Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Lucrarea 1: Caracterizarea sistemelor de producţie .....................................1,5 puncte

Elaboraţi și susțineți o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să rezolvaţi următoarele cerinţe
(după „modelul” prezentat în capitolul 1):
A. Prezentaţi 1 - 2 exemple, din experienţa dumneavoastră, referitoare la sistemele
de fabricaţie pe care le cunoaşteţi că se aplică în prezent;
B. Precizaţi ce concepte privind proiectarea integrată sau managementul producţiei
cunoaşteţi şi, eventual, daţi detalii despre felul în care le aplicaţi.

Sistemul de fabricare manufacturier

A.

1. Are o raspandire redusa si anume Matrite de injectie de mase plasice

2. Se folosesc cele mai moderne masini , scula , materiale neconventionale pentru dezvoltarea Matritei.
3. Rolul decisiv il are onul care are o pregatire foarte inalta .
4. Se realizeaza produse de Unicat , in serie foarte mica.
5. Calitatea produselor este exceptionala datorita masinilor CNC .
6. Preturile produselor sunt foarte mari .
7. Schimbarea produselor se realizeaza relativ usor .

B.
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Lucrarea 2: Abordarea sistemică a produselor ..............................................10 puncte

Prezentaţi și susțineți abordarea sistemică, rezolvând etapele metodologice după
“modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul 2, pentru produsul dezvoltat
în cadrul Lucrării de Disertație.

2.1 Etapele metodologice ale abordari sistemice

1 Prezentarea sistemului

2.Reprezentarea sistemica a sistemului

3.Abordarea sistemica a sistemului

4.Analiza factorilor caracteristici ai sistemului

2.1.1 Abordarea sistemica a produsului “Echipament pentru prelucrarea microfatenelor prin electroeroziune asistata
de ultrasunete“.

ETAPA 1 . Prezentarea sistemului-produsului.

5
5

3
5

2
5

1
5

Fig 1. Produsul Echipment pentru prelucrare microfantelor prin electroeroziune asistata de

ultrasunete.

1.Electrodul scula , 2. Concentrator, 3. Coloane de ghidare, 4.Suruburi de strangere, 5.Flansa de

fixare.
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Etapa 2 Reprezentarea sistemica a produsului

INTRARI X IESIRI Y

Fig.2 Reprezentarea sistemica a produsului.

 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Etapa 3. Abordarea sistemica a produsului.

1.Electrod 2.Concentrator
IESIRI Y
INTRARI X

3.Coloane 4.Surub strangere 5.Flansa

Fig.3. Reprezentarea abordarii sistemice a produsului

Etapa 4. Analiza factorilor caracteristici ai sistemului .

I. Factori II. Factori III. Factori de ieşire

de intrare de sistem Caracteristicile produsului
1. Parametri de intrare 2. Parametri de sistem 3. Parametri de ieşire
Variabile independente Variabile semidependente Variabile dependente
1. Studiile de piaţă în legătură cu 1. Numărul decoraţiunilor
cerinţele clienţilor şi cu pe care le realizează.
produsele concurente. 2. Forma decoraţiunilor.
2. Resursele financiare. 3. Precizia de dozare
3. Resursele umane. a pastei.
4. Documentaţia tehnică: 4. Timpul de decorare.
- Desenul de ansamblu; 5. Manevrabilitatea.
- Desenele de execuţie. 6. Durabilitatea.
6. Tehnologia şi echipamentele 7. Curăţirea uşoară.
utilizate. 8. Siguranţa pentru
7. Materialele utilizate: utilizator.
- Caracteristicile mecanice; 9. Ergonomia.
- Compoziţia chimică; 10. Confortul şi uşurarea
- Rezistenţa la temperaturi; muncii utilizatorului.
- Rezistenţa mecanică 11. Aspectul - designul
la solicitări mecanice; plăcut.
- Prelucrabilitatea. 12. Prezentarea (plăcută
8. Pasta utilizată pentru decorare: /ambalarea).
- Caracteristicile chimice; 13. Informarea.
- Densitatea; 14. Serviciul oferit.
- Omogenitatea. 15. Costul.
5. Promovarea produsului:
- Publicitatea;
- Ofertele promoţionale.
6. Sistemul de management.
7. Segmentul de piaţă căruia îi este
destinat produsul
8. Zona geografică
de comercializare
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Lucrarea 3: Evoluţia sistemelor flexibile de fabricaţie .................................1,5 puncte

Elaboraţi o expunere scrisă (2 - 4 pagini) în care să descrieţi (după „modelul” prezentat
în capitolul 3) evoluţia unor sisteme flexibile de fabricare cunoscute:

Monitorizare şi diagnoză
Senzorii, care cel mai adesea sunt montaţi în cele mai active zone de producţie dintr-
o fabrică, sunt expuşi în mod continuu la factorii din mediul înconjurător.

Datorită prafului, umidităţii ridicate, vibraţiilor şi a altor condiţii improprii de

funcţionare, este nevoie de curăţarea şi mentenanţa senzorilor pentru a le menţine
fiabilitatea şi pentru a asigura funcţionarea maşinilor şi sistemelor industriale.
Defectele apărute datorită mediului de funcţionare, precum şi timpii de nefuncţionare
asociaţi cu acestea sunt de nedorit atunci când sistemele funcţionează la capacitate
maximă de producţie.
Soluţia: monitorizarea şi diagnoza condiţiilor de lucru.
Mulţumită opţiunilor implementate de diagnoză şi de auto-testare, senzorii sunt
capabili să asigure informaţii despre prezenţa unor afectări ale funcţionării. Abilităţile
de monitorizare ale senzorilor permit de asemenea mentenanţa preventivă după un
plan bine stabilit. Această abilitate de a preveni starea maşinii poate fi utilizată şi de
la distanţă, acest lucru constituind o oportunitate de a planifica intervenţiile echipelor
de mentenanţă pe durata de inactivitate (de exemplu, în weekend).
Domeniile de aplicabilitate pot fi:
• operatorii de sisteme şi maşini industriale care curăţă în mod frecvent utilajele (în
industria alimentară acest lucru se întâmplă des, spre exemplu) şi folosesc un număr
mare de senzori concentraţi să funcţioneze în medii dure de funcţionare
• producătorii de utilaje care au încheiate contracte de mentenanţă şi service piese
de schimb, care garantează funcţionarea utilajelor pentru productivitate maximă.
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Numărătoare de mare viteză

Unele sisteme şi maşini trebuie să ştie cât de repede se mişcă un conveior pentru a
întreprinde sarcini de control sau pentru că trebuie să se asigure că viteza

rolelor de antrenare rămâne între nişte praguri limită. Aceste funcţii de automatizare
pot fi folosite prin implementarea unei funcţii de numărare la senzorii inductivi sau
fotoelectrici special proiectaţi. Microcontrolerul senzorului îşi poate folosi propria frec-
venţă de ceas pentru a optimiza procesul de detecţie.
Acest lucru face ca numărarea rapidă cu senzori dedicaţi să fie o alternativă viabilă la
modulele centrale clasice de numărare.
Domeniile de aplicabilitate pot fi:
• sistemele şi maşinile industriale care au nevoie de metode ieftine de contorizare şi
de măsurare a vitezei
• sistemele care pot beneficia prin specificul lor de direcţia de rotaţie ca informaţie
destinată controlului
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Lucrarea 4: Aplicarea concepţiei modulare în proiectarea produselor 10 puncte

Prezentaţi și susțineți aplicarea concepției modulare la dezvoltarea produselor,
rezolvând etapele metodologice după “modelul” prezentat în studiul de caz din capitolul
5, pentru produsul dezvoltat în cadrul Lucrării de Disertație.

ETAPA 1

Dispozitiv de prelucrare
prin EDM+US

A.Forma electrodului in B.Montarea lantului C.Subsistemul de D.Tipuri de miscari

sectiunea transversala ultrasonic recirculare a de lucru
dielectricului suplimentare

A1 Circulara B1 Concentrator sustint C1 Pe lateralul bucsei D1 Rotatie

de flansa de ghidare a
electrodului
A2 Patrata
D2 Inclinatie 10
B2 Traductor sustinut
C2 Cu jet local grade
de suport tip cutit
A3 Triunghiulara

C3 Prin cuva masini D3 Vibratie

A4 Dreptunghiulara B3 Lant sustinut de de
un cilindru

A5 Poligon regulat

? ? ?
?
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

ETAPA 2

Concepte generate de grup

S-au analizat funcțiile produsului și s-au propus soluții pentru indeplinirea cât mai adecvată a
acestora:
Nr crt. Functii Solutii

1 Prinderea și reglarea echipamentului pe capul mașinii de lucru a) Cu bacuri

b) Cu mandrina
c) Coada de randunică
d) Cap revolver
e) Bucșa elastică
f) Pe con
g) Cu șurub
2 Prinderea piesei de prelucrat a) Cu brida
b) Cu bucșă elastică
c) Cu bacuri
d) Cu mandrina
e) Cu pârghii articulate
3 Prinderea lantului ultrsonic de vibrare a electrodului scula Traductoare:
a) Electromagnetice
b) Magnetostrictive
c) Piezoelectrice
d) Aerodinamice
e) Hidrodinamice
4 Alimentarea interstițiului de prelucrare cu lichid dielectric a) Spalarea prin injectie
b) Spalarea tangentiala
c) Spalarea prin aspiratie
5 Crearea cavitatii induse ultrasonic a) Oscilatii longitudinale
b) Oscilatii transversale
c) Oscilatii hibride
6 Prelucrarea prin electroeroziune asistata de ultrasunete a piesei: Tipuri de miscari de lucru
suplimentare:
a) Fara miscare
suplimentara
b) Rotatie
c) Vibratie
Tipuri de impuls:
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

a) Comandate
b) Relaxare

7 Desprinderea piesei prelucrate a) Desurubare

b) Desfacere
c vezi dispozitive

ETAPA 3

6.4. Explorarea sistematica

 Solutii conceptuale partiale pentru functiile critice

În timpul prelucrării, dielectricul apasă asupra electrodului-sculă, iar datorită grosimii scăzute a
acestuia, se produce curbarea acestuia și implicit pierderea preciziei de prelucrare.

Prin urmare, un rol important în cadrul echipamentului de prelucrare a microgaurilor prin

electroeroziune asistată de ultrasunete îl reprezintă existența unui ghidaj de forma conjugată care
reduce deformarea electrodului-sculă în limite admisibile. De asemenea, ghidajul de forma
conjugată mai are și rolul de spălare a suprafaței laterale a electrodului-sculă, orientare corectă a
electrodului- sculă în raport cu acesta precum și reducerea scurt-circuitelor între suprafața
laterală a sculei și piesa prelucrată, contribuind la creșterea productivității, preciziei și calității
suprafeței prelucrate.

În urma analizarii rezultatelor evidentiate dupa aplicarea metodei diagramei de idei, prin
combinarea acestora s-au obtinut practic un numar de solutii constructive egal cu produsul
numerelor de variante apartinând fiecarui ansamblu formator, adica 6·3·3·3=162 posibile combinatii.

 Concepte integrale pentru functii critice

Conceptele integrale pentru funcțiile critice au rezultat în urma analizei combinatorii a funcțiilor
considerate critice, și anume:

- Orientarea electrodului-sculă (A);

- Asigurarea lanțului ultrasonic (B);
- Spălarea electrodului – sculă (C);
- Alimentarea interstițiului cu lichid dielectric (D)
In tabelul 6.4.1 este prezentata structura ansamblurilor cu patru subansambluri, de tip ABCD
 Barbu Georgian-Teofil INPN-MASTER AN II

Tabel 6.4.1. Structura asamblarilor cu patru subansambluri, de tip ABCD

D1 D2 D3

A1B1C1 A1B1C1D1 A1B1C1D2 A1B1C1D3

A1B1C3 A1B1C3D1 A1B1C3D2 A1B1C3D3

A1B3C3 A1B3C3D1 A1B3C3D2 A1B3C3D3

A2B2C1 A2B2C1D1 A2B2C1D2 A2B2C1D3

A4B2C2 A4B2C2D1 A4B2C2D2 A4B2C2D3

 Concepte rezultate
In tabelul 6.4.2 sunt prezentate conceptele rezultate.

Tabel 6.4.2. Concepte rezultate

A B C D
Forma electrodului in Montarea lantului Subsistem de reciclare a Tipuri de miscari de
sectiune transversala ultrasonic dielectricului lucru suplimentare

1 Circulara Traductor sustinut Pe lateralul bucsei de Rotatie

de suport tip cutit ghidare a electrodului

2 Patrata Concentrator Cu jet local Inclinare 10 grade

sustinut de flansa
3 Triunghiulara Lant sustinut de un Cuva masina Vibratie
cilindru
4 Dreptunghiulara
5 Poligon regulat