69kN/ m2

12
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

B. Stabilirea încărcării din zapadă:

Valoarea caracteristică a încărcării din zăpadă pe acoperiş:

Conform CR 1-1-3-12:

Încărcarea din zăpadă pe acoperiş ia în considerare depunerea de zăpadă în funcţie de

forma acoperişului şi de redistribuţia cauzată de vânt şi de topirea zăpezii. La proiectarea
acoperişurilor se utilizează două distribuţii ale încărcării din zăpadă:

- încărcarea din zăpadă neaglomerată;

- încărcarea din zăpadă aglomerată.

Valoarea caracteristică a încarcării din zăpadă pe acoperiş se determină astfel:

Sk = γIs ∙ μi ∙ Ce ∙ Ct ∙ Sk.0

unde:
𝛾𝐼𝑠 -este factorul de importanta-expunere pentru actiunea zapezii;
μi- coeficientul de forma pentru încarcarea din zăpadă pe acoperiş;
S0,k- valoarea caracteristică a încarcării din zăpadă pe sol [kN/m2], in amplasament;
Ce- coeficientul de expunere al amplasamentului construcţiei;
C t- coeficientul termic.

Sk = γIs ∙ μi ∙ Ce ∙ Ct ∙ Sk.0
𝑆𝑘,0 = 2 𝑘𝑁/𝑚2
𝑐𝑒 = 1.0 – tipul de expunere: normala;
𝑐𝑡 = 1.0 - termoizolație uzuală;
𝑚𝑖 = 0.8 – acoperiș tip terasa
Sk =2∙ 1 ∙ 1 ∙ 0.8 = 1.6 kN/𝑚2

C. Evaluarea încărcărilor din acțiunea seismică:

Conform P100-1/2013:
Pentru proiectarea construcţiilor la acţiunea seismică, teritoriul României este împărţit în
zone de hazard seismic. Nivelul de hazard seismic în fiecare zonă se consideră, simplificat, a fi
constant. Nivelul de hazard seismic indicat în prezentul cod este un nivel minim pentru
proiectare.

Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf a acceleraţiei

orizontale a terenului 𝑎𝑔 determinată pentru intervalul mediu de recurenţă de referinţă (IMR)
corespunzător stării limită ultime, valoare numită în continuare “acceleraţia terenului pentru
proiectare”.

Acceleraţia terenului pentru proiectare, pentru fiecare zonă de hazard seismic, corespunde
unui interval mediu de recurenţă de referinţă de 100 ani. Zonarea acceleraţiei terenului pentru
𝑚
proiectare 𝑎𝑔 (𝑠2 ) în România, pentru evenimente seismice având intervalul mediu de recurenţă
(al magnitudinii) IMR = 100 ani se foloseşte pentru proiectarea construcţiilor la starea limită
ultimă.

13
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Perioada de control (colţ) 𝑇𝐶 a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre zona

(palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi zona (palierul) de valori maxime
în spectrul de viteze relative. 𝑇𝐶 se exprimă în secunde.

β(0) ∗ ag
𝑐 = 𝛾𝐼 ∗ ∗ 𝜆 ∗ 𝑛 = 0,1795
q
unde:
γI – factorul de importanţă – expunere al construcţiei;
β(T) – spectrul normalizat de răspuns elastic;
βo – factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a terenului de către
structura;
λ=0,85– factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu fundamental
prin masa modală efectivă asociată acestuia (P+E);T1<TC
q – factor de comportare al clădirii; q=2.5*1.25=3.125
n=0,88 factorul de reducere care tine seama de amortizarea zidariei
γI =1
ag=0.30g
β(0)= 2.5
αu/α1=1.25

Factorul de comportare „q” pentru structurile din zidărie,stabiliți în funcție de tipul

zidăriei,de clasă de regularitate a construcției și de factorul de suprarezistență al structurii (αu/α1)
se vor lua din tabelul 8.10.

Factorul de suprarezistență este definit prin expresia αu/α1 în care:

- αu reprezintă 90% din forța seismică orizontală pentru care, dacă efectele celorlalte acțiuni
rămân constante,structura atinge valoarea maximă a forței laterale capabile;

- α1 reprezintă forța seismică orizontală pentru care, dacă efectele celorlalte acțiuni rămân
constante,primul element structural atinge rezistența ultimă (la încovoiere cu forța axială sau la
forfecare).

Pentru clădirile cu nniv>2 , valorile αu/α1 se vor lua după cum urmează:

-zidărie cu elementele din grupele 1 si 2:

-clădiri cu structura din zidărie nearmată : αu/α1=1.10

-clădiri cu structura din zidărie confinată armată: αu/α1=1.25;

-zidărie cu elemente din grupa 2S:

-clădiri cu structura din zidărie nearmată si armată : αu/α1=1.00

14
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Regularitate Factorul de comportare q pentru tipul zidăriei

Plan Elevație ZNA ZC ZC+AR ZIA
Da Da 1.75 αu/α1 2.50 αu/α1 2.5 αu/α1 2.75 αu/α1
Nu Da
Da Nu
1.50 αu/α1 2.00 αu/α1 2.25 αu/α1 2.50 αu/α1
Nu Nu

Pentru structurile cu pereti din zidarie cu lege constitutiva liniara cu Emu/Em1=1 pentru
toate tipurile de elemente pt zidarie din argila arsa si din BCA, coeficientul de suprarezistenta
αu/α1 se va lua egal cu unitatea iar factorii de comportare q se vor lua dupa cum urmeaza:

-pt ZNA q=1.5

-pt ZC ,ZC+AR q=2

15
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

5. Verificarea Deplasărilor Laterale:

Se are în vedere verificarea la două stări limita, respectiv starea limită de serviciu (SLS) și
starea limită ultimă (SLU).

A. Verificarea la starea limită de serviciu (SLS):

Verificarea la starea limită de serviciu are drept scop menținerea funcțiunii principale a
clădirii în urma unor cutremure, ce pot aparea de mai multe ori în viața construcției, prin
controlul degradărilor elementelor nestructurale și al componentelor instalațiilor aferente
construcției. Cutremurul asociat acestei stări limită este un cutremur moderat ca intensitate,
având o probabilitate de apariție mai mare decât cel asociat stării limită ultime.

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei :

drSLS =ν q dr < draSLS

unde:
drSLS – deplasarea relativă de nivel sub acțiunea seismică asociată SLS;
ν- factor de reducere care ține seama de perioada de revenire mai scurtă a acțiunii
seismice.

Valoarea factorului este :

- egal cu 0.4 pentru clădirile încadrate în clasele I si II de importanță;
- egal cu 0.5 pentru clădirile încadrate în clasele III si IV de importanță.

q – factorul de comportare specific tipului de structură;

dr – deplasarea relativă a aceluiași nivel, determinate prin calcul static elastic sub
încărcări seismice de proiectare.

Se ia în considerare numai componenta deformaţiei care produce degradarea pereţilor

înrămaţi, extrăgând partea datorată deformaţiei axiale a elementelor verticale în cazul în care
aceasta are o contribuţie semnificativă la valoarea deformaţiei totale. Rigiditatea la încovoiere a
elementelor structurale din zidărie, utilizată pentru calculul valorii dr este egală cu Ec * Ic sau 0.5
* Ec * Ic în funcție de structură : structură tip cadre sau structură cu pereți, iar Ec este modulul de
elasticitate al betonului și Ic momentul de inerție al secțiunii brute (nefisurate) de beton;

draSLS - valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0.025*h în

funcție de tipul de componente nestructurale unde h este înălțimea de nivel.

Valorile deplasărilor dr se calculează folosind ipoteze de calcul a rigidității elementelor

structurale conforme cu starea efectivă de fisurare a acestora, funcție de gradul de interacțiune
între elementele structurale și cele nestructurale.

La acțiunea unui cutremur moderat ca intensitate este de presupus că legăturile între

elementele de închidere și compartimentare și stâlpi și grinzi să nu fie compromise, iar
degradările elementelor nestructurale în discuție să fie nesemnificative ca urmare a condițiilor de
limitare a deplasărilor laterale .

16
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

În aceste condiții, este justificată considerarea aportului elementelor nestructurale la

rigiditatea globală a structurii.

Funcţie de importanţa construcţiei şi mai general, funcţie de exigenţele impuse în ceea ce

priveşte performanţa seismică a acesteia, procesul de proiectare poate fi organizat în două
metode generale de calcul, care sunt denumite ca fiind metoda A şi metoda B. Cele două metode
diferă în esenţă prin modul indirect, implicit, în cazul metodei A, şi direct, explicit, în cazul
metodei B, în care este considerat în calcul caracterul neliniar al răspunsului seismic. Funcţie de
caracteristicile structurii şi de precizia necesară a rezultatelor calcului structural se pot folosi,
după caz, procedee de calcul structural statice sau dinamice, pe modele plane sau spaţiale.

Metoda A, cu caracter minimal, obligatoriu, utilizează metode de calcul structural în

domeniul elastic. Impunerea prin proiectare a mecanismului de plastificare (de disipare de
energie) dorit se face plecând de la valorile eforturilor produse de încărcările seismice de
proiectare, printr-o ierarhizare adecvată a capacităţii de rezistenţă a elementelor structurale
(metoda „proiectării capacităţii de rezistenţă”).

Condiţiile de rigiditate laterală (de control al deplasărilor laterale) la starea limită ultimă
implică evaluarea cerinţelor de deplasare pe baza valorilor deplasărilor furnizate de calculul
structural elastic sub încărcările de proiectare. Acestea se amplifică prin coeficienţi supraunitari,
funcţie de ductilitatea cu care este înzestrată structura şi de caracteristicile de oscilaţie (perioada
vibraţiilor proprii) ale acesteia, pentru a evalua, într-o manieră aproximativă, valorile efective ale
deplasărilor seismice. Condiţiile de ductilitate, de ansamblu sau locale, sunt considerate
satisfăcute prin respectarea unor reguli de dimensionare (de exemplu, prin limitarea zonelor
comprimate la elementele structurilor de beton armat) şi/sau de alcătuire constructivă (de
exemplu, prin prevederea unei armături transversale minime).

Metoda B, se bazează pe utilizarea metodelor de calcul neliniar, static sau dinamic. Ca

urmare metoda se aplică, ca metodă de verificare, unor structuri complet dimensionate prin
aplicarea metodei A. Caracteristicile de rezistenţă şi de deformaţie ale elementelor se determină
pe baza valorilor medii ale rezistenţelor materialelor. Mecanismul de plastificare la acţiuni
seismice este pus în evidenţă explicit, în mod aproximativ în cazul aplicării metodei de calcul
static neliniar (de tip biografic), sau riguros, în cazul aplicării metodei de calcul dinamic neliniar.
Metoda de calcul dinamic neliniar furnizează cerinţele de deplasare şi de ductilitate
corespunzătoare accelerogramelor utilizate.

17
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Capacitatea de deformare se stabileşte separat, individual pentru fiecare element esenţial

pentru stabilitatea clădirii. Metoda de calcul static neliniar permite evaluarea capacităţilor de
deformare. Cerinţele de deplasare laterală sau de ductilitate se stabilesc separat, cel mai bine din
spectrele răspunsului seismic inelastic.

Verificarea structurii la starea limită ultimă trebuie să mai aibă în vedere şi limitarea
deplasărilor laterale pentru:

- limitarea degradărilor structurale, în vederea asigurării unei marje de siguranţă

suficientă faţă de deplasarea laterală care produce prăbuşirea;
- evitarea prăbuşirii unor elemente nestructurale care ar putea pune în pericol
vieţile oamenilor;
- limitarea efectelor de ordinul 2, care dacă sunt excesive pot duce la pierderea
stabilităţii structurilor;
- pentru evitarea sau limitarea efectelor coliziunii între clădirile vecine, în
situaţiile în care dimensiunile rosturilor seismice nu pot fi oricât de mari.

SLS Directia X
Etaj v q d dre Dre sls Dr adm
1 0.5 3.125 0.000273 0.0001 0.0002 0.0214
p 0.5 3.125 0.000148 0.0001 0.0002 0.0214

SLS Directia Y
Etaj v q d dre Dre sls Dr adm
1 0.5 3.125 0.000357 0.0002 0.0003 0.0214
p 0.5 3.125 0.000193 0.0002 0.0003 0.0214

18
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

B. Verificarea la starea limită ultimă (SLU):

Verificarea la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la
atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea în viaţa unei construcţii, prin prevenirea
prăbuşirii totale a elementelor nestructurale.
Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei marje de siguranţă suficiente față de stadiul cedării
elementelor structurale.

Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:

drSLU = c q dr < draSLU

unde:
drSLU - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată SLU;
q - factorul de comportare specific tipului de structură ;
dr - rigiditatea la încovoiere a elementelor structurale de beton armat,utilizată
pentru calculul valorii dr, se consideră egală cu jumătate din valoarea corespunzătoare
secţiunilor nefisurate, adică 0,5*Ec*Ic;

c - coeficient de amplificare al deplasărilor, care ţine seama că pentru T<Tc (Tc

este perioada de control a spectrului de răspuns) deplasările seismice calculate în
domeniul inelastic sunt mai mari decât cele corespunzătoare răspunsului seismic elastic.

Valorile lui ”c” se aleg conform relaţiei :

T
1  c = 3 – 2.3 2
T
c
dr, aSLU - valoare admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 0.004*h (unde
h este înălţimea de nivel).

Pentru structurile ce posedă neregularităţi importante ale rigidităţii și/sau rezistenţei pe

verticală se recomandă verificarea prin calcul dinamic neliniar a valorilor SLU , după
dimensionarea prealabilă a elementelor structurale.
În cazul faţadelor cortină asigurarea la deplasări laterale la SLU se face prin măsuri
constructive care împiedică desprinderea şi căderea elementelor faţadei la cutremurului asociat
acestei stări limită.

SLU Directia X
Etaj c q d dre Dre sls Dr adm
1 2.73 3.125 0.000273 0.0001 0.0011 0.07125
P 2.73 3.125 0.000148 0.0001 0.0013 0.07125

SLU Directia Y
Etaj c q d dre Dre sls Dr adm
1 2.76 3.125 0.000357 0.0002 0.0014 0.07125
P 2.76 3.125 0.000193 0.0002 0.0017 0.07125

19
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

6.ARMARE STÂLPIȘORI ȘI CENTURI

Conform CR 6-2013 si P100-1/2013

A. ARMARE STÂLPIȘORI:
 Armare longitudinală:
25

25

Anec P%∗b∗d
p% = ∗ 100 => Anec =
b∗d 100

p% ≥ 0.8%

0.8 ∗ 250 ∗ 250

Aa = = 500 mm2 => 4∅16 => Aef
a = 804.2mm
2
100

804.2
p% = ∗ 100 = 1,28%
250 ∗ 250

 Armare transversala:
 În zona de câmp: etrier ∅8 S500 la distanța de 15 cm
 În zona de înădire a barelor: etrier ∅8 S500 la distanța de 10 cm
Înnădirea barelor se face prin suprapunere fără ancoraje pe o lungime de 700 mm=0,7m (50φ)
pentru suprastructură și pe o lungime de 960 mm=0,96m (60φ) pentru barele ce ies din
infrastructură.

20
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

B. ARMARE CENTURI
 Armare longitudinala:

Perete interior:

Anec p% ∗ b ∗ d
p% = ∗ 100 => 𝐴𝑛𝑒𝑐 =
b∗d 100

p% = 0.08%

0.8 ∗ 250 ∗ 220

Aa = = 440 mm2 => 4∅14 => Aef
a = 615.6 mm
2
100

615.6
p% = ∗ 100 = 1,07%
250 ∗ 230

Perete exterior:

Anec p% ∗ b ∗ d
p% = ∗ 100 => 𝐴𝑛𝑒𝑐 =
b∗d 100

p% = 0.8%

0.8 ∗ 250 ∗ 370

Aa = = 740 mm2 => 4∅16 => Aef
a = 804.2 mm
2
100

804.2
p% = ∗ 100 = 0.869%
250 ∗ 370

 Armare transversala:
 În zona de câmp: etrier ∅8 S500 la distanța de 15 cm
 În zona de înădire a barelor: etrier ∅8 S500 la distanța de 10 cm
Înădirea barelor longitudinale din centuri se fac prin suprapunere pe o lungime de 60φ fără
cârlige.

21
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

7. Dimensionarea Şi Armarea Scarilor Din Beton Armat Monotit:

Scările sunt subansambluri constructive structurale, care asigură în mod normal circulația
pe verticală pentru o clădire astfel:

- între exterior(trotuar) si parterul clădirii;

- în interior, între diferitele niveluri ale clădirii.
Scările asigură de cele mai multe ori și evacuarea rapida a persoanelor din clădiri
în caz de pericol(incendiu, cutremur ș.a.).

A. Principii de proiectare:
• Scările unei clădiri se amplasează în spațiul/încaperea denumita “casa scărilor”.
• În clădiri cu numar mare de niveluri(>P+4E), casa scărilor cuprinde și ascensoarele/lifturile;
• Scara se va amplasa aproape de intrarea în clădire, pentru a fi vizibilă chiar din momentul
intrării în clădire;
• Se va evita schimbarea poziției în plan a (casei) scării, pe diferitele etaje ale clădiri;
• Se recomandă ventilarea și iluminarea naturală a casei scării dar se admite și o iluminare
artificială;
• Pentru a împiedica pătrunderea fumului pe căile de evacuare și propagarea incendiilor de la un
nivel la altul, se separă scările de regulă de restul clădirii.

B. Elementele principale ale scărilor:

• Treapta – elementul orizontal al scării, pe care se calcă, având forma geometrică
dreptunghiulară, trapezoidală sau triunghiulară și având dimensiunile b(lățimea), h(înălțimea),
l(lungimea).
Lățimea (b) și înălțimea (h) treptelor se păstrează la aceleași valori pe toată lungimea
unei rampe, preferabil pe toată înălțimea clădirii.
Treptele se dispun pe verticală la distanțe egale, formând o suita/ un pachet de trepte cu
denumirea de rampă. Se recomandă ca o rampă să aibă :

- Minimum 3 trepte (cu excepția scărilor exterioare de acces în clădiri);

- Maxim 16 trepte; la clădiri cu puține niveluri se admit rampe cu maxim 18 trepte.

• Podestele (palierele) – planurile orizontale intercalate între rampe, cu scopul de a crea moment
de odihnă la urcare, precum și schimbarea direcției rampei. Lățimea fiecărui podest de scară nu
trebuie să fie mai mică decât lățimea celei mai late rampe cu care se intersectează.

Alte elemente componente ale scarilor:

•Contratreapta – elementul vertical dintre două trepte (creeaza înălțimea treptei);
22
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

•Vangul – marginea liberă a rampei; o scară are unul sau mai multe vanguri (interior și exterior)
Grinda dispusă în lungul vangului – grinda de vang.
• Linia pasului – proiecția în plan orizontal a liniei de utilizare normală a treptelor; este situată
la 50÷60 cm față de balustradă;
• Grinda dispusă pe linia de separare a rampelor de podest – grinda de podest;
• Balustrada – element vertical dispus spre partea libera a rampei, respective a podestului și are
rolul de a proteja circulația pe scară spre golul interior, constituind și un element de reazem în
timpul circulației. Înălțimea minimă a unei balustrade este de 0.8 m;
• Mana curentă – element continuu, bine finisat, așezat la partea superioară a balustradei;
Aceasta se confecționează dintr-un material care să nu creeze senzația de rece la contactul cu ea.
Mana curentă se fixeaza pe parapetele scărilor sau pe pereții casei scării.
C. Elemente geometrice:

 Panta rampei este elementul determinant al confortului circulașiei pe o scară.

Pentru o scară comodă 2h+b=62…64 cm.Pentru trepte cu înălțimea <16 cm și pentru cele cu
înălțimea >18 cm se recomandă relația 3h+b=80…85 cm.
 La anumite funcționalități, de exemplu la clădiri destinate copiilor de vârstă
preșcolară, treptele cu h<16 cm trebuie să îndeplinească condiția: 2h+b=58…60 cm.
 Caracteristicile geometrice ale unei rampe,algoritmul de calcul:
-Se împarte înălțimea de nivel Hn la o înălțime optimă a treptei-16.5cm. Rezultatul,luat ca
numărul întreg cel mai apropiat reprezintă numărul optim de trepte.
−ℎ𝑡𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 = 16.76 𝑐𝑚
−𝑛𝑟𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 = 17 𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒
−𝑙𝑎𝑡𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒𝑖, 𝑏𝑡𝑟 = 28 𝑐𝑚

D. Calcul rampă și podest

- hr =15 cm

i).Evaluarea incarcarilor :

23
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Rampă
1.Încărcare permanentă:
a ) greutate proprie tencuiala :
ℎ𝑡 ∗ 𝛾𝑡𝑒𝑛𝑐 = 0.015𝑚 ∗ 20 𝐾𝑁/𝑚3 = 0.3 𝑘𝑁/𝑚2

b ) greutate proprie trepte:

𝑏𝑡𝑟 ∗ℎ𝑡𝑟 0.1676∗0.28 𝐾𝑁

[( ∗ 𝑙𝑡𝑟 ) ∗ 𝛾𝑏𝑒𝑡 ∗ 𝑛𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 ]/𝐿𝑟𝑎𝑚𝑝𝑎 = [( ∗ 1.1) ∗ 23 ∗ 17]/5.57 = 1.78 𝑚2
2 2

c) greutate proprie finisaj trepte (hechiv.finisaj =5 cm):

[ℎ𝑓𝑖𝑛 ∗ (𝑏𝑡𝑟 + ℎ𝑡𝑟 ) ∗ 𝑙𝑡𝑟 ∗ 𝛾𝑓𝑖𝑛 ∗ 𝑛𝑡𝑟𝑒𝑝𝑡𝑒 ]/ 𝐿𝑟𝑎𝑚𝑝𝑎 =

=0.025*(0.25+0.1676)*1.1*20*17]/5.55=0.779 𝐾𝑁/𝑚2

2.Încărcare utilă : 3 cos( α ) 𝐾𝑁/𝑚2

− 𝑢𝑟𝑎𝑚𝑝𝑎 = 2.6 𝐾𝑁/𝑚2

Podest
1.Încărcare permanentă :
a ) greutate proprie tencuială :
ℎ𝑡 ∗ 𝛾𝑡𝑒𝑛𝑐 = 0.015𝑚 ∗ 20 𝑘𝑁/𝑚2 = 0.3 𝑘𝑁/𝑚2
b ) greutate proprie pardoseala rece :
ℎ𝑝𝑎𝑟𝑑𝑜𝑠𝑒𝑎𝑙ă ∗ 𝛾 𝑝𝑎𝑟𝑑𝑜𝑠𝑒𝑎𝑙ă = 0.05 𝑚 ∗ 20 𝑘𝑁/𝑚3 = 1 𝑘𝑁/𝑚2
=> Σ 𝑝 = 1,35 𝑘𝑁/𝑚2
2.Încărcare utilă –u1 :
𝑢𝑝𝑜𝑑𝑒𝑠𝑡 = 3.0 𝑘𝑁/𝑚2

24
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

ii).Calculul momentelor si al ariei de armatura :

Determinarea eforturilor sectionale s-a realizat prin calculul elastic liniar cu ajutorul programului
de calcul ETABS.

𝑀𝑚𝑎𝑥 = 14.6 𝑘𝑁𝑚⁄𝑚

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀𝑚𝑎𝑥 /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (14.6 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (150 − 20) ∗ 435) = 286.9 𝑚𝑚2

𝑒𝑓
=> 7.5 ∅8 /𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 376.5 𝑚𝑚2

Armarea scarii : Rampa se va arma cu 7.5 bare pe metru cu ∅8 in lungul rampei, constructiv cu 5
bare ∅8 /m. Podestul se va arma tot cu 7.5 bare pe metru de ∅ 8.

25
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

8.Calculul si Verificarea Pereţilor Portanţi Din Zidărie:

Montant P1:

A. Determinarea rezistenţei de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali din

zidărie confinată:

a. Stabilirea secţiunilor active:

𝑡 = 25 𝑐𝑚

𝑏1 = 1.00 𝑚
𝑏2 = 3.15 𝑚
{
𝑙𝑤 = 8.75 𝑚

26
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Determinarea caracteristicilor geometrice:

A = 3.825 m2

𝛴𝐴𝑖 ∙ 𝑦𝑖
𝑦𝐶𝐺 = = −0.88 𝑚
𝛴𝐴𝑖

𝑥𝐶𝐺 = −0.02 𝑚

b. Caracteristicile pereţilor din zidărie confinată:

 Zidare CPP, grupa 1, cu 𝜀𝑚𝑛 = 3.5‰

 Aria de beton se va transforma in arie echivalenta din zidarie:
𝑓𝑐𝑑 16.67
𝑛= 𝑓𝑑
= 2.32
= 7.18 , unde:

𝑓𝑐𝑑 = 10.67 𝑁/𝑚𝑚2 (C16/20)

𝑓𝑘 4.4
𝑓𝑑 = = = 2.32 𝑁/𝑚𝑚2
𝛾𝑀1 1.9

𝑓𝑐𝑑 = 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑓𝑑 = 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒𝑖
𝛾𝑀1 = 1.9 (𝑚𝑜𝑟𝑡𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑑𝑢𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎𝑙) (𝑃100 − 1, 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 8.13)

27
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Secţiunea ideală:

𝑡 = 𝑡1 = 25 𝑐𝑚

𝐴𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑎 = 𝐴𝑧𝑖𝑑 + (𝑛 − 1) ∙ 𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 → 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛

𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 = 𝐴𝑠𝑡 = 4 ∙ 0.252 = 0.25 𝑚2
𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝑙 ∙ 𝑡 + 𝑏 ∙ 𝑡 = 0.25 ∙ (8.75 + 0.75 + 2.9 ∗ 2) − 4 ∙ 0.252 = 3.825 𝑚2 − 0.25 𝑚2
= 3.575𝑚2
𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 = 8.75 ∙ 0.25 − 4 ∙ 0.252 = 2.188 𝑚2 − 0.25 𝑚2 = 1.938 𝑚2

Aria ideala:

𝐴𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑎 = 𝐴𝑧𝑖𝑑 + (𝑛 − 1) ∙ 𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 = 3.575 + (7.18 − 1) ∙ 0.25 = 4.475 𝑚2

28
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Rezistenţa la compresiune axială a pereţilor din ZC se va calcula transformând

secţiunea mixtă într-o secţiune ideală din zidărie.

𝑁𝑅𝑑 = 𝜙𝑖.(𝑚) ∙ 𝐴𝑤 ∙ 𝑓𝑑 , unde:

 𝜙𝑖.(𝑚) =
𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑡𝑖𝑛𝑎𝑛𝑑 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑧𝑣𝑒𝑙𝑡𝑒𝑡𝑒𝑖 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖
𝑠𝑖 𝑎𝑙𝑒 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑙𝑝𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟

 𝜙𝑖 = 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑑𝑢𝑐𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖

(𝑗𝑜𝑠 𝑠𝑖 𝑠𝑢𝑠)

𝒆
𝝓𝒊 = 𝟏 − 𝟐 ∙ 𝒊, unde:
𝒕

𝑒𝑖 = 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑖𝑛 𝑟𝑎𝑝𝑜𝑟𝑡 𝑐𝑢 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑎𝑛 𝑎𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖,

𝑖𝑛 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑖𝑛 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑒 𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎
𝑡 = 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒

 𝑒𝑖 = 𝑒0𝑖 + 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎 ≥ 0.05𝑡 → 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙

𝑡
≥ 1 𝑐𝑚
30
𝑒𝑎 = 𝑚𝑎𝑥 {ℎ → 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑎𝑙𝑎
𝑒𝑡𝑎𝑗
≥ 1 𝑐𝑚
300
𝑀
𝑒ℎ𝑖 = 𝑁 𝑖 → 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑎𝑡𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑝𝑒𝑟𝑝𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 ,
𝑖
unde:
𝑀𝑖
= 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑡𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 𝑑𝑎𝑡 𝑑𝑒 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑝𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟
𝑝𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑑𝑒𝑟𝑎𝑛𝑑 𝑃𝐸𝐸𝑅 𝑑𝑜𝑎𝑟 𝑝𝑒 𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖
𝑁𝑖 = 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖

2
 𝑒𝑚 = 3 𝑒0𝑖 + 𝑒ℎ𝑚 ± 𝑒𝑎 ≥ 0.05𝑡 →

𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙 𝑖𝑛 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙𝑎 𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖

𝑴𝒎
𝒆𝒉𝒎 = , unde:
𝑵𝒎
𝑀𝑚 → 𝑚𝑜𝑚𝑒𝑛𝑡 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑡𝑜𝑟 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖
𝑑𝑖𝑛 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑝𝑒𝑛𝑑𝑖𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖 (M22-ETABS)
𝑁𝑚 → 𝑓𝑜𝑟𝑡𝑎 𝑎𝑥𝑖𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑚𝑖𝑗𝑙𝑜𝑐𝑢l peretelui

𝑁1 ∙𝑑1 +𝛴𝑁2
𝑒0𝑖 = , unde:
𝑁1 +𝛴𝑁2

29
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝑁1 → 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑚𝑖𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑡𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟

𝑑1 → 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑁1
𝑁1 → 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑑𝑢𝑠𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑠𝑒𝑢𝑙 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒𝑠𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎 𝑝𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒
𝑑2 → 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑎𝑟𝑐𝑎𝑟𝑖𝑖 𝑁2

𝑁1 ∙ 𝑑1 = 0
𝑡 𝑎 𝑡
𝑑2 = 𝑒0𝑖 = ( − ) = , 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 = 𝑡
2 3 6
25
→ 𝑒0𝑖 = = 4.17 𝑐𝑚
6
𝑡 25
= = 0.83 𝑐𝑚 ≥ 1 𝑐𝑚
→ 𝑒𝑎 = 𝑚𝑎𝑥 { 30 30 → 𝑒𝑎 = 1 𝑐𝑚
ℎ𝑒𝑡𝑎𝑗 255
= = 0.85 𝑐𝑚 ≥ 1 𝑐𝑚
300 300
2
→ 𝑒𝑚 = 𝑒0𝑖 + 𝑒ℎ𝑚 ± 𝑒𝑎 ≥ 0.05𝑡 = 1.25 𝑐𝑚
3
ℎ 𝑒
Se determină 𝜙𝑚 în funcţie de 𝑒𝑡𝑎𝑗 si 𝑡𝑚 :
𝑡
ℎ𝑒𝑡𝑎𝑗 255
= = 10.2 → 𝑧𝑣𝑒𝑙𝑡𝑒𝑡𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒
𝑡 25
𝑒𝑚
= {→ 𝑒𝑥𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑟𝑒𝑙𝑎𝑡𝑖𝑣𝑎
𝑡
Rezistenţei de proiectare la compresiune axială a pereţilor din zidărie confinată:

𝑵𝑹𝒅 = 𝝓𝒊.(𝒎) ∙ 𝑨𝒘 ∙ 𝒇𝒅

30
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Calcul Seism
excentricitati pozitiv:
GSXP(forta seismica perpendiculara pe perete):

2
Ned, mijloc Med(M2-2), mijloc 𝑴
em= 𝑒0𝑖 + Nrd,mijloc[KN]
3
ETAJ perete(kN) perete(kNm) ehm= 𝒎 𝑒ℎ𝑚 ± 𝑒𝑎 em/t φi(m) Nrd=φi*A*fd
𝑵𝒎
ETAJ1 251.6 2.1 0.008347 0.046124 0.184497439 0.5102 14703.45
PARTER 526.1 1.54 0.002927 0.040705 0.162819912 0.4728 13625.62

GSXP(forta seismica perpendiculara pe perete):

Ned, sus Med(M2-2), sus 𝑀𝑖 ei=𝑒0𝑖 + Nrd,sus [KN]
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎
ei/t φi,sus Nrd=φi*A*fd
𝑁𝑖
ETAJ1 162.1 3.5 0.021592 0.031592 0.12636644 0.747267 21535.49
PARTER 454.6 8.6 0.018918 0.028918 0.115670919 0.768658 22151.96

GSXP(forta seismica perpendiculara pe perete):

Ned, jos Med(M2-2), jos 𝑀𝑖 ei=𝑒0𝑖 + Nrd,jos [KN]
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎 ei/t φi,jos Nrd=φi*A*fd
𝑁𝑖
ETAJ1 347.8 0.5 0.001438 0.011438 0.045750431 0.908499 26182.04
PARTER 597.7 11.3 0.018906 0.028906 0.115623222 0.768754 22154.71

Seism negativ:
GSXN(forta seismica perpendiculara pe perete):
2
Ned, mijloc Med(M2-2), mijloc 𝑴𝒎
em= 𝑒0𝑖 + Nrd,mijloc[KN]
3
ETAJ perete(kN) perete(kNm) ehm= 𝑒ℎ𝑚 ± 𝑒𝑎 em/t φi(m) Nrd=φi*A*fd
𝑵𝒎
ETAJ1 259.4 1.9 0.007325 0.045102 0.180409492 0.4948 14259.64
PARTER 552.2 2.1 0.003803 0.041581 0.166322991 0.5013 14446.96

GSXN(forta seismica perpendiculara pe perete):

Ned, sus Med(M2-2), sus 𝑀𝑖 ei=𝑒0𝑖 + Nrd,sus [KN]
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎
ei/t φi,sus Nrd=φi*A*fd
𝑁𝑖
ETAJ1 167.5 3.27 0.019522 0.029522 0.118089552 0.763821 22012.55
PARTER 475.2 8.6 0.018098 0.028098 0.112390572 0.775219 22341.03

GSXN(forta seismica perpendiculara pe perete):

Ned, jos Med(M2-2), jos 𝑀𝑖 ei=𝑒0𝑖 + Nrd,jos [KN]
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= 𝑒ℎ𝑖 + 𝑒𝑎 ei/t φi,jos Nrd=φi*A*fd
𝑁𝑖
ETAJ1 358 0.25 0.000698 0.010698 0.042793296 0.914413 26352.48
PARTER 629 14.1 0.022417 0.032417 0.129666137 0.740668 21345.30

31
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

φi(m)se alege prin interpolare din tabel

Zveltetea Excentricitate relativa em/t
(het/t) 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
ZIA,ZC 15 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

B. Determinarea rezistenţei de proiectare la compresiune şi încovoiere a pereţilor

structurali din zidărie confinată:

Rezistenţa de proiectare:

𝑴𝑹𝒅 = 𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) + 𝑴𝑹𝒅(𝑨𝒔) , unde:

 𝑀𝑅𝑑(𝑍𝑁𝐴) = 𝑥𝑧𝑐 ∙ 𝑁𝐸𝑑 →

𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑐𝑜𝑣𝑜𝑖𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 𝑛𝑒𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑎

 Aria comprimată a secţiunii ideale:

𝑁𝐸𝑑
𝐴𝑧𝑐𝑖 =
0.85 ∙ 𝑓𝑑

𝑦𝑧𝑐𝑖 = 1.2 ∙ 𝑟𝑧𝑒 , unde:

𝑦𝑧𝑐𝑖 → 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑝𝑎𝑡𝑢𝑙 𝐶𝐺 𝑎𝑙 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑒,

𝑝𝑎𝑛𝑎 𝑙𝑎 𝐶𝐺 𝑎𝑙 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑒 𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒

𝑟𝑧𝑒 → 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝐶𝐺 𝑎𝑙 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒 𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖,

𝑝𝑎𝑛𝑎 𝑙𝑎 𝑙𝑖𝑚𝑖𝑡𝑎 𝑠𝑎𝑚𝑏𝑢𝑟𝑒𝑙𝑢𝑖 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙, 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑒𝑎𝑠𝑖 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑎 𝑧𝑜𝑛𝑒𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑒

 𝑴𝑹𝒅(𝑨𝒔) = 𝒍𝒔 ∙ 𝑨𝒔 ∙ 𝒇𝒚𝒅 , unde:

𝑙𝑠 = 8500 𝑚𝑚

→ 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑒𝑛𝑡𝑟𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑔𝑟𝑒𝑢𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑎𝑙𝑒 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑖 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚𝑖𝑡𝑎𝑡𝑖

𝐴𝑠 = 804.25 𝑚𝑚2 → 𝑐𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑖 𝑚𝑖𝑐𝑎 𝑎𝑟𝑖𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑐𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑜𝑖 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖 = 4𝜙16
𝑁
𝑓𝑦𝑑 = 300 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖
𝑚𝑚2

→ 𝑀𝑅𝑑(𝐴𝑠) = 8500 ∙ 804.25 ∙ 300 ∙ 10−6 = 2050.7 𝑘𝑁𝑚

32
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

a. Secţiunea ideală:

33
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) = 𝒚𝒛𝒄 ∙ 𝑵𝑬𝒅

𝑴𝑹𝒅 = 𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) + 𝑴𝑹𝒅(𝑨𝒔)

L(C.G.),sus= 3.66 m
L(C.G.),jos= 5.09 m

ETAJ ACTIUNE N(kN) Azci(cm2) Xc=Ac/bechiv2(cm) Mrd(zna)= Mrd(KNm) Med(KNm)

ETAJ1 GSYP 451.3 2288.54 6.02 1638.17 3689.01 > 198.9
PARTER GSYP 722.1 3661.76 9.64 2608.09 4658.93 > 732.4

ETAJ ACTIUNE N(kN) Azci(cm2) Xc=Ac/bechiv1 Mrd(zna) Mrd(KNm) Med(KNm)

ETAJ1 GSYN 365.4 1852.94 3.64 1853.24 3904.07 > 476.2
PARTER GSYN 637.7 3233.77 6.35 3225.64 5276.47 > 717.6

C. Determinarea rezistenţei de proiectare la forţa tăietoare a pereţilor

structurali din zidărie armată:
a. Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost:

Rezistenţa de proiectare la forţă tăietoare a pereţilor structurali din zidărie confinată şi

armată în rosturile orizontale se calculează prin însumarea rezistenţei la forţă tăietoare a zidăriei
confinate (VRd1* +VRd2 + VRsc) - şi a rezistenţei de proiectare dată de armăturile din rosturile
orizontale (VRd3). VRd = VRd1 + VRd2 + VRsc + VRd3
Rezistenţa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale (VRd3) se calculează, în cazul
pereţilor cu înălţimea totală (htot)> lungimea peretelui (lw)
-În cazul pereţilor cu înălţimea totală (htot) < lungimea peretelui (lw) în relaţia de mai sus se va
înlocui lw cu htot

34
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

∗
𝐕𝐑𝐝,𝐋 = 𝐕𝐑𝐝,𝐋 + 𝐕𝐑𝐝,𝟐 + 𝐕𝐑𝐝,𝐬𝐜 + 𝐕𝐑𝐝,𝟑 , unde:

 VRd,L
∗
→
𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙 𝑎 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎
𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒

∗
1 ∗
VRd,L = ∙ 𝑓 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑎𝑑 + 0.4 ∙ 𝑁𝐸𝑑
𝛾𝑀1 𝛾𝑘𝑜
ℎ𝑝𝑎𝑛
 𝑁𝐸𝑑
∗
= 0.8 ∙ 𝑉𝐸𝑑 ∙ + 𝑁𝐸𝑑
𝑙𝑝𝑎𝑛

ℎ𝑝𝑎𝑛 = 1120 𝑐𝑚 → 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢

𝑙𝑝𝑎𝑛 = 875 𝑐𝑚 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢

𝑁
 𝑓𝜈𝑘𝑜 = 0.2 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙
𝑚𝑚2
𝑠𝑢𝑏 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑛𝑢𝑙
 𝛾𝑀 = 1.9 → 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑎
 𝑡 = 25 𝑐𝑚 → 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒
 𝑙𝑎𝑑 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎

35
TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

a) Primul caz de acţiune

seismică:

𝑙𝑐1 = 1.5 ∙ 𝑙𝑤 − 3𝑒1

𝑀1
𝑒1 =
𝑁1

b).Al seismică:doilea caz de actiune

𝑙𝑐2 = 1.5 ∙ 𝑙𝑤 − 3𝑒2
𝑀2
𝑒2 =
𝑁2

𝑙𝑎𝑑 = 𝑙𝑐1 + 𝑙𝑐2 − 𝑙𝑤

36
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝑉𝑅𝑑,2 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑓𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑒

𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑛

𝑽𝑹𝒅,𝟐 = 𝝀𝒄 ∙ 𝑨𝒔𝒄 ∙ 𝒇𝒚𝒅 , unde:

 𝜆𝑐 = 0.15 →
𝑓𝑎𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑐𝑖𝑝𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑙 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑒 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑜𝑟𝑛
(𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 6.3 − 𝐶𝑅 6 − 2013)
 𝐴𝑠𝑐 → 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑎 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙
𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎 (4𝜙16, 𝑃𝐶52)
 𝑓𝑦𝑑 = 300 𝑁/𝑚𝑚2

→ 𝑉𝑅𝑑,2 = 0.15 ∙ 804.2 ∙ 300 ∙ 10−3 = 36.2 𝑘𝑁

𝑉𝑅𝑑,𝑠𝑐 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑓𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑖

𝑽𝑹𝒅,𝒔𝒄 = 𝑨𝒃,𝒔𝒄 ∙ 𝒇𝒄𝒗𝒅 , unde:

 𝐴𝑏,𝑠𝑐 →
𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑙𝑎 𝑒𝑥𝑡𝑟𝑒𝑚𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡𝑎
𝑁
 𝑓𝑐𝑣𝑑 = 0.14 (C16/20) → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑢𝑛𝑖𝑡𝑎𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑚𝑚2

𝑑𝑖𝑛 𝑠𝑡𝑎𝑙𝑝𝑖𝑠𝑜𝑟𝑢𝑙 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑖𝑚𝑎𝑡

→ 𝑉𝑅𝑑,𝑠𝑐 = 62500 ∙ 0.14 = 8750 𝑁 = 8.75 𝑘𝑁

𝑨𝒔𝒘
𝑽𝑹𝒅,𝟑 = 𝟎. 𝟖 ∗ 𝒍𝒘 ∗ ∗ 𝒇𝒚𝒔𝒅 , unde:
𝒔

 𝐴𝑠𝑤 → 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙

 s → 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 2 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑨𝒔𝒘
 s=450mm (6 asize)
 𝑙𝑤 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖
 𝑓𝑦𝑠𝑑 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒
100.5 804.2/4
→ 𝑉𝑅𝑑,3 = 0.8 ∗ 8750 ∗ ( + ) ∗ 435 = 895050 𝑁 = 895 𝑘𝑁
450 2850

37
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

O parte, cel mult 50%, din armătura din centurile planşeelor poate fi adăugată
armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o

EFORTURI PIER INIMA

ETAJ ACTIUNE N(kN) V(kN) M(kNm) Ned* lad=lw Vrd,L*= Vrd,L
ETAJ1 GSYN 365.4 182.10 358.00 551.87 8.75 221.09 1161.04
PARTER GSYN 637.7 240.60 545.80 884.07 8.75 353.98 1293.93

EFORTURI PIER INIMA

ETAJ ACTIUNE N(kN) V(kN) M(kNm) Ned* lad=lw Vrd,L*= Vrd,L
ETAJ1 GSYP 341.5 157.00 165.90 502.27 8.75 201.25 1141.20
PARTER GSYP 587.2 226.40 588.70 819.03 8.75 327.96 1267.91

GSYN GSYP
ETAJ e1 lc1 lad > lw ETAJ e2 lc2
ETAJ1 0.979748221 10.1857553 14.074957 ETAJ1 0.485798 12.639202
PARTER 0.855888349 10.557335 13.92978 PARTER 1.0025545 12.122446

38
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

b. Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinata:

∗
𝐕𝐑𝐝,𝐢 = 𝐕𝐑𝐝,𝐢 + 𝐕𝐑𝐝,𝟐 + 𝐕𝐑𝐝,𝐬𝐜 + 𝐕𝐑𝐝,𝟑 , unde:

 VRd,i
∗
→
𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙 𝑎 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑎
𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑒𝑙𝑒𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑓𝑖𝑛𝑎𝑟𝑒
∗
𝐴𝑤
VRd,i = ∙𝑓
𝑏 𝑣𝑘,𝑖
 𝐴𝑤 = 𝑙𝑤 ∙ 𝑡 = 8.75 ∙ 0.25 = 2.188 𝑚2
 𝑏 → 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑐𝑒 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢𝑙𝑢𝑖:
ℎ 11.2
= = 1.28 → 𝑏 = 1.28
𝑙𝑤 8.75
∗
𝜎𝑎𝑑
 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0.22 ∙ 𝑓𝑏𝑡 ∙ √1 + 5 ∙
𝑓𝑏𝑡

 → rezistenta unitara caracteristica la forfecare

𝑓𝑏𝑡 = 0.035 ∙ 𝑓𝑏
𝑓𝑏 = 10 𝑁/𝑚𝑚2 → 𝑓𝑏𝑡 = 0.035 ∙ 10 = 0.35 𝑁/𝑚𝑚2
𝑨𝒔𝒘
𝑽𝑹𝒅,𝟑 = 𝟎. 𝟖 ∗ 𝒍𝒘 ∗ ∗ 𝒇𝒚𝒔𝒅 , unde:
𝒔

 𝐴𝑠𝑤 → 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑢𝑙 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙

 s → 𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑐𝑎𝑙𝑎 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 2 𝑟𝑎𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖 𝑠𝑢𝑐𝑐𝑒𝑠𝑖𝑣𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖 𝑨𝒔𝒘
 𝑙𝑤 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒𝑙𝑢𝑖
 𝑓𝑦𝑠𝑑 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑎 𝑎𝑟𝑚𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙𝑒
100.5
→ 𝑉𝑅𝑑,3 = 0.8 ∗ 8750 ∗ ∗ 300 = 469000 𝑁 = 469 𝑘𝑁
450

∗
𝑁𝐸𝑑 ∗
𝜎𝑎𝑑 =
𝐴𝑤
ETAJ σ,0d*=Ned*/Aw fvki= Vrdi* Vrdi
ETAJ1 GSYN 2.52 0.47 0.80 940.75
PARTER GSYN 4.04 0.59 1.01 940.96

ETAJ σ,0d*=Ned*/Aw fvki= Vrdi* Vrdi

ETAJ1 GSYP 2.30 0.45 0.77 940.72
PARTER GSYP 3.74 0.57 0.97 940.92

39
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Verificare rezistenta:
ETAJ ACTIUNE Ved Vrd=min(VrdL,Vrdi) Vrd > Ved
ETAJ1 GSYN 182.10 940.75 TRUE
PARTER GSYN 240.60 940.96 TRUE

ETAJ ACTIUNE Ved Vrd=min(VrdL,Vrdi) Vrd > Ved

ETAJ1 GSYP 157.00 940.72 TRUE
PARTER GSYP 226.40 940.92 TRUE

Montant P2:

D. Determinarea rezistenţei de proiectare la compresiune axială a pereţilor structurali din

zidărie confinată si armată:

a. Stabilirea secţiunilor active:

𝑡 = 25 𝑐𝑚

𝑏 = 1.50 𝑚
{
𝑙𝑤 = 3.95 𝑚

40
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Determinarea caracteristicilor geometrice:

A = 1.30 m2

𝛴𝐴𝑖 ∙ 𝑦𝑖
𝑦𝐶𝐺 = = −0.18 𝑚
𝛴𝐴𝑖

𝑥𝐶𝐺 = −0.44 𝑚

b. Caracteristicile pereţilor din zidărie confinată:

 Zidare CPP, grupa 1, cu 𝜀𝑚𝑛 = 3.5‰

 Aria de beton se va transforma in arie echivalenta din zidarie:
𝑓𝑐𝑑 16.67
𝑛= = = 7.18 , unde:
𝑓𝑑 2.32

𝑓𝑐𝑑 = 16.67 𝑁/𝑚𝑚2 (C25/30)

𝑓𝑘 4.4
𝑓𝑑 = = = 2.32 𝑁/𝑚𝑚2
𝛾𝑀1 1.9

𝑓𝑐𝑑 = 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖

𝑓𝑑 = 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑖𝑒𝑐𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑎 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒𝑖
𝛾𝑀1 = 1.9 (𝑚𝑜𝑟𝑎𝑡𝑎𝑟 𝑑𝑒 𝑟𝑒𝑡𝑒𝑡𝑎 𝑝𝑟𝑒𝑝𝑎𝑟𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑑𝑢𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎𝑙)(𝑃100 − 1, 𝑡𝑎𝑏𝑒𝑙 8.13)

Secţiunea ideală:

𝑡 = 𝑡1 = 25 𝑐𝑚
41
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝐴𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑎 = 𝐴𝑧𝑖𝑑 + (𝑛 − 1) ∙ 𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 → 𝑎𝑟𝑖𝑎 𝑒𝑐ℎ𝑖𝑣𝑎𝑙𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑑𝑒 𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛

𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 = 𝐴𝑠𝑡 = 2 ∙ 0.252 = 0.125 𝑚2
𝐴𝑧𝑖𝑑 = 𝑙 ∙ 𝑡 + 𝑏 ∙ 𝑡 = 0.25 ∙ (3.45 + 1.25) = 1.175 𝑚2
𝐴𝑧𝑖𝑑,𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 = 3.95 ∙ 0.25 − 2 ∙ 0.252 = 0.988 𝑚2 − 0.125 𝑚2 = 0.863 𝑚2

Aria ideala:

𝐴𝑖𝑑𝑒𝑎𝑙𝑎 = 𝐴𝑧𝑖𝑑 + (𝑛 − 1) ∙ 𝐴𝑏𝑒𝑡𝑜𝑛 = 1.175 + (7.18 − 1) ∙ 0.125 = 1.625 𝑚2

Calcul
excentricitati
GSYP(forta seismica pozitiva perpendiculara pe
perete):
Ned, mijloc Med, mijloc
ETAJ perete(kN) perete(kNm) ehm= em= em/t φi(m) Nrd,mijloc[KN]
ETAJ1 133 -0.4 -0.00301 0.03477 0.139081036 0.573 5996.45
PARTER 280 1.91 0.006821 0.044599 0.178396825 0.461 4824.37

GSYP(forta seismica pozitiva perpendiculara

pe perete):
Ned, sus Med, sus Nrd,sus
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= ei= ei/t φi,sus [KN]
ETAJ1 83 -0.5 -0.00602 0.003976 0.015903614 0.968193 10132.14
PARTER 239 -1.3 -0.00544 0.004561 0.018242678 0.963515 10083.18

GSYP(forta seismica pozitiva perpendiculara pe

perete):
Ned, jos Med, jos Nrd,jos
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= ei= ei/t φi,jos [KN]
ETAJ1 180 -0.3 -0.00167 0.008333 0.033333333 0.933333 9767.33
PARTER 320 4.77 0.014906 0.024906 0.099625 0.80075 8379.85

GSYN(forta seismica negativa perpendiculara pe

perete):
Ned, mijloc Med, mijloc
ETAJ perete(kN) perete(kNm) ehm= em= em/t φi(m) Nrd,mijloc[KN]
ETAJ1 109 1.37 0.012569 0.050347 0.20138634 0.424 4437.16
PARTER 184 0.15 0.000815 0.038593 0.154371981 0.538 5630.17

42
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

GSYN(forta seismica negativa perpendiculara pe

perete):
Ned, sus Med, sus Nrd,sus
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= ei= ei/t φi,sus [KN]
ETAJ1 79 0.22 0.002785 0.012785 0.051139241 0.897722 9394.66
PARTER 183 4.35 0.02377 0.03377 0.135081967 0.729836 7637.73

GSYN(forta seismica negativa perpendiculara pe

perete):
Ned, jos Med, jos Nrd,jos
ETAJ perete(kN) perete(kNm) eh,i= ei= ei/t φi,jos [KN]
ETAJ1 141 2.53 0.017943 0.027943 0.11177305 0.776454 8125.59
PARTER 185 -3.93 -0.02124 -0.01124 -0.044972973 1.089946 11406.28

φi(m)se alege prin interpolare din tabel

Zveltetea Excentricitate relativa em/t
(het/t) 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3
ZIA,ZC 15 0.75 0.64 0.53 0.42 0.32 0.22

43
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

E. Determinarea rezistenţei de proiectare la compresiune şi încovoiere a

pereţilor structurali din zidărie confinată:

Rezistenţa de proiectare:

𝑴𝑹𝒅 = 𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) + 𝑴𝑹𝒅(𝑨𝒔)

a. Secţiunea ideală:

𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) = 𝒚𝒛𝒄 ∙ 𝑵𝑬𝒅

𝑴𝑹𝒅 = 𝑴𝑹𝒅(𝒁𝑵𝑨) + 𝑴𝑹𝒅(𝑨𝒔)

44
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

L(C.G.),stanga= 1.62 m
L(C.G.),dreapta= 2.33 m

Mrd(zna)=Ned*(L(C.G.),dr.,st.-xc/2)

ETAJ ACTIUNE N(kN) Azci(cm2) Xc=Ac/bechiv2(cm) Mrd(zna)= Mrd(KNm) Med(KNm)

ETAJ1 GSXP 192 973.63 10.82 300.65 1193.37 > 56
PARTER GSXP 334 1693.71 18.82 509.65 1402.37 > 241

ETAJ ACTIUNE N(kN) Azci(cm2) Xc=Ac/bechiv1 Mrd(zna) Mrd(KNm) Med(KNm)

ETAJ1 GSXN 205 1039.55 4.46 473.08 1365.79 > 97
PARTER GSXN 367 1861.05 7.99 840.45 1733.17 > 201

F. Determinarea rezistenţei de proiectare la forţa tăietoare a pereţilor

structurali din zidărie armată:
c. Rezistenţa de proiectare la lunecare în rost:

∗
𝐕𝐑𝐝,𝐋 = 𝐕𝐑𝐝,𝐋 + 𝐕𝐑𝐝,𝟐 + 𝐕𝐑𝐝,𝐬𝐜 + 𝐕𝐑𝐝,𝟑

∗
1 ∗
VRd,L = ∙ 𝑓𝛾𝑘𝑜 ∙ 𝑡 ∙ 𝑙𝑎𝑑 + 0.4 ∙ 𝑁𝐸𝑑
𝛾𝑀1
ℎ𝑝𝑎𝑛
 𝑁𝐸𝑑
∗
= 0.8 ∙ 𝑉𝐸𝑑 ∙ + 𝑁𝐸𝑑
𝑙𝑝𝑎𝑛

ℎ𝑝𝑎𝑛 = 570 𝑐𝑚 → 𝑖𝑛𝑎𝑙𝑡𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢

𝑙𝑝𝑎𝑛 = 395 𝑐𝑚 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢

𝑁
 𝑓𝜈𝑘𝑜 = 0.2 → 𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛𝑡𝑎 𝑐𝑎𝑟𝑎𝑐𝑡𝑒𝑟𝑖𝑠𝑡𝑖𝑐𝑎 𝑎 𝑧𝑖𝑑𝑎𝑟𝑖𝑒𝑖 𝑖𝑛 𝑟𝑜𝑠𝑡 𝑜𝑟𝑖𝑧𝑜𝑛𝑡𝑎𝑙
𝑚𝑚2
𝑠𝑢𝑏 𝑒𝑓𝑜𝑟𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑟𝑒𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒 𝑛𝑢𝑙
 𝛾𝑀 = 1.9 → 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑎𝑙 𝑑𝑒 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑎
 𝑡 = 25 𝑐𝑚 → 𝑔𝑟𝑜𝑠𝑖𝑚𝑒 𝑝𝑒𝑟𝑒𝑡𝑒
 𝑙𝑎𝑑 → 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑎 𝑎𝑑𝑒𝑟𝑒𝑛𝑡𝑎

45
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝑽𝑹𝒅,𝟐 = 𝝀𝒄 ∙ 𝑨𝒔𝒄 ∙ 𝒇𝒚𝒅

 𝜆𝑐 = 0.15 →

→ 𝑉𝑅𝑑,2 = 0.15 ∙ 804.2 ∙ 435 ∙ 10−3 = 52.4 𝑘𝑁

𝑽𝑹𝒅,𝒔𝒄 = 𝑨𝒃,𝒔𝒄 ∙ 𝒇𝒄𝒗𝒅

→ 𝑉𝑅𝑑,𝑠𝑐 = 62500 ∙ 0.20 = 12500 𝑁 = 12.5 𝑘𝑁

𝑨𝒔𝒘
𝑽𝑹𝒅,𝟑 = 𝟎. 𝟖 ∗ 𝒍𝒘 ∗ ∗ 𝒇𝒚𝒔𝒅
𝒔

804.2
100.5 2
→ 𝑉𝑅𝑑,3 = 0.8 ∗ 3950 ∗ ( + ) ∗ 435 = 504347 𝑁 = 504.3 𝑘𝑁
450 2800

O parte, cel mult 50% (804.2mmp/2), din armătura din centurile planşeelor poate
fi adăugată armăturii din rosturile orizontale intersectată de o fisură la 45o

EFORTURI NEG.PIER INIMA

Ned Ved (Shear 2-2) Med(M3-3) Ned* lad=lw Vrd,L* Vrd,L
Nivel
ACTIUNE (kN) (kN) (kNm) (kN) (m) (kN) (kN)
ETAJ1 GSXN 174 47 61 228.26 3.95 91.46 640.71
PARTER GSXN 289 67 144 366.35 3.95 146.69 695.94

EFORTURI POZ.PIER INIMA

Ned Ved (Shear 2-2) Med(M3-3) Ned* lad=lw Vrd,L* Vrd,L
Nivel
ACTIUNE (kN) (kN) (kNm) (kN) (m) (kN) (kN)
ETAJ1 GSXP 150 58 38 216.96 3.95 86.94 636.19
PARTER GSXP 236 95 153 345.67 3.95 138.42 687.67

GSXN GSXP
lad >
Nivel e1 lc1 lw=3.95m ETAJ e2 lc2
ETAJ1 0.3505747 4.87327586 6.594942529 ETAJ1 0.2533333 5.6716667
PARTER 0.4982699 4.43019031 5.756885227 PARTER 0.6483051 5.2766949

46
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

d. Rezistenţa la cedare pe secţiune înclinata:

∗
𝐕𝐑𝐝,𝐢 = 𝐕𝐑𝐝,𝐢 + 𝐕𝐑𝐝,𝟐 + 𝐕𝐑𝐝,𝐬𝐜 + 𝐕𝐑𝐝,𝟑

∗
𝐴𝑤
VRd,i = ∙𝑓
𝑏 𝑣𝑘,𝑖
 𝐴𝑤 = 𝑙𝑤 ∙ 𝑡 = 3.95 ∙ 0.25 = 0.988 𝑚2
 𝑏 → 𝑐𝑜𝑒𝑓𝑖𝑐𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑖𝑒 𝑐𝑒 𝑡𝑖𝑛𝑒 𝑠𝑒𝑎𝑚𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑙𝑒 𝑝𝑎𝑛𝑜𝑢𝑙𝑢𝑖:
ℎ 5.70
= = 1.44 → 𝑏 = 1.44
𝑙𝑤 3.95
∗
𝜎𝑎𝑑
 𝑓𝑣𝑘,𝑖 = 0.22 ∙ 𝑓𝑏𝑡 ∙ √1 + 5 ∙
𝑓𝑏𝑡

 → rezistenta unitara caracteristica la forfecare

𝑓𝑏𝑡 = 0.035 ∙ 𝑓𝑏
𝑓𝑏 = 10 𝑁/𝑚𝑚2 → 𝑓𝑏𝑡 = 0.035 ∙ 10 = 0.35 𝑁/𝑚𝑚2
∗
𝑁𝐸𝑑 ∗
𝜎𝑎𝑑 =
𝐴𝑤
ETAJ σ,0d*=Ned*/Aw Fvki= Vrdi*(kN) Vrdi(kN)
ETAJ1 GSXN 2.31 0.45 0.31 549.56
PARTER GSXN 3.71 0.57 0.39 549.64

ETAJ σ,0d*=Ned*/Aw Fvki= Vrdi*(kN) Vrdi(kN)

ETAJ1 GSXP 2.20 0.44 0.30 549.55
PARTER GSXP 3.50 0.55 0.38 549.63

Verificare rezistenta:
ETAJ ACTIUNE Ved Vrd=min(VrdL,Vrdi) (kN) Vrd > Ved
ETAJ1 GSXN 47 549.56 TRUE
PARTER GSXN 67 549.64 TRUE

ETAJ ACTIUNE Ved Vrd=min(VrdL,Vrdi) (kN) Vrd > Ved

ETAJ1 GSXP 58 549.55 TRUE
PARTER GSXP 95 549.63 TRUE

47
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

9).Armarea Placilor Din Beton Armat Monolit TERASA:

Planseele sunt elemente de constructie orizontale care compartimenteaza volumul cladirii pe
verticala in etaje si o inchid la partea superioara. Din punct de vedere al rolului in structura de
rezistenta, planseele au rolul de a prelua incarcarile gravitationale si de a le transmite altor
elemente structurale ( grinzi, pereti, stalpi ), precum si de a asigura intrarea in lucru a altor
elemente verticale (stalpi, diafragme ) la actiunea incarcarilor orizontale ( efectul de saiba
rigida ).

In general, planseele se dimensioneaza la incarcari verticale si se verifica la incarcari

orizontale.

Incarcari verticale pe plansee:

o greutatea proprie a planseelor ( placa, sapa, pardoseala, tencuiala );

o utile ( persoane, mobilier, pereti despartitori );
o temporare ( zapada → doar la planseul de acoperis ).

A. Determinarea eforturilor secționale de calcul:

În cadrul proiectului placa s-a considerat din beton armat monolit de clasa C25/30, cu o
grosime de 130 mm .
Determinarea eforturilor secționale s-a realizat prin calcul elastic folosind metoda
coeficienților utilizând STAS 10107/2- Plăci din beton armat.

1. Stabilirea rezemărilor:
Se refera la rezemarea si conlucrarea planseelor cu elemente de constructie pe care
reazema: grinzi, pereti portanti.

Rezemarea elementelor de planseu se considera astfel:

 simplu rezemate, atunci cand rotirile de reazeme sunt posibile, iar momentele pe care
reazemul le poate prelua sunt de valori neglijabile.

 Incastrate, cand rotirile de reazem sunt extrem de mici, momentul de incastrare se poate
prelua si transmite integral, iar rigiditatea reazemului este suficient de mare.

48
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Pentru reazemul marginal momentul încovoietor din placă se transformă în moment de

torsiune în grindă. Acest fenomen nu este întâlnit la reazemele intermediare deoarece momentele
încovoietoare din placă sunt echilibrate de o parte și de cealaltă a grinzii. Pe contur se consideră
simplă rezemare deoarece rigiditatea la torsiune este foarte mică și scade odata cu fisurarea.

49
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Placa 1:
Placa dreptunghiulara, incarcata uniform cu 2 laturi incastrate si 2 simplu rezemate.

ly = 575 cm
lx = 360 cm
𝑙𝑦 575
𝜆 = 𝑙 = 360 = 1.597
𝑥

𝑙22
𝐿𝑖 = 𝐿𝑒 ↔ 2𝑀1 + 2𝑀2 + 𝑀1′
+ 𝑀2′
+ 𝑀1′′
+ 𝑀2′′
=𝑞∙ (3𝑙𝑚𝑎𝑥 − 𝑙𝑚𝑖𝑛 )
12
Li − lucrul mecanic al eforturilor interioare date de capacitatea placii
Le − lucrul mecanic al actiunilor exterioare

𝐿𝑖 = 2𝑀1 + 2𝑀2 + 𝑀1′ + 𝑀2′

50
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

l2min l = latura mare a placii

Le = q ∙ (3lmax − lmin ) , unde: { max }
12 lmin = latura mica a placii
3.602
Le = 15.45 ∙ (3 ∙ 5.75 − 3.60) = 227.8 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
12

l1 = 5.75 m
l2 = 2.75 m

l1 , l2 (laturile adiacente reazemului corespunzator momentului M2’ ,perpedinculare pe

reazem) ;
l1 − l2 5.75−2.75 𝑀2
× 100 = × 100 = 52.2% > 30% => =0.8
𝑙1 5.75 𝑀2′
𝑀2
𝑀2′ =
0,8

l3 = 3.60 m
l4 = 3.60 m

l3 , l4 (laturile adiacente reazemului corespunzator momentului M1’ ,perpedinculare pe

reazem) ;
l3 − l4 3.60−3.60 𝑀1
× 100 = × 100 = 0% < 30% => =0.5
𝑙3 3.60 𝑀1′
𝑀1
𝑀1′ =
0,5
M1 (1.597−1.5)∗(3.45−3.1)
= +3.1=3.44
M2 (1.6−1.5)

M1
= 3.44 => M1 = 3.44M2
M2

𝑀1 𝑀2
2 ∗ 3.44𝑀2 + 2𝑀2 + + + 0 + 0 = 227.8 => 𝑀2 = 13.4 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
0,5 0,8

𝑀1 = 46 𝑘𝑁 ∙ 𝑚

𝑀1
𝑀1′ = = 92 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
0,5

𝑀2
𝑀2′ = = 16.8 𝑘𝑁𝑚
0,8

13.4
𝑀2 final = = 3.7 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
3.60
46
𝑀1 final = = 8 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
5.75

51
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

16.8
𝑀2′ final = = 4.7 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
3.60
92
𝑀1′ final = = 16 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
5.75

Calculul armăturii:

Procentul minim de armare: p%min=0.26*fctm/fyk*100=0.26*2.6/500*100=0.135%

=>p%=𝐴𝑛𝑒𝑐 𝑛𝑒𝑐 2
𝑚𝑖𝑛 /b*d =>𝐴𝑚𝑖𝑛 =0.00135*1000*105=141.8 𝑚𝑚 /𝑚𝑙 =>5∅8/𝑚𝑙

-Armare camp cu Mmax: 𝑀1 =8 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀1 /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (8 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 195 𝑚𝑚2
𝑒𝑓
=> 5∅8/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 251.4 𝑚𝑚2

-Armare reazem1: 𝑀1′ =16 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀1′ /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (16 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 389.2 𝑚𝑚2
𝑒𝑓
=> 5∅10/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 392.5 𝑚𝑚2

-Armare reazem2: 𝑀2′ =4.7 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀2′ /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (4.7 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 114.3 𝑚𝑚2
𝑒𝑓
=> 5∅8/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 251.4 𝑚𝑚2

52
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Placa 2:

lx = 537 cm
ly = 400 cm
𝑙𝑥 537
𝜆= = = 1,343
𝑙𝑦 400

𝐿𝑖 = 𝐿𝑒
𝐿𝑖 = 𝑀1 + 2𝑀2 + 𝑀1′ + 𝑀2′ + 𝑀1′′ + 𝑀2′′

l2min 42
Le = q ∙ (3lmax − lmin ) = 15.45 ∙ (3 ∙ 5.37 − 4) = 249.5 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
12 12
𝑀1 𝑀1 𝑀2
= 2.39; = 0.8; = 0.8;
𝑀2 𝑀1′′ 𝑀2′

𝑀1 2.39𝑀1 249.5
2 ∗ 𝑀1 + 2 ∗ 2.39𝑀2 + 0 + + = 249.5 => 𝑀1 = = 22.6 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
0.8 0.8 11.02
𝑀2 = 54.1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚

𝑀1 22.6
𝑀1 final: = = 5.7 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
𝑙𝑦 4

54.1
𝑀2 final: = 10.1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
5.37

53
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

𝑀1
𝑀1′′ = = 28.3 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
0.8
28.3
𝑀1′′ 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = = 7.1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
4
𝑀2
𝑀2′ = = 67.6 𝑘𝑁 ∙ 𝑚
0.8
67.6
𝑀2′ 𝑓𝑖𝑛𝑎𝑙 = = 12.6 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙
5.37

Calculul armăturii:

-Armare camp cu Mmax: 𝑀2 =10.1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀2 /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (10.1 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 245.7 𝑚𝑚2 =>
𝑒𝑓
5∅8/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 251.4 𝑚𝑚2

-Armare reazem1: 𝑀1′′ =7.1 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀1′′ /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (7.1 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 184.9 𝑚𝑚2
𝑒𝑓
=> 5∅8/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 251.4 𝑚𝑚2

-Armare reazem2: 𝑀2′ =12.6 𝑘𝑁 ∙ 𝑚/𝑚𝑙

𝐴𝑛𝑒𝑐
𝑎 = 𝑀2′ /(0.9 ∗ 𝑑 ∗ 𝑓𝑦𝑑 ) = (12.6 ∗ 106 )/(0.9 ∗ (130 − 25) ∗ 435) = 306.5 𝑚𝑚2
𝑒𝑓
=> 7∅8/𝑚𝑙 => 𝐴𝑎 = 351.4𝑚𝑚2

10).Predimensionare Fundație:

Pentru conformarea infrastructurii se pornește de la urmatoarele ipoteze:

 Pereții de la subsol/subsoluri sunt realizați din beton armat și au grosimea minimă ca a

pereților structurali din zidărie dispuși în aceleași axe ca la suprastructură;
 Înălțimea pereților se va confroma în funcție de înălțimea subsolului;
 Placa de planșeu peste subsol va avea grosimea cel puțin ca la nivelurile curente;
 Subsolul se dorește să devină ”o cutie” rigidă și rezistentă, astfel încât mecanismul de
disipare a energiei seismice să fie cel clasic cu plastificarea cunoscută a elementelor
structurale de la suprastructură, respectiv cu o comportare elastică a elementelor
structurale ale subsolului, inclusiv a structurii de fundare;
 În cazuri deosebite se poate permite să apară zone cu articulații plastice (incursiuni în
domeniul neliniar) cel mult la unele elemente structurale orizontale, dar nu și la cele
verticale sau la structura de fundare.

54
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

Modelul de calcul structural corespunzător suprastructurii s-a realizat în programul ETABS,în

urma căruia au rezultat urmatoarele eforturi:
 Pentru gruparea fundamentală:

𝑁1𝐺𝐹 = 420 𝑘𝑁
𝑁𝑃𝐺𝐹 = 390 𝑘𝑁

Forța axială la interfața teren-fundație 𝑁𝑡 :

𝑁𝑡 = 𝑁1 + 𝑁𝑃 + 𝑁𝑠 + 𝑁𝑓

Forța axială la interfața suprastructură-infrastructură este 𝑁𝑠𝑠 :

𝐺𝐹
𝑁𝑠𝑠 = 𝑁1𝐺𝐹 + 𝑁𝑃𝐺𝐹 = 17064 𝑘𝑁

Putem determina în mod acoperitor o sarcină 𝑁𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 pentru un nivel de înălțime 𝐻𝑒𝑡𝑎𝑗 din zidărie
confinată ca fiind 𝑁𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 = 𝑁𝑠𝑠 /𝑛𝑟.𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑟𝑖
𝐺𝐹 𝐺𝐹
𝑁𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 = 𝑁𝑠𝑠 /2 = 17064/2 = 8532 𝑘𝑁

55
 TECHNICAL UNIVERSITY OF CIVIL ENGINEERING
BUCHAREST

În același mod putem aprecia o sarcină corespunzătoare subsolului cu o înălțime

𝐻𝑠𝑢𝑏𝑠𝑜𝑙 ≤ 𝐻𝑒𝑡𝑎𝑗 din b.a. ca 𝑁𝑠 ≅ (𝛾𝑏.𝑎. /𝛾𝑍𝐶 ) ∗ 𝑁𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙

𝐺𝐹
𝑁𝑠𝐺𝐹 = (𝛾𝑏.𝑎. /𝛾𝑍𝐶 ) ∗ 𝑁𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙 = (25/20) ∗ 8532 = 10665 𝑘𝑁
Forța axială totală la interfața infrastructură-talpă de fundație 𝑁𝑖𝑠 = 𝑁𝑠𝑠 + 𝑁𝑠

𝑁𝑖𝑠𝐺𝐹 = 𝑁𝑠𝑠
𝐺𝐹
+ 𝑁𝑠𝐺𝐹 = 17064 + 8532 = 25596 𝑘𝑁

Într-o evaluare acoperitoare se poate accepta că 𝑁𝑓 ≅ 10% ∗ 𝑁𝑖𝑠

𝑁𝑓𝐺𝐹 = 0,1 ∗ 𝑁𝑖𝑠𝐺𝐹 = 0,1 ∗ 25596 = 2560 𝑘𝑁

𝐺𝐹 𝐺𝐹
 𝑵𝑮𝑭 𝒕 = 𝑁𝑖𝑠 + 𝑁𝑓 = 25596 + 2560 = 28156 𝑘𝑁
Presiunea convențională este 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 = 2.00 𝑑𝑎𝑁/𝑐𝑚2 = 200 𝑘𝑁/𝑚2
𝑝𝑒𝑓 = 𝑁𝑡𝐺𝐹 /𝐴𝑓 < 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣

 𝑁𝑡𝐺𝐹 /(𝐵𝑓 ∗ 𝐿𝑓 ) ≤ 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣

 𝐵𝑓 = 𝑁𝑡𝐺𝐹 /(𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 ∗ 𝐿𝑓 ) = 28156/(200 ∗ 206.2) = 0.6827 𝑚
 𝐵𝑓 = 0.75 𝑚

 Într-o proiectare concretă se cunosc 𝑁𝑡𝑖𝐺𝐹 pentru fiecare perete, de pe fiecare direcție, respectiv
𝐺𝐹
𝐵𝑓𝑖 pe fiecare linie a tălpilor de fundație.
 Dacă lățimile tălpilor de fundație 𝐵𝑓𝑖 sunt foarte mari, deoarece 𝑝𝑐𝑜𝑛𝑣 este mic se poate ajunge la
o fundație de tip radier general.
 În lipsa celorlalte date, cu privire la ceilalți pereți structurali/fundații se apreciază absolut în mod
simplificat că toate fundațiile interioare si respectiv exterioare ar avea aceeași lățime;

Am modelat infrastructura in programult de calcul automat ETABS

considerand,fara un studiu geotehnic realizat,coeficientul de pat Winkler
ks=40000 kN/m2.=> ks*Bf=40000*0.75=30000 kN/m2
Am marit coeficientul seismic cu 50%.

56